CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

  Două basarabence au câștigat titlurile de Miss România și ViceMiss România 2019

 

 

  78898111_2526713300883449_2244518194851086336_o

 

O tânără de 19 ani originară din Chișinău a câștigat titlul de Miss România 2019. Este vorba de Katerina Emelianov, care a primit titlul de cea mai frumoasă femeie din România.

Fata are 19 ani și este pasionată de modeling. Anul trecut, Katerina a reușit să obțină titlul de ViceMiss în cadrul aceluiași concurs.

 

 

 

 

 

 

78251339_481108645846742_568654176796540928_n73539265_833631513754187_5096649690854719488_n

 

 

Concursul a avut loc în cadrul Bucharest Fashion Week și i-a adus un titlu nu doar Katerinei, ci și unei altei moldovence, Felicia Ursan, care a cucerit titlul de „ViceMiss România 2019”.

 

 

 

 

 

 

Foto: Felicia Ursan

 

 

 

De menționat că și alte fete basarabence au mai cucerit titluri în anii trecuți la concursul Miss România.

De exemplu, titlurile de Miss România au fost câștigate în anii precedenți, de Ianca Angheluș și de Valeria Vornicescu, care sunt de asemenea originare din Republica Moldova, scrie telegraph.md/miss-si-vicemiss-romania-2019.

 

 

06/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

O soluție pentru acoperirea deficitului de forță de muncă din România: CARTEA VERDE A ROMÂNULUI DE PRETUTINDENI – Aducerea de muncitori români din țările vecine

 

 

 

 

 

Imagini pentru români photos

 

 

 

 

O veste bună pentru etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Albania etc. care nu au cetățenie română.

Un proiect de lege care îi vizează în mod direct și care le va oferi acces facilitat pe piața forței de muncă, precum și condiții simplificate de dobândire a cetățeniei române în baza criteriului cultural-lingvistic, a fost adoptat tacit de Senat și urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională, transmite Romanian Global News, citând pe Deputatul Constantin Codreanu.

CARTEA VERDE A ROMÂNULUI DE PRETUTINDENI. Etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia sau Albania ar putea veni să muncească în România

 În condițiile în care România se confruntă cu un deficit al forței de muncă, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a arătat că pentru România o soluție ar fi aducerea de muncitori din țările vecine, transmite B1, preluat de Romanian Global News.

„Da, trebuie să ne raportăm și la ce se întâmplă și la nivelul altor țări. Spre exemplu, am avut o întâlnire cu președintele IMM-urilor din Polonia și a spus că numai la nivelul anului trecut au adus 1 milion de lucrători din Ucraina, de acolo de pe graniță.

Cred că acest lucru trebuie să îl facem și noi și să ne uităm la piețe foarte îndepărtate precum sunt cele asiatice ci să ne uităm la Republica Moldova, la Ucraina, de ce nu și la Serbia unde sunt comunități întregi de români. Și să dezvoltăm din asta o politică de stat”, a declarat Florin Jianu, într-o conferință de presă.

Acesta a respins ideea unei presiuni asupra salariile ce ar putea fi făcute prin aducerea de muncitori străini.

„Nu există nicio presiune pe salarii pentru că ne lipsesc aproape 1 milion de oameni și sunt locuri de muncă disponibile în acest moment”, a dat asigurări Florin Jianu.

Conform unui barometru de opinie realizat de Frames în luna martie, principalele ţări de origine pentru străinii prezenți acum în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).

Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

 

La rândul său, deputatul Constantin Codreanu a scris pe contul sau de Facebook:

 

„Vestea bună este și pentru România în integritatea ei în condițiile unui declin demografic accentuat care afectează și piața forței de muncă. Este un proiect de lege care preia modificări propuse de mine anterior în câteva proiecte de legi distincte.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a dezbătut, astăzi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi pentru modificarea şi completarea Legii cetățeniei române 21/1991 (PLx 505/2019).

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Prezentul proiect de lege are în vedere completarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, precum şi a Legii cetăţeniei române nr.21/1991.

Proiectul de lege vizează instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care NU deţin cetăţenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege şi solicită drept de muncă si de reşedinţă în România.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va prelua modelul Cărţii Albastre a UE (EU Blue Card), instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC şi care le conferă posesorilor dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) Americană, Cartea Polonezului (Karta Polaka) sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahraničného Slováka), ca exemple de bună practică europeană sau euroatlantică conforme cu principiul teritorialităţii.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare, care nu deţin cetăţenia română, să muncească în România fără obligativitatea deţinerii suplimentare a unui permis de muncă sau de şedere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înfiinţa societăți comerciale ca orice cetățean român, de a beneficia de educație la toate nivelurile, servicii medicale de urgență.

Piaţa forţei de muncă din România se confruntă din ce în ce mai mult cu un deficit al forţei de muncă, pe fondul mobilităţii accentuate a cetăţenilor români la scara Uniunii Europe şi a creşterii pe piaţa muncii din România a numărului de muncitori străini provenind din arii geografice şi culturale îndepărtate, mai greu integrabili în ansamblul corpului social din România.

Instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni şi acordarea unui şir de drepturi românilor de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română va reprezenta o măsură care ar crea condiţii pentru contrabalansarea tendinţelor emigraţioniste din România.

Astfel, piaţa muncii din România ar putea absorbi o bună parte a forţei de muncă pe care o reprezintă românii de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română şi emigrează pe alte pieţe ale muncii, care oferă condiţii mai avantajoase.

De asemenea, Cartea Verde a Românului de Pretutindeni va fi un instrument util pentru conaţionalii din statele care nu admit dubla sau multipla cetăţenie.

Proiectul mai prevede perfecţionarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare, în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor.

În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeni străini de origine română sau aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română şi locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi.

Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din ţară timp de cel puţin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetăţeni români, timp de cel puţin 5 ani.

Asemenea majorităţii statelor din Uniunea Europeană, România trebuie să-şi nuanţeze abordările şi să distingă între categorii cultural-lingvistice distincte de solicitanţi ai cetățeniei, dincolo de alte criterii, acordând facilități și neadmițând discriminări. Astfel, criteriul cultural-lingvistic trebuie luat în seamă în procedurile de acordare/obţinere a cetăţeniei române care prevăd naturalizarea cultural-lingvistică a străinilor solicitanţi ai cetăţeniei române. Aplicarea criteriului cultural-lingvistic permite evitarea aplicării criteriului etnic în accepţia juridică consacrată a termenului.

Analiza situaţiei în materie de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române, mai ales sub aspectul dificultăţilor întâmpinate de instituţiile statului, ne-au condus la concluzia că, pentru a face faţă unui număr tot mai mare din an în an de cereri, Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ar trebui să cuprindă un număr cel puţin dublu de membri.

Astfel, propunem creşterea numărului membrilor Comisiei pentru cetăţenie de la 20 la 40.

Proiectul de lege prevede şi reglementarea aspectelor ce ţin de cetăţenia de onoare a României, precizând că aceasta se poate acorda cu titlu personal, nefiind transmisibilă descendenţilor naturali sau adoptivi ai titularului.în cazul persoanelor deţinătoare ale cetăţeniei de onoare a României vorbitoare ale limbii române se propune ca acestea să poată solicita acordarea cetăţeniei române cu exceptarea de la condiţia domicilierii în România timp de 8 ani sau, după caz, 5 ani, în vederea naturalizării cultural-lingvistice.

De asemenea, proiectul prevede posibilitatea acordării, inclusiv post-mortem, a cetăţeniei de onoare, la propunerea Guvernului sau Preşedintelui României, în semn de înaltă gratitudine pentru servicii excepţionale aduse ţării şi naţiunii române de către unii străini.

 

http://www.rgnpress.ro/rgn_18/categorii/politic/31983-2019-12-05-10-34-03.html

 lImprimarePDF

01_florin_jianu_criza_fortei_de_munca

 

06/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Un studiu al Institutului Național de Statistică avertizează că populaţia României va scădea în anul 2060 până 13,7 milioane de locuitori

 

 

În perioada 2007-2018, populaţia rezidentă totală din România s-a redus an de an, într-un ritm mediu anual de 0,6%, potrivit studiului.

În total scăderea a fost de 1,41 milioane persoane.

Evoluţia descendentă nu este surprinzătoare, toate informaţiile asupra mişcării naturale şi migratorii din ultimii 12 ani arătând un declin bine instalat, arată autorii.

Cea mai mare scădere s-a produs în rândul tinerilor

 

Potrivit cercetării, ponderea populaţiei rezidente de 15-24 ani în totalul populaţiei rezidente, a scăzut de la 14,0% (2007) la 10,6% (2018), iar cea a persoanelor de 25-34 ani de la 15,4% (2007) la 12,8% (2018), în timp ce segmentele de 40-44 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani ale populaţiei în vârstă de muncă au înregistrat ponderi mai ridicate în anul 2018, faţă de anul 2012 .

Aşa că autorii au calculat mai multe scenarii de scădere a populaţiei, iar în varianta medie de proiectare populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu cu 29,6%, adică peste 5,8 milioane de locuitori.

Concret, în anul 2060 am avea o populaţie de 13,7 milioane locuitori.

O altă proiecţie citată în lucrarea INS este cea a ONU, care arată că faţă de anul 2018, până în anul 2100 în România populaţia va avea o scădere de peste 39%, fiind pe locul 5 în Europa de Est:

 

  1. Republica Moldova (-50,4%),

  2. Bulgaria (-49,1%),

  3. Ucraina (-44,8%),

  4. Polonia (-39,3%),

  5. România (-39,1%),

  6. Slovacia (-29,8%)

  7. Ungaria (-29,4%),

  8. Cehia (-3,7%)

Scăderea natalităţii, mai gravă decât migraţia

 

Scăderea natalităţii pe o perioadă lungă de timp poate avea implicaţii mult mai profunde în comparaţie cu migraţia internaţională, notează studiul.

“Implicaţiile mai mari ale scăderii natalităţii, corelate cu nivelul ridicat al mortalităţii generale, au contribuit şi continuă să exercite influenţe negative, iar redresarea fenomenelor demografice constituie un proces complex ce poate fi realizat doar prin măsuri specifice, pe termen lung, bazate în special pe creştere economică şi ridicarea nivelului de trai ca elemente care contribuie la schimbarea comportamentului demografic.

Continuarea tendinţei de amânare a naşterii unui copil, corelată cu diminuarea treptată a populaţiei feminine fertile, prin intrarea în rândul acesteia a generaţiilor scăzute numeric, născute după anul 1990, vor face ca numărul copiilor să nu poată creşte spectaculos în viitor.

Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea incidenţei unor boli cronice au determinat, la rândul
lor, schimbarea mortalităţii pe cauze, contribuind la creşterea mortalităţii generale.

Din cauza fluctuaţiilor înregistrate de natalitate şi a schimbărilor în structura pe vârste a populaţiei rezidente, numărul de decese, în special la vârstele înaintate, urmează să  crească până în jurul anului 2020, fiind determinate de intrarea în grupele de vârstă de 60 ani şi peste a generaţiilor numeroase născute în perioada 1945-1955. Apoi, decesele vor fi în scădere datorită intrării în aceste grupe de vârstă a generaţiilor născute între 1956-1966 mai reduse numeric. În schimb, după anul 2030, când generaţiile „decreţeilor”, născute după anul 1966, vor intra în grupa vârstnicilor, mortalitatea generală va creşte din nou”, mai arată raportul.

 Potrivit datelor Institutului Naționale de Statistică analizate de Edupedu.ro, în primele 9 luni din acest an s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 6 ani. În intervalul ianuarie-septembrie 2019, în România s-au înregistrat 139.829 de nou-născuți, cu peste 3.000 mai puțini față de aceeași perioadă a anului trecut.

În luna septembrie 2019 s-au născut 17.707 copii, cu 701 mai puţini copii decât în luna august 2019. În același timp, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 880 în luna septembrie 2019, faţă de aceeaşi lună din 2018.

Dar per total, pentru primele 9 luni ale anului, numărul nașterilor este cel mai mic din ultimii 6 ani pentru care există date lunare defalcate în baza de date a INS.

 

 

 

Datele vin în contextul în care anul 2018 a fost anul cu cele mai puține nașteri din ultimii 50 de ani.

De ce scade numărul nașterilor?

Dacă până în 2009, cauza principală a scăderii populației a fost migrația, după această dată a fost înregistrată o diferență mare între numărul de nașteri și cel al deceselor, potrivit președintelui INS Tudorel Andrei, citat de edumedical.ro.

Astfel, principalele trei cauze în prezent ale scăderii populației din România sunt:

 

  • reducerea ratei natalității,

  • creșterea vârstei medii a mamei la prima naștere de la 23,7 în 2000 la 26,2 în 2012

  • alături de scăderea ratei de fertilitate

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a precizat că este nevoie ca fiecare femeie să nască minimum doi copii pentru ca populația României să ajungă din nou la 20 de milioane de locuitori.

“Demografic, pentru a înlocui populația actuală, ar trebui să avem 2,1 copii născuți de o femeie. Dacă avem mai puțin de 2,1 copii născuți de o femeie, nu putem rămâne la nivelul populației de 20 de milioane de locuitori”, a precizat Tudorel Andrei.

05/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: