CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

7 septembrie 1940: România a pierdut Cadrilaterul

 Pierderea Cadrilaterului a fost ultima dintre loviturile suferite de România în anul 1940, după ce pierduse Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, cedate Uniunii Sovietice, precum și Transilvania de Nord, cedată Ungariei.

În 1912, Liga balcanică formată din Bulgaria, Grecia, Serbia și Muntenegru începea ofensiva militară împotriva Imperiului otoman eliberând Albania, Macedonia și Tracia după două luni de lupte.

Însă neînțelegerile care au apărut între aliați cu privire la împărțirea acestor teritoriil au dus la declanșarea celui de-al doilea război balcanic între Bulgaria și Serbia, Grecia și Muntenegru. România a intervenit în dispută împotriva Bulgariei și în urma păcii încheiate de țările beligerante la București pe 10 august 1913 au fost granițele dintre statele balcanice au fost redesenate.

Prin tratatul de la București, România încorpora Cadrilaterul locuit de bulgari în proporție de 47%, de turci 37%, romi 4%, tătari 4% și români 2%. Chestiunea Dobrogei de Sud era rămasă în suspensie după războiul ruso-româno-turc din anii 1877-1878 încheiat cu tratatele de pace de la San Stefano și Berlin. Atunci, Rusia promisese Dobrogea României la schimb cu sudul Basarabiei, însă promisiunile ruse se reduseseră numai la Dobrogea de Nord, Cadrilaterul fiind dat Bulgariei.

România se simțise nedreptățită și considera că în chestiunea Dobrogei de Sud trebuia să primească satisfacție.

Cadrilaterul avea să fie integrat statului român pentru 3 ani., dar în 1916, la intrarea României în război alături de Franța, Marea Britanie și Rusia, Muntenia și întreaga Dobroge au fost ocupate de Puterile Centrale. La finele războiului, prin tratatul de la Neuilly sur Seine, granița dintre România și Bulgaria redevenea cea din 1913, Cadrilaterul reintrând în componența României.

Între 1918 și 1940, România a dus o politică externă francofilă și anglofilă, dar granițele sale s-au prăbușit în 1940 sub presiunea a vecinilor săi revizioniști URSS, Ungaria, și Bulgaria sprijiniți de Germania nazistă.

În luna iunie 1940, Uniunea Sovietică, în acord cu Germania, ocupa Basarabia și Bucovina de Nord, la sfârșitul lunii august 1940, prin Diktatul de la Viena, Ungaria ocupa Transilvania de Nord, iar pe 7 septembrie 1940 la Craiova, România semna tratatul prin care ceda Cadrilaterul Bulgariei. Ambele tratate au fost impuse României de Germania nazistă și Italia fascistă.

Istoricul Ioan Scurtu spunea despre acest moment dureros al istoriei României:

Chestiunea Cadrilaterului fusese hotărâtă de Hitler în scrisoarea adresată lui Carol al II-lea la 15 iulie 1940 în care îi cerea să cedeze Ungariei o parte a Transilvaniei și Bulgariei Cadrilaterul.

Deci decizia era deja luată și încă în timpul lui Carol al II-lea. Negocieri au avut loc la Turnu Severin în cursul lunii august și s-a stabilit, pe baza unei hotărâri a Consiliului de Coroană condus de Carol al II-lea, ca România să cedeze Bulgariei Cadrilaterul. Așa încât în timpul lui Antonescu nu s-au semnat decât actele de cedare întrucât hotărârea fusese luată.”

Între anii 1918-1940, România a făcut eforturi deosebite pentru dezvoltarea Cadrilaterului. Așa cum se angajase în tratatele de pace de după primul război mondial, România respecta drepturile minorităților naționale bulgară și turcă cu privire la proprietate, învățământ și presă în limba proprie, drept de vot, asistență juridică și toate celelate drepturi de care se bucura orice cetățean român.

În anii 1920, autoritățile militare române au fost nevoite să consolideze granița de sud din cauza incursiunilor organizate de trupe paramilitare bulgare în teritoriul Cadrilaterului care se soldau cu jafuri și crime. Prin politica de populație, România dorea să înlăture pericolul reprezentat de gherilele de peste graniță.

Colonizarea Dobrogei de Sud cu români de pe tot cuprinsul teritoriului național și cu aromâni din fosta Macedonie otomană a fost o soluție care a dat roade. Astfel, procentul populației românofone din Cadrilater a crescut constant și pe fondul emigrării unor părți din populația bulgară în Bulgaria. La recensământul din 1930 procentul etnicilor români ajunsese la 20% din totalul populației regiunii .

În afara politicii de populație, România a dezvoltat rețeaua de drumuri din Cadrilater modernizând drumuri deja existente și construind altele noi.

În timpul administrației românești, în Cadrilater s-au dezvoltat orașele Silistra, Bazargic și Balcic, ultimul fiind reședință a reginei Maria, una dintre marile luptătoare pentru nașterea României Mari. Castelul reginei Maria este astăzi principalul punct de atracție al orașului.

Însă izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial a schimbat soarta regiunii. Prăbușirea aliatului tradițional al României, Franța, a lăsat soarta Cadrilaterului la discreția lui Adolf Hitler, care a hotărât să îl atribuie Bulgariei.

În primele zile ale lui septembrie, delegații români care negociau cu cei bulgari la Craiova soarta Cadrilaterului au încercat să salveze ce se mai putea.Ei au propus ca orașul Silistra, portul Cavarna și Balcicul să rămână României. Însă negocierile au fost întrerupte de intervenția generalului Ion Antonescu, șeful guvernului care a ordonat încetarea discuțiilor și cedarea Cadrilaterului.

Șeful delegației române, Alexandru Cretzianu, a refuzat să semneze documentul, care a fost semnat în locul său de un alt membru al delegației la 7 septembrie 1940.

Conform prevederilor tratatului, România urma să cedeze Bulgariei partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul), și să procedeze la realizarea unor schimburi bilaterale de populație.

80.000 de români (mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni), majoritatea așezați aici de la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să se așeze în Cadrilater.

În final, s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români,din întreaga Bulgarie, iar din România au plecat 77.000 bulgari.

 La finalul Celui de-al Doilea Război Mondial, la presiunile sovietice, românii au renunțat să mai revendice Cadrilaterul sau o parte din el. Castelul din Balcic a rămas în proprietatea privată a Regelui Carol al II-lea al României până în 1948, când a fost confiscat de statul bulgar.

Surse:

http://www.napocanews.ro

http://www.ortodoxinfo.ro

https://chindiamedia.ro/

08/09/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

MACEDONIA DE NORD A RECUNOSCUT LEGAL PE TERITORIUL SĂU EXISTENȚA MINORITĂȚII BULGARE. Grecia continuă să ignore minoritarii slavi macedoneni care trăiesc pe teritoriul său.

Bulgaria a blocat timp de peste doi ani negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane, transmite AGERPRES.

Aderarea Macedoniei de Nord la UEa fost blocată de dreptul de veto exercitat de Bulgaria, care insistă asupra modificărilor constituției pentru recunoașterea minorității bulgare, eliminarea „discursului instigator la ură” din manualele scolare macedonene și soluționarea disputelor legate de limbă și istorie.

Premierul bulgar, Kiril Petkov,declarase că Bulgaria va retrage dreptul de veto dacă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord ar începe după ce țara își va schimba constituția și va adăuga bulgarii „părți ale națiunilor” (comunități etnice precum albanezi, turci, vlahi, romi etc., ale căror drepturi sunt protejate). 

Parlamentarii din Macedonia de Nord au adoptat, sâmbătă, un acord intermediat de Franţa, care propune modificarea Constituţiei Macedoniei de Nord pentru recunoaşterea minorităţii bulgare, acord menit să rezolve o dispută cu Bulgaria şi să elibereze calea către continuarea negocierilor aflate în impas în vederea aderării la Uniunea Europeană, transmite Romanian Global News.

Propunerea nu impune Bulgariei să recunoască limba macedoneană.
Ca urmare a acordului, Bulgaria va permite vecinului său din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare cu UE.

După anunţarea rezultatului votului atât preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au felicitat Macedonia de Nord în mesaje pe Twitter, un mesaj similar venind de la Washington într-un comunicat semnat de secretarul american de stat Antony Blinken.
Macedonia de Nord, o fostă republică iugoslavă, este candidată la aderarea la UE de 17 ani, dar aprobarea negocierilor a fost mai întâi blocată de Grecia şi apoi de Bulgaria.
În timp ce printr-o politică externă fermă Bulgaria a reușit recunoașterea minorității bulgare din Macedonia de Nord.

Minoritatea macedoneană este un subiect sensibil în Grecia.

În Grecia, vechea dispută privind minoritatea slavo-macedoneană a reizbucnit. Experții consideră situația complexă. Între timp, istoria reprimată face ca emoțiile să fiarbă, consemnează https://www.dw.com/ro.

Începând cu anii 50, statul a exercitat presiuni asupra macedonenilor slavi din Grecia – inclusiv în orașul său natal: „Într-o zi de vară din 1959 au intrat soldați înarmați. Ei au adunat poporul în piață și toți au jurat că nu vor mai vorbi limba lor”.

Între timp, aproape nimeni nu mai îndrăznește să își asume rădăcinile slavo-macedonene. Este greu de spus despre câți oameni e vorba. „Avem aproximativ 6 000 de alegători, dar există mai mulți oameni care își cultivă cultura în nordul Greciei”, spune Evaggelia Apsis din partidul Ouranio Toxo, care susține drepturile minorității slavo-macedonene.

Problema este că mulți oameni se tem să mărturisească public rădăcinile lor. Este vorba despre aprecierea diversității culturale a regiunii, spune Sakellarios: „Suntem cetățeni greci, plătim impozite și respectăm statul, vrem să trăim în cultura noastră și să cântăm cântecele noastre”.

Situația juridică a minorităților în Grecia

Guvernul elen însuși a colectat date care indică existența unei minorități slavo-macedonene, subliniază Konstantinos Tsitselikis, profesor de drepturile omului la Salonic. „În 1951 a avut loc un recensământ cu tema „Care este limba ta maternă?” Datele și dovezile științifice recente, care demonstrează existența unei „limbi slave” în nordul Greciei atestă continuitatea lingvistică”, spune Tsitselikis.

Deși statul grec nu recunoaște caracteristicile minoritare, cum ar fi limba și identitatea etnică, acest lucru nu afectează în mod necesar existența minorității:

 „A existat o hotărâre într-o dispută între Grecia și Bulgaria cu privire la întrebarea ‘cine sunt minoritățile?’

În 1930, Curtea Internațională de la Haga a ajuns la concluzia că o minoritate nu este o problemă juridică, ci o chestiune de fapte”, a declarat Tsitselikis pentru Deutsche Welle.

18/07/2022 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

Bulgaria NU renunță la condițiile puse în privința aderării Macedoniei de Nord la UE

 Platforma online de știri, TOMIS NEWS, informează că vicepreşedintele Republicii Bulgaria, Iliana Iotova (foto), a fost prezentă duminică, la Vinga, Arad, pentru a participa la evenimente ale minorităţii bulgare, între care celebrarea împlinirii a 130 de ani de la sfinţirea Bisericii Romano-Catolice din localitate.

Iliana Iotova a primit din partea Primăriei Vinga şi titlul de cetăţean de onoare al comunei.

Întrebată fiind despre condiţiile pe care le impune ţara sa pentru a susţine aderarea la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord, Iliana Iotova a spus că România şi Bulgaria au avut de îndeplinit o serie de condiţii atunci când au aderat la Uniunea Europeană şi că aşteaptă ca şi Macedonia de Nord să aplice unele măsuri pe care Bulgaria le cere de mai multă vreme.

„De luni bune, noi am cerut partenerului nostru de la vest, în speţă Republica Macedonia de Nord, să respecte drepturile etnicilor bulgari, aşa cum fac toate celelalte ţări ale Uniunii Europene, dar din păcate până în acest moment Republica Macedonia de Nord nu a răspuns acestor solicitări ale noastre.

Considerăm că nu a fost îndeplinită această condiţie. Noi am pus şi nişte condiţii din domeniul educaţiei, în speţă toată lumea cunoaşte istoria comună pe care o avem. Am solicitat ca manualele de istorie din ciclul preuniversitar să reflecte corect istoria şi să nu o manipuleze, să nu o denatureze, pentru că în momentul de faţă în aceste manuale de istorie sunt scrise foarte multe neadevăruri şi lucruri rele la adresa bulgarilor şi a poporului bulgar.

Noi am cerut ca aceste lucruri să fie scoase. Am mai cerut desecretizarea arhivelor comuniste, în care în mod sigur se vor găsi dovezi privind represaliile la care au fost supuşi cei care se considerau etnici bulgari”, a declarat vicepreşedintele Republicii Bulgaria. Iliana Iotova a subliniat că atât Bulgaria cât şi România au aderat împreună la Uniunea Europeană după ce au respectat o serie de „criterii foarte stricte”.

„Noi am reuşit să aderăm la Uniunea Europeană pentru faptul că am îndeplinit aceste criterii. Noi în momentul de faţă nu cerem altceva de la vecinii noştri decât să îndeplinească aceleaşi criterii pe care le-am îndeplinit şi noi”, a spus oficialul bulgar.

Ea a adăugat că „dacă nu există o altă poziţie a Uniunii Europene sau a Macedoniei de Nord”, Bulgaria nu îşi va schimba această poziţie.

„Încălcarea dreptului de veto ar însemna încălcarea drepturilor Bulgariei în această structură, ar însemna ocolirea Parlamentului şi a celorlalte structuri ale Bulgariei care apără această poziţie, o poziţie care este însuşită de marea majoritate a cetăţenilor bulgari privind acest condiţii impuse Macedoniei de Nord, dar vedem ce noutăţi vor aduce următoarele întâlniri pe această temă. Noi am solicitat aceste lucruri, se pare că nu va putea fi posibil să se întâmple în timpul preşedinţiei franceze”, a spus Iliana Iotova.

13/06/2022 Posted by | ISTORIE | , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: