CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 5 AUGUST. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

882: A murit  regele Ludovic al III-lea al Franţei; (n. 863).

 

 

 

 

 

 

 

 

1071: Normanzii încep un asediu de aproape trei ani  impotriva  garnizoanei bizantine a  orasului  Bari din Peninsula Italica.

 

 

 

 

1100: Henric I (n.cca.1068/1069  – 1 decembrie 1135), este incoronat rege al Angliei în Westminster Abbey. El i-a succedat fratelui său mai mare William al II-lea.

 

 

 

 

 

A  fost cel de-al patrulea fiul lui William I  Cuceritorul , primul rege al Angliei, după cucerirea normandă din 1066.

 

 

 

 

 

 

1305: William Wallace, conducatorul rezistentei  scoţienilor  împotriva  invaziei engleze, este capturat in apropierea oraşului Glasgow şi dus  la Londra, unde  este  judecat si executat.

 

 

 

 

 

 

 

 

1424:  Prima menţiune a vămii Calafat ca punct de realizare a comertului dintre Tara Romaneasca si Peninsula Balcanica.

 

 

 

 

 

1540: S-a nascut astronomul francez  Joseph Justus Scaliger; (d. 21.01.1609).

 

 

 

 

1583:  Exploratorul Humphrey Gilbert a înființat prima colonie engleză  în America de Nord, orașul St. John, astăzi în provincia Newfoundland  din Canada.

 

 

 

 

1729: Thomas Newcomen, mecanic englez, inventeaza  primul motor „automat” cu abur  de pompare a apelor din mine,care a contribuit in mod esential la revolutia industriala.

 

 

 

 

Thomas Newcomen

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1711, dezvoltand ideea masinii atmosferice a lui Thomas Savery (1698), inventeza si foloseste la minele de carbuni din Anglia prima masina cu abur cu piston, destinata evacuarii apelor de mina; (n.24.02.1664).

 

 

 

 

 

1746: Constantin Mavrocordat, domnul Tarii Românesti, a desfiintat rumânia.

Esenta reformei lui C. Mavrocordat  a constat in reglementarea de catre stat a obligatiilor taranilor dependenti, care pana atunci se aflau la discretia stapanilor de mosie.

Hotararea adunarii obstesti a Tarii Românesti, primind intaritura domnului la data de 5 august 1746 , era actul juridic cu putere de lege care consfintea eliberarea din rumânie, stabilind totodata conditiile de aplicare a prevederilor sale.

 

 

 

 

 

 

Constantin Mavrocordat (1730-1769), a domnit alternativ în Moldova şi Ţara Românească; a aplicat un program de reorganizare administrativă, fiscală, judiciară.

Reforme:

– în fiscalitate: instituirea unei dări unice, prin comasarea dărilor multiple; plata impozitului unic în patru rate anuale;

– în administraţie: judeţele erau conduse de ispravnici şi s-a introdus leafa pentru dregători (pentru a se evita abuzurile săvârşte de aceştia);

– sociale: desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească (1746) şi Moldova (1749);

Consecinţa acestei reglementari a fost aceea ca ţăranii deveneau clăcaşi, liberi din punct de vedere juridic, dar dependenţi economic de marii proprietari de pamant, ceea ce determina obligaţia în zile de muncă (claca): 12 zile pe an, în Ţara Românească, şi 24 de zile pe an, în Moldova;

 

 

 

 

 

 

1772: Austria, Prusia și Rusia au semnat tratatul prin care au început Prima Împărțire a Poloniei.

 

 Prima împărțire a Poloniei sau, mai precis, prima împărțire a Uniunii Polono-Lituaniene, a fost prima dintre cele trei divizări care au pus capăt existenței acestui stat în 1795.

  Teritoriul Uniunii, inclusiv cel deja controlat de Rusia, a fost împărțit între vecinii săi mai puternici—Austria, Rusia și Prusia—pentru a stabiliza echilibrul puterilor în Europa de Est între aceste trei țări.

Cum Polonia nu mai putea să se apere și armatele străine deja ocupau o parte din țară, parlamentul polonez (Seimul) a ratificat sub p-resiune, cesiunile teritoriale în 1773 în timpul așa-numitului Seim al Împărțirii, convocat de cele trei puteri.

Prin această primă împărțire, Uniunea Polono-Lituaniană a pierdut circa 211.000 km² (30% din teritoriul său de circa 733.000 km²), cu o populație de 4–5 milioane de locuitori (circa o treime din populația de 14 milioane de locuitori dinaintea divizării).

 

 

 

 

1796: Are loc bătălia de la Castiglione in care armata franceza condusa de Napoleon I a înfrânt armata austriacă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1838: S-a născut istoricul Constantin Erbiceanu.

 

 

 

 

 

 

 

A fost un autor elenist, istoric și teolog român,preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România membru titular (din 1899) al Academiei Romane; (d. 21 martie 1913).

 

 

 

 

 

1844: S-a născut pictorul rus Ilia E. Repin, autorul celebrfelor lucrari “Refuzul spovedaniei” si  “Edecarii de pe Volga”; (d.29.09.1930).

 

 

 

 

 

 

 

Autoportret-Muzeul de stat din St.Petersburg

 

 

 

 

 

1850: S-a născut scriitorul francez Guy de Maupassant: “Bel-Ami”, “O viaţă”, “Pierre et Jean”; (d.06.07.1893).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1858: A fost realizată prima legătură telegrafică prin cablu între Europa şi America.

Inginerul american Cyrus W. Field a terminat instalarea primului cablu telegrafic subacvatic, care făcea legătura între Anglia şi SUA. Cablul a fost transportat cu ajutorul vasului Niagara.

1882: Cetshwayo kaMpande, ultimul rege suveran al poporului Zulu din Africa, sosește la Londra pentru o audiență cu regina Victoria.

 

 

 

1895: La Hastings (in Anglia), incepe cel mai mare turneu de sah din secolul XIX-lea. In paralel se desfasoara si primul turneu mondial al sahistelor.

 

 

 

 

 

1895: A murit  filosoful german de origine evreiasca Friedrich Engels.

 

 

 

 

 

A  dezvoltat teoria comunistă. si a  redactat, împreună cu Karl Marx, “Manifestul Partidului Comunist”; (n.28.11.1820).

 

 

 

 

 

1897: Se pronunta sentinţa  in privinta validării testamentului  lui Edmond de Goncourt, prin care se crează Societatea Literară, care va purta numele  “Academia Goncourt”.

Avocatul care pledează pentru crearea Academiei şi care cîştigă procesul împotriva celor care atacaseră testamentul, este Raymond Poincaré, viitorul preşedinte al Franţei (1913-1920).

Société des littéraire Goncourt (Societatea literară Goncourt ), numita de obicei, Academia Goncourt , este o organizaţie literara franceza  cu sediul la Paris, a fost fondată de către scriitorul  şi editorul  francez Edmond  Goncourt (1822-1896), care  a vrut să creeze un nou mod de a încuraja literatura  în Franţa, nefiind de acord cu politicile de atunci ale Academiei Franceze.

 

 

 

 

 

 

 

Dorind  sa onoreze  memoria  fratelui său decedat Jules,  (1830-1870), Goncourt si-a  lăsat averea pentru a se fonda  o organizaţie menita sa  promoveze  literatura in Franta .

In acest scop el l-a numit pe prietenul său, scriitoru Alphomse Daudet  pentru a supraveghea şi de a administra averea. In cepand cu anul 1903, in  fiecare luna  decembrie, un consiliu de zece membri ai acestei  Academii a acordat  Premiul Goncourt  pentru cea  mai buna  lucrare de fictiune  a anului.

 

 

 

 

 

 

1903: S-a nascut Principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria (d. 9 iunie 1978 la Lausanne in Elvetia).

 A  fost fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi, după tată, al Majestății Sale Regale Mihai I al Romaniei. Si-a petrecut întreaga existență princiară în umbra Coroanei Regale a României, jucând un rol mai activ doar între anii 1927- 1930,  când a făcut parte din Consiliul de Regenta, care  conducea țara in locul regelui minor Mihai I.

 

 

 

 

 

A murit la vârsta de 75 de ani, departe de țară, după patru decenii de exil forțat.

 

 

 

 

1905 : S-a nascut Wassily Leontief, economist de origine rusa, laureat al Premiului Nobel (d.05.02.1999).

 

 

 

 

 

1906: S-a nascut  John Huston, actor, scenarist si regizor de film american, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 ( “Comoara din Sierra Madre” şi al Premiului “Leul de argint” ) “Moulin Rouge” (“Noaptea iguanei”, “Omul în mantaua de ploaie”, “Şoimul maltez”); (d.28.08.1987).

 

 

 

 

 

 

 

 

1911: S-a nascut actorul american  Robert Taylor ; (“Quo vadis?”, “Ivanhoe”, “Cavalerii mesei rotunde”, “Podul Waterloo”); (d.08.06.1969).

 

 

 

 

 

 

 

  1914: Primul Război Mondial: Austro-Ungaria declară război Rusiei; Muntenegru declară război Austro-Ungariei.

 

 

 

1915: Primul Război Mondial: Trupele germane ocupă Varșovia.

 

 

 

 

1922: S-a născut la Siliștea-Gumești, județul Teleorman, scriitorul  Marin Preda, nuvelist, romancier  și director de editură român: “Moromeţii”, “Risipitorii”, “Imposibila întoarcere”, “Viaţa ca o pradă”, “Cel mai iubit dintre pământeni”.

Din 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române; (d. 16 mai 1980 la Mogosoaia ).

 

 

 

Marin Preda (n.1922-d.1980), scriitor român

 

Marin Preda a debutat în aprilie 1942 cu schița Părlitu’ în ziarul Timpul, la pagina literară ”Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicînd în continuare schițele și povestirile:Strigoaica, Salcîmul, Calul, Noaptea, La cîmp. Experiență sa militară o descrie în romanele Viața ca o pradă și Delirul. În 1945 devine corector la ziarul ”România liberă”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții.

În 1954 se căsătorește cu poeta Aurora Cornu. Scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate postum. Au divorțat în 1959. S-a recăsătorit apoi cu Eta Vexler, care ulterior a emigrat în Franța la începutul anilor 70.

Cu cea de-a treia soție, Elena, a avut doi fii: Nicolae și Alexandru. Din 1952 devine redactor la revista ”Viaț raomânească”. În 1970 – traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: Demonii. Romanul său, Marele singuratic, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971.

În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pămînteni. O lună mai tîrziu este ales deputat în Marea Adunare Națională.

Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS român ar fi dispărut. Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pămînteni și a survenit în condiții oculte.

 

 

 

 

 

1929: Incepe greva minerilor de la Lupeni; (5- 6 august).

 

 

 

 

 

1930: S-a nascut  Neil Armstrong, astronaut american, primul om care a păşit pe Lună.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1934: Are loc prima editiei a Turului ciclist al Romaniei.

 

 

 

Inspirat de Turul Franței, publicația lunară „Revista Automobila” a organizat în luna august 1910 prima ediție a „Circuitului Munteniei”.

La competiție au luat startul 12 rutieri pe traseul București – Sinaia – Târgoviște – Butimanu – București (aproximativ 300 km). După trei ediții, competiția nu s-a mai organizat.

Începând cu 1934 publicația „Sportul Zilnic”, în colaborare cu Federația Română de Ciclism a organizat prima ediție a Turului ciclist al României, România devenind a șasea țară din lume care organizează un Tur Ciclist Național pentru amatori, după Belgia (1906), Olanda (1909), Bulgaria (1924), Ungaria (1925) și Polonia (1928).

 

 

 

 

 

 

 

Traseul primei ediții a avut o lungime de 1026 de km și a cuprins șapte etape competitia fiind  câștigată de Marin Nicolov și echipa Bulgariei.

 

 

 

1938: S-a nascut  Rodica Popescu Bitănescu, actriţă româncă de comedie (n.Răsuceni, Giurgiu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 1939: S-a nascut  Prinţesa Irene a Olandei.

 

 

 

 

 

 

 

Este cel de-al doilea copil al fostei regine Juliana a Olandei și al Prințului Bernhard de Lippe Briesterfeld si  sora mai mică a fostei regine, Beatrix a Olandei.

Prințesa Irene a fost exclusă din Casa Regală pentru că s-a căsătorit fără permisiunea oficială a Parlamentului cu Ducele de Parma, Carlos Hugo de Borbón Parma, pierzandu-si astfel poziția în linia de succesiune.

 

 

 

 

1940: Uniunea Sovietica anexeaza oficial Letonia.

 

 

 

 

 

 

 

 

1941: Se incheie marea batalie de la Smolensk din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Germanii captureaza 300000 de prizonieri sovietici.

 

 

 

 

 

1944 : Are loc ultima intrevedere dintre mareşalul Ion Antonescu si Hitler, la Rastenburg in Germania.

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: A murit Francisc Iosif Rainer, medic şi anatomist, membru de onoare al Academiei Române; (n. 28 decembrie 1874).

 

 

 

 

 

1960: Volta Superioara (denumita ulterior Burkina Fasso),se declara independentă faţă de Franţa.

 

 

 

 

 

1962: Luptatorul sud-african pentru drepturile populatiei de culoare, Nelson Mandela,  a fost arestat de către autorităţile Africii de Sud.El va fi eliberat abia în anul 1990.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1962: Actriţa  americană Marilyn Monroe a fost găsită moartă în apartamentul sau din  Brentwood, California; (n. 1 iunie 1926). Marilyn Monroe (Norma Jean), a murit  la 36 ani, in urma unei supradoze de medicamente .(“Unora le place jazz–ul”, “Cum sa te mariti cu un milionar”, “Sapte ani de casnicie”, “Printul si balerina”); (n.01.06.1926).

 

 

 

 

Marilyn Monroe

 

 

 

 

 

1963:  Statele Unite ale Americii, Regatul Unit  şi Uniunea Sovietică, semnează un tratat de interzicere a testelor nucleare submarine, la sol si in atmosfera.

 

 

 

 

 

1973: Atac terorist pe aeroportul international din Atena . Trei persoane au fost ucise şi 55 au fost rănite, după ce doi pistolari arabi  au deschis focul şi au aruncat grenade într-un salon de pasageri aglomerat al  aeroportului  din Atena.

Mai mult de 1.500 de oameni se aflau in  aeroport în momentul atacului

 

 

 

 

1983: A încetat din viaţă astronomul Bart J. Bok, expert în studiul Căii Lactee; (n. 28 aprilie 1906).

 

 

 

 

 

1983: Membri ai  IRA  sunt condamnati la termene de inchisoare care totalizeaza  4000 de ani.

Douăzeci şi doi de membri ai IRA au fost închişi pentru un total de mai mult de 4.000 de ani in urma  unuia  dintre cele mai mari procese din Irlanda de Nord.

Patru inculpaţi au primit sentinte de inchisoare pe  viaţă alături de alţi 18 care au fost condamnati la  termene mai scurte închisoare.

În total, un numar de 38 inculpaţi  au primit pedepse diferite pentru acuzatii de  omor şi tentativă de omor.

 

 

 

 

 

1984: A încetat din viaţă actorul britanic Richard Burton;(n.10.11.1925).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: A murit  Soichiro Honda, întreprinzător şi inginer japonez, fondatorul firmei de motociclete „Honda” (n.17.11.1906).

 

 

 

 

 

 

1995: Se restabilesc oficial relaţiile  diplomatice dintre Statele Unite şi RS Vietnam, la 20 de ani după încheierea războiului din Vietnam; (30.04.1975).

 

 

 

 

 

1998: A murit  actriţa  româncă de teatru şi film Coca Andronescu; ( n. 03.071932, Patarlagele, Buzau).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1998 : A murit Todor Jivkov, fostul  presedinte dictator  comunist  al Bulgariei; (n.07.09.1911).

 

 

 

 

 

 

 

 

2000:  A murit în Germania, Ştefan Berindei, interpret de jazz, realizator de rubrici în cadrul emisiunilor de divertisment ale TVR, dedicate popularizării jazz-ului; în 1975 s-a expatriat, stabilindu-se înGermania (n. 22 mai 1942).

 

 

 

 

2000:  A încetat din viaţă actorul britanic Sir Alec Guiness, un gigant al ecranului  si al scenei; (“Dr. Jivago”, “Oliver Twist”, “Războiul stelelor”) (n.02.04.1914).

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A incetat din viata actorul şi muzicianul Florian Pittiș , la vârsta de 63 de ani.S-a născut la Bucureşti, la 4 octombrie 1943.

A studiat la Liceul “Gheorghe Lazăr” şi a absolvit în 1966 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (clasa prof. Radu Beligan).

 

 

 

 

 

 

 

În 1992, a fondat trupa Pasărea Colibri, împreună cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici.

A rămas în formaţie până în 2000, când i-a luat locul Marius Baţu. A fost însă, în permanenţă, o prezenţă activă în lumea muzicii prin emisiuni la radio şi televiziune, articole în ziare, prezentări de concerte, colaborări pe diferite discuri.

O voce inconfundabilă a unor emisiuni de televiziune, printre care longeviva “Teleenciclopedie” şi a unor audiobook-uri (“Jurnalul unui mag” de Paulo Coelho – Humanitas Multimedia, “Levantul” de Mircea Cărtărescu – Editura Casa Radio) Pittiş a fost director, începând cu decembrie 1998, al Radio România Tineret, transformat în Radio3net.

În ultimii trei ani a condus acest post de radio aparţinând Societăţii Române de Radiodifuziune, care emite doar pe Internet, începând din noiembrie 2004.

 

 

 

 

 

 

5 august  este:

 

 

 

In Burkina Fasso ( Volta Superioara) – Ziua Independenţei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

 

 

 

 

 

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul  este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie.

A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei.

Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici.

 

La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea “Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani.

 

In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea “Sf. Gheorghe Hozevitul“.

 

Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.

Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: “Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus.

Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse.”

Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.

Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata “Hrana duhovniceasca”, tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

Tot astazi, serbeam Inaintepraznuirea Schimbarii la Fata a Domnului si face pomenirea:

 

 

 

– Sfantului Mucenic Evsignie;
– Sfintilor Mucenici Catidie si Catidian;
– Sfintei Nona, mama Sfantului Grigorie Teologul;
– Sfantului Favie, episcopul Romei.

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=8kDNPj8Xob8

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Vlada Afteni, articol Marin Preda, biografie

  2. Istoria md;

  3. Istoriculzileiblogspot.com;

  4. Mediafax.ro;

  5. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  6. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  7. Wikipedia.ro

 

05/08/2015 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei

Partea interesantă la oamenii inteligenţi: par nebuni în faţa proştilor.

 – Albert Einstein –

 

 

 

 

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm, Germania  – d.18 aprilie 1955, Princeton, SUA)  a fost un  fizician de origine evreiasca, laureat al Premiului Nobel pentru Fizica  in 1921.

Cele mai cunoscute dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativitatii restranse (1905) și de teoria relativitatii generalizate (1915), care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitatiei.

Cea mai cunoscuta formula a lui Einstein este E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei.  Această ecuație exprimă cantitatea  imensă de energie ascunsă într-un corp și care poate fi eliberată atât în procesul de  fisiune cât și în cel de fuziune nucleara.

Pe această formulă se bazează atomistica , secțiunea din fizică care studiază energia nucleara .

Descoperirile sale au  servit printre altele,la crearea bombei atomice.

La data publicarii lor,teoriile lui Einstein au fost greu de înțeles, deoarece utilizau concepte foarte abstracte și aduceau o noutate în gândirea științifică.

Prin anii 1920 s-a demonstrat că ecuatiile lui Einstein  conduc la ideea unui  Univers aflat în plină expansiune.

Ulterior, pe la jumătatea secolului al XX-lea, teoria Big Bang va fi admisa ca explicație a formării Universului.

05/08/2015 Posted by | UMOR | , , , , , , | Lasă un comentariu

100 de ani de cercetasie in Romania. Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, a fost cercetasa

 

Cercetasia in Romania are o istorie de un secol, insa domeniul si scopurile acestei miscari de tineret sunt putin cunoscute astazi.

Evolutia ei a fost intrerupta in vremea comunismului, desi, in perioada interbelica, cunoscuse o dezvoltare impetuoasa.

 

 

 

 

Foto: ASR principele Carol si col. adj. Grigore Berindei trecand in revista legiunile de cercetasi.

Initiatorul miscarii de cercetasi a fost lordul Robert Baden-Powell, un ofiter britanic care a vazut in  activitatile desfasurate in mijlocul naturii, nu numai o preocupare utila si interesanta pentru copii si adolescenti, ci si o modalitate eficienta de a le induce in randurile tineretului un comportament civilizat, atat fata de mediul inconjurator, dar mai ales fata de semenii lor.

Pentru a-i invata pe cercetasi disciplina, Baden-Powell i-a organizat dupa modelul cercetasilor militari.

Baden Powell  a  inteles mai mult decat oricine, marile lipsuri in educatia tinerilor din vremea sa si a creat un program de educatie propriu, bazat pe joaca si tabara in aer liber, pe comuniunea prieteneasca.

A numit acest program „scouting”, in romaneste „cercetasie”, pentru a aminti de cercetasii militari.

Prima experimentare a acestui program a avut loc in vara anului 1907, cand Baden Powell a pornit spre insula Brownsea cu un grup de copii.

In 1908 a publicat impresiile sale in cartea „Scoutismul pentru baieti”, care se afla in a patra pozitie in topul celor mai vandute carti din lume, dupa Biblie, Coran si Cartea Rosie a lui Mao-Tse-Tung.

In 1909 s-au creat primele grupuri de cercetase, denumite ghide sau calauze, iar in 1913 a avut loc prima tabara internationala cercetaseasca care s-a desfasurat la Birmingham si la care au participat peste 30.000 de tineri, adunati din toata lumea.

Primele formatiuni de cercetasi romani au aparut in anul 1912, la Bucuresti, Blaj si Brasov, din initiativa si sub conducerea colonelului Grigore Berindey.

In toamna anului 1913 apar formatiuni de cercetasi pe langa liceele din Bucuresti si din tara.

La Liceul “Gh. Lazar” profesorul Vladimir Ghidionescu a sustinut prima conferinta pe tema cercetasiei.

Prima mare unitate de cercetasi a fost cea a liceului de baieti „Gheorghe Lazar” si se numea „Ciobanul Bucur”.

La sfarsitul anului 1913, colonelul Grigore Berindei (nascut in anul 1869), fiul generalului Anton Berindei (ministrul Apararii intre anii 1896-1899), formeaza si conduce un comitet de initiativa (prof. Gabriel Giurgea, prof. Vladimir Ghidionescu, avocat Constantin Costa-Foru, mr. Ion Manolescu, mr. Nicolae Uica, cpt. Ioan Samboteanu, lt. Ulisse Samboteanu, lt. Victor Panaitescu si lt. Valeriu Manicatide) pentru infiintarea unei asociatii nationale a cercetasilor din Romania. (1)

Membri comitetului elaboreaza statutele si regulamentele, atragand in acelasi timp in jurul ideii o serie de profesori, ofiteri, ziaristi, oameni de litere si politicieni.

Printre cei care vor sprijini constant miscarea de-a lungul anilor se va numara si marele istoric Nicolae Iorga.

Pentru ca cercetasia insemna organizare, dar si responsabilitate in fata parintilor, care isi dadeau acordul pentru ca baietii lor sa se inscrie si sa participe la activitati, era nevoie si de instructori maturi.

Primii instructori au fost trei ofiteri: cpt. Ioan Samboteanu, lt. Ulisse Samboteanu si lt. Victor Panaitescu.

Li s-au alaturat alti ofiteri, dar si dascali, obisnuiti cu disciplina si cu spiritul pedagogic (profesor Constantin Nedelcu, profesor Vasile Suteu, Ilie Gherghel etc.). (3)

Sub inaltul patronaj al regelui Carol al II-lea, la 12 mai 1914, are loc constituirea oficiala a Asociatiei „Cercetasii Romaniei”, iar colonelul Grigore Berindei este ales primul ei presedinte. In vara anului 1914, cand primul razboi izbucneste in Europa, presedintele asociatiei obtine o audienta si prezinta cercetasia si situatia ei in Romania catre regele Carol I si principii (viitorii regi) Ferdinand si Carol.In baza contextului international (o intrare a Romaniei in razboi parea iminenta) si realizand contributia pe care cercetasii ar putea-o aduce, colonelul Berindei obtine sprijin total, fapt care se va traduce prin implicarea principelui Carol la nivel de reprezentare (devine Comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei) si prin sustinerea asociatiei de catre structurile statului roman (guvern, ministere, parlament) si societatea civila. (1)

Trebuie mentionat ca, prin natura sa, cercetasia era si a ramas o miscare apolitica si facultativa, neexistand o obligativitate de inscriere a elevilor.

Scopul declarat al asociatiei era de „a dezvolta in tinerii de orice clasa sociala, insusiri individuale, ca: vigoare, indemanare fizica, initiativa, curaj, demnitate si onoare, precum si insusiri sociale si umanitare, ca: solidaritate, patriotism si altruism. In chipul acesta se vor forma viitoarele generatii de oameni cu caracter si cetateni constienti de indatoririle lor si folositori patriei”. (4)

 

 

serviciul religios

Foto: Serviciul religios pentru depunerea juramantului si sfintirea drapelelor, Bucuresti, Arenele Romane

 

 

Recunoasterea asociatiei ca fiind de interes national, este votata de Senat (20 decembrie 1914) si de Adunarea Deputatilor (21 februarie 1915), fiind publicata in „Monitorul Oficial” la 9 aprilie 1915.

Activitatile cercetasesti vor lua amploare in toata tara (Muntenia, Moldova, Dobrogea si Cadrilaterul castigat in 1913).

Pe langa excursii, sezatori si festivitati, se vor organiza tabere in care cercetasii, indrumati de instructorii adulti, se vor administra singuri si vor invata sa se descurce in natura, sa-si cultive aptitudinile practice, dar sa lucreze si in echipa, patrula fiind unitatea de baza, compusa din 6 cercetasi.

In vara lui 1916, la numai doi ani de la infiintare si chiar inaintea momentului in care Romania va intra in razboi, asociatia avea peste 12.000 de cercetasi, grupati in 34 de legiuni si 56 de cohorte.(2)

Denumirile formatiunilor fusesera preluate din armata romana. Astfel, centuria (100 de cercetasi) corespundea unei scoli, cohorta unui oras si legiunea grupa cohortele dintr-un judet.

Cea mai mare cohorta era cea din Bucuresti (“Pastorul Bucur”), cu peste 1,800 de cercetasi.

Pe parcursul participarii Romaniei la primul razboi mondial, Cercetasii Romaniei vor sustine efortul general, actionand ca forte auxiliare in spatele frontului, avand o contributie directa la eliberarea unui surplus de combatanti pentru prima linie, precum si in mentinerea functionala a unor servicii publice.

Un exemplu inaltator de patriotism si vitejie l-au dat cativa cercetasi la data de 14/27 octombrie 1916, cand trupe germane din Regimentul 12 Vanatori (Corpul Alpin Bavarez) au incercat sa intre in orasul Targu Jiu.

Alarmati de cercetasa Ecaterina Teodoroiu, care a descoperit o patrula inamica in recunoastere, sergentii de strada (denumirea politistilor din acea vreme) impreuna cu populatia civila (rezervisti, femei si cercetasi), au organizat o rezistenta indarjita pana la sosirea armatei.

Este unul din cele mai dramatice episoade ale participarii noastre la primul razboi mondial, cand in mod exceptional, cercetasii au tras si cu arma. (pe durata razboiului, cercetasii au participat la misiuni auxiliare, in spatele frontului, vezi Cercetasii Romaniei in Rasboiul cel Mare
In documentele istorice apare mentionat ca la lupte au participat 4 cercetasi, printre ei si cea care isi va atrage renumele de Eroina de la Jiu. 

La scurt timp, Ecaterina Teodoroiu se va inrola in armata ca voluntar.

In martie 1917 va primi Virtutea Cercetaseasca de Razboi (varianta de aur) de la Regele Ferdinand. Aflata in spital la Iasi, Ecaterina Teodoroiu si-a notat despre acea zi urmatoarele:

“Fiind in serviciu la spital n-am stiut cind au plecat ai mei parinti. Am ramas pina in ultimul moment in bataia gloantelor.

Fara sa stiu de o prietena de a mea daca a plecat sau nu, am plecat s-o vizitez si s-o intreb de parintii mei. Mergand in directia ce ducea la prietena mea, numai ce vad 4 (patru) soldati germani cum ca intraserä pe podul Jiului ca sa observe unde este trupa noastra romana.

Vazandu-i, si cum hainele lor erau altfel decit ale ostasilor nostri, am inteles ca acestia sunt inamici si ca au intrat in Tg. Jiu si fara sa mai intarziez vreo clipa, am strigat: oameni, alergati si puneti mana pe arme si sa luptam, caci inamicul a venit.

Germanii s-au raspandit si au intrat si in gradina publica si vazindu-ma si auzind ca dau alarma, au inceput sa traga zeci de gloante dupã mine. Insa in zadar au tras – nu m-au lovit.

Auzindu-ma lumea, au sarit gardurile niste militieni (rezervisti trecuti de varsta combatantilor – n. red.) si trei cercetasi camarazi de ai mei si cu iuteala au putut reusi sa-l alunge pe inamic indarat peste pod; Atunci cei de sus aratati si cu cativa militieni ce-au mai venit, s-au asezat pe marginea Jiului pe dig si trageau in germanii de peste Jiu, care vreau ca sa vina in Tg. Jiu.

a aceasta victorie, adica la alungarea lor si la lupta de la dig n-am putut sa fac mai mult decit sa car gloante cu fusta la soldaţii militieni, gardişti şi cercetasi, ca sa tina piept inamicului.

Tot aici am scapat viata la trei soldati care, fiind loviti şi ametiti, cazusera in apa Jiului; i-am scos si i-am dus la spital, de unde nu stiu unde i-a dus, la fel şi cu d-l. sub.lt. Popescu Ioan.

S-a tinut piept asa pana la ora patru dupa 12 (14 octombrie a.c.) cind a sosit o companie din Reg. 59 inf. care dupa putina lupta la dig a trecut podul si prin apa si a batut cumplit pe inamic care venise foarte multi la pod si aveau si mitraliere. Atunci am vazut luati iar multi prizonieri si lucruri multe de la inamic.” 

 
 

Foto document: Ecaterina Teodoroiu in uniforma de cercetasa

 

Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu – Ioanna D’Arc a României, și-a dat viața pentru țară pe frontul din Moldova  la 22 august 1917  în Bătălia de la Mărășești după ce, rănită fiind, a cerut să se întoarcă pe câmpul de luptă în fruntea soldaților ei!
Venită din Oltenia la București, ea s-a înscris la Școala de Fete, apoi s-a înrolat ca cercetaș.După intrarea României în Primul Război Mondial, Ecaterina participă pe front ca soră medicală, iar atunci când fratele ei Nicolae  i-a murit în luptele grele de la Jiu, această inimoasă fată gorjancă   a hotărât că trebuie să-şi slujească țara în locul lui.

Nu a apucat să vadă în 1918 împlinit idealul naţional, România Mare, de la sfârșitul acestui război cumplit în care micul regat al României , între inamici şi aliaţi, a pierdut pe front aproape un milion de soldaţi!  

Ce inimă curajosă, ce suflet curat ! Această fotografie necunoscută și nepublicată până acum am găsit-o în arhive în București, căutând materiale despre Basarabia… Este pentru prima dată când o public…

Iată descifrarea textului pe care am făcut-o cu oarecare greutate și cu mare emoție:


„11 Noiemb 1916, Vineri/


În skimbul respectului ce mi-l dai. Te rog să primești mikul kip al meu/ Fiind rănită în spitalul militar
Voluntară Teodoroiu/ Ș. Cercetași București”
Pe verso era scrisul ei din spital… „
 

Aș vrea să fiu noroiul de pe bocancii soldatului român care a făcut Unirea”, spunea atât de frumos Adrian Păunescu…
Daniel Siegfriedsohn/
Alin Dimancescu cercetasia.ro

surse:1. Gheorghe D. Mugur, “O scoala de imputernicire”, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

2. Marea Legiune a Cercetasilor Romaniei, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

3. Dimitrie Dem. Dimancescu, Primii Cercetasi, “Cercetasul” – revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, nr. 1, martie 1930

4. Statutele si Regulamentele Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, Revista Automobila, nr.106, octombrie 1914, colectia dr. Nicolae Pepene

foto: revista Automobila, numere din anul 1914, colectia dr. Nicolae Pepene


04/08/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 492 de alți urmăritori