CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Nivelul de bunăstare din R.Moldova este cu trei decenii în urma celui din România

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

 

 

 

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

Anul 2018 în care celebrăm 100 de ani de la unul dintre cele mai sublime momente din Istoria Romanilor – Marea Unire, subiectul relațiilor modo-romane în general și al Unirii Basarabiei cu Romania în particular este unul de top în opinia publică.

Din păcate, însă, anul Centenarului este și unul electoral, iar în lipsă de viziune și programe viabile, acest subiect este exploatat și parazitat politic la maximum de mai multe forțe politice, în special de către cele ostile ideii de Unire.

În acest context, este interesant de analizat cum au evoluat diferențele de dezvoltare economică dintre Romania și Republica Moldova de-a lungul anilor și cât de mare este decalajul dintre cele două state romanești.

Pentru aceasta drept indicator de referință a fost luat Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, care, chiar dacă nu este un barometru perfect de reflectare a nivelului de bunăstare, rămâne cel mai reprezentativ.

Pentru a avea date comparabile în timp care să scoată din calcule erodarea valorii banilor în timp, au fost utilizate seriile de date ale Serviciului de Cercetări Economice al Departamentului de Stat al SUA pentru agricultură. Această structură are publicate date istorice aferent PIB per capita începând cu anul 1969, date ce sunt exprimate în dolarii anului 2010 și, respectiv, sunt comparabile scrie http://www.ziarulnational.md/realitati-r-moldova-ar-avea-nevoie-de-30-de-ani-pentru-a-ajunge-la-nivelul-de-bunastare-economica-al-romaniei.

Evoluția Moldovei independente din primul deceniu – un fiasco

Astfel, în anul 1969 PIB-ul per capita din Romania socialistă era de 2,63 ori mai mare comparativ cu cel din RSSM, iar în anii 70 și 80 în timpul aflării acestor teritorii sub regimuri comuniste, evoluțiile economice au fost comparabile, astfel încât raportul de forțe din anul independenței Republicii Moldova a fost de 2,48. În anul 1991, PIB pe cap de locuitor din Romania era de 4.732 USD, față de 1.909 în deja Republica Moldova.

Primii ani de tranziție de la comunism la economie de piață au fost un fiasco atât pentru Romania, dar mai ales pentru econmia Republicii Moldova, care s-a prăbușit, Astfel, după 10 ani de independență, PIB per capita din Republica Moldova era de peste două ori mai mic comparativ cu situația din 1991. Romania, în schimb, a reușit să depășească mai puțin dureros această perioadă, astfel încât în anul 2001 PIB-ul pe cap de locuitor din Romania era de 5,73 ori mai mare față de cel al Republicii Moldova.

În anii 2000, ambele state au avut perioade de creștere economică, iar Republica Moldova a reușit chiar să reducă puțin din decalajul economic față de Romania, co-raportul PIB per caputa reducîndu-se de la 5,73 în 2001 la 4,26 în anul 2014.

Trebuie însă de remarcat faptul că această reducere de decalaj nu s-a produs datorită unor politici economice deosebite ale autorităților moldovenești, ci în primul rând grație creșterii substanțiale a afluxului de valută venit în țară de la migranții moldoveni. Spre exemplu, dacă în anul 2001 valorea remitențelor venite în Moldova abia depășea suma de 200 de milioane USD, în anul 2008 cifra dată a trecut de 1,6 miliarde USD, adică de opt ori mai mare.

Decalaj de dezvoltare de 30 de ani

Problema cea mai mare la momentul actual pentru economia moldovenească este că remitențele nu vor mai fi în perspectivă un catalizator sustenabil de creștere economică, iar posibilitățile Bugetului Public Național de a influența nivelul de bunăstare prin intermediul prestațiilor sociale sunt foarte limitate. Mai mult decât atât, după cum a arătat epopeea furtului miliardului, calitatea și capacitatea instituțiilor statului a devenit mai slabă, iar nivelul de încredere al oamenilor în acestea, care sunt temelia unui stat, s-a erodat și mai mult.

În anul 2016, PIB-ul pe cap de locuitor din Romania exprimat în dolarii anului 2010 a fost de 9.197 USD, în timp ce pentru Republica Moldova indicatorul dat era de 2.087 USD, adică de 4,41 ori mai mic.

Dacă am face un simplu calcul ipotetic și am presupune că economia Romaniei s-ar opri pe loc cu o creștere economică zero, iar economia Moldovei ar crește anual cu 5%, o cifră încă optimistă în conjunctura actuală, Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de bunăstare economică al României.

 

 

 

 

 

 

 

Cum a investit Romania în ultimii ani în R.Moldova

 

 

De altfel, în ultimii ani Romania a investit pentru ca viața oamenilor dintre Prut și Nistru să fie mai bună, iar în acest sens pot fi menționate:

  • sutele de microbuze pentru școlile din Republica Moldova

  • zecile de milioane de euro pentru modernizarea grădiniților din Republica Moldova (circa 1 000 de grădinițe reparate din bani romanești)

  • milioane de euro oferite pentru conserarea patrimoniului nostru național

  • serviciul SMURD activ între Prut și Nistru, salvînd astfel zeci și sute de vieți a oamenilor din acest teritoriu

 

Tot României îi poate fi atribuit un merit important în stabilizarea finanțelor publice din Republica Moldova după furtul miliardului și criza care a urmat. Or, în condițiile în care toți partenerii externi / creditorii au înghețat finanțările pentru Moldova, anume Romania a decis acordarea unui împrumut chiar înainte de a fi agreat un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Acest fapt este reflectat și de cifre, care consemnează că atât în anul 2016, cât și 2017, cel mai mare creditor a fost România.

 

 

Sursa. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

 

Perspective de integrare economică

 

Așa ori altfel, aprofundarea integrării economice cu Romania este în conjunctura actuală nu un moft al cuiva, ci o obligație pentru a face viața oamenilor de aici mai bună. Și sunt multe lucruri care pot și trebuie realizate precum:

  • Interconectarea energetică pentru a scăpa de dependența energetică de Federația Rusă

  • Aprofundarea relațiilor comerciale, Romania fiind unica piață realist de pătruns pentru micii exportatori – Chiar dacă în ultimul deceniu piața românească a devenit numărul unu pentru produsele moldovenești – în anul 2005 în medie doar 10 din 100 dolari din exporturi moldovenești erau proveniți din Romania, în timp ce în anul 2017 deja în medie 25 din 100 dolari aveau drept sursă piața românească – potențialul de intensificare a acestor relații comerciale este unul semnificativ în continuare.

  • Majorarea investițiilor romanești în Republica Moldova, în special în sectoarele strategice și cu vizibilitate – venirea pe piața moldovenească a Băncii Transilvania, perspectivele de preluare a unor companii din sectorul energetic de către entități din Romania arată că capitalul romanesc din Republica Moldova este gata să joace un rol macroeconomic și nu doar microeconomic cu impact mai limitat asupra economiei cum s-a întâmplat până recent.

  • Acordarea de suport, prioritar prin intermediul și pentru autoritățile locale din Basarabia, întrucât anume asemenea suport este mai eficient și mai direct resimțit de oameni – faptul că recent autoritățile romane au creat cadrul legal prin care autoritățile publice locale din Romania să poată acorda mai facil suport localităților din Republica Moldova este un mare pas înainte. Primarii de regulă sunt cei mai buni agenți de democrație reprezentativă, fiind cel mai aproape de oameni și având respectiv posibilitatea de a face cel mai bine transferul de imagine al suportului romanesc către oamenii de rând din comunități

    Desigur, cât de mult s-ar dori Unirea, aceasta nu poate avea loc pur și simplu, dar important este ca atunci când va apărea momentul istoric propice, să ne găsească pregătiți.

    După cum spune doctorul în istorie Adrian Cioroianu în emisiunile sale dedicate Centenarului „Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste, iar Unirea se construiește zi de zi”.

    Anul Centenarului e un prilej excelent că, dincolo de capitalul de entuziasm generat de împlinirea unui secol de la Marea Unire, să fie și un imbold adițional pentru integrarea economică mai profundă, mai sustenabilă și mai ireversibilă a celor două maluri de Prut.

 

Reclame

18/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

  Cifre și indicatori economici care privesc starea economiei României în ultimii trei ani

 

 

 

 

 

Profesorul de economie de la ASE, Cristian Socol, a prezentat în urmă cu câteva zile un grafic simplu, privitor la ce s-a schimbat în viaţa românilor în ultimii trei ani :

 

     

 

 

 

 

 

 

                                                                                           

 

 

 

 

 

Concluziile sunt următoarele:

 

PIB-ul a crescut din 2016 de la 325,6 mld lei la 440,2 mld lei în primul semestru al anului 2019.

PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media erupeană a ajuns la 64%, faţă de 59% cât a lăsat guvernarea Zero – Dacian Cioloş.

Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 35%, în timp ce inflaţia a fost de 10%.

Pensia minimă a crescut de la 400 de lei la 704, un +76%.

S-a reuşit performanţa de a înregistra în economie mai mulţi angajaţi decât numărul total al pensionarilor.

Puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu 45%, la o rată a inflaţiei de 10%.

Rata şomajului a scăzut cu 1,6 puncte.

Investiţiile totale nete din economie au crescut de la 29,3 mld lei la 39,7 mld lei, adică un plus de 10 miliarde de lei.

Investiţiile străine directe au ajuns la aproape 3 miliarde de euro, faţă de 2,3 mld în 2016.

Investiţiile publice au crescut de la aproape 15 mld de lei, la 19 mld, în doar trei ani.

Rata de absorbţie totală a fondurilor UE: de la 7%, consolidat, la 32%.

Rata de contractare a fondurilor UE de la 12%, la 83%, ceea ce înseamnă o creştere de 71 procente.

Datoria guvernamentală a scăzut, faţă de procentul din PIB, nu a crescut, de la 37,3%, la 35%.Un milion trei sute de mii de români au fost scoşi din sărăcie.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în septembrie până la 3,49%, după ce a coborât în august la 3,89% .

 

Datele prezentate se bazează pe cifrele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, Eurostat și Ministerul muncii și au fost reproduse de https://newstandard.news/ odioasa-guvernare-psd 

16/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | 2 comentarii

Ce se schimbă după moțiunea de cenzură? Totul se schimbă…

 

 

 

 

 

 

 

 

Ce se schimbă după moțiunea de cenzură? Totul se schimbă. În plan guvernamental. În ierarhia partidelor. În competiția dintre fruntașii politici. Și, firește, în campania electorală prezidențială.

După ce echilibrul de forțe a balansat periculos într-o direcție, apoi în altă direcție, PSD a fost înfrânt. Nu este doar o înfrângere a doamnei Viorica Dăncilă. Iar consecințele sunt grave. Și urmează într-o viteză halucinantă.

Dacă ar fi căzut moțiunea de cenzură, cea mai grea factură urma să fie plătită de Ludovic Orban și implicit de PNL, dar și de Klaus Iohannis, pentru declarațiile sale imprudente. Dar ceea ce spunea în analiza anterioară, spun și acum. Victoria moțiunii de cenzură le aduce inevitabil acestora o răsplată substanțială.

Lui Ludovic Orban, certitudinea că va rămâne în continuare la conducerea PNL și perspectiva de a deveni prim-ministru în viitorul guvern. Lui Klaus Iohannis, certitudinea că va câștga alegerile detașat și că va putea influența parlamentarele, astfel încât în final să dispună de guvernul pe care și l-a dorit. Doamna Dăncilă pierde mai devreme sau mai târziu atât guvernarea, cât și poziția de președinte al unui partid care a fost detronat de pe prima poziție. Și, firește, nu va mai avea nicio șansă de a câștiga prezidențialele. Poate că nu va trece nici de primul tur.

Ce se întâmplă cu jucătorii de rang secund? Cei prinși sau care-i fac loc, după caz, între plăcile tectonice ale PSD și PNL? Victor Ponta are numai de câștigat. Devine și mai relevant ca jucător politic. Își poate împinge candidatul prezidențial, pe Mircea Diaconu, în turul doi. Va rupe hălci din PSD și se deschide perspectiva de a reveni într-o formă sau alta la conducerea partidului.

Dan Barna nu primește mai nimic din răsplata moțiunii de cenzură, pentru că, spre deosebire de Klaus Iohannis și de Ludovic Orban, s-a arătat în mai multe rânduri a fi sceptic. Probabil nu primește nici măcar alegeri parlamentare înainte de termen.

Rămâne însă un posibil partener la guvernare, în măsura în care va ști să joace baletul necesar la Cotroceni, în cursul consultărilor cu președintele Klaus Iohannis.

Cel mai spectaculos rezultat al victoriei opoziției, al moțiunii de cenzură câștigătoare, este însă, pe termen lung, ascensiunea PNL.

Acest partid, pentru prima dată în istoria de după 1989, ocupă poziția centrală în jocurile politice care se fac, iar după alegerile locale și parlamentare are șansa de a deveni primul partid al țării. Este sfârșitul supremației PSD, care a durat 30 de ani.

În PSD se declanșează cu certitudine o noapte a cuțitelor lungi. Pericol bine sesizat de Gabriela Firea, care-și sfătuiește colegii să fie realiști și să încerce să salveze ce mai poate fi salvat.

Mai multe echipe de conducere s-au coagulat în PSD cu repeziciune, după scoaterea din joc a lui Adrian Năstase și apoi s-au prăbușit cu aceeași viteză. Această mișcare de tip brownian a lăsat partidul practic fără elite. Acum, din nou, o întreagă echipă de conducere va fi cu necesitate eliminată.

Ce altă echipă îi va lua locul? Și cât de pregătită va fi să facă față pentru prima dată unei competiții în care PSD va pleca nu din prima poziție, ci de pe locul doi, eventual locul trei? Este cred cea mai interesantă provocare pe termen lung din tot ceea ce urmează.

În rest sunt și eu curios, ca și toți ceilalți analiști, să văd cum în urma acestor cazne și a caznelor care urmează, va fi conceput următorul Guvern. Și cum anume va evolua. Pentru că, în ciuda optimismului afișat de noii învingători și în ciuda modestiei prefăcute a lui Ludovic Orban, situația va fi și mai grea decât în prezent. Circul abia începe. Vom trăi și vom vedea.

Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog

 

 

 

15/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: