
Îmi plac cuvintele străine naturalizate. Mai dezmorţesc limba…În timp, unele rezistă, altele dispar, constată scriitorul și eseistul, estetician, istoric al artei și un apreciat stilist al limbii române, Andrei Pleşu.
A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în jos,în Ţările Române.
Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic.
Rusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale…
După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin?
Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, fotbalistul de 2 bani și menajera hoață care voia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate şi reclamele (advertaizingurile) văzute în engleză.
Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii.
- Secretarele nu-și mai spun decât manager assistant…
- Cizmarii și chiloțarii sunt designeri…
Mă așteptam să fie vorba de crize de aclimatizare și de micile noastre snobisme de cetățeni ai unei țări mici, dar vioaie… Nici gând!
S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuințat de posturi de radio și de televiziune, iar cuvinte românești cât se poate de utile sunt înlocuite prostește de persoane care stau prost și cu vocabularul limbii române, și cu gramatica ei…
Tot soiul de absolvenți și absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepți și comentatori care par să-și fi luat doctoratul la un șpriț, înainte de a lua nota de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul…
- Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunități.
- Nu mai suntem hotărâți să facem ceva, ci determinați.
- Nu mai realizăm, ci implementăm.
- Nu mai avem cazuri, ci spețe.
- Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locație.
- Nu mai luăm în considerare, ci anvizajăm.
- Nu mai consimțim, ci achiesăm.
- Serviciul de întreținere a devenit mentenanță.
- Ceva care ți se pare obligatoriu e un must.
- Nu mai avem speranțe, deoarece am trecut la expectațiuni.
- Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
- Și nu mai așteptăm un răspuns, ci un feedback.
- Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stiliști și creatoare de fashion.
Cu alte cuvinte, deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanță care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv.
Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoș și superior ”Hai să-mi bag p…” sau cu concluzia absolut academică: ”Un căcat”…”
Sursa: Internet
– Reclamă la noua meserie de frizer: ”PRESTĂM SERVICII CU HER STILIȘTI DE INALTĂ CLASĂ”
Cine ar fi putut să o spună mai bine?
Apreciază:
Apreciază Încarc...
18/06/2022
Posted by cersipamantromanesc |
ROMANIA MODERNA | barbarisme in limba română, Beția de cuvinte, Cizmarii și chiloțarii ajunși designeri, limbaj ridicol, moda neologismelor, neologisme, Plesu, română pigmentqată cu barbarisme |
Un comentariu

România deţine cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană.
Cu nu mai puţin de 855.000 zone individuale înregistrate, România deţine cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană.
Această cifră reprezintă nu mai puţin de 36% din totalul acestora, la nivel european. În ceea ce priveşte numărul total de hectare de podgorie, cifrele Eurostat plasează România pe locul 5, ea înregistrând 6% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie din Europa, relatează Rador.
Datele au fost publicate de Eurostat marţi, 4 aprilie 2017. La nivel european, Spania deţine cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie (941.000 de hectare, adică 30% din totalul UE), urmată de Franţa (803.000 ha – 25%), Italia (610.000 ha – 19%), Portugalia (199.000 ha – 6%) şi România (184.000, respectiv tot 6%). Aşa cum se menţionează deja, România conduce clasamentul european detaşat, având cu peste 300 de mii de podgorii mai mult decât Spania (518.000), clasată pe locul doi.
Podiumul este încheiat de Italia unde, la finalul anului 2015 (ultimul evaluat), erau înregistrate 299.000 podgorii. Potrivit datelor Eurostat, cea mai mare suprafaţă medie a unei podgorii este înregistrată în Franţa, unde o astfel de unitate ocupă 10,5 hectare. La polul opus se află România, unde suprafaţa medie a unei podgorii este de doar 0,2 hectare.
Un alt aspect reliefat de datele analizate evidenţiează faptul că doar 27,7% din suprafaţa totală ocupată de podgoriile din România este dedicată producerii de vinuri de calitate superioară.
Ungaria, Germania şi Marea Britanie sunt statele membre care dedică 100% din suprafaţa viticolă acestui segment de calitate.
Sursa: http://radiochisinau.md/romania-detine-cel-mai-mare-numar-de-podgorii-din-uniunea-europeana-
Apreciază:
Apreciază Încarc...
11/04/2017
Posted by cersipamantromanesc |
ROMANIA MODERNA | date Eurostat, podgoriile din România, România, România Uniunea Europeană, spania, uniunea europeana, vinuri de calitate superioară, viţă de vie |
Lasă un comentariu