Date Eurostat – România deţine 6% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie din Uniunea Europeană
România deţine cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană.
Cu nu mai puţin de 855.000 zone individuale înregistrate, România deţine cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană.
Sursa: http://radiochisinau.md/romania-detine-cel-mai-mare-numar-de-podgorii-din-uniunea-europeana-
Coroana pe capul acvilei de aur din stema României revine în însemnele oficiale
Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă aceasta modificare în stemele şi sigiile existente, până la 31 decembrie 2018.
„Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege promulgat.
Până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora.
Până la data respectivă, cele două modele de stemă a României şi respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare, în paralel.
Totodată, monedele și bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018, vor continua să circule și după această dată, în paralel cu monedele și bancnotele cu stema nouă.
În expunerea de motive a legii, iniţiatorii susţin că prezenţa coroanei pe stema României este un simbol al „independenţiei, suveranităţii şi unităţii statului”.
Proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE, a fost adoptat de Senat pe 15 februarie si pe 8 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
surse: http://independent.md ; Mediafax.ro
CRIZA REFUGIAȚILOR este o invazie organizată care se bucură de un imens sprijin logistic
Al Jazeera: „Numarul refugiatilor din Siria va ajunge la 5 MILIOANE la sfarsitul acestui an”.
Postul de stiri Al Jazeera a publicat recent, pe pagina sa de internet, o analiza a unui bun cunoscator a situatiei din Siria si Irak, care sustine ca pana la sfarsitul acestui an vor pleca din Siria peste cinci milioane de oameni.
Hamish de Bretton-Gordon este specialist in armele chimice, a fost deseori in Orientul Mijlociu, fiind in acest moment consultant pentru mai multe organizatii care lucreaza in Siria si Irak.
In textul publicat de Al Jazeera, intitulat „Pierdem din din vedere ce este mai important in criza refugiatilor din Siria”, el spune ca pana la sfarsitul acestui an este de asteptat sa plece inca cinci milioane de oameni din Siria.
„Ascultand stirile prin care se cere guvernului britanic sa primeasca mii de refugiati imi dau seama ca este o abordare complet gresita si arata ca nu am invatat nimic din lectiile trecutului, din ce s-a intamplat in Irak si Afghanistan.
Noi am creat in Europa problema refugiatilor din Siria. Este consecinta directa a inactivitatii noastre din Siria.
(…) Trebuie ca acum sa cream ‘zone sigure’ si zone interzise survolului pentru ca refugiatii sa se poata intoarce in Siria. Asa va fi mai bine pentru sirieni.
Este cea mai buna solutie pentru Siria, iar nu sa permitem plecarea a inca cinci milioane de oameni spre Europa si Orientul Mijlociu.
Marea Britanie, impreuna cu aliatii, trebuie sa faca un pas inainte in lupta cu Statul Islamic si sa forteze indepartarea de la putere a lui Bashar al-Assad, pentru a crea un climat in care cetatenii sirieni sa poata trai.
Trebuie de acum sa cream conditiile pentru ca refugiatii sa aiba unde se intoarce si pentru ca altii sa nu plece, altfel pana la sfarsitul acestui an vor fi cinci milioane de oameni care isi vor cauta adapost in Marea Birtanie si Europa”, a scris specialistul pe site-ul Al Jazeera.
Angela Merkel a declarat deja, vineri, ca Germania poate primi in acest an 800.000 de imigranti, confirmand ca se asteapta la un val masiv de refugiati.
Potrivit presei britanice, in conditiile in care UE trebuie sa distribuie 160.000 de refugiati in statele membre, Romania ar urma sa primeasca aproximativ 7.000.
In conditiile in care s-ar ajunge la un aflux de cinci milioane de refugiati, Romania ar trebui sa gazduiasca, conform cotei alocate, nu mai putin de 220.000 de imigranti sirieni.
O parere avizata in legatura cu CRIZA REFUGIAȚILOR.
Ovidiu Hurduzeu: ”Este o invazie organizată care se bucură de un imens sprijin logistic”
Refugiați? Imigranți? Azilanți politici? Foarte mulți necunoscători își dau cu părerea pe subiectul crizei refugiaților (sau al azilanților? sau imigranților?).
Din fericire mai există și opinii avizate.
Ovidiu Hurduzeu, unul din autorii lucrării ”A Treia Forţă. România profundă”, doctor al Universității Stanford din SUA, și-a împărtășit experiența sa la momentul plecării din România, în 1989, prin intermediul unui mesaj postat pe o rețea de socializare.
Iata mai jos mesajul postat de domnul Hurduzeu:
„Cu siguranţă nu putem să-i verificăm pe toţi aceşti oameni care sosesc, să le stabilim identitatea sau chiar să-i arestăm — nu putem face asta şi nici nu intenţionăm s-o facem“, a declarat jurnaliştilor Gerhard Puerstl, seful politiei din Viena
Cum se poate asa ceva? Un sirian sosit cu barca in Grecia, ca sa primeasca statut de refugiat trebuie sa fie luat in evidenta de politie si agentiile de emigrare. Altfel risca puscarie.
Romania nu are nici o obligatie fata de acesti oameni.
Azilul se cere in PRIMA TARA IN CARE AI SOSIT, nu te plimbi prin toata Europa si ceri sa te primeasca tara care-ti place.
Pe vremea comunismului, multi romani nu au primit viza de emigrare in SUA, fiindca, mai intai, s-au plimbat prin toata Europa si abia dupa ce au terminat turul turistic, au cerut in Italia sau Austria azil politic si emigrare in SUA.
Daca romanii treceau ilegal granita in Italia pe la Trieste, venind din Iugoslavia, si erau prinsi de granicerii italieni, acestia ii trimeteau inapoi in Iugoslavia (era un abuz fiindca nu puteai cere azil in Iugoslavia, fiindca erai trimis pachet in Romania)
Eu am ajuns cu avionul in Italia in 1989, la Roma, deci, pentru mine Italia era PRIMA tara unde se putea cere azil.
Regimul refugiatilor este strict reglementat juridic prin Conventia de la Geneva din 1949.
Nu merge sa invoci motive sentimentale.
Cand i-am spus unei functionare de la o agentie de emigrare de la Roma:
“Eu unde dorm?”, mi-a ras in nas: “Noi nu te-am chemat aici.”
Nici eu nu-i chemasem pe sovietici sa aduca comunismul in Romania si nici sirienii nu i-au invitat pe occidentali sa le faca praf tara, dar asta nu conteaza.
Odata ajuns in situatia de refugiat, nu ai nici un drept, esti la cheremul celor pe a caror teritoriu te afli.
Nimeni nu este obligat sa te hraneasca, sa te cazeze sau sa-ti dea de munca.
Cat am stat in Italia (un an si patru luni), asteptand viza ptr SUA, nu mi s-a oferit nici cazare, nici drept de munca legal.
Doar masa de pranz prin organizatia catolica Caritas si asta era un mare privilegiu fiindca eram refugiat legal.
Ce se intampla astazi nu are nimic in comun cu procesul normal de emigrare.
Este o invazie organizata care se bucura de un imens sprijin logistic.
Ovidiu Hurduzeu s-a născut în Bucureşti la 12 iunie 1957, din tată bănăţean şi mamă moldoveancă, ambii părinţi de profesie geologi. După absolvirea în 1981 a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, secţia engleză-franceză a lucrat ca profesor la ţară, în satul Vintileanca de lângă Mizil.
În 1983 a devenit redactor la Editura Politică (actuala editură Humanitas) unde s-a ocupat cu traduceri din/în limba engleză. În 1989 părăseşte definitiv România şi se stabileşte în SUA.
În 1997 îşi obţine doctoratul în French and Humanities la Stanford University.
Volume:
Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley, Iaşi, Timpul, 2005. Unabomber, profetul ucigaş, Bucureşti, Logos, 2007
A Treia Forţă. România profundă, Bucureşti, Logos, 2008 (coautor: Mircea Platon)
A Treia Forţă. Economia libertăţii. Renaşterea României profunde, Bucureşti, Logos, 2009 (editor, împreună cu John Crysostom Médaille)
FOTO: cuvantul-ortodox.ro
Surse : http://www.dantanasa.ro/; http://www.aktual24.ro/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
