CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MIHAI EMINESCU IN 1876: „NICIUN NEAM DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI NU ESTE MAI TOLERANT DECÂT ROMÂNUL”

 

 

Imagini pentru mihai eminescu

MIHAI EMINESCU

Biserica şi şcoala, atâta cer românii din Austro-Ungaria pe sama lor şi, prin aceasta, şi-au cerut păstrarea naţionalităţii şi nimic mai mult.

În dejudecarea lucrurilor acestei lumi şi, mai ales, în secolul nostru, ne-am deprins a aplica o singură măsură, aceea a interesului material, a stăpânirei asupra puterei fizice; şi cu toate acestea oamenii, chiar cei mai materialişti, lucrează fără să vreie, ba fără să ştie, pentru un scop mai înalt.

Această conştiinţă o are poporul, n-o are câteodată omul cult.

În zadar am căuta în lume poporul care să trăiască numai pentru câştig material ca atare, la toate vom găsi că acest câştig este numai mijloc, niciodată scop; chiar la rasa evreiască, a cărei lege nu admite nemurirea sufletului şi este deci inferioară celorlalte legi ale pământului, chiar la evrei, zic, unde se pare că ochii sunt aţintiţi la câştig material, vedem răsărind o idee mai înaltă.

Din acest punct de vedere privită, cestiunea, pentru un popor ca cel românesc, devine simplă. Nu veleităţile unei vieţi de stat mai mult sau mai puţin precare, nu deşertăciunea zgomotului în istorie este lucrul pe care-l voim.

Oamenii de care se vorbeşte mai puţin şi popoarele item sunt cele mai fericite.

Dar ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului.

Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limba şi naţionalitatea asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin.

Şi nu sunt aşa de multe condiţiile pentru păstrarea naţionalităţei.

Cei mai mulţi oameni nu sunt meniţi de a-şi apropria rezultatele supreme ale ştiinţei, nu [sunt meniţi] de a reprezenta ceva, dar fiecare are nevoie de un tezaur sufletesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei şi durerei, şi acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărţile bisericeşti şi mirene.

În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrâneşti, istoria părinţilor săi, bucuriile şi durerile semenilor săi.

Şi chiar dacă o limbă n-ar avea dezvoltarea necesară pentru abstracţiunile supreme ale minţii omeneşti, nici una însă nu elipsită de espresia concretă a simţirei şi numa în limba sa omul îşi pricepe inima pe deplin.

Şi într-adevăr, dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: ,,aşa voiesc să fiu eu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâte limbi pre pământ?

Prin urmare simplul fapt că noi românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, ,,una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură, e dovadă destulă şi că aşa voim să fim noi, nu altfel.
Vedem dar că cestiunea noastră se simplifică din ce în ce.

Românii voiesc a li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în cari locuiesc şi vom vedea că toate mişcările pe cari le-au făcut, în acest senz le-au făcut.

Faţă cu această cerere întâlnim însă în amândouă părţile Imperiului austro-ungar o rezistenţă necalificabilă prin obrăznicia ei.
Constatăm mai înainte de toate că românii nu sunt nicăiri colonişti, venituri, oamenii nimărui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populaţie nepomenit de veche, mai veche decât toţi conlocuitorii lor.

Căci dacă astăzi se mai iveşte câte un neamţ singular care caută să ne aducă de preste Dunăre, nu mai întrebăm ce zice un asemenea om, ci ce voieşte el.

Nici mai este astăzi cestiunea originei noastre, abstrăgând de la împrejurarea că o asemenea interesantă cestiune nu este de nici o importanţă.

Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români şi punctum. Nimeni n-are să ne ‘nveţe ce-am fost sau ce-am trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem — români.

A mai discuta asupra acestui punct sau a crede că frica de ruşi ne-ar ademeni să ne facem nemţi sau vice-versa sau, cum cred ungurii, că de frica acestor doi ne-am putea găsi flataţi să ne contopim cu naţia maghiară, toate acestea sunt iluzii de şcoală; limba şi naţionalitatea românească vor pieri deodată cu românul material, cu stingerea prin moarte şi fără urmaşi a noastră, nu prin desnaţionalizare şi renegaţiune.

A persecuta naţionalitatea noastră nu însemnează însă a o stinge, ci numai a ne vexa şi a ne învenina împotriva persecutorilor.

Ş-apoi ni se pare că nici un neam de pe faţa pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimene nu este mai tolerant decât dânsul.

Singure ţările româneşti sunt acelea în care din vremi străvechi fiecare au avut voie să se închine la orice d-zeu au vroit şi să vorbească ce limbă i-au plăcut.

Nu se va găsi o ţară în care să nu se fi încercat de a face prozeliţi din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă; hugenoţii în Franţa, maurii în Spania, polonii faţă cu rutenii, ungurii cu românii — toţi au încercat a câştiga pentru cercul lor de idei populaţiile conlocuitoare şi aceasta prin presiune, cu de-a sila; românul priveşte c-un stoicism neschimbat biserica catolică, atât de veche în Moldova, şi nu i-a venit în minte să silească pe catolici de a deveni orientali; lipovenii fug din Rusia şi trăiesc nesupăraţi în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanţii, evreii, toţi sunt faţă şi pot spune dacă guvernele româneşti au oprit vro biserică sau vro şcoală armenească, protestantă sau evreiască. Nici una.

Ni se pare deci că pe pământurile noastre strămoşeşti, pe care nimene nu le stăpâneşte jure belli, am avea dreptul să cerem să ni se respecte limba şi biserica, precum le-am respectat-o noi tuturor.
Ce se va zice însă când vom arăta că pe pământ românesc, în Bucovina, sub sceptrul austro-ungar, sinagoga evreiască are mai multă autonomie decât biserica românului?

Căci dacă evreul are rabin, şi-l alege singur, dacă are şcoală jidovască, îşi caută singur de dânsa . Dar dacă îi trebuieşte românului preot, îl numeşte (mediat) guvernul de la Viena; dacă biserica lui are avere, o administrează tot guvernul de la Viena; dacă are şcoală, profesorii sunt numiţi tot de guvernul de la Viena.

Şi cu toate acestea Bucovina n-au fost luată cu sabia, ci din contra prin bună învoială şi cu condiţia ca starea de lucruri în trebile bisericeşti şi politice să rămână intactă.

 

CURIERUL DE IAŞI, noiembrie 1876

15/10/2016 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , | 1 comentariu

NOAPTEA MINȚII:In paginile ziarului Szekely hirmondo din Covasna, extremiștii Beke Istvan şi Szocs Zoltan acuzați de TERORISM,sunt considerați PATRIOȚI !

 

 

 Imagini pentru Beke Istvan şi Szocs Zoltan,photos

 

 Beke Istvan şi Szocs Zoltan

 

 

Beke Istvan şi Szocs Zoltan, cei doi lideri ai organizației separatiste maghiare HVIM, trimiși în judecată pentru plănuirea unui atentat terorist împotriva românilor din Târgu Secuiesc, sunt considerați patrioți de către cotidianul de limba maghiară Szekely hirmondo din Covasna.

Vezi și TERORISM. Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, trimiși în judecată

Redau mai jos traducerea unui articol publicat de acest cotidian în luna iulie a acestui an, după plasarea în arest la domiciliu a celor doi extremiști maghiari trimiși în judecată:

„Patrioţii secui au fost puşi în libertate!

Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor (NJSZ, http://www.njsz.hu) salută faptul că patrioţii HVIM-işti secui Beke Istvan şi Szocs Zoltan – acuzaţi de terorism, printr-o procedură-simulacru, de către procuratura română – au fost puşi în libertate la data de 1 iulie 2016 .

DIICOT îi acuză – în lipsa unor dovezi şi printr-o procedură menită a fi un proces-simulacru antimaghiar – că ar fi intenţionat să detoneze o bombă artizanală la parada militară care urma să aibă loc în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, cu ocazia zilei naţionale române. Rechizitoriul de 70 de pagini, depus la 19 mai, este plin de aspecte antimaghiare şi inepţii juridice.

În cadrul procedurii-simulacru – care urmăreşte intimidarea şi defăimarea poporului maghiar transilvan care luptă pentru autodeterminarea sa – au fost lezate în special prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare şi cerinţa unei proceduri cinstite.

Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor este preocupată în mod deosebit, încă din primul moment, de cazul celor doi patrioţi secui care, potrivit standardelor juridice internaţionale, sunt clar deţinuţi politici. Declarăm ferm că încetarea cât mai urgentă a procedurii este motivată.

În locul acestor proceduri-simulacru, antimaghiare, statul român ar trebui mai degrabă să fie preocupat de asigurarea validării drepturilor individuale şi comunitare ale poporului maghiar transilvan – care este grav privat de drepturi în momentul de faţă – după model european (ex.: Tirolul de Sud, Tara Bascilor) şi conform normelor juridice în vigoare, în strânsă colaborare cu acesta, cu statul ungar şi cu organismele internaţionale responsabile de garantarea drepturilor omului (UE, ONU, Consiliul Europei). Dr. Gaudi-Nagy Tamas, administratorul Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor”

Sursa: Szekely hirmondo nr. 127 din 05.07.2016 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita)

Beke Istvan şi Szocs Zoltan, cei doi lideri ai organizației separatiste maghiare HVIM, trimiși în judecată pentru plănuirea unui atentat terorist împotriva românilor din Târgu Secuiesc, sunt considerați patrioți de către cotidianul de limba maghiară Szekely hirmondo din Covasna.

Vezi și TERORISM. Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, trimiși în judecată

Redau mai jos traducerea unui articol publicat de acest cotidian în luna iulie a acestui an, după plasarea în arest la domiciliu a celor doi extremiști maghiari trimiși în judecată.

„Patrioţii secui au fost puşi în libertate!

Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor (NJSZ, http://www.njsz.hu) salută faptul că patrioţii HVIM-işti secui Beke Istvan şi Szocs Zoltan – acuzaţi de terorism, printr-o procedură-simulacru, de către procuratura română – au fost puşi în libertate la data de 1 iulie 2016 .

DIICOT îi acuză – în lipsa unor dovezi şi printr-o procedură menită a fi un proces-simulacru antimaghiar – că ar fi intenţionat să detoneze o bombă artizanală la parada militară care urma să aibă loc în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, cu ocazia zilei naţionale române.

Rechizitoriul de 70 de pagini, depus la 19 mai, este plin de aspecte antimaghiare şi inepţii juridice. În cadrul procedurii-simulacru – care urmăreşte intimidarea şi defăimarea poporului maghiar transilvan care luptă pentru autodeterminarea sa – au fost lezate în special prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare şi cerinţa unei proceduri cinstite. Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor este preocupată în mod deosebit, încă din primul moment, de cazul celor doi patrioţi secui care, potrivit standardelor juridice internaţionale, sunt clar deţinuţi politici. Declarăm ferm că încetarea cât mai urgentă a procedurii este motivată.

În locul acestor proceduri-simulacru, antimaghiare, statul român ar trebui mai degrabă să fie preocupat de asigurarea validării drepturilor individuale şi comunitare ale poporului maghiar transilvan – care este grav privat de drepturi în momentul de faţă – după model european (ex.: Tirolul de Sud, Tara Bascilor) şi conform normelor juridice în vigoare, în strânsă colaborare cu acesta, cu statul ungar şi cu organismele internaţionale responsabile de garantarea drepturilor omului (UE, ONU, Consiliul Europei). Dr. Gaudi-Nagy Tamas, administratorul Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor”.

 

 

Sursa: Szekely hirmondo nr. 127 din 05.07.2016 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita) prin blogul dantanasa.ro

20/09/2016 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Băncile străine îi jupoaie pe români

Băncile străine îi jupoaie pe români DUBLU față de cum o fac cu cetățenii din celelalte state europene

Profiturile lor sunt  DUBLE si TRIPLE în România şi cu toate astea au organizat o isterie colectivă cu ocazia Legii Dării în Plată, în frunte cu BNR-ul lui Mugur Isărescu, care a devenit demult lobbistul acestora.

Profitul băncilor străine din România este de 13,5% în timp ce media Europeană a profitului bancar este de doar 5,8%.

Doar bulgarii sunt mai jupuiți ca noi. Acolo profiturile băncilor străine sunt de 16,4%

În Germania profitul băncilor este de doar 2.6%, adică băncile îi jupoaie pe români de 5 ori mai mult decât îi jupoaie cu dobânzile pe nemți.

 

In Romania, daca pui la bancă 5000 de lei în ideea că vei lua mai mulţi bani din dobanda, după ce trece termenul, plăteşti comisioanele bancare, plăteşti impozitul şi aplici rata de inflaţie, vine marea surpriză: iei mai puţini bani decât ai depus!

Şi chestia asta nu se întâmplă la una sau două bănci, nu, se întâmplă la toate băncile din România.

Bineînţeles, există explicaţii din partea repezentanţilor băncilor, dar astea chiar nu au vreo relevanţă…

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziarul Financiar – Băncile din România au ajuns în topul celor mai profitabile instituţii de credit europene, după mai mulţi ani de pierderi, în urma curăţării bilanţurilor de mare parte din creditele neperformante.

Dar rămâne de văzut dacă vor  reuşi să conserve în anii următori această performanţă.

Sistemul bancar românesc avea un indicator ROE (rentabilitatea capitalurilor) de 13,5% la sfârşitul primului trimestru, du­blu com­parativ cu media europeană, iar renta­bili­tatea activelor (ROA), a fost de aproape 1,59%, de peste patru ori mai mare decât me­dia UE, potrivit datelor cen­tralizate de Autoritatea Bancară Euro­peană (EBA).

Băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, dar subsidiarele din România sunt mai profitabile decât unele bănci mari din Europa.

De exemplu, băncile din Austria, Franţa şi Italia au rate de profitabilitate de 2-4 ori mai mici decât în România şi sub nivelul de alertă sta­bilit la 6% de Autoritatea Bancară Euro­pea­nă.

Media ROE la nivelul UE era la sfârşitul primului trimestru de doar 5,8%.

Băncile din Polonia au o rentabilitate a capitalurilor de 9,8%, în timp ce în Ungaria şi Cehia profitabilitatea este de 11,3% şi respectiv 12%.

În Grecia, băncile au unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ROE din Europa, de doar 1,3%. Iar în Portugalia, ROE este în teritoriul negativ, la -2,5%.

Sectorul bancar românesc a experimentat patru ani de profit şi patru ani de pierderi, din 2008 încoace.

Iar anul 2015 a marcat revenirea pe plus, aducând un câştig record pentru bănci de circa 4,5 mld. lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008, când economia şi creditarea duduiau.

În primul tri­mestru din acest an, sectorul bancar românesc a obţinut un profit net de 1,17 mld. lei, comparabil cu cel înregistrat în prima jumătate a anului 2015.

BCR Erste a fost în primul trimestru din 2016 lider în topul profitabilităţii.

Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în T1 un profit net de 315 mil. lei

 

Citiți mai mult inZiarul Financiar 

si in blogul  http://www.george-damian.ro/cum-ne-jupoaie-bancile

29/07/2016 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | 3 comentarii