CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Corifeii culturii române şi glumele lor nemuritoare…

 

 

Imagine similară

 

 

 

Într-o zi, la o şuetă cu Al. Cazaban şi Corneliu Moldovanu, Ion Minulescu, dorind să le facă sânge rău interlocutorilor săi, strigă să-l audă toată lumea:

– Mă, voi ştiţi că eu m-am născut  în  anul când a murit  Eminescu?

Replica lui Cazaban a fost promptă:

– Două mari nenorociri în acelaşi an !

 

Când avea nevoie de bani, Mateiu Caragiale se ducea în strada Sf. Ionică să amaneteze ceva. Într-o zi a luat de acasă o pipă veche şi s-a prezentat la „Muntele de Pietate”.

Un domn sobru a examinat pipa şi i-a dat pe ea 60 lei. Mateiu Caragiale a fost mulţumit de preţ.
Trecând pe strada Bărăţiei, a zărit, în vitrina unei dughene, o pipă la fel cu cea pe care o amanetase. Intră şi află că pipa costă 15 lei şi că negustoraşul de „antichităţi” mai avea destule piese de acest gen.

După vreo lună, când Mateiu se afla din nou în jenă financiară, luă pipa pe care dăduse 15 lei în strada Bărăţiei şi plecă cu ea la „Munte”.

Evaluatorul o cântări în palmă, clipi şiret pe sub ochelari şi-i plăti 60 de lei. Mateiu încasă banii şi o şterse, venindu-i să sară pe stradă de bucurie că-l păcălise pe evaluator.
Peste câteva luni iar nu avea bani. Dădu fuga pe Bărăţiei, cumpără o pipă cu 15 lei şi iar se prezentă la „Muntele de Pietate”.

După ce-şi încasă suma şi plecă fericit de trucul „infailibil” pe care îl descoperise.

Evaluatorul îi spuse unui prieten care asistase la această scenă   fluturând un zâmbet blajin şi atotînţelegător către amicul său :
– E fiul mai vârstnic al lui Ion Luca Caragiale. De un an de zile îmi tot aduce pipe de 15 lei bucata de pe Bărăţiei şi eu îi dau câte 60 de lei pe fiecare.

El crede că mă prosteşte, dar pot eu să-i ofer fiului marelui nostru Caragiale câte 15 lei?  

 

Arghezi s-a întâlnit, în preajma Cismigiului, cu Victor Eftimiu, îmbrăcat cu mantaua lui largă şi însoţit de câteva fete, care il „îngrijeau” acasă (soţia, o actriţă cunoscuta, ii murise de o vreme): il pieptănau, il masau, ii tăiau unghiile, şi celelalte… 

„Dragă, îţi prezint  secretarele mele”, zice Eftimiu, apelând la  o formulă pe care o socotea convenabilă pentru a putea scoate fetele în lume.

Iar Arghezi, cam pişicher, îi răspunde:

„Ce spui, dragă, tot mai secretezi, tot mai secretezi?…” 

 

 

Tudor Arghezi nu-l aprecia sub nici un chip pe Demostene Botez, nici ca avocat, nici ca scriitor şi, de câte ori avea prilejul să se întâlnească cu el, i-o spunea în faţă.
Într-o zi, Arghezi venea la Uniunea Scriitorilor, unde s-a întâlnit cu Demostene Botez, care tocmai ieşea, şchiopătând.

Văzându-l atât de neajutorat, Arghezi i se adresă:
– Măi, Demostene, ce-i cu tine? Ce-ai păţit?
– Nu vedeţi, maestre? Sunt cu un picior în groapă! se văietă el.
– Nu-i nimic! Ţi-a rămas intact piciorul cu care scrii, îi replică Arghezi.

 


Dramaturgul Constantin Kiriţescu, director ani în şir în Ministerul Instrucţiunii Publice, căuta să-şi impună numai punctul lui de vedere şi, din această cauză, se făcuse nesuferit majorităţii oamenilor de cultură.
– Mare idiot trebuie să fie Kiriţescu acesta, judecând după mutră, zise furios într-o zi Ion Minulescu.
– Nu te lua după aparenţe, îl sfătui ” blând ” Arghezi. Mutra te înşeală. E cu mult mai idiot decât arată.

 


Magistrat tânăr, Alexandru Cazaban nu ştia cum să plece mai repede de la Judecătoria de Ocol din Răducăneni. Cum, în acel timp, Barbu Ştefănescu Delavrancea era ministrul Justiţiei, la intervenţia lui Alexandru Vlahuţă, Delavrancea  l-a primit în audienţă pe Al. Cazaban.
– Răducăneni. Răducăneni …, murmura Delavrancea cu ochii în sus, gânditor. Niciodată n-am admirat un răsărit de soare mai măreţ ca la Răducăneni! Şi, mă rog, de ce vreţi să plecaţi de acolo? 
Aud că sunteţi scriitor.

– Pentru că, vedeţi, Excelenţă – a explicat Al. Cazaban grăbindu-se să meargă drept la inima dramaturgului ajuns ministru – acolo n-am ocazia să admir…. un <Apus de Soare>.
Delavrancea a savurat poanta rozându-şi mustaţa şi a scris pe cererea de transfer a tânărului magistrat: „Se aprobă”.

 

Pe când era profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, George Călinescu a invitat doi studenţi la el acasă. Aceştia n-au venit în ziua fixată, ci a doua zi, la aceeaşi oră.

Deschizându-le uşa , doamna Alice Călinescu i-a în­trebat ce doresc, iar ei au răspuns că au fost invitaţi, dar n-au putut veni cu o zi înainte din cauza unor obligaţii la facultate şi au întrebat:
– Domnul profesor este acasă?
Din pragul uşii, amfitrioana şi-a întrebat soţul:
– Eşti acasă, dragă?
– Nu, dragă, nu sunt acasă!
– Aţi auzit băieţi, nu e acasă! le-a spus candid doamna Călinescu.

Înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie, Şerban Ciocu­lescu urma în paralel şi Dreptul, pentru a-i face plăcere bunicului său. Teroarea studenţilor era dreptul roman şi profesorul Ştefan Longinescu, care avea mania clasificărilor şi subclasificărilor, subîmpărţirii în diverse paragrafe de tipul I, II, III, IV etc, 1, 2, 3, 4 etc.,  A, B, C, D etc., a, b, c, d etc. La examen, dacă subiectul compara cinci subdiviziuni, el nota fiecare răspuns ridicând câte un deget de la mâna stângă strânsă pumn.
Un astfel de subiect ce compara cinci subdiviziuni i-a căzut la examenul de drept roman lui Şerban Cioculescu, care a început, transpirând, să le enumere în timp ce profesorul ridica câte un deget.
Sărind peste diviziunea a doua, dar enunţân­du-le pe celelalte, a rămas un deget nedesfăcut de la mâna profesorului, el făcând gestul invers închizându-le la loc pe celelalte patru degete şi arătându-i degetul respectiv îl întrebă necruţător:
– Ce e acesta?
Cioculescu i-a replicat prompt :
– Degetul arătător.
Ilaritatea a fost generală, profesorul a zâmbit sardonic şi i-a dat bilă roşie, trântindu-l la examen.

 

Mihail Dragomirescu, pe când era şi director al Institutului de Literatură, intră odată satisfăcut în aula Fundaţiei Universitare, unde dădu cu ochii de  Şerban Cioculescu, veşnicul său rival în dispute.
– Ei, ce zici, Cioculescule, teoriile mele se discută la congresul de la Copenhaga…
– Ce să zic, domnule profesor, decât că e ceva putred în Danemarca! a fost replica lui Cioculescu.

La „Capşa”, Şerban Cioculescu şi Alexandru Cazaban se duelau verbal, bineînţeles în glumă.
Zice Cazaban:
– Eu nu scriu, ca unii, pentru şer-bani!
– Nici eu nu scriu, ca alţii, numai cazaban-alităţi! i-a în­tors-o Cioculescu. 

Frecventată mai întâi exclusiv de marea boierime, de oameni de stat, prinţi şi chiar regi, diplomaţi, generali etc., cafeneaua Capşa va fi adoptată de scriitori şi artişti în 1930, când se închide cafeneaua Oteteleşanu, fieful lor.

Atmosfera scorţoasă de până atunci a cafenelei a devenit mai agitată odată cu „năvălirea” aici a scriitorilor şi artiştilor.

Discuţiile au devenit mai aprinse, şi nu s-au purtat cu voce scăzută, ca altădată, comentariile au devenit mai acide, ba uneori mai izbucneau şi mici certuri.

Bârfa, mereu la modă în veselul mediu scriitoricesc, a dat naştere epigramei lui N. Crevedia:

La Capşa unde vin toţi seniorii / Local cu două mari despărţituri / Într-una se mănâncă prăjituri / Într-alta se mănâncă scriitorii.

25/06/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, UMOR | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O comparaţie între frontierele unor state. Foto. Video

O colecție de fotografii ale frontierelor unor ţări. Limita dintre unele țări – este gândită doar ca o linie simbolică.
În cazul altor ţări, graniţele sunt înzestrate cu  garduri mari de sârmă ghimpată.

 

 

Germania / Republica Cehă

 

Germany and Czech Republic Country Border

 

 

Ucraina/ Polonia

 

 

Ukraine and Poland Country Border Line

 

 


China / Rusia

 

 

China and Russia Country Border

 

 

 

 

 South Korea / North Korea

 

 

South Korea and North Korea

 

 

 

Suedia/ Norvegia

 

Sweden and Norway Country Border Rive Bridge Road

 

Canada- Statele Unite

 

Canada and United States Country Border Road

 

 

 


Italia /Elveţia (la altitudinea de 3,470 metri)
 

 

 

Italy and Switzerland Country Border Road Mark (at an altitude of 3,470 meters above sea level)

 

 

Triunghiul de frontieră Olanda- Germania-Belgia

 

 

 Netherlands, Germany and Belgium Triangle Border Pint

 

Point Mexico / USA

Mexico and USA Country Border

 


Bangladesh / India

 

 

Bangladesh and India Country Border Barbed Wire Line

 

 

Liechtenstein / Austria 

 

Liechtenstein and Austria Country Border Road Line

 

 

 Siria / Irak

 

Syria and Iraq Country Border Barbed Wire Line

 

 

 India / Pakistan

 

 

India and Pakistan Country Barbed Wired Border

India and Pakistan Country Barbed Wired Border Photo — Link

 

 

 

Ceremonia de închidere a punctului de trecere a frontierei dintre India si Pachistan are loc la sfârşitul fiecărei zile constituind un adevarat spectacol pentru cei prezenţi în zonă la aceea ora.

 

Olanda / Belgia

 

The Netherlands and Belgium Country Border House

 

 Switzerland / Liechtenstein

 

 

Switzerland and Liechtenstein Country Border River Bridge

 

 

 

 China / India

 

China and India Country Border

 

 

China and India Country Border Photo — Link

 

 

 Portugalia / Spania

 

Portugal and Spain Country Border Mark

 

 

Triunghiul frontalier unde se  separă Argentina, Paraguay şi Brazilia

 

 

Argentina, Paraguay and Brazil River Country Border Triangle Point

 

Argentina, Paraguay and Brazil River Country Border Triangle Point Photo — Link

 

 

 Russia / Belarus

 

Russia and Belarus Country Border Road

 

 

 Frontiera  dintre Austria, Slovacia şi Hungaria

 

 

 Austria, Slovakia and Hungary Country Triangle Border Point

 

 

India / Myanmar

 

India and Myanmar Country Barbed Wire Border

 

 Gardul metalic de la frontiera Ungariei cu Serbia şi România

 

 

 

 

Cele mai periculoase 5 frontiere din lume

 

 

 

25/06/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | 1 comentariu

Faptul că Moldova nu este încă întreagă în interiorul României este marea provocare la împlinirea unui secol de la Marea Unire, spune IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

 

Imagini pentru mitropolitul teofan photos

 

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan: Moldova nu este încă întreagă în interiorul României. Aceasta este marea provocare la împlinirea unui secol de la Marea Unire

O sută de ani de la Reforma constituțională de la Iași au fost marcați în 20 iunie 2017 la Catedrala Mitropolitană și la Teatrul Național Vasile Alecsandri din municipiu, scrie doxologia.ro, preluat de Romanian Global News.

„Nu cunoaștem o altă perioadă a istoriei românilor în care Țara să fi fost în pragul disoluției totale și în doi ani să devină ceea ce în visurile cele mai îndrăznețe românii sperau să se întâmple odată și odată”, a spus IPS Teofan.

El a amintit apoi dezideratul național al reunirii cu Basarabia și problemele existente în România actuală.

„Au fost, între timp, multe momente de har și perioade de mari încercări. Lucrurile nu s-au așezat îndeajuns de statornic.

În mod special Moldova trăiește, ar trebui să trăiască cu durere, drama Prutului despărțitor de frați. Celelalte provincii românești sunt, în general, în granițele lor firești. Moldova nu este încă întreagă în interiorul României.

Aceasta este marea provocare la împlinirea unui secol de la Marea Unire.

Se adaugă la acest element fundamental pentru viețuirea normală a națiunii române îngrijorarea pentru declinul demografic și problema migrației românilor în afara granițelor Țării”, a adăugat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

24/06/2017 Posted by | CREDINTA | , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: