CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 2 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

  1529: A fost ucis  Radu de la Afumați, domn al Țării Românești, fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, (n. 1467 –  d.  în aprilie 1508).

 

 

 

 

Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea), fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe ori: decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529.

A fost căsătorit cu Ruxandra, fiica domnitorului Neagoe Basarab (la 21 ianuarie 1526).

Spre sfârsitul anului 1528, o grupare de boieri, în frunte cu Neagoe vornicul și Drăgan postelnicul, s-a ridicat împotriva domnului, surprinzându-l fără oastea care l-ar fi putut apăra. Radu a fost nevoit sa fugă în graba în apusul țării, unde spera ca va gasi ajutorul boierilor Craiovești, dar dușmanii l-au ajuns din urmă la Râmnicu Valcea și, nerespectând nici macar lăcașul sfânt în care Radul de la Afumați se refugiase, îl ucid în biserica de pe dealul Cetățuii, sub ochii ingroziti ai preotului, la data de 2 ianuarie 1529.

Tot în acea zi  a fost ucis si fiul sau, Vlad.

 

 

 

 

Trupul lui Radu a fost dus la mănăstirea din Curtea de Arges, desupra mormântului sau fiind așezată o lespede frumoasa de marmura, pe care viteazul voievod este infățișat călare, cu buzduganul în mână și cu mantia fluturând.

Pe înscriptia aflată pe piatra de mormânt a viteazului domn muntean  Radu de la Afumați,  care a purtat douazeci de razboaie în numai trei ani de domnie din cei aproape opt în care s-a aflat  la cârma Țării Românesti , a rămas scris pentru posteritate: 

“Sa va fie stiute razboaiele… pe care le-am facut eu: cel dintâi război cu agarenii, al doilea de la Gubavi, al treilea la satul Stefeni, lângă Neajlov, al patrulea la Clejani, al cincilea la Ciocanesti…, al nouasprezecelea la satul Rucar, al douazecelea la Didrih”.

  

  Cu siguranță ca  soarta tarii ar fi fost una mult mai sumbră, dacă Radu, cel din Afumați, nu s-ar fi incrâncenat  să nu-și  lase țara în mâinile vrajmașilor străini.

Desi scurta si mereu intrerupta de luptele cu cei ce pretindeau tronul sprijiniți de  Poarta Otomana, domnia sa a reprezentat una dintre cele mai glorioase  lecții de rezistență prin luptă, împotriva  Imperiului Otoman, una dintre marile puteri ale lumii la acea dată, care cotropise și transformase deja în pașalâcuri  Grecia, Bulgaria și Serbia.

 

 

 

1784: La Sibiu apare în atelierul tipografului Martin Hochmeister, Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României.Tirajul inițial al publicației a fost de 200 de exemplare.

 

 

 

Imagini pentru Siebenbürger Zeitung, 1784 photos

 

 

 

După 1789 publicația a fost continuată de Martin Hochmeister cel Tânăr și a fost editata  săptămânal până în 1862, când s-a unit cu Hermannstädter Zeitung.
De trei ori pe an apărea cu suplimentul gratuit Siebenbürgische Provinzialblätter.
Între 1788-1791 s-a numit Hermannstädter Kriegsbote („Curierul sibian de război”), apoi Siebenbürger Bote. Zeitschrift für vaterländische Interessen, Geschichte und Landeskunde, Weltchronik.

 

 

1816 : S-a nascut  medicul si botanistul român Anastasie Fătu, membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române în perioada 1872 – 1876 ; (d. 3 martie 1886).

 

 

 

A creat prima secţie de pediatrie în Principatul Moldova si  pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 2 februarie 1816

 

 

 

 

1853: Se înfiinţeaza  in Bucureşti, in Muntenia, “Şcoala de mică chirurgie” de la spitalul Filantropia.

 

 

 

 

Director al spitalului a fost numit  dr. Gheorghe Polizu.

 

1891: S-a născut  in satul Haşag din fostul judeţ Târnava Mare, poetul, jurnalistul şi traducătorul roman Aron Cotruş; Din 1939 până în 1956 a trăit în Spania; în 1957 a solicitat autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa ( 1 noiembrie 1961).

 

 

 

 

Aron Cotrus

 

A intrat la Arad in redactia ziarului Romanul (1913) si a Gazetei de Transilvania (1915).

Inrolat in armata austro-ungara (1916), e trimis pe frontul italian; trece la italieni si se inroleaza in Legiunea romana; membru in Comisia Interaliata de Propaganda impotriva Puterilor Centrale, cu sediul la Padova, redactand aici gazeta saptamanala de front Neamul romanesc (1918).

In urma armistitiului, Legatia Romaniei din Roma ii incredinteaza Serviciul de Propaganda pentru unitatea tuturor romanilor (1919-1920). In 1920 se stabileste la Arad si Timisoara, redacteaza revista Banatul si conduce  publicatia ,.Samanatorul”.

A fost membru al Soc. Scriitorilor Romani (1920); presedinte al Sindicatului Presei din Ardeal si Banat (1928); diurnist in Ministerul Afacer

ilor Straine (1929); atasat de presa la Milano (1930) si Varsovia (1930-1937); atasat de presa in Ministerul din Bucuresti (1937-1940); consilier de presa la Madrid si Lisabona (1940-1945). Desfasoara, in Polonia, Spania si Portugalia, o intensa activitate de propagare a valorilor literare romanesti (in 1931, publica in lb. polona antologia Te-maty rumunskie – Teme romanesti, in care figureaza cei mai reprezentativi poeti romani moderni).

Din 1945 este director al ziarului Carpatii si presedinte al Asociatiei Romanilor din Spania.

Debuteaza in revista Luceafarul (1908) si editorial cu voi. Poezii (1911). Poezie austera, cu accente expresioniste, inspirata din realitatea violenta a razboiului in Sarbatoarea mortii (1915); energetism si revolta sociala in Neguri albe (1920), Versuri (1924), In robia lor (1926), Cuvinte catre taran (1928), Maine (1928), Printre oameni in mers (1933). Perspectiva eroica, inceputa cu poemul Horia (1935), se accentueaza in Peste prapastii de potrivnicie (1938) si Rapsodie valalia (1940).

A primit Premiul Societatii Scriitorilor Romani (1926; 1943). Viforos si teluric, versul lui COTRUS e dezordonat, inform, premeditat anticalofil. Stabilit in Spania (1945-1956), publica aici voi. in limba spaniola Poemas de Montserrat (1951) si Cantos a Raman Lull (1952);

In limba. romana: Drumuri in furtuna (1951), intre Volga si Mississippi (1956). In 1957 se stabileste in SUA, unde, tot mai bolnav, izolat, moare intr-un spital din Long Beach in data de 1 noiembrie 1961.

 

 

1897: La Chişinău, in gubernia Basarabia din  Imperiul Rus, este întemeiată o secţie a Societăţii Imperiale Ortodoxe Palestiniene.

 

 

 

Stemă Guberniei ţariste Basarabia, 1878-1917

Harta Guberniei Ţariste Basarabia, 1883, reconstituire

Stema Guberniei ţariste Basarabia, 1878-1917

Harta Guberniei Ţariste Basarabia

 

 

 

 

 

1913 : S–a născut medicul chirurg Ioan Jak Rene Juvara, membru de onoare al Academiei Române din 1992; (m. 18 februarie 1996).

 

 

 

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, din aceasta familie faceau parte  conducători ai revoluției macedonene contra dominației turcești, care, dupa infrangerea revoltei  s-au refugiat în România.  Membrii ramurii din Moldova se iscăleau Juvara, in timp ce in Muntenia  se iscăleau Djuvara.

 

 

 

 

 

1919:  Consiliul Dirigent al Transilvaniei trece la reorganizarea administrativă a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe şi numeşte prefecţii pentru toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii marilor oraşe  Arad, Cluj şi Sibiu.

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuţii legislative, executive şi administrative limitate, al Transilvaniei, care a activat în perioada 2 decembrie 1918 şi 4 aprilie 1920. 

La data de 2 decembrie 1918, la ora 9, în sala tribunalului din Alba Iulia a avut loc o şedinţă a Marelui Sfat Naţional în care, printre altele, s-a decis componenţa conducerii acestui organism, componenţa delegaţiei care urmau să prezinte regelui şi guvernului României hotărârile Adunării Naţionale şi s-a luat decizia înfiinţării a unui comitet executiv din rândurile sale  cu activitate permanentă, care urma să conducă afacerile curente ale Transilvaniei. 

Imagini pentru consiliul dirigent al transilvaniei photos

 

 

 

În Consiliul Dirigent au fost aleşi 15 membri: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Vlad, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Haţieganu, Ion Flueraş, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga şi Valeriu Branişte. Cei prezenţi au depus jurământul în prezenţa episcopului de Arad, Ignatie Ion Papp. Au lipsit Octavian Goga şi Vasile Lucaciu, aflaţi în străinătate, şi Valeriu Branişte.

 Atât sediul Marelui Sfat (adunarea legislativă a Transilvaniei), cât şi cel al Consiliului Dirigent (guvernul Transilvaniei) a fost stabilit la Sibiu. 

 

 

1928: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul român de etnie maghiară Tiberiu Olah („Constelaţia omului”, „Metamorphose”); (m. 2 octombrie 2002).

 

https://i0.wp.com/static.cinemagia.ro/img/resize/db/actor/05/32/32/tiberiu-olah-804725l-poza.jpg

 

1933: S-a nascut  Ion Băieşu, prozator, dramaturg, autor de schiţe şi foiletoane umoristice, autorul romanului “Balanţa” (ecranizat de către regizorul Lucian Pintilie); (d. 21 septembrie 1992).

A scris sute de scenete satirico-umoristice difuzate la radio şi televiziune.

 

 

VIDEO:

 

 

 

 

 

1956: S-a născut interpretul şi compozitorul de muzică uşoară Adrian Romcescu, stabilit, din 1986, în Danemarca.

 

 

 

 

Imagini pentru adrian romcescu

 

 

 

 

 

 

1970: S-a născut interpreta de muzică uşoară Sanda Ladoşi.

 

 

 

 

Imagini pentru sanda ladosi photos

 

 

1972: S-a născut la Bucuresti Alexandru Mazăre, politician român, fost
membru al Parlamentului României. Este fratele lui Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanța.
În perioada 1996-2004 a fost directorul general al Soti Cable Neptun SRL.

La alegerile locale din iunie 2004 a fost ales consilier municipal în Constanța, însă a renunțat la mandat în noiembrie 2004, fiind ales deputat de Constanța pe listele Partidului Social Democrat. În 2008 obține un mandat de senator.
Este urmărit penal de DNA din aprilie 2014 în dosarul fratelui său, fostul primar Radu Mazăre, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.

Alexandru Mazăre a anunțat că se retrage din partid, dar oficial figurează încă în scriptele PSD.

 

 

1990: A decedat diplomatul român Corneliu Bogdan (n. Grumberg 1921). A a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Washington, SUA, între 1967-1976.
În tinerețe a fost unul din liderii comuniști ai „Uniunii Naționale a Studenților din România”.
A fost unul dintre artizanii vizitei a președintelui Richard M. Nixon, la București in august 1969, cand Nicolae Ceaușescu și-a consolidat poziția cu Statele Unite și in ceea ce privește comerțul cu SUA, avand statutul națiunii celei mai favorizate.

 

 

 

Imagini pentru photos   Corneliu Bogdan

 

 

 

 

În 1988 până la început de 1989, a fost in arest la domiciliu ca adversar al sistemului corupt și falimentar comunist.
În anul 1989 a fost cercetător invitat (visiting scholar) la „Centrul Woodrow Wilson” al „Smithonian Institution” din Washington.

În 1989 s-a intors acasa în decembrie și s-a ascuns de Securitate, numele lui fiind pe o lista de persoane care urmau să fie impușcate.
A fost ministru secretar de stat la Ministerul de Externe post-revoluționar (28 decembrie 1989- 2 ianuarie 1990).

Corneliu Bogdan a scris în colaborare cu Eugen Preda „Spheres of Influence”(Columbia University Press), carte tradusă parțial și în limba română.
Potrivit afirmației pe care Ioan Talpeș i-a făcut-o istoricului american Larry L. Watts (2009) Corneliu Bogdan ar fi avut relații cu KGB.
A murit in urma unui anevrism al aortei, și este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

 

 

 

 

1990: In România eliberata de comunism ia ființă Asociatia Foștilor Deținuți Politici (AFDP).

 

 

 

 

 

 

 

Asociația foștilor deținuți politici, a anticomuniștilor, deportaților, prizonierilor și urmașilor acestora, este membră a Uniunii Internaționale a Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Comunismului, INTER ASSO, cu sediul central în Berlin.

 

 

Constantin-Grigore Dumitrescu, cunoscut ca Ticu Dumitrescu, (n. 27 mai 1928, Ciumați, Prahova – d. 5 decembrie 2008, București )

Inițiatorul acestei uniuni și președintele ei până în 1998 a fost luptatorul anticomunist Constantin Ticu Dumitrescu, reales la conducerea acesteia, fără întrerupere, până la moartea sa, la 5 decembrie 2008. În prezent această funcţie este ocupată de inginerul Octav Bjoza.

 

În anul 1998, AFDPR mai avea 700 de membri.

 

 

 

 

 

1991: Andrei Pleşu, ministrul culturii in guvernul Petre Roman, şi-a anunţat demisia in urma interdictiei date de Guvern vizitei Regelui Mihai in Romania.

El a considerat că în comunicatul Guvernului emis cu acest prilej, se invocă nepermis legi adoptate de un guvern comunist.

 

 

 

 

Imagini pentru Andrei Pleşu,photos

 

 

 

Andrei Pleşu,  a declarat într-un interviu acordat postului public de televiziune că şi-a înaintat demisia către primul ministru si ca gestul său fusese provocat de refuzul autorităţilor de a-i acorda viză de intrare fostului rege Mihai şi familiei sale, care şi-au manifestat intenţia de a face Crăciunul în ţară.

Din punct de vedere legal, ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu, s-a „acoperit” cu decretul emis de guvernul Groza în 1948, prin care lui Mihai I i se retrăsese cetăţenia română.

Însă Bogdan Baltazar, membru al Executivului, a întins discursul antimonarhist la maxim, făcând o declaraţie publică în care relua unele teze ale regimului comunist privind „parazitismul” Coroanei asupra României, în perioada regalităţii.
Escaladarea tensiunilor pe tema interdicţiei pe a intra în ţară pentru regele Mihai a determinat guvernul să discute, în prima sa şedinţă din 1991, cazul demisiei lui Andrei Pleşu.

Primul ministru Petre Roman a făcut apel la stabilitate şi unitate, susţinând că, în timp, se va reglementa statutul fostului suveran.
Ministrul Culturii nu a insistat cu demisia, decizând în cele din urmă să contribuie la „stabilitatea guvernului” clamată de Roman.

În conferinţa de presă ce a urmat şedinţei de guvern, Andrei Pleşu a declarat:
„În urma unei şedinţe, unice, prin lungimea ei, în orice caz, şi prin intensitatea discuţiilor pe care le-a cuprins, am putut constata, pe de o parte, că guvernul a luat unele măsuri pentru lămurirea cetăţeniei române a lui Mihai de Hohenzollern, urmând, ca urmare a dobândirii acestei cetăţenii, ca el să nu mai aibă nevoie de viză de intrare în ţară.

Am constatat, de asemenea, cu satisfacţie, să s-a decis ca, de aici încolo, activitatea guvernamentală să fie mai solidară şi mai atentă la consensul general asupra fiecărei decizii.
De asemenea, domnul Baltazar a acceptat – şi o va face probabil şi în comunicatul pe care îl pregăteşte – că aprecierile de ordin istoric pe care le-a făcut în comunicatul domniei-sale privind familia regală nu reprezintă punctul de vedere al plenului executiv.

Aceste lucruri întâmplându-se, am avut temei suficient să-mi retrag demisia”.

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor-2-ianuarie-selectiuni-4

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

02/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Când vor fi retrocedate comorile culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana, Maramureș și Banat?

 

 

 

 

Se trezesc românii? Se cere retrocedarea comorilor culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana și Banat!, Foto: Facebook / Comunitatea Sanmiclauseana

 

 

 

Se trezesc românii? Se cere retrocedarea comorilor culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana și Banat!, Foto: Facebook / Comunitatea Sanmiclauseana

Românii care au vizitat muzeele din Viena sau Budapesta au avut surpriza să descopere acolo tezaure de aur și argint de o valoare culturală inestimabilă, jefuite din descoperiri întâmplătoare de pe teritoriul Transilvaniei în secolele trecute.

Întorși în țară, unii dintre acești români și-au împărtășit în mediul virtual experiențele și solicită ca aceste valori de patrimoniu să se întoarcă pe pământurile unde au fost descoperite.

Ca să vă dați seama de amploarea jafului făcut de austrieci în Transilvania este destul să afli că la muzeul din Viena cel mai important tezaur este unul … românesc: este vorba de Tezaurul de la Sânnicolau Mare (n.r. „Goldschatz von Nagyszentmikls”), aflat la Kunsthistorisches Museum.

Partea ciudată este că acest tezaur este prezentat în muzeul de la Viena exclusiv prin inscripții în limba germană, fără nici urmă de text în engleză sau altă limbă de circulaţie.

De fapt și mai ciudată este sărăcia informațiilor oferite cu privirea la originea, locul descoperirii și cultura din care face parte un asemenea spectaculos și deosebit de valoros tezaur cultural și istoric.

De ce nu oferă acești reprezentanți ai “civilizației” vestice informații legate de modul prin care au ajuns aceste comori în muzeele lor?

Că nu cumva să li se imprime eticheta de jefuitori? De tâlhari de comori arheologice din patrimoniul cultural al altor popoare?“În perioada comunistă s-a încercat aducerea comorii, însă austriecii au cerut enorm de mulţi bani şi nu au dorit să ni-l restituie.

După 1990 – au fost aduse în muzeul oraşului, fotografii cu expunerea tezaurului, iar o copie a comorii este expusă în muzeul de istorie din oraşul Arad.

Prin demersurile diplomatice active, odată cu intrarea României în U.E., sperăm că această comoară să fie adusă în Sannicolau Mare, fiindcă aici este locul ei.“, scriu pe facebook cei din comunitatea din Sânnicolau Mare Tezaurul de la Sânnicolau Mare este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievală timpurie.

Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure de la începutul evului mediu european. După descoperire și după recuperarea sa de către autoritățile vremii, a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece.

Cele 23 de piese ale tezaurului, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22 .Pe unul dintre vasele de aur, respectiv pe vasul nr. 21, figurează o inscripție foarte interesantă realizată cu ajutorul caracterelor grecești, dar nu în limba greacă:

“ΒΟΥΗΛΑ.ΖΟΑΠΑΝ.ΤΕΣΗ.ΔΥΓΕΤΟΙΓΗ.ΒΟΥΤΑΟΥΛ.ΖΩΑΠΑΝ.ΤΑΓΡΟΓΗ.ΗΤΖΙΓΗ.ΤΑΙΣΗ”care

s-ar traduce potrivit istoricilor prin:

“Jupan Buila are toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de a] intra [în] toate cetățile

“Jupan Buila [are] toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de] ițiri [în] toate târgurile”.

Tezaurul de la Sannicolau Mare este considerat unul dintre cele mai importante tezaure ale Europei de la inceputul Evului Mediu.

În vara anului 1799, pe 3 iulie, un taran, Nera Vuin, sârb de origine, sapa pe lânga un zid ca să planteze vie, în curtea casei lui din Sannicolau Mare.

La un moment dat, sapa i s-a lovit de ceva metalic și a scos apoi din pămant avea sa uimeasca o lume intreaga.

Nu se stie nici acum, si probabil nu se va sti niciodata, cate piese faceau parte din tezaur.

Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche, dar nu au mai ajuns pana la noi.

Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toată mai multor negustori, separat, sau numai unui negustor grec ori armean, care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare, la Pesta.

Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate.

O alta varianta spune ca, atunci cand taranul a incercat sa le vânda, proprietarul terenului a aflat si a alertat autoritatile.

Era in interesul lui, caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara), cat si proprietarului pământului, iar daca descoperitorul nu declara, dar era denuntat, partea acestuia ii revenea denuntatorului.

Indiferent cum s-a intamplat, cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns, intr-un final, de la Pesta la Viena, unde se afla si astazi.

Unele dintre piese fusesera deteriorate. Sotia lui Nera Vuin ar fi pastrat si ea cateva piese mici, pe care le-a topit.

Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru. Doar ca sotia sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena, ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa, si n-a primit nimic.

Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii din Sannicolau Mare. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet, valoarea fiind estimata la trei milioane de florini.

Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta, de doua ori, prima data in 1884, apoi in 2002, la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei.

In România nu a fost expus niciodată.

S-a pus problema presupuselor perechi lipsa. Sperand ca au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului, in 2006, o echipa mixta de arheologi romano-maghiara a investigat zona, cu aparatura performanta. Nu s-a gasit nimic.

Căutatorii de comori au rascolit si ei pamantul de-a lungul anilor, dar in zadar.

Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare, ornamentate cu figuri florale, mitologice si geometrice, sapte vase joase – doua farfurii mai mari, doua mici, doua patere si un platou oval -, un bol cu o lucratura extrem de sofisticata, trei pocale, dintre care doua cu un cap de taur rasucit, privind inapoi si sprijinite pe trei picioare, iar un al treilea,în forma de scoică, doua potire, doua cani si un corn in forma de pâlnie.

Majoritatea au inscripții: in greaca, in limbi locale, dar cu alfabet grecesc, inca nedescifrate satisfacator, insemne cu aspect de rune, de asemenea nedescifrate intrutotul.

Descoperirea este unică, iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Datarea s-a facut pentru secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos.

În timp ce bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar, ungurii ca e hunic, aparținând poate lui Attila, sau chiar timpuriu maghiar, impingând datarea pâna in secolul X, cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum, un descendent al voievodului Glad.

Unii consideră ca piesele au fost executate de meșteri aurari din Crimeea, altii ca au fost lucrate la Bizant sau chiar de pecenegi. Cele mai multe fire trimit însa spre o origine avară, notează  istorie-pe-scurt.ro.

E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizanț unui prinț barbar de la Dunăre. Unele vase au inscriptii grecești cu mesaj creștin, altele au reprezentari de inspirație persană, altele trimit spre zona central-asiatica, iar altele sunt greco-romane.

Lucrătura meșterilor aurari care este aproape de perfecțiune. Studiile făcute de către cercetatorii austrieci, care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor, mărind detaliile de 4000 de ori, au arătat ca exista ornamente de doar un milimetru, pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite, scrie https://www.opiniatimisoarei.ro

Deși tezaurul este cercetat cu asiduitate de doua sute de ani, mai este cale lungă de străbatut pâna la dezlegarea misterului care îl inconjoară.

Dimensiunile sale, caracterul de unicat, ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor, maiestria lucrăturii, puritatea aurului, frumusetea formelor, toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare să fie plasat între primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata, notează istoricii.

Mai multe puteți afla  AICI.

27/01/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

De ce este gazul românesc mai scump la București decât la Viena ?

 

 

 

 

De ce este gazul mai scump cu aproape 30% la București decât la Viena?

 

De ce este gazul mai scump cu aproape 30% la București decât la Viena?

 

În urmă cu doar câțiva ani publicam un articol intitulat Austria prosperă de pe urma petrolului românesc în timp ce românii plătesc cel mai mare preț la benzină din Europa, un articol preluat de mai multe publicații din România și care a trezit pe ici pe colo câțiva români din amorțeala indusă și inoculată zilnic pe toate canalele și mijloacele de (dez)informare de către propaganda profund antiromânească din mass media “noastră”.

“Gazul românesc, mai scump decât la Viena. De ce avem cele mai mari prețuri? Diferenţa dintre indicele bursei de la Bucureşti şi cel de la Viena a fost şi mai mare în noiembrie, când gazele s-au tranzacţionat cu 107,15 lei pe MWh în România şi cu 77,04 lei pe MWh în Austria.”, scrie evz.ro

S-a ajuns din păcate fix la ceea ce preconizam noi că o să se ajungă: presa din România scrie astăzi despre un paradox aparent inexplicabil, al românilor care au ajuns să plătească la București o factură la gaze cu aproape 30% mai mare decât la Viena, deși România este o țară cu resurse proprii de gaze naturale.

De ce este mai scump gazul “românesc”, deși România deține propriile resurse de petrol și gaze naturale, iar Austria nu? Explicația este foarte simplă: de proști, de USR-iști, de TFL-iști, de #Rezistenți, de băsiști, de iohanniști, de imbecili care ne sabotăm singuri țara și economia națională.

Au habar mercenarii antiromâni din politică și din presă, protestatarii de profesie, și restul hoardelor antiromânești, despre configurația bursei de gaze din Austria? Că 50% aparține statului austriac și cealaltă jumătate aparține Gazprom, adică Rusiei?

Și că de fapt jocul dublu pe care-l fac Austria și Germania produce acest paradox în România, ca gazul românesc să fie cu aproape 30% mai scump pentru români decât este pentru austrieci?

27/01/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | 2 comentarii

Meditațiile unui secui: ”Puterea identității se arată nu prin refuz, cum cred secuii/maghiarii, ci prin capacitatea de asimila, de a îmbina cultura română cu cea maghiară”

Imagini pentru Nagy Attila Mihai photos

 Pastrarea identitatii maghiare prin asimilarea culturii românilor

Cum au imbinat alte etnii din Romania cultura proprie cu cea româneasca, ar putea-o face si maghiarii/secuii, in loc s-o respinga.

Dar, cum a scris Valeriu Braniste, si chiar si un maghiar, Prohászka Lajos, ungurilor le este parca frica de intalniri interculturale, ca nu cumva sa-si piarda identitatea. Ceea ce ma face sa concluzionez ca au o identitate putin cam nesigura, pe fondul inconstientului colectiv.

Căci puterea identitatii se arata nu prin refuz, cum cred secuii/maghiarii, ci prin capacitatea de asimila, de a imbina cele doua culturi. Daca prin asimilare preiei valori culturale romanesti, nu inseamna ca pui in pericol identitatea culturala a etniei tale minoritare.

Mai bine ne imbogatim reciproc, dacat sa ne dezmembram prin izolare. Oricat de mare ar fi orgoliul cultural maghiar, romanii au valori culturale foarte mari, pe care le putem asimila inbogatindu-ne prin ele.

Pe de alta parte, secuii umbla peste tot prin Europa pentru a copia modele de autonomie. Trecand peste faptul ca nu prea le gasesc, a copia inseamna insa ca cel copiat ramane dupa aceea tot in exterior, adica neasimilat. E adevărat ca aceasta este o caracteristică a întregii culturi occidentale, despre care Vasile Bancilă scria ca trăiește din imitație.

Ungurii refuză cu încapățânare sa ia in calcul acea variantă a pastrarii identitatii prin asimilarea culturii majoritarilor, a românilor, îmbogațindu-se organic, din interior, deci nu prin ceva impus din exterior, cum e ideea autonomiei.

Din asimilarea culturii majoritarilor poate rezulta o cultura maghiara nouă, organică! Si nu e nicio problemă dacă va fi diferita de cea maghiară din Ungaria. Ba chiar e mai bine, caci putem contracara ideologia naționalistă, culturală, neohorthysta a ungurilor din Ungaria lui Orbán Viktor, prin care ne uniformizează potrivit ideilor lor și ne iubim propria identitate culturală, de maghiari/secui, transformându-ne intr-o remorcă a culturii neohorthyste.

Noi, ungurii, niciodată n-am realizat îmbinarea specificului gândirii neamului cu alte culturi, adică organicitatea manifestata intr-o filosofie modernă, pe fond ortodox, pe care au reușit-o filosofi români ca Noica, Nae Ionescu sau Vasile Bancilă.

Iata un exemplu pe care l-am putea urma și noi, secuii/unguri, pe plan cultural. Căci nu totul este postmodern.

Un articol de Nagy Attila-Mihai via certitudinea.ro.

27/01/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: