CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ŢARA MEA-I UN COLŢ DE RAI

Anunțuri

21/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VECHI MĂRTURII ROMÂNEȘTI ÎN UCRAINA DE AZI

 

 

 

 

 

 

 

MUNȚII, VECHI MĂRTURII ROMÂNEȘTI DIN UCRAINA DE AZI

Munți și vârfuri de munte din Carpați în actuala Ucraină, din nordul Maramureșului până la granița slovacă și polonă.

Aceste denumiri de munți (peste 100!), pe care le-am selectat parcurgând cu privirea câteva hărți ale regiunii, trebuie completate de alte sute de denumiri de ape curgătoare, iazuri, pasuri, păduri, plaiuri și văi care atestă o prezența din vechime a românilor în aceste zone, până în Carpații Nordici, numiți și Păduroși sau Beschizi, din sudul Poloniei, nordul și nord-vestul Slovaciei, estul Cehiei, atingând nord-estul Austriei.

Dacă am cerceta și lexicul românesc rezidual din vorbirea locuitorilor de astăzi ai regiunii, am găsi explicații la multe întrebări legate de istoria acestor plaiuri.

Am indicat în tabel 96 de denumiri ale munților și vârfurilor pentru care am reușit să stabilim înălțimea față de nivelul mării, iar în afara tabelului – alte 12 denumiri (în total 108) ale unor munți și vârfuri pentru care nu am reușit deocamdată să o stabilim.

Lista nu este nici pe departe completă.

 

 

 

Nr

Vârful de muntele

înălțimea

Denumirea în ucraineană

1.

Hovârla

2061 m

Говерла

2.

Brebenescul

2038 m

Бребенескул

3.

Muntele Negru

2022 m

Чорна Гора

4.

Pietrosul

2020 m

П’єтросул

5.

Gutin Tomnatic

2016 m

Гутин Томнатик

6.

Muncel

1998 m

Менчул (інша назва Мунчел)

7.

Turcul

1933 m

Туркул

8.

Brețcul

1911 m

Брескул (Брецкул)

9.

Zimbroaia

1877 m

Дземброня

10.

Strâmceasca

1872 m

Стримческа

11.

Năneasca Mică

1818 m

Неніска/ Ненєска Мала

12.

Pietrosul

1855 m

П’єтросул, Петросул, Пєтрос

13.

Năneasca Mare

1815 m

Неніска / Ненєска Велика

14.

Șerban

1795 m

Жербі́н, Жербан, Шербан, Щербан

15.

Homul

1788 m

Гомул, Хомул

16.

Pietrosul

1780 m

Петросул, Петрос

17.

Tătuleasca

1774 m

Татуляска

18.

Lăpușna

1772 m

Лопушна

19.

Steavul Mare

1762 m

Стеавул Великий

20.

Dogheasca

1761 m

Догяска

21.

Groapa

1759 m

Гропа

22.

Steavul

1752 m

Стеавул

23.

Bârlibașa

1733 m

Берлебашка

24.

Vâscul

1730 m

Васкул

25.

Șeșul

1726 m

Шешул

26.

Rogneasca

1724 m

Рогнеска

27.

Strâmba

1719 m

Стримба

28.

Ungureasca

1707 m

Унгаряска

29.

Negrovăț

1707 m

Негровець

30.

Tătăruca

1707 m

Татарука

31.

Troiasca

1702 m

Трояска

32.

Corbul

1696 m

Корбуль

33.

Buștul

1691 m

Буштул

34.

Siligul

1687 m

Силигул

35.

Crăciuneasca

1686 m

Крачунеска

36.

Bârd

1666 m

Берть

37.

Țapul

1661 m

Цапул

38.

Curteasca Mică

1644 m

Мала Куртяска

39.

Curteasca Mare

1622 m

Велика Куртяска

40.

Strânsul/Strânjul

1630 m

Стринсул/Странжул

41.

Tâmpa

1634 m

Темпа

42.

Purul

1616 m

Пуруль

43.

Căputa Mare

1607 m

Велика Кепута

44.

Negrova

1604 m

Негрова

45.

Sihlos

1600 m

Сихлос

46.

Copilaș

1599 м

Копілаш

47.

Arșița

1587 m

Аршиця

48.

Ledescul

1585 m

Ледескул

49.

Ghereșasca

1577 m

Герешаска

50.

Cozmeasca Mare

1571 m

Велика Козмеска

51.

Rotundul

1568 m

Ротундул

52.

Mărășeasca Mare

1567 m

Маришевска Велика

53.

Tomnaticul

1565 m

Томнатик,

Томнатикул

54.

Căputa Mică

1559 m

Мала Кепута

55.

Căcăreaza

1558 m

Какараза

56.

Bârleasca

1555 m

Берляска

57.

Gorgan

1551 m

Горган

58.

Gaura

1551 m

Гавр, Гавор

59.

Bendreasca

1548 m

Бендряска

60.

Cucul

1539 m

Кукул

61.

Furatic

1525 m

Фуратик

62.

Măgura Jidei

1516 m

Магура Жиде

63.

Apeasca

1512 m

Апецка

64.

Gorga

1505 m

Горга

65.

Muncel

1501m

Манчул, Менчул

66.

Rotila

1483 m

Ротило

67.

Gruiul Negru

1486 m

Чорний Грунь

68.

Apșineț

1487 m

Апшинець

69.

Grăbit/Grăghit

1472 m

Ґрегіт

70.

Tălpici

1450 m

Талпич

71.

Gruiul Tatul

1436 m

Татульский Грунь

72.

Gheciura/Checiura

1423 m

Гечура

73.

Păcui

1408 m

Пікуй

74.

Curpeni

1406 m

Курпень

75.

Tomnatic

1403 m

Томнатик

76.

Lungul

1377 m

Лунгуль

77.

Dumeni

1376 m

Думен

78.

Măgura

1362 m

Маґура

79.

Cucu

1361 m

Кук

80.

Plai

1330 m

Плай

81.

Măgura

1313 m

Маґура

82.

Buț

1291 m

Буц

83.

Măgura

1288 m

Маґура

84.

Râpa Neagră

1285 m

Чорна Ріпа

85.

Râpna

1212 m

Ріпна, Рипна

86.

Gruiul Strungeni

1169 m

Струнзень Грунь

87.

Bujora

1087 m

Бужора

88.

Măgurica

1024 m

Магурка

89.

Măgura Lemnească

1022 m

Маґура-Лімнянська

90.

Țungu/Țuncu

999 m

Цунгу

91.

Gruiul Lung

971 m

Довгий Грунь

92.

Cremenoasa

923 m

Кременоса

93.

Chicera

912 m

Кічера

94.

Gruiul Înalt

905 m

Високий Грунь

95.

Chicera

775 m

Кічера

96.

Ghiga Mare

701 m

Велика Гига

 

 

 

 

Alte denumiri de vârfuri de munți: 1. Cosmicioara  (Космечара), 2. Curatul (Куратул), 3. Măgurița, 1264 m.  (Магурица), 4. Mătăhău (Матахів), 5. Pojorâtul/Pojeratul (Пожератул), 6. Pețiga (Пецига), 7. Racăta (Ракета) (racătă, în româna veche, înseamnă broască), 8. Râncul (Ринкул), 9. Stânca (Стінка), 10. Ștevioara (Штав’ера), 11. Țăpuleț (Цапулець), 12. Zbanul (Збанул).

 

 

 

 

Denumiri de ape curgătoare: Albini (Альбін), Apșița (Апшиця), Bălțatul (Бальзатул), Bârdeanca (Бертянка), Brebenescul (Бребенескул), Căcacea (Кєкача), Copilaș (Копілаш), Hărmănescul (Гарманескуль), Gropineț (Гропинець), Lemnița (Лімниця), Măgura (Маґура), Muncel (Минчель),  Pârcălab (Перкалаб), Pietros (Петрос), Plăiuțul Mare ( Великий Плавуць), Râpinca (Рипинка), Scoruș (Скоруш), Scurtul (Скуртул), Strâmba (Стримба), Șipot (Шипіт), Șopurca (Шопурка), Șopurca Mica (Мала Шопурка), Turbat (Турбат), Turbățel (Турбацил), Turca (Турка), Turia (Тур’я)

Lacuri: Apșineț (Апшинець), Brebenescul (Бребенескул), Brețcul (Брескул), Dogheasca (Догяска), Ghereșasca (Герашаска), Vorojeasca (Ворожеска)

Văi: Bălțatul (Бальзатул), Cuc (Кук), Grota (Грота), Muncelic (Мунчелик), Radul (Радул), Scopeasca (Скопеска), Șendreasca (Шендряска), Turcul (Туркул), Urda (Урда), Vădăneasca (Веденяска)

Păduri: Moldovănic (Молдаваник), Plăiuca (Плайка), Plăiasca (Плайское), Strâmceasca (Стримческа), Șumnescu (Шумнеску)

Pasuri (trecători): Corbul (Корбул)

CITIŢI ŞI :

 

https://spetcu.wordpress.com/2016/08/14/varful-hovarla-din-muntele-negru/

 

 

 

 

Sursa:

 

 

https://cubreacov.wordpress.com/2017/10/13/muntii-vechi-marturii-romanesti-din-ucraina-de-azi/#comments

 

 

 

21/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un episod amuzant din 1877 al prieteniei româno-ruse

În data de 24 aprilie 1877, Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman, iar ţara noastră a permis armatei ruse în drumul său spre Turcia, să-i traverseze teritoriul.

În timpul războiului ruso-turc, Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, a vizitat frontul din Bulgaria, iar în timpul trecerii sale pe teritoriul românesc a avut parte de primiri triumfale. 

Documentele din acea perioadă  consemnează că, în luna mai 1877, în Vrancea urma să vină împăratul Rusiei, iar primul ministru Ion C. Brătianu solicita prefectului de Putna să ia toate măsurile pentru o primire deosebită a acestuia.

 Amploarea pregătirilor pentru întâmpinarea augustului oaspete  au  fost deosebite, iar prefectul de atunci, Robescu, a întrunit o comisie din care făceau parte primarul Focşaniului, deputaţi şi arhitecţi care avea sarcina să întocmească un program de primire într-un mod cât mai „strălucitor” a ţarului, în Gara Mărăşeşti. S-au angajat cheltuieli importante în vederea primirii înaltului oaspete.

Pe 23 mai, primul ministru Brătianu trimitea o circulară prefecţilor din Focşani, Tecuci şi Bârlad prin care anunţa că  în dimineaţa de 25 mai va fi la Mărăşeşti. 

Cu toate cheltuielile făcute de autorităţi, Alexandru al II-lea nu s-a oprit însă la Mărăşeşti, ci la Buzău, iar tot ceea ce se cumpărase, de la drapele la ecusoane şi torţe, au fost depuse într-o magazie a primăriei, „spre conservare”.

 

 

Mic „tezaur“ confiscat de ţarul Rusiei imediat după obţinerea independenţei de stat a României

 

 

 

Ţarul Alexandru al II-lea avea însă să-şi îndrepte greşeala cu prilejul unei alte călătorii în teatrul de război, pe 6 decembrie 1877, la câteva luni după declararea independenţei de stat a României, când s-a oprit în gările de la Mărăşeşti şi Adjud, unde a avut parte de o primire triumfală din partea localnicilor îmbrăcaţi în haine naţionale de sărbătoare.

În Gara Mărăşeşti a fost adusă şi muzica fanfarei de la Focşani pentru înveselirea atmosferei, fiind intonat imnul Rusiei.

„Majestatea Sa s-a scoborât îndată din tren, neinsoţit de nimeni, a salutat mulţimea şi indreptându-se către Protopop s-a inchinat şi a sărutat Sfânta Evanghelie, oprindu-se apoi in mijlocul cercului liber al funcţionarilor, când subsemnatul in numele locuitorilor districtului am exprimat Majestăţei Sale in limba franceză simţămintele lor de recunoştinţă pentru protecţiunea ce acordă poporului Român. Majestatea Sa a răspuns tot in limba franceză, veselit de noutatea cea bună, făcând neapărată alusiune la luarea Plevnei la care am replicat că Românii vor păstra in veci suvenirea precioasă a faptelor de arme strălucite îndeplinite de armatele aliate in Bulgaria. Majestatea Sa a adăogat că ei au fost bine bătuţi, înţelegând Turcii”, se arată în raportul prefectului Robescu.

Vizita a fost scurtă, în jur de 15 minute, iar ţarul Alexandru al II-lea a salutat în permanenţă mulţimea şi a dat indicaţii muzicii să intoneze arii naţionale.

Cam în aceleaşi coordonate s-a petrecut şi primirea făcută ţarului în Gara Adjud, unde două dintre doamnele de vază ale oraşului i-au oferit buchete de flori şi au ţinut un discurs în onoarea sa în limba franceză.

Documentele vremii  consemnează şi un episod umoristic…

După plecarea ţarului, primarul din Focşani i-a scris prefectului că oraşul a rămas păgubit de o tavă de argint, pe care se afla sarea şi pâinea cu care a fost întâmpinat Alexandru al II-lea, tavă „confiscată” de ruşi, după obiceiul lor.

Prefectura era rugată astfel să contribuie şi ea cu suma de 20 de lei, pentru acoperirea costului tavei de argint.

Acest lucru reprezintă însă o nimica toată din ce avea să se întâmple câteva decenii mai târziu, când întreg tezaurul României, dus la Moscova în timpul primului război mondial pentru a fi protejat, a fost confiscat de ruşi.  

 

Citiţi mai mult:

http://adevarul.ro/locale/focsani/mic-tezaurconfiscat-tarul-rusiei-imediat-obtinerea-independentei-stat-romaniei-

 

21/10/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | 1 comentariu

%d blogeri au apreciat asta: