CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

23 noiembrie 1940 – S-a parafat la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit. VIDEO

Cum a ajuns România aliata Germaniei naziste. Explicaţiile lui Ion Antonescu din ultima scrisoare, scrisă înainte de execuţie

 

Foto: O întâlnire a mareşalului Ion Antonescu cu Hitler

 

 Acum 77 de ani,  în data de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu, conducătorul Statului Român, parafa la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia, care a pus bazele unei alianțe politico- militare devenită actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, opusă Aliaților occidentali. 

Acest pact completa „Acordul germano-japonez” și Pactul Anticomintern din 1936 și a ajutat la depășirea diferendelor apărute după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, încheiat între Germania și URSS în 1939. 

La data când generalul Ion Antonescu semna la Berlin  aderarea Romaniei la Pactul tripartit, opinia publica româneasca era puternic bulversată: in doar cateva luni (iunie-septembrie) ţara noastră pierduse Ardealului de nord în favoarea Ungariei, Basarabia şi Bucovina în favoarea URSS şi Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.

Marşul glorios al maşinii de război germane, măturând Austria, Cehia, Polonia, Danemarca, Olanda, Belgia, Norvegia şi apoi Franţa, a surprins întreaga Europă.

România rămânea în calea lupilor. Atotputernicii săi aliaţi şi garanţi tradiţionali fie fusesera infrânţi umilitor (Franţa), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie). 

Nimic nu mai era ca inainte.

Europa era în pragul unei catastrofe, iar  România a fost o victimă sigură. Cu acordul lui Hitler, Rusia sovietică a luat ce a vrut după ce a fost încheiat între cele două puteri totalitare pactul Ribbentrop-Molotov. Mai precis Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

La scurt timp, prin Dictatul de la Viena, Germania Nazistă făcea cadou aliaţilor la fel de extremişti din Ungaria, Transilvania de Nord-Vest. România condusă de un suveran slab şi vicios, în persoana lui Carol al II lea, a asistat neputincioasă la aceast dezastru, fără să fi schiţat măcar un gest de apărare.
După ce a preluat puterea în septembrie 1940, Antonescu a primit de la Hitler garanţia integrităţii statului român, dar şi trupe germane pe teritoriul ţării,
 România  devenind o bază germană solidă.

Aderarea la Pactul Tripartit a avut loc în urma vizitei oficiale la Berlin din zilele de 22 – 23 noiembrie 1940.

Antonescu a fost primit de Hitler şi cei doi au discutat la prima întâlnire, trei ore şi  jumătate .

  Antonescu s-a pregătit temeinic, încercând să susţină cauza reconstituirii României Mari.
”Românii- sublinia  generalul- reprezintă naţiunea cea mai veche din această zonă, constituită încă înainte de Hristos, şi îţi are originea în simbioza daco-romană. Din punct de vedere istoric   – este un caz unic de limbă şi administraţie înfiinţate ca urmare a administraţiei romane de 200 de ani şi rămâne mai mult sau mai puţin schimbată până în ziua de azi.”

 

Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era văzută ca un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresorului URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state.

Pactul era considerat în epocă și un avertisment transmis SUA, pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura.

Cei trei parteneri principali (Germania, Italia şi Japonia) își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS.

Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară.

Ultima țară semnatară a fost Iugoslavia, la 25 martie 1941.

La data de 25 noiembrie 1936 între Germania Nazistă și Japonia Imperială, a fost încheiat  împotriva Internaționalei a III-a Comuniste.
Pactul AntiComintern care prevedea consultări reciproce între cele două state semnatare în cazul  unei agresiuni a URSS împotriva vreuneia dintre ele, precum și luarea de măsuri pentru apărarea intereselor comune.

De asemenea, niciunul dintre cele două state nu putea încheia tratate politice cu URSS și totodată, Germania era obligată de către Japonia să recunoască independența statului Manciuko, teritoriu chinez invadat şi anexat de japonezi.
La 6 noiembrie 1937, Italia lui Mussolini a aderat la acest pact, creându-se astfel ceea ce a devenit cunoscut  mai târziu, sub numele de Axa (Axa Berlin-Roma-Tokyo).

La 22 mai 1939, la Berlin, a fost  semnat Pactul de Oțel, conform denumirii sale oficiale:

„Pactul de prietenie și alianță dintre Germania și Italia şi care era  o înțelegere între Italia Fascistă și Germania nazistă  semnată de către miniștrii de externe ai respectivelor țări, contele Galeazzo Ciano și Joachim von Ribbentrop,  formată din două părți: prima a fost o declarație de cooperare dintre Germania și Italia, în vreme ce partea a doua, „Protocolul secret adițional”, prevedea o politică comună militară și economică.

Dictatorul italian Benito Mussolini a fost cel care i-a dat supranumele de „Pactul de Oțel”, după ce a renunțat la denumirea de „Pactul de Sânge”, ca urmare a sfaturilor consilierilor săi.

În 1941, după invadarea URSS de către Germania în Operațiunea Barbarossa, Pactul Anticomintern a fost revizuit. Pe 25 noiembrie, a fost hotărâtă reînnoirea lui pentru o perioadă de încă cinci ani. La această dată, semnatarii Pactului AntiComintern au fost:
Bulgaria, China, Croația, Danemarca (ocupată de Germania în 1940), Finlanda (invadată de URSS pe 30 noiembrie 1939, după Războiul de Iarnă), Germania, Ungaria, Japonia, Manciukuo, România,Slovacia, Spania şi 
Turcia (garant, după Pactul germano-turc de neagresiune)

Nu se poate spune că Antonescu l-a simpatizat în mod deosebit pe Hitler, sau opţiunile sale politice. Pentru Antonescu, aşa cum va explica el mai târziu,  alianţa cu Germania oferea speranţa recuperării teritorilor luate de ruşi şi de unguri.

” Dacă aş fi găsit înţelegere şi aş fi putut găsi înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi comunităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare”, îşi motiva Antonescu alegerea într-o ultimă scrisoare.

” Nu aveam nici o altă ieşire. România era total izolată. La toţi miniştrii străini la care m-am adresat, toţi mi-au refuzat orice sprijin”.

Pe scurt, Antonescu avea credinţa că alături de nemţi va putea lua Basarabia şi Bucovina de Nord, iar apoi după victoria împotriva Rusiei, la care sperau în mod utopic şi Antonescu şi Hitler, mareşalul se aştepta să primească din parte dictatorului nazist drept recompensă şi Transilvania de Nord-Vest.

România a intrat însă total nepregătită în război şi  nu a fost ajutată prea mult material de aliaţii nemţi. A urmat dezastrul inevitabil de pe frontul de Est.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/06/18/fata-in-fata-maresalul-ion-antonescu-adolf-hitler-i/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/06/19/fata-in-fata-maresalul-ion-antonescu-adolf-hitler-ii/

 

 

 

 

 

Anunțuri

23/11/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rebeliunea antiromânească organizată de sovietici la Tatarbunar în 1924 şi reuşita înşelării de către propaganda comunistă a unor personalităţi de elită ale vremii precum Einstein, GB Shaw, Romain Rolland, Thomas Mann sau Henri Barbusse

 

 

 

 

 

 

Foto: Rebeli de la Tatar Bunar

După încheierea Primului Război Mondial, odată cu prăbuşirea reich-ului german şi a imperiilor austro-ungar şi ţarist, harta Europei s-a schimbat substanţial, odată cu apariţia unor  noi state independente. Sfârşitul războiului mondial a însemnat și formarea României Mari, după unirea cu  provinciilor istorice  Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureșul, Crișana și Banatul cu Regatul României.

După Unire însă, România a trebuit să facă faşă unor conflicte armate şi diversiuni. Astfel, în anul 1919, Armata Regală Română a înfrânt Republica Sovietică Ungară, care atacase România. 

Autoritățile bolşevice de la Moscova nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România din 1918, considerând ţara noastră drept  un “stat imperialist burghezo-moşieresc”, astfel că în 1924 au încercat să provoace o răscoală care să dea prilejul Armatei Roșii să intervină în Moldova dintre Prut și Nistru. 

Ziarul “Adevărul” de la Bucureşti a prezentat în cursul lunii septembrie 1924 informaţii care arătau că evenimentele de la Tatar Bunar se încadrau într-un plan mai larg al URSS de a comuniza întreaga Peninsulă Balcanică, cu lovituri de forţă executate în Grecia, Bulgaria şi România.

Serviciile româneşti de informaţii cunoşteau bine intenţia şi planurile rebeliunii cu mult timp înainte de producerea lor, însă factorul politic a minimalizat efectul şi forţa de impact ale informaţiilor transmise.

Răscoala organizată de sovietici după toate regulile diversiunii, a început în 15 septembrie în satul Tatar-Bunar, din Bugeac. Agenții Cominternului aflaţi în slujba Moscovei, aveau drept obiective  principale distrrugerea României Mari şi  promovarea doctrinei „moldovenismului”  care nega românitatea băştinaşilor basarabeni. Localitatea Tatarbunar și împrejurimile erau zone cu o populație românească minoritară, aici locuind în principal alte grupuri etnice, însă nici un grup etnic nu alcătuia o majoritate.

Doi agenți sovietici au mizat în special pe sprijinul minorităților naționale din Basarabia și au reușit să îi atragă în răscoală pe ruși, pe ucrainieni, pe găgăuzi și pe bulgari, în timp ce țăranii români și germani s-au opus acestei acţiuni puse la cale la Moscova. 

În  ziua de 15 septembrie 1924, un grup de agenți sovietici au intrat în comuna Tatar Bunar, au tăiat firele telefonice, au arborat drapele roșii și au proclamat instaurarea puterii sovietice. Comandantul român al postului de jandarmi și doi soldați au fost uciși. Imediat, detașamente de răsculați au pus stăpânire pe satele învecinate: Cișmele, Achmanghit, Nerușai, Mihăileni și Galilești. În total, în răscoală au fost angrenate între 4.000 și 6.000 de persoane.

 În data de 19 septembrie, Armata română sprijinită de voluntari români şi germani a anihilat răscoala,unii agenţi sovietici reuşind să treacă Nistrul înapoi în URSS, punându-se la adăpost de legea română, 

489 de săteni au fost arestați, iar 287 au fost trimiși în judecată. 85 dintre ei au primit diferite condamnări, majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. Procesul a demonstrat faptul că Răscoala de la Tatarbunar a fost organizată de URSS, autorităţile române calificând acţiunea respectivă drept o diversiune teroristă inițiată și sprijinită de soviete, prin care care acestea încercau destabilizarea situației din țara noastră și pregătirea unei incursiuni a Armatei Roșii în România, cu scopul de a anexa Basarabia.

Doar doi agenți sovietici au primit pedepse grele: o condamnare la închisoare pe viață și o alta de 15 ani de închisoare. De asemenea, Guvernul României a decis în urma acestei rebeliuni, interzicerea definitivă a Partidului Comunist.

Mai târziu, în același an, a fost înființată pe malul stâng al Nistrului, Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească, un stat artificial  cu capitala în orașul Balta. Noua republică „autonomă” făcea parte din RSS Ucraineană și avea 210 km lungime și 95 km lățime.

Totodată, sovieticii şi-au intensificat propaganda în Occident, reușind să păcălească o serie întreagă de personalități ilustre, printre care s-au numărat Albert Einstein,  George Bernard Shaw, Romain Rolland, Thomas Mann, sau Henri Barbusse, care, necunoscând adevărul despre intervenţia armată organizată de sovietici , au condamnat acţiunile armatei române  în Tatar Bunar.

De exemplu, pe baza celor petrecute acolo, Henri Barbusse a scris chiar o carte numită ”Călăii”, iar celelalte personalităţi din Occident au condamnat în presă intervenţia legitimă a autorităţilor române, pe care au calificat-o drept ”represiune”.

 

 

Surse: 

http://www.romania-actualitati.ro/rebeliunea_de_la_tatar_bunar_1924-66828

http://www.descopera.ro/istorie/16739003-cum-i-au-determinat-sovieticii-pe-intelectuali-de-talie-mondiala-precum-einstein-shaw-si-barbusse-sa-condamne-romania-in-perioada-interbelica

http://www.rfi.ro/politica-97771-pagina-de-istorie-determinat-sovieticii-einstein-shaw-barbusse-rascoala-Tatar-Bunar

06/11/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , | 1 comentariu

Hărţi care redau lucruri interesante privitoare la România în comparaţie cu alte ţări din Europa

          În cele ce urmează  puteţi  vedea câteva  hărţi atipice. Unele par ciudate, altele amuzante, însă fiecare are ceva interesant. Veţi descoperi deci şi o altă faţă a cartografiei.

 

 

 

 Harta ţărilor fericite în Europa potrivit  United Nations’s World Happiness Report.

 

 

 

 

Europenii cei mai fericiți locuiesc în Norvegia, Danemarca, Olanda și Islanda. 

 

 

Map of World Happiness Index in Europe

 

Elveția, Finlanda, Suedia se află şi ele pe locuri fruntaşe în acest clasament.

 6 din 10 români declarau în 2016 că sunt mai degrabă fericiți decât nefericiți, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții din România (ICCV).

Totuși, raportul ONU despre nivelul de fericire din lume în anul 2016 plasează România pe locul 57.

 

 

 

Harta regiunilor europene cu cea mai ridicată densitate a populaţiei.

 

 

 

 

Map of Europe by density of population

 

 

Observăm că cele mai populate zone din Europa sunt situate în Germania, Anglia, Belgia, Olanda şi Italia

 

 

 

 

 Proporţia oamenilor cu păr deschis la culoare.

         

 

Harta de mai sus spaţializează proporţia oamenilor cu păr deschis la culoare: blond, roşcat şi şaten deschis. Face parte dintr-un proiect foarte interesant care mai cuprinde şi alte hărţi asemănătoare: proporţia oamenilor roşcaţi, proporţia oamenilor cu ochi deschişi la culoare etc.

 

 

 Cele mai des întâlnite nume de familie

         

Map of the most common surnames in Europe

Pentru fiecare ţară în parte este trecut cel mai comun nume. Interesante sunt asemănările dintre slavii Europei Centrale: Croaţia cu Slovacia şi Cehia cu Slovenia. Pentru România cel mai comun nume este Popescu, care înseamnă „al popii”.

În Grecia, Papadopoulos înseamnă „fiu de preot” adică exact ca Popescu. În afară de acestea mai există şi alte state al căror nume de familie principal înseamnă „al lui…” (Hansen, Johansonn, Ivanov etc.). Sursa hărţii.

 

4. Locuitorii cărei ţări europene care consumă cel mai mult băuturi alcoolice ?

         

 Autorul acestei hărţi, a conceput un chestionar prin care se cerea europenilor să răspundă la unele întrebări de genul: Care este ţara favorită?, Ce ţară îţi displace cel mai mult?, Ce ţară are cel mai prost simţ al umorului? etc.

Din răspunsurile culese a realizat câte o hartă. Conform răspunsurilor la întrebarea legată de consumul de băuturi alcoolice, se pare că ruşii au ieşit campioni, urmaţi de irlandezi şi nemţi. Din fericire, din acest punct de vedere România nu sperie Europa, chiar dacă surclasează destule ţări…

  Obezitatea în Europa

         

Aceasta reprezintă o hartă deformată, adică o cartogramă. Cu cât o ţară are o pondere mai mare a adulţilor obezi, cu atât apare mai umflată… Deci de aceea Marea Britanie este o grasă. Sursa hărţii.

 Reţeaua socială virtuală

         

Fenomenul de socializare virtuală a luat amploare în ultimii ani, mai ales datorită facebook. La începutul anului erau mult peste 1 miliard de utilizatori social network. Harta de mai sus, realizată de facebook, nu este desprinsă din vreun film Matrix, ci arată relaţiile virtuale dintre utilizatorii de social media.

Se pare că românii nu sunt chiar aşa virusaţi de acest viciu ca alte popoare (italienii). Bineînţeles, nu putem trage concluzii pripite întrucât trebuie luaţi în considerare mai mulţi factori (densitatea populaţiei, răspândirea aşezărilor, dezvoltarea economică etc.). Sursa hărţii

 Numele fiecărei ţări în limba oficială locală

         

Harta este un decupaj dintr-o hartă realizată la nivelul întregii lumi. În spatele ei stă multă muncă, cercetare şi mult ajutor din partea unor oameni de pe tot globul. 

 Dacă statele lumii ar ocupa acelaşi loc în clasamentul populaţiei şi în cel al suprafeţei…

China (prima ca populaţie) ar fi în Rusia (prima ca suprafaţă), India (a doua ca populaţie) ar fi în Canada (a doua ca suprafaţă) etc. În Europa ar fi multe state exotice (Niger, Mali, Bolivia, Laos etc.) şi foarte puţine ţări europene ar rămâne pe continent (Norvegia, Danemarca, Islanda). Interesant este că Irlanda ocupă acelaşi loc în ierarhia populaţiei şi în cea după suprafaţă, în consecinţă şi-ar păstra locul. Sursa hărţii.

Indicele de inteligenţă (IQ) în ţările europene 

Richard Lynn , Profesor Emerit la Universitatea din Ulster, Irlanda, este un om de stiinţă cu renume in mediile academice, recunoscut   datorită numeroaselor studii cât şi lucrarilor publicate având ca subiect inteligenta.

In studiile sale, pe parcursul a  30 ani el  arăta ca un om normal are un IQ variind intre 85 si 105, iar în ce priveste media pe continentul european coeficientul este de  100.

 Românii şi bulgarii au in medie un IQ  sub media Europeană.

Spre nord, rusii ne depasesc, iar la sud grecii ne intrec şi ei .

 Intrebarea este cât de  frustrati si complexati se  simt românii, că europenii ne clasifică astfel, atâta vreme cât noi  ne considerăm totuşi inzestraţi şi inteligenţi. Suntem mândri că suntem români şi nu inţelegem de ce Europa ne ignoră. 

Henry Herbert Goddard a supus atenţiei trei categorii ale  nivelului IQ, fiind clasaţi intre 0-25  “idioţii”, intre 26-50, „imbecilii” şi intre 51-70 ,,proştii’’ (moron).

  România duce lipsă de multe, dar nu de persoane cu capacităţi intelectuale ridicate, care ar putea lua locul actualilor politicieni pentru a ne conduce spre prosperitate şi standarde ridicate de progres.

Surse:

http://cluj.transilvania-tv.ro/coeficientul-iq-de-inteligenta-la-romani/

http://geografilia.blogspot.ro/2013/08/10-harti-ciudate-despre-europa.html

05/11/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , | 1 comentariu

%d blogeri au apreciat asta: