Bucureștiul și-a făcut cunoscută poziția,după ce Ucraina a anunțat că vrea adâncirea Canalului Bîstroe

Prima reacție de la București după ce Ucraina a anunțat că vrea adâncirea Canalului Bîstroe

Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Iuri Vaskov, a anunțat marți, că țara sa doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru adâncirea şi mai mult a Canalului Bîstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor.

Publicația https://www.ziuaveche.ro consemnează că ziarul bucureștean „Adevărul” a obținut un punct de vedere de la unul din secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu care, în urma anunțului părții ucrainene, susține că intenția ucrainenilor privind adâncirea Canalului Bîstroe e deja cunoscută, însă aceasta ar putea avea loc doar prin respectarea convențiilor internaționale și „regulile de mediu”.

„Nu cred că este ceva nou. Ei își doresc din 2003 să facă asta. Ei trebuie să urmeze toate normele pentru că vor să adere la UE și toate regulile care sunt impuse de un proiect de acest gen, de mediu, de parteneriat sau de regulamente și convenții internaționale. Dacă sunt toate respectate, e teritoriul lor, dar trebuie să parcurgă toți pașii prevăzuți de normele internaționale”, a afirmat secretarul de stat.

„Nu este o noutate că mai declară din când în când acest lucru. Important este că de când am avut acea discuție trilaterală (n.r. – cu reprezentanți ai României, Ucrainei și Comisiei Europene) au oprit orice fel de lucrare pe zonă”, a completat Ionel Scrioșeanu.

Cum a venit noua idee de adâncire a canalului

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul Iuri Vaskov a spus că noua adâncime a Canalului Bîstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ale Ucrainei, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a adăugat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bîstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat.

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bîstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului, aminteşte agenția de presă Reuters.

Dragare punctuală

Potrivit unor surse „Adevărul”, dragările de întreținere de pe canalul Bîstroe au fost făcute punctual.

Mai exact, s-ar fi dragat la intrarea din Chilia pe Bîstroe, unde nivelul de adâncime ar fi de aproximativ 7 metri și pescajul maxim al navelor este în jur de 6 metri.

Totodată, dragări de întreținere punctuale ar fi fost făcute și pe canalul Solomonov, situat pe teritoriul ucrainean. Sursele „Adevărul” spun că la intrarea din Chilia în Bîstroe au fost îndepărtate aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani.

„Potrivit măsurătorilor, la intrarea din Chilia în Bistroe au fost îndepărtate doar aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004/2005, care reflectă prima fază a proiectului de navigație, care prevedea navigarea unor vase cu pescaj de aproape 6 metri. Ulterior lucrările de dragare pentru dezvoltarea proiectului s-au oprit. De-abia in a doua fază a proiectului – care nu a mai fost realizată – am fi putut vorbi despre lucrări de adâncire la intrarea din Chilia în Bistroe”, au precizat surse avizate pentru „Adevărul”.

Publicitate

Vizitele periodice cu caracter revizionist ale președintei Ungariei în România

În timpul unei recenta vizite in România, președintele Ungariei Katalin Novák, s-a fotografiat cu borna de la Piatra Secuiului, care era vopsită în culorile drapelului maghiar

Ciprian Demeter în https://timpul.md: Katalin Novák și vizitele sale periodice cu iz revizionist.

Nu este prima dată când numele lui Katalin Novák, președintele Ungariei, este legat de acțiuni antiromânești pe teritoriul României, cu concursul autorităților românești.

Iar aceste acțiuni nu fac decât să întreţină ura şi tensiunea între două naţiuni care au cunoscut foarte multe momente în istorie când şi-au dat mâna pentru a apăra fiinţa neamului lor.

Doamna președintă a Ungariei, Katalin Novák, nu a înțeles nici măcar motto-ul Ordinului Franciscanilor care organizează pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc, ”Pace e bene”, în traducere pentru cei necunoscători precum Katalin Novák ”Pace și bine”.

Toma din Celano, primul biograf al lui Francisc, scria că: ”Pacea pe care o vestiți cu gura, să o aveți mai întâi din belșug în inimile voastre. Nu stârniți mânia nimănui și nu scandalizați pe nimeni, ci toți să fie îndemnați la pace, bunătate, la bună înțelegere de către blândețea voastră”.

Dacă punem alături cuvintele lui Toma din Celano și toate acțiunile doamnei Katalin  Novák, ne dăm seama că președinta Ungariei nu are nici măcar o inimă încărcată de bunătate, ea stârnește mânia și ura dintre români și maghiari.

Ministerul Afacerilor Externe a avut o reacție care nu poate fi caracterizată decât ca anemică:

”MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România și a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părții române la manifestarea reținerii în declarații și mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali și politicieni ungari în România, și în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”.

Se spune că diplomația se poate aplica doar celor care o înțeleg, dar în cazul maghiarilor care doresc să destabilizeze România nu cred că acestă metodă ar putea da roade.

Un eșec major al diplomației românești post-decembriste este că în Ungaria, atât Ambasada României de la Budapesta, cât și consulatele de la Gyula sau Szeged nu au voie să sărbătoreacă ziua României de 1 decembrie, ci într-o altă zi, iar acest lucru se întâmplă cu concursul diplomaților care se complac în acestă decizie a Budapestei. România trebuie să trimită la post în Ungaria diplomați și nu așa-ziși diplomați, care trebuie să aibă anumite calități: obligaţia faţă de popor, propria onoare și interesul naţional.

Rolul unui diplomat este să dezvolte relaţiile diplomatice şi economice între state, să promoveze cultura românească, să sprijine populaţia românească, un bun diplomat evită distrugerea coeziunii între cetăţeni prin cultivarea dispreţului faţă de ceea ce înseamnă românesc şi nu în ultimul rând, rolul unui diplomat este să înţeleagă ceea ce gândesc locuitorii altei ţări.

Ceea ce face președinta Ungariei, Katalin Novák, nu este decât să întreţină ura şi tensiunea între două naţiuni care au cunoscut foarte multe momente în istorie când şi-au dat mâna pentru a apăra fiinţa neamului lor, însă ea nu poate înțelege și promova înțelegerea, iubirea și legăturile de toate tipurile, specifice ființei umane, aşa cum spunea Gogol,

„nu este legătură mai sfântă decât frăţia dintre oameni. Tatăl îşi iubeşte copilul, mama îşi iubeşte copilul, copilul îşi iubeşte părinţii.

Dar ce înseamnă toate acestea, fraţilor? Animalele sălbatice îşi iubesc şi ele copiii, dar să te înrudeşti prin legătura sufletului, nu numai prin aceea de sânge, iată ce-i este dat numai omului”.

O nouă amenințare a Moscovei, după ce președintele Maia Sandu a declarat că Putin va fi arestat dacă va încerca să intre în R.Moldova

Moscova amenință cu dosar penal pe numele Maiei Sandu (foto) după declarațiile acesteia privind eventualul arest al lui Putin, dacă acesta va veni la Chișinău.

Dosar penal pe numele președintei Maiei Sandu – aceasta este noua amenințare a Moscovei după ce șefa statului a declarat că Putin va fi arestat dacă va încerca să intre în țara noastră. Declarația aparține prim-vicepreşedintelui Comisiei pentru Relații Internaționale din Consiliul Federației, Vladimir Djabarov.

Senatorul Vladimir Djabarov, prim-vicepreședintele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației/ Foto: special.council.gov.ru

Într-o declarație publică, Vladimir Djabarov a spus că Comisia de Investigații a Federației Ruse are toate motivele să inițieze un dosar penal împotriva președintei R. Moldova Maia Sandu pe faptul amenințării cu arestarea liderului rus Vladimir Putin.

Mai mult, Djabarov amenință cu înscrierea președintei R.Moldova în lista rusească de urmărire internațională, potrivit ria.ru.

„Ar mai vrea ea ca fruntea măreței Rusii să vină în țara ei a cărei economie și bunăstare depinde de Moscova”, a spus Djabarov.

Publicația AGORA md. amintește că reacția Moscovei vine după ce președinta R. Moldova a confirmat că liderul de la Kremlin va fi reținut dacă intră pe teritoriul R.Moldova.

Mai exact, Maia Sandu a răspuns la întrebarea privind reținerea, astfel: „Da. Republica Moldova este semnatar al acordului Curții Penale, iar Moldova va respecta decizia Curții”. 

De asemenea AGORA md. amintește că la 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Ombudsmanul prezidențial Maria Lvova-Belova.

 Ei sunt suspectați de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia.