CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ion Luca Caragiale – Un elogiu adus virtuților neamului românesc „nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura frântă”

I.L. Caragiale: „să nu ne mai facem inimă rea și spaimă gândindu-ne că lumea româneasca ar fi mai stricată decât altele!”

 

„Încotro, Alecule?”

Astfel își începea Ion Luca Caragiale o scrisoare adresată lui Alexandru Vlahuță, prietenul său bun alături de care a lucrat la „Timpul”. Epistola, datată 1894, a fost redescoperită de „Magazin Istoric” și publicată în 2012.
Un text mai actual decât oricând, în care Caragiale îi răspunde, cu umor, inteligență și patriotism nedisimulat dezamăgitului de tot și de toate, Vlahuță.
Epistola lui Caragiale este nu doar o încercare de ridicare a moralului „fratelui Vlahuță”, ci și un elogiu adus virtuților neamului românesc „nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura frântă”.

Un neam despre care, spunea Caragiale, „încă nu crede în dreptate; încă nu poate scoate din sânu-i pe cine să-i poată comanda; înca nu știe de cine să asculte – fiindcă nu are deocamdată încredere în nimeni…”
Pe același ton optimist, lipsit de încrâncenare sau cinismul ironic pe care l-a abordat în operele sale, Caragiale îl liniștește astfel pe destinatarul scrisorii:

Să se piarză neamul românesc!

– Auzi dumneata! … Dar să ne temem că are să se prăpădească, să se piarză, așa de azi pe mâine, până nici nu s’a ridicat încă bine ‘n picioare, un neam de zece milioane!…”
P.A./V.V.

Image result for caragiale photos

Foto: Ion Luca Caragiale (n. 1/13 februarie 1852, în satul Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin, Imperiul German). A fost un un dramaturg de geniu, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori pe care i-a dat acest popor. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

„Frate Vlahuță,

De ce să ne facem spaimă și inimă rea degeaba? La noi nu e nici mai multă nici mai puțină stricăciune decât în alte părți ale lumii, și nici chiar nu s’ar putea altfel.

Calitățile și defectele omenești sunt pretutindeni aceleași; oamenii sunt peste tot oameni. Limbă, costume, obiceiuri, apucături intelectuale și morale, religiuni – precum și toate celelalte rezultate ale locului unde au trăit, ale împrejurărilor prin care au trecut – îi pot arăta ca și cum s’ar deosebi mult cei dintr’un loc de cei dintr’altul; ei însă, în fondul lor, pretutindeni și totdeauna sunt aceiași.
.
Nu există pe pământ speță zoologica mai unitară decât a regelui creațiunii. Între un polinezian antropofag și cel mai rafinat european, altă deosebire hotărâtă, nu există decât modul de a-și găti bucatele. Nici un neam de oameni nu-i mai bun sau mai rău, nici unul mai inteligent ori mai prost; unul e mai așa, altul mai altminterea; dar, la urma urmelor, toți sunt la fel. Zi-le oameni și dă-le pace!
.
Așadar, să nu ne mai facem inimă rea și spaimă gândindu-ne că lumea româneasca ar fi mai stricată decât altele. Nu, hotarât; neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nefăcut încă; nu e pân’acum dospit cumsecade.

E încă nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura frântă; încă nu crede în dreptate; încă nu poate scoate din sânu-i pe cine să-i poată comanda; încă nu știe de cine să asculte – fiindcă nu are deocamdată încredere în nimeni… Fript cu lapte, suflă și ‘n brânză.

N’a ajuns să cumpănească bine ceea ce i se pune împotrivă; și astfel încă nu înțelege că în mâna lui ar sta să-si îndrepteze soarta și să dispună apoi de ‘ntregul de ea – precum e drept și precum are să și fie odată.
.
În fine, nu are încă destulă îndrăzneală să-și răfuiască socotelile cu „binevoitorii lui epitropi”. Dar cu vremea, trebuie să vină și asta; trebuie să vină și înțelegerea fără de care nu poate fi o națiune sigură de avutul ei, nici de onoarea, nici de viitorul ei.
.
Românii sunt astăzi un neam întreg de peste zece milioane de suflete, având una și aceeași limbă (nu ca s’o lăudăm noi), extraordinar de frumoasă și de… grea, având un mod de gândire deosebit al lui, o comoara neprețuită de filosofie morală, de humor și de poezie – cu atât mai originală avuție cu cât este un amestec de moșteniri și de dobândiri antice, grecești, slave, orientale și altele, pecetluite toate cu netăgăduita lui nobila peceție românică, latină, care-l arată bun și netăgăduit stăpân al lor.
.
Din această stăpânire seculară a lui rezultă și puterea nebiruită de asimilare a acestui popor, ce încă d’abia pe departe încep a-și simți importanța în lumea europeană. Și de aceea, este așa greu de ‘nțeles teama ce o au unii de „înstrăinarea neamului românesc”, „de alterarea spiritului național”, de… „pierderea românismului”!
.
Să se piarză neamul românesc!

– Auzi dumneata! … Dar să ne temem că are să se prăpădească, să se piarză, așa de azi pe mâine, până nici nu s’a ridicat încă bine ‘n picioare, un neam de zece milioane!…
.
De ce?… Fiindcă un Fănică oarecare, sec, n’are destul respect pentru antemergătorii progresului nostru cultural?… fiindcă un muțunache maimuțește apucăturile și tonul de boulevardier parisien?… fiindcă inteligențe tinere își risipesc zadarnic vremea în a critica, în loc să și-o întrebuințeze în a face mai bine decât au făcut aceia pe care îi critică?… Tânăr, bătrân, face omu, individual, ce-i place și ce știe face… Ei, și?

Aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă; e vorba de ce poate face o lume întreagă… Și lumea își vede înainte de mersul ei; facă oricine ce-o pofti… Cine nu merge cu ea înainte și stă, cu gândul la sine – să-și facă în ceafă cărarea, să critice tot fără a face nimica, să tâfnească de necaz că alții au făcut ceva înainte-i ori că alții vor însemna ceva pentru dânsul – acela își crede ziua lui eternă; și, mâine, lumea o să fie departe de el înainte, și el o să se afle înapoi, departe de ea.
.
Ba, adesea, lumea trebuie să dea câțiva pași înapoi, ca să-și ia vânt spre a merge mai sigur înainte. Vai de cel ce n’a luat seama la mișcarea ei prudentă!… se va găsi rătăcit, că s’a bizuit a merge cu capul înainte fără socoteala.
.
Oamenii toți mor; unii mai de timpuriu, alții mai târzior… Dar, toți mor; dar numai unii îmbătrânesc: aceia cari nu simt că lumea merge și că omul nu trebuie să se înțepeneasca ‘n călcâe pe loc, ci trebuie să se lase dus, în pasul lumii. De aceea vedem atâția tineri bătrâni și atâția bătrâni tineri… atâția zdraveni și verzi până la chemarea de sus și atâția ofiliți și muceziț înainte de a fi legat rod…
.
Să se prăpădească neamul românesc? Dar întoarcă-se Oltul și Mureșul de-a’ndăratelea către obârșia lor în creerii munților Cicului, neamul românesc tot el, neam românesc va fi, lucrând cuminte, așteptând cu răbdare vremea când să dea și el culturii și civilizației europene concursul lui specific, pe cât va fi fost înzestrat pentru asta de Pronia cerească- fiindcă oricum ne-om învârti și ne-om răsuci noi oamenii, legile care stăpânesc mersul omenirii tot în mâna Proniei cerești sunt și trebuie să rămână; căci a puterii acesteia nepătrunse de noi este și omenirea o arătare.
.
Fie dată în omenire parte cât mai frumoasă și neamului românesc!
Dumnezeu să te țină în sfânta lui pază!

Al tău vechiu,
Caragiale „

24/05/2017 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ofiţerii de pe nava de spionaj rusească scufundată în Marea Neagră se pare că ar fi fost beţi

 

 

https://i0.wp.com/www.ziuaveche.ro/wp-content/uploads/2017/04/liman_01.jpg

Foto: Vasul-spion rusesc „Liman”

 

Noi detalii au devenit cunoscute în legătură cu accidentul naval petrecut  în largul coastelor Turciei, în data de 27 aprilie, când nava de spionaj rusească „Liman“, s-a scufundat la intrarea în strâmtoarea Bosfor,  în urma ciocnirii cu vasul comercial Youzarsif H, aflat sub pavilion togolez, care transporta oi din România.

Vasul cargou, care plecase din portul Midia-Năvodari și transporta 8.800 de oi, avea destinaţia Iordania şi nu a suferit stricăciuni semnificative în urma coliziunii.

Conform unor surse din Sevastopol (Crimeea), în momentul catastrofei ofițerii de pe vasul  rusesc „Liman“, inclusiv căpitanul şi ofiţerul de cart, erau cam beţi turtă.

La datorie pe nava care înainta în ceață, rămăseseră doar marinari  lipsiţi de experiență.

 

 

 

Командир "Лимана" капитан третьего ранга Кирилл Беляев и турецкий морской пограничник


Foto: Căpitanul de rangul patru, Kiril Beliaev, comandantul vasului rusesc de spionaj Liman şi un ofiţer turc de frontieră

Din cauza ceții foarte dense, apropierea cargobotului a fost observată prea târziu de un tânăr marinar, care și-a anunțat comandanții, dar aceștia fiind beți criță nu au reacționat, scrie portalul Dumskaya.net

Nava rusească s-a scufundat la aproape două ore și jumătate de la coliziune, la ora 14:48. 

Potrivit Interfax, nava „Liman” era destinată culegerii de informații și recent se întorsese dintr-o misiune în Marea Mediterană şi avea la bord  78 de marinari , care au fost cu toţii salvaţi.

Ea ar fi monitorizat exerciții desfășurate de NATO în Marea Neagră, scrie Agerpres, care menționează că informția este furnizată de surse militare citate de agenții internaționale de presă.

Rușii au început lucrările de dezasamblare a unor echipamente de pe vas. La fața locului a fost trimisă nava de tractare „Seligher” și remorcherul SB-739.

După efectuarea unor lucrări de dezasamblare şi recuperare a unor echipamente, nava „Liman” ar urma să fie dinamitată sub apă.

Comandantul navei rusești va fi judecat și, cel mai probabil, condamnat, precizează sursa citată.

05/05/2017 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

Litigiu româno-bulgar pentru un perimetru strategic de 17 kilometri pătrați, în dreptul Cadrilaterului

South Stream ocoleşte platoul continental românesc din Marea Neagră

Pe lângă problema minorității române, litigiu româno-bulgar pentru un perimetru strategic de 17 kilometri pătrați, în dreptul Cadrilaterului

După litigiul teritorial cu Ucraina pentru Insula Șerpilor, câștigat de România în 2009 la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, țara noastră încearcă să soluționeze o nouă dispută teritorială, scrie stiri.tvr.ro. preluat de Romanian Global News.

Platforma continentală a Mării Negre a ajuns subiect de litigiu între România și Bulgaria. Negociem dreptul de a prelua controlul asupra unui perimetru strategic de 17 kilometri pătrați, în dreptul Cadrilaterului.

Resursele de petrol și gaze care ar fi în zonă, dar și controlul comercial al unor eventuale gazoducte constituie miza acestui litigiu dintre România și Bulgaria, negocierile fiind confidențiale. Deocamdată, negocierile cu Bulgaria sunt strict legate de platoul continental.

România a lansat ideea ca litigiul să fie arbitrat la Haga sau la Tribunalul maritim de la Hamburg.

Totul a început odată cu cedarea Cadrilaterului, în 1940. Atunci nu a fost stabilită clar și frontiera maritimă. În perioada comunistă, negocierile pe astfel de teme au fost oprite – erau în limitele prieteniei din blocul sovietic. După 1990 situația s-a schimbat.

„Discutăm o delimitare a mării teritoriale, a zonei economice exclusive și a platoului continental pentru ambele țări. (…) În litigiu este un triunghi, practic, cam de 17 km pătrați”, a precizat fostul ministru al afacerilor externe Cristian Diaconescu.

Negocierile sunt însă complicate şi confidenţiale.

Procesul de negocieri bilaterale privind delimitarea spaţiilor maritime dintre România şi Bulgaria este în curs de desfăşurare, cea mai recentă rundă având loc la Sofia la 30 martie 2017. Aspectele legate de pretenţiile celor două părţi şi de zona în dispută (…) nu pot fi făcute publice„, se arată într-un răspuns al MAE remis la solicitarea TVR.

În aceste condiţii, delimitarea pe hartă a perimetrului nu este anunţată public. Se ştie doar că este o suprafață triunghiulară, în dreptul Cadrilaterului. O problemă despre care nu s-a discutat timp de 50 de ani.

A existat în 1956 o baliză agreată de cele două state cam la 4 km de ţărmul românesc. (…) Spre sfârşitul anilor ‘50 a dispărut baliza cu pricina”, a precizat Cristian Diaconescu, fost ministru al afacerilor externe al României.

EXXON deja explorează pe un teren românesc alăturat.

Expertul în domeniul energiei Ionuţ Purica arată că este posibil ca zona de rezerve potenţiale de gaz să se extindă şi în sud, deci către Bulgaria.

În plus, sunt importante şi jocurile politice geostrategice care includ Marea Neagră.

Deocamdată, negocierile cu Bulgaria sunt strict legate de platoul continental. România a lansat ideea ca litigiul să fie arbitrat la Haga sau la Tribunalul maritim de la Hamburg.

Partea bulgară mizează însă pe o soluţie politică. Discuţiile sunt confidenţiale.

„România şi Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp într-un proces de negocieri privind delimitarea mărilor teritoriale, a suprafeţelor de platou continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două ţări în Marea Neagră. Negocierile româno-bulgare pe tema delimitării spaţiilor maritime au debutat în anul 1994, a precizat MAE.

Purtătoarea de cuvânt a MAE bulgar a declarat, ieri, că România şi Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagră de mai bine de 20 de ani, până în prezent având loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima în decembrie.

Porţiunea de platou continental din Marea Neagră aflată în dispută între România şi Bulgaria este situată într-o zonă prin care este proiectată trecerea conductei Southstream, au declarat, aseară, surse diplomatice. Proiectul Southstream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, şi, mai departe către Grecia, Italia şi Austria.

De asemenea, potrivit surselor citate, în cazul soluţionării favorabile României a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat.

Potrivit aceloraşi surse, Bulgaria ar fi început deja discuţii cu Exxon referitoare la zona în litigiu, transmite Mediafax.

Sursele citate au mai declarat că porţiunea respectivă, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri pătraţi nu este, în opinia Bucureştiului, singura chestiune legată de frontiera cu Bulgaria.

Astfel, România ia în calcul deschiderea de discuţii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunăre, care conform regulilor, este trasată pe mijlocul firului de apă. Rediscutarea ei ar fi necesară, în contextul erodării naturale a malului bulgăresc. Avantajul ar fi, în acest caz, faptul că pe porţiunea românească ar intra mai multe insule de pe fluviu.

Ministerul de Externe a precizat că România va examina împreună cu partenerii bulgari „toate posibilităţile de ajungere la un compromis avantajos pentru ambele părţi” în ceea ce priveşte litigiul din Marea Neagră.

Reamintim că la 3 februarie 2009, după un proces care a durat cinci ani, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a recunoscut jurisdicția suverană a României pe o suprafață care reprezintă aproape 80% (9.700 de kilometri pătrați) din zona de platou continental (12.000 de kilometri pătrați) din Marea Neagră care a făcut obiectul unui litigiu cu Ucraina.Potrivit hotărârii CIJ, Insula Șerpilor nu poate fi considerată un punct de bază și, prin urmare, nu poate avea niciun rol în stabilirea liniei de delimitare a platoului continental și a zonelor economice exclusive.

Procesul în instanța internațională de la Haga a început pe 16 septembrie 2004, la solicitarea României. Miza împărțirii celor 12.000 de kilometri pătrați de platou continental din Marea Neagră era și atunci reprezentată de resursele de petrol și gaze naturale.

Surse:  adevarul.ro ; rgnpress.ro/rgn/analize-interviuri;

03/05/2017 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: