CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Mii de musulmani din Turcia cer ca autorităţile să retransforme Hagia Sofia din Istanbul, una dintre cele mai mari biserici creştine care s-au construit vreodată în lume, într-o moschee. VIDEO

 

Turcia ar putea transforma muzeul Hagia Sophia, din Istanbul, în moschee

 

 

 

 

 

Presiunea politică s-a intensificat în Turcia, în legătură cu transformarea vechiului muzeu Hagia Sophia din Istanbul în moschee, în cadrul unei campanii despre care observatorii avizaţi susţin că este cea mai recentă măsură a administraţiei de la Ankara de a eroda Constituţia seculară a ţării, informează Armenpress.

Aceasta agenţie de presă afirma, citând publicaţia britanică The Times, că s-au înmulţit cererile ca fosta bazilică creştină, una dintre marile comori arhitectonice ale umanităţii şi poate cel mai mare punct de atracţie din Istanbul, să fie redeschisă musulmanilor pentru rugăciune.

În 2015, muftiul de Ankara, Mefail Hızlı,declara că crede că transformarea clădirii în moschee va fi accelerată, iar în ziua de 1 iulie 2016, Coranul a fost citit în Sfânta Sofia de un muezin, pentru prima dată după 85 de ani .

Această fostă biserică creştină este recunoscută drept una dintre cele mai mari si impresionante cladiri din lume şi se află in Istanbul – vechiul Constantinopol.

A fost clădită în forma ei actuală, între anii 532 si 537, în baza planurilor arhitecţilor Isidor de Milet si Anthemiu de Tralles,  profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol,  la ordinul imparatului  bizantin Justinian I şi  transformată de invadatorii turci în moschee musulmană, în prezent servind doar ca  muzeu.

A fost o culme a dezvoltarii arhitecturii antice târzii, şi prima capodoperă a noului stil bizantin. a ramas încă aproape pe de-a intregul păstrată sub înfăţişarea pe care o avea în secolul al Vl-lea. Dupa mărturia unui cronicar, Iustinian a dorit ” o biserica asa cum nu a mai fost niciodata de la Adam incoace si cum nu va mai fi nicicand de-acum inainte „.

Mai bine de 900 de ani, Biserica Sfanta Sofia a servit ca scaun episcopal de către Patriarhii Ortodocşi de la Constantinopol. Totodata, ea a găzduit şi cele mai mari sinoade bisericeşti şi ceremonii imperiale. Structura clădirii a fost grav avariata de o serie de mari  cutremure de pamânt. Domul său original s-a surpat in urma unui cutremur de pamânt în anul 558, următorul dom prăbuşindu-se şi el în anul 563. Alte distrugeri majore au mai avut loc şi în anii 989 şi 1346.

In anul 1204, mareaţa Biserică Sfânta Sofia a fost jefuită şi lipsită complet de podoabele sale şi de relicve foarte pretioase, de către cavalerii cruciaţi, aceste acte barbare tensionând pentru multă vreme relaţiile dintre  Bisericile Creştine de Răsărit şi de Apus.

Multe dintre bogaţiile furate de catre cavalerii cruciaţi din Biserica Sfânta Sofia pot fi vazute astazi in interiorul Basilicii Sfantului Marcu de la Veneţia.

Se spune că slujbele ţinute in Sfânta Sofia erau atât de grandioase, încât participarea la una din aceste ceremonii l-a determinat pe cneazul Vladimir I al Rusiei Kieviene să hotărască creştinarea sa şi a poporului său, în ritul creştin al  Patriarhiei Constantinopolului

 

 

 

 

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

 

 

Timp de 15 secole, încă de la înălţarea sa, bazilica Sfânta Sofia nu a fost scutită de furtuni de tot felul. Cu toate acestea, de la înălţimea celor 55 de metri ai săi, acest cel mai vizitat monument din Istanbul, a reuşit să treacă peste războaie, să reziste la seisme nemaiîntâlnite şi să supravieţuiască multor polemici şi adversităţi.

Ultima sa zi de locaş  sfânt al creştinătăţii a fost 29 mai 1453, când sultanul Mohammed al II-lea – Cuceritorul – a invadat oraşul Constantinopol, în fruntea hoardelor sale.

Sultanul a rămas uimit de frumuseţea acesteia, hotarând transformarea ei în moschee imperiala. Cuceritorul a tratat cu respect Sfanta Sofia şi se spune că inainte de a intra pentru prima oara în această măreţă biserică, Mohammed şi-a turnat o mana de ţărână pe cap, în semn de umilinţă.

La inceput, turcii nu au modificat multe lucruri în mareaţa biserică. Pentru transformarea acesteia în moschee, ei au adaugat, pentru inceput, doar un „mihrab” (o nişă de rugăciune, pe peretele aflat pe direcţia oraşului lor sfânt, Mecca), un „minbar” (amvon) şi un minaret de lemn.

Dupa un oarecare timp, toate imaginile reprezentate în mozaicurile bisericii au fost acoperite cu tencuială, ca urmare a unui ordin religiosislamic de interzicere a reprezentărilor artistice ale persoanelor.

Cea mai importantă restaurare a moscheei – Biserica Sfanta Sofia – a avut loc intre anii 1847 si 1849, când sultanul Abdulmecid al II-lea a apelat la ajutorul arhitecţilor Gaspare si Guiseppe Fossati. Cei doi fraţi au consolidat domul si bolţile, au indreptat coloanele, restaurând si decoraţiile interioare şi exterioare.

 

 

 

 

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

 

 

 

In anul 1934, sub presedintele turc Kemal Ataturk, Biserica Sfânta Sofia a fost secularizată şi transformată în muzeu – Muzeul Sfânta Sofia sau „Muzeul Ayasofya”, statut pe care l-a avut până în zilele noastre.

Covoraşele liturgice folosite pentru rugaciune au fost indepărtate, scoţând la lumină minunata marmura a podelei.

In anul 1993, o comisie UNESCO ajunsă in Turcia a rămas profund întristată văzând proasta stare a acestei minunate bijuterii a arhitecturii mondiale: tencuiala se desprindea de pe pereţi, marmura era murdară, ferestrele erau pe alocuri sparte, tablourile şi mozaicurile erau  afectate intr-o masura mai mica sau mai mare, iar acoperişul era  foarte prost izolat împatriva apei.

Monumentala  Sfânta Sofia se află acum, din nou, în centrul unor dezbateri aprinse, într-o perioadă în care conducătorii Turciei sunt acuzaţi deschis că doresc să „islamizeze” ţara, după ce s-au înmulţit acţiunile şi declaraţiile favorabile  retransformării aceastei  foste biserici ortodoxe, devenită muzeu în 1934, în moschee, aşa cum fusese timp de cinci secole pe vremea Imperiului Otoman, după alte 1000 de ani de creştinism.

 

 

 

 

 

 

 

Iată că în dimineața zilei de 13 mai 2017, o mare mulţime de turci musulmani s-au adunat pentru a se ruga în faţa Hagiei Sofia din Constantinopol, cerând transformarea acesteia în moschee cât mai rapid 

Ziua de 29 mai marchează, în acest an, pentru musulmani, cea de-a 564-a aniversare a transformării în anul 1453, a acestui sfânt locaş ortodox în moschee, de catre turcii care invadaseră marele oraş Constantinopol, capitala Bizanţului.

Mulţimea a fost  organizată de Asociația Tineretului Anatolian (AGD) şi  s-a întrunit la ora 4 dimineaţa în stradă, în fața Hagiei Sophia, pentru a citi rugăciunile de dimineață și a-şi striga totodată, totodata, sloganurile:

„Rupeti lanturile, deschideti Hagia Sofia!”,
„Muzeul sa fie transformat in moschee!”.

Această organizaţie se conformeaza misiunii date de fostul  său lider, decedat, Necmettin Erbakan şi devizei : „Viața este credință și jihad“.

Gruparea se situează ferm pe o poziţie împotriva a tot ceea ce nu este musulman în societatea turcă.

 

 

 

Image result for hagia sfânta sofia photos

 

 

 În timpul regimului laic al lui Mustafa Kemal Attaturk, catedrala ortodoxă devenită moschee timp de cinci secole, Sfânta Sofia, a fost transformată în muzeu şi este vizitată în fiecare an de multe milioane de turişti.

Începând cu anul 2013, Partidul „Justiție și Dezvoltare“, care conduce Turcia, discută despre transformarea din nou a fostului lăcaş creştin, într-o moschee  activă.

La rândul său, președintele Recep Tayyip Erdoğan,  a vorbit recent despre perioada Imperiului Bizantin, ca despre un „capitol întunecat“ al istoriei, anunţând la inceputul acestui an, public, că va citi personal rugăciuni musulmane la Sfanta Sofia, in ziua din Vinerea Mare a acestui an.

Până la urmă acest eveniment nu a mai avut loc, iar Erdoğan nu a mai citit rugăciunile, însă mișcarea de transformare a Hagiei Sofia în moschee câștigă din nou teren, așa cum s-a putut constata , conform http://www.pravoslavie.ru/english/103470.htm), după recenta acţiune a grupului musulman de rugăciune, din 13 mai 2017.

 

 

Surse:

http://www.napocanews.ro/; www.agerpres.ro; http://www.diacaf.com/http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-sfanta-sofia-istanbul-67675.html

 

 

 

 

22/05/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Marea sărbătoare creştină a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Image result for sfintii constantin si elena

 

Credincioşii ortodocşi din întreaga lume şi Biserica Ortodoxa îi prăznuiesc în ziua de 21 mai pe Sfintii Împăraţi Constantin şi Elena.

Constantin cel Mare 

 

 Sfântul împărat Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, s-a născut in orasul Naissus (Niş, în Serbia) pe 27 februarie 272, şi a decedat în data de 22 mai 337.

A fost impărat roman între anii 306 – 337 şi se spune că ar fi avut origine tracă. 

A devenit suveran al intregului Imperiu Roman după invingerea rivalilor săi, Maxentiu si Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactanţiu, in ajunul luptei cu Maxentiu de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă deasupra soarelui şi inscripţia în limba latină „prin acest semn vei învinge”(„In hoc signo vinces”).

Noaptea, in timpul somnului, i s-a descoperit Mântuitorul Iisus Hristos, care i-a cerut să pună semnul Sfintei Cruci pe steagurile soldaţilor săi ca semn protector în lupte.

Dând ascultare poruncii primite, va ieşi biruitor in lupta cu Maxentiu, iar ca dovadă a credinţei sale în ajutorul divin,a rămas inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care mărturisea că a câştigat lupta  „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”.

Cea mai insemnată realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), în urma căruia creştinismul a ajuns să fie recunoscut de stat. Va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

După acest edict, imparatul a scutit Biserica Creştină de impozite, i-a acordat dreptul de a primi donaţii şi a dat episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecaţi după legile statului. 

Marele împărat Constantin a inlăturat pedepsele contrare spiritului crestin, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu), a îmbunătăţit tratamentul în închisori, a uşurat procedurile de eliberare a sclavilor, acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici.

A protejat prin lege săracii, orfanii şi văduvele, modificând legislaţia privind căsătoria, a îngreunat  posibilităţile de divorţ şi a pedepsit adulterul.

De asemenea, a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia)şi încă din anul 317, a început să bată monedă cu simboluri creştine.

Tot el a declarat în anul 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, o zi în care şi soldaţii asistau la slujba creştină.

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invaţatura schismaticului Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El.

La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixata data Paştilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

A construit o nouă capitală, inaugurată la 11 mai 330 , transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman de Răsărit. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.

A murit la scurt timp (337) în Nicomidia si a fost inmormântat în biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Sfântul împărat Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia.

Impărăteasa Elena

 

Imparateasa Elena, Flavia Iulia Helena mama imparatului Constantin cel Mare, s-a nascut in provincia Bitinia şi a trait intre anii 248 – 329. Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313 e.n.

A fost căsătorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus, care, în anul 293, la indemnul imparatului Diocletian, a divortat de ea. Sfânta nu s-a mai recăsătorit şi a trait retrasă, departe de atenţia publica, dar aproape de fiul sau, viitorul împărat Constantin. 

A fost o creştină foarte evlavioasă, care a sprijinit ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri sfinte.

Ea a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit tradiţiei, aici au fost găsise trei cruci şi pentru a se identifica cea pe care a fost rastignit Hristos, le-au atins  pe rând de un mort.

Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inalţat-o in faţa mulţimii.

De  atunci, ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inalţării Sfintei Cruci în calendarul crestin.

Tot sfintei împărătese Elena i s-a atribuit şi  gasirea ramaşitelor celor trei magi.

Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.

 

Semnificatia numelor  Constantin si Elena

 

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la cuvântul „constans, constantis” („constant”, „ferm”).

Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin grecescul „helane” („torta”, „faclie”, dar şi „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzatoare a soarelui”).

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

La mulţi ani tuturor celor care poartă aceste nume!

 

Surse: Creştin Ortodox.ro; Mediafax.ro

 

 

 

 

 

21/05/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Implementarea legii Sharia la Bucureşti începe odată cu Marea Moschee ? VIDEO

 

 

Related image

„Implementarea legii Sharia începe cu o moschee!!! Moscheea trebuie să aibă propriile legi, principii și decrete” (Imamul Choudary)

 

Turcia va construi la București o mare moschee, care va fi gata în cca. trei ani după cum relata recent ziarul turc Daily Sabah.

În schimb, în baza unui acord semnat cu autoritățile române, Turcia va aloca la rândul său un spațiu pentru construcția unei biserici de către România la Istanbul, scrie Agerpres.

Moscheea, care va fi construită pe o suprafață de 13.000 de metri pătrați, va avea o capacitate de maximum 2.000 de persoane.

Potrivit Daily Sabah, guvernul român a aprobat concesionarea suprafeței necesare pentru ridicarea acesteia pe o perioadă de 49 de ani, iar fondurile vor fi asigurate de statul turc, care va acoperi costurile estimate a ajunge la 3 milioane euro.

„Sprijinul financiar al Turciei este nepreţuit şi facem un apel către ambasadele islamice să susţină activităţile derulate de Muftiatul Cultului Musulman.

România este un spaţiu al păcii, iar musulmanii din România sunt buni cetăţeni români şi europeni”, a declarat muftiul cultului musulman din România”, Iusuf Murat.
Cu ce plan vine acest muftiu? Ce fel de clădire vrea să construiască? În urmă cu un an, el a ieșit la rampă cu niște declarații bombastice: „Vom face cea mai mare moschee din Europa, un centru cultural.”

Asta vor ei cu adevărat? Dacă propun o astfel de clădire, cu siguranță că autoritățiile bucureștene și populația se vor opune.
Fără îndoială, nu trebuie să ne speriem de această clădire, dar nici nu trebuie să-i dăm toată atenția și să uităm de alte clădiri și activități care există deja în București.

Bineînțeles, un astfel de proiect nu trebuie acceptat fiindcă nu e necesar pentru nevoile reale ale cultului musulman din România.

În București există deja zece clădiri folosite ca moschei.

Prima moschee din Bucureşti a fost construită de Carol I cu ocazia „Expoziţiei jubiliare din 1906″, la 25 de ani de la proclamarea Regatului României şi urma să deservească minoritatea turco-tătară din Bucureşti. Aceasta a fost mutată din Parcul Carol lângă Cimitirul Bellu în 1960 şi are o capacitate de 250 de credincioşi.

Prima moschee din Bucureşti construită după 1989 este Ar Rahman din Crângaşi, iar conform imamului Ahmed Mazhar Nakechbandi, preşedintele Centrului Cultural Islamic Semiluna, aceasta a fost inaugurată în 1995, iar construcţia a fost terminată în 2002.

Ahmed Mazhar Nakechbandi a precizat că moscheea a fost construită pentru a acoperi nevoile numărului mare de musulmani veniţi în România după 1989, dar în acelaşi timp spune că primele planuri pentru moschee au fost făcute în 1992.

Au apărut primele imagini cu mega moscheea care se va construi la Bucureşti, pe Bulevardul Expoziţiei nr. 22-30 de către Muftiatul Cultului Musulman din România.

Conform RTV se preconizează că lucrările construcţiei  care va avea caracteristicile arhitecturii din era otomană, vor începe în acest an, iar aceasta va include  săli multifuncţionale, un complex cu o librărie, o școală de studiu al Coranului, spații de recreere și de asemenea un centru cultural islamic de elită pentru musulmanii din România și cei veniți în urma cotelor de refugiați cerute de UE, cu săli pentru conferinţe, cantină, terase acoperite şi descoperite, o zonă pentru spălarea rituală, camere pentru cazare şi  un local pentru tineri.

Țara noastră, deși nu este un stat foarte puternic, nu poate să cedeze în fața Turciei, sau a oricărui alt actor internațional.
Credincioșii creştini, trebuie să priviească lucrurile din perspectiva vremurilor menționate de Isus, a vremurilor în care în lume vor fi necazuri, vor fi tensiuni.

Misiunea noastră nu este să ne împotrivim unor lucruri, ci să răspândim Evanghelia, să o demonstrăm prin viața noastră, prin ceea ce facem, să vorbim oamenilor despre adevăratul Mijlocitor înaintea lui Dumnezeu, despre adevăratul Profet care ne arată calea spre Dumnezeu.

Acest lucru este mai important chiar decât să ne opunem unui proiect sau altul.

Prin urmare, Domnul Isus să ne ajute să-L proclamăm și să-L trăim și în aceste vremuri complicate.

 

 

 

 

Image result for proiect moscheie din bucuresti photos

 

 

Image result for moscheea de la bucuresti photos

 

 

 

Imaginile au fost publicate de Fundaţia Diyanet din Turcia (Turkiye Diyanet Vakfi), care susţine activitatea Ministerului turc al Cultelor. 

 

 

Ceea ce nu ni se spune cu suficientă tărie, este faptul că dincolo de libertatea religioasă, clamată de unii, există și dreptul românilor de a-și conserva tradițiile  şi de a preveni construirea capului de pod în procesul de islamizare a Europei dorit de liderii musulmani, inclusiv de Erdogan, președintele Turciei.

Pentru că, dacă implementarea legii Sharia începe cu o moschee, atunci trebuie să ne alarmăm în faţa extremismului musulman, care proclamă că, în conformitate cu această lege sfântă a islamului şi a predicilor  imamului Anwar al-Awlaki, „proprietatea din mâinile necredincioșilor (a creștinilor – n.n.) nu e a lor de drept, din cauza necredinței lor.”

 Am văzut că potrivit propagandei  Statului islamic (ISIS), dar  şi a unor lideri religioşi musulmani, România este deja pământ islamic (pentru că a fost ocupat cândva de turci) și că de aceea ea trebuie ELIBERATĂ!!!

Iar dacă o moschee, așa cum o spun fără ocol militanţii islamişti, este un cap de pod pentru islamizare, noi, creştinii români, ce ar trebui să facem ?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

http://www.cunoastelumea.ro/asta-veti-auzi-la-mega-moscheea-din-bucuresti-astazi-se-intampla-in-hamburg/

http://www.b365.ro/o-moschee-cu-capacitate-de-2-000-de-persoane-va-fi-gata-in-trei-ani-la-bucuresti_232189.html

20/05/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: