CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Alarmă în politichia românească – Sondajele arată că Partidul A.U.R. a depășit USR și aproape a egalat Partidului Liberal în preferințele românilor

Sondaj exploziv. Probleme pentru partidele de la putere. AUR urcă la 18%, PNL a scăzut la 19% iar USR abia se apropie de 12%

Partidele politice construite de sistem după 1989, sunt disperate. Este supărare mare deoarece singurul partid politic care crește vertiginos în sondajele de opinie este AUR, transmite Romanian Global News .

Conform unui sondaj de ultimă oră, efectuat la comands PSD și care nu a fost dat publicității, fiind doar de „uz intern”, percepția politică a românilor pare schimbată față de cea de la data alegerilor din decembrie 2020.
PSD testează percepția publicului pentru a ști dacă ar fi să depună moțiune de cenzură în Parlament. Potrivit unor surse, sondajul a fost făcut prin liderul PSD, Vasile Dâncu.
Potrivit datelor prezentate, PNL a scăzut la 19% în ceea ce înseamnă intenția de vot – percepția pozitivă/negativă a electoratului (persoane peste 18 ani intervievate) , USR-Plus se situează la 12%, ceea ce reprezintă o prăbușire majoră, iar PSD a crescut la 32%. Surpriză majoră o reprezintă AUR, care a crescut la 18% și se află „în coasta” liberalilor.
Românii s-au radicalizat și vor o altfel de politică, iar Alianța pentru Unirea Românilor poate să o ofere.

Parlamentarii AUR se comportă precum niște pompieri, fug dintr-o parte în alte ca să stingă incendiile aprinse de o guvernare iresponsabilă.
Pe 6 decembrie mulți „profesioniști” în ale politicienii s-au grăbit să anunțe destrămarea AUR în doar câteva luni, dar partidul pare mai unit decât oricând. Mai mult decât atât, elementele care nu corespundeau au fost date afară.
La momentul de față panica este mare, inclusiv la Cotroceni, acolo unde președintele își vede poziția post-președinție amenințată de o nouă putere politică ce rade totul pe scena politică.
AUR face tot ceea ce alte partide politice nu au făcut timp de 31 de ani: se ține de cuvânt.
Împotriva partidului AUR se tot aprind tot felul de petarde dar care urcă și mai sus formațiunea politică. Românii se conving că acest partid nu este parte a sistemului datorită modului dramatic în care PNL și USR-PLUS, împreună cu presa cumpărată, aruncă cu tot felul de minciuni asupra AUR.
Dacă se ține acest ritm, în 2021 AUR va deveni primul partid politic din România, cu o agendă patriotică total diferită de a celorlalte partide și asta începe să deranjeze cercurile internaționale care la acest moment dictează în România.
În ceea ce privește încrederea în personajele politice: Klaus Iohannis scade la 28%, Ludovic Orban ajunge la 18%, Florin Cîțu însă crește la 26% pe fondul pandemiei și în ciuda măsurilor de restricție, Dan Barna scade la 13%, Dacian Cioloș la 9%, George Simion e la 14%, în schimb Diana Șoșoaca ajunge la 23%, la fel în creștere, față de scorul partidului, este și Kelemen Hunor cu 10%.

Marcel Ciolacu nu are nici el, în mod bizar față de scorul partidului, o prea mare încredere la electorat, fiind cotat la 22%.

13/04/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Un comentariu

Despre divizarea artificială între moldoveni şi români

George Simion, incident la frontiera cu Republica Moldova. A vrut să intre  în țara vecină, deși are interdicție până în 2023

Suntem moldoveni!

Tot văd mesaje din partea unioniştilor în care încearcă separarea „românilor” de „moldoveni”. Chestia asta apare tot periodic şi nu aş vrea să cred că, din prostie sau din instigările altor forţe cointeresate, nu avem memorie şi nici nu ştim să ne urmărim propriul interes naţional, scrie militantul unionist George Simion, lider al Partidului Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), în ziarul http://www.timpul.md.

1. Etnia majoritară din Republica Moldova este aceeaşi cu cea de peste Prut. Nu avem ce demonstra în plus aici. Au demonstrat-o academiile de ştiinţe, istoricii, faptele.

2. Numărul unioniştilor cuprinde şi etnia majoritară din Republica Moldova, dar şi un număr mai mic, din partea etniilor conlocuitoare.

3. Cine a avut conştiinţa necesară ca să înţeleagă că aparţine naţiunii române, a făcut-o. În general acest lucru au făcut-o oamenii cu studii superioare. Mai mult, pe acest palier, nu vom creşte.

4. A milita pentru românism în aceşti ani înseamnă să militezi în primul rând pentru Unire, nu pentru afirmarea naţionalităţii.

5. SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM a lui Mihai Eminescu era bun pentru a demonstra anumite adevăruri din epocă, adevăruri care acum sunt de la sine înţelese şi nu mai trebuie să fie demonstrate.

În loc de a ne antagoniza moldovenii din talpă care nu înţeleg că Moldova este mai mare decât Republica Moldova (şi nu vor înțelege nicicând), mai bine ne concentrăm pe timpurile când aceiaşi oameni vor şti că ţara în care ei locuiesc are graniţe de la Nistru până la Tisa.

Moldovenii (românii) din R. Moldova au o singură cale – de a nu deveni o altă etnie, cum doresc tovarăşii care conduc Republica Moldova: să facă unirea cu Ţara. Aşadar, acţionaţi în spiritul învăţăturilor lui Eminescu, nu bătându-vă cu Dodon pe statuia lui Eminescu.

Noi suntem majoritari aici, nu ne mai transformaţi în minoritari. Hai să acţionăm în consecinţă.

10/04/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Scurtă istorie a pașaportului românesc

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 700x526_201703191604.jpg

Ziua pașaportului românesc

Ziua pașaportului românesc este sărbătorită, în fiecare an, la 19 martie. Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau în esenţă identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor, scrie revista românilor din Italia, https://www.rotalianul.com.

Documentele de călătorie românesti sunt menţionate pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic al Principatelor Române, Ţara Românească şi Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţe.

La 19 martie 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită „Lege asupra pașapoartelor”.

Legea prevedea că „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”.

Emise în numele regelui, pașapoartele aveau formatul unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind compuse din 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a pașaportului avea un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA’, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”’.

Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective.

Dacă în acele vremuri autorităţile se confruntau cu documente de călătorie „plăsmuite, drese ori prefăcute”, transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu. Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat „Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de statele membre”, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE.

Cum puteți obține pașaport în regim de urgență

Oferind acces fără viză în 172 de ţări din lume, paşaportul românesc se situeaza in prezent pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcţie de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă.

Cel mai puternic paşaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 191 de destinaţii din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (190 de state) şi Coreea de Sud şi Germania, cu 189 de state.

În top 10 se mai află Finlanda, Spania, Italia şi Lxembourg, pe locul 4, Austria şi Danemarca pe locul 5, precum şi Franţa, Irlanda, Olanda, Portugaliza şi Suedia, pe 6. Statele Unite şi Marea Britanie sunt pe locul 7, alături de Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia şi Elveţia, după ce în 2015 se situau pe primul loc.

Pe locul 8 se află Malta, Republica Cehă, Australia şi Grecia (184 de destinaţii), pe locul 9 Canada – 183 de destinaţii, iar pe 10 Ungaria, cu 182 de destinaţii.

Pe ultimele locuri se mai află paşapoartele din Afghanistan (26 de destinaţii), Irak (28), Siria (29) şi Pakistan (32 de destinaţii fără viză).

08/04/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: