CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

23 noiembrie 1940 – S-a parafat la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit. VIDEO

Cum a ajuns România aliata Germaniei naziste. Explicaţiile lui Ion Antonescu din ultima scrisoare, scrisă înainte de execuţie

 

Foto: O întâlnire a mareşalului Ion Antonescu cu Hitler

 

 Acum 77 de ani,  în data de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu, conducătorul Statului Român, parafa la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia, care a pus bazele unei alianțe politico- militare devenită actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, opusă Aliaților occidentali. 

Acest pact completa „Acordul germano-japonez” și Pactul Anticomintern din 1936 și a ajutat la depășirea diferendelor apărute după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, încheiat între Germania și URSS în 1939. 

La data când generalul Ion Antonescu semna la Berlin  aderarea Romaniei la Pactul tripartit, opinia publica româneasca era puternic bulversată: in doar cateva luni (iunie-septembrie) ţara noastră pierduse Ardealului de nord în favoarea Ungariei, Basarabia şi Bucovina în favoarea URSS şi Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.

Marşul glorios al maşinii de război germane, măturând Austria, Cehia, Polonia, Danemarca, Olanda, Belgia, Norvegia şi apoi Franţa, a surprins întreaga Europă.

România rămânea în calea lupilor. Atotputernicii săi aliaţi şi garanţi tradiţionali fie fusesera infrânţi umilitor (Franţa), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie). 

Nimic nu mai era ca inainte.

Europa era în pragul unei catastrofe, iar  România a fost o victimă sigură. Cu acordul lui Hitler, Rusia sovietică a luat ce a vrut după ce a fost încheiat între cele două puteri totalitare pactul Ribbentrop-Molotov. Mai precis Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

La scurt timp, prin Dictatul de la Viena, Germania Nazistă făcea cadou aliaţilor la fel de extremişti din Ungaria, Transilvania de Nord-Vest. România condusă de un suveran slab şi vicios, în persoana lui Carol al II lea, a asistat neputincioasă la aceast dezastru, fără să fi schiţat măcar un gest de apărare.
După ce a preluat puterea în septembrie 1940, Antonescu a primit de la Hitler garanţia integrităţii statului român, dar şi trupe germane pe teritoriul ţării,
 România  devenind o bază germană solidă.

Aderarea la Pactul Tripartit a avut loc în urma vizitei oficiale la Berlin din zilele de 22 – 23 noiembrie 1940.

Antonescu a fost primit de Hitler şi cei doi au discutat la prima întâlnire, trei ore şi  jumătate .

  Antonescu s-a pregătit temeinic, încercând să susţină cauza reconstituirii României Mari.
”Românii- sublinia  generalul- reprezintă naţiunea cea mai veche din această zonă, constituită încă înainte de Hristos, şi îţi are originea în simbioza daco-romană. Din punct de vedere istoric   – este un caz unic de limbă şi administraţie înfiinţate ca urmare a administraţiei romane de 200 de ani şi rămâne mai mult sau mai puţin schimbată până în ziua de azi.”

 

Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era văzută ca un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresorului URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state.

Pactul era considerat în epocă și un avertisment transmis SUA, pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura.

Cei trei parteneri principali (Germania, Italia şi Japonia) își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS.

Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară.

Ultima țară semnatară a fost Iugoslavia, la 25 martie 1941.

La data de 25 noiembrie 1936 între Germania Nazistă și Japonia Imperială, a fost încheiat  împotriva Internaționalei a III-a Comuniste.
Pactul AntiComintern care prevedea consultări reciproce între cele două state semnatare în cazul  unei agresiuni a URSS împotriva vreuneia dintre ele, precum și luarea de măsuri pentru apărarea intereselor comune.

De asemenea, niciunul dintre cele două state nu putea încheia tratate politice cu URSS și totodată, Germania era obligată de către Japonia să recunoască independența statului Manciuko, teritoriu chinez invadat şi anexat de japonezi.
La 6 noiembrie 1937, Italia lui Mussolini a aderat la acest pact, creându-se astfel ceea ce a devenit cunoscut  mai târziu, sub numele de Axa (Axa Berlin-Roma-Tokyo).

La 22 mai 1939, la Berlin, a fost  semnat Pactul de Oțel, conform denumirii sale oficiale:

„Pactul de prietenie și alianță dintre Germania și Italia şi care era  o înțelegere între Italia Fascistă și Germania nazistă  semnată de către miniștrii de externe ai respectivelor țări, contele Galeazzo Ciano și Joachim von Ribbentrop,  formată din două părți: prima a fost o declarație de cooperare dintre Germania și Italia, în vreme ce partea a doua, „Protocolul secret adițional”, prevedea o politică comună militară și economică.

Dictatorul italian Benito Mussolini a fost cel care i-a dat supranumele de „Pactul de Oțel”, după ce a renunțat la denumirea de „Pactul de Sânge”, ca urmare a sfaturilor consilierilor săi.

În 1941, după invadarea URSS de către Germania în Operațiunea Barbarossa, Pactul Anticomintern a fost revizuit. Pe 25 noiembrie, a fost hotărâtă reînnoirea lui pentru o perioadă de încă cinci ani. La această dată, semnatarii Pactului AntiComintern au fost:
Bulgaria, China, Croația, Danemarca (ocupată de Germania în 1940), Finlanda (invadată de URSS pe 30 noiembrie 1939, după Războiul de Iarnă), Germania, Ungaria, Japonia, Manciukuo, România,Slovacia, Spania şi 
Turcia (garant, după Pactul germano-turc de neagresiune)

Nu se poate spune că Antonescu l-a simpatizat în mod deosebit pe Hitler, sau opţiunile sale politice. Pentru Antonescu, aşa cum va explica el mai târziu,  alianţa cu Germania oferea speranţa recuperării teritorilor luate de ruşi şi de unguri.

” Dacă aş fi găsit înţelegere şi aş fi putut găsi înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi comunităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare”, îşi motiva Antonescu alegerea într-o ultimă scrisoare.

” Nu aveam nici o altă ieşire. România era total izolată. La toţi miniştrii străini la care m-am adresat, toţi mi-au refuzat orice sprijin”.

Pe scurt, Antonescu avea credinţa că alături de nemţi va putea lua Basarabia şi Bucovina de Nord, iar apoi după victoria împotriva Rusiei, la care sperau în mod utopic şi Antonescu şi Hitler, mareşalul se aştepta să primească din parte dictatorului nazist drept recompensă şi Transilvania de Nord-Vest.

România a intrat însă total nepregătită în război şi  nu a fost ajutată prea mult material de aliaţii nemţi. A urmat dezastrul inevitabil de pe frontul de Est.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/06/18/fata-in-fata-maresalul-ion-antonescu-adolf-hitler-i/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/06/19/fata-in-fata-maresalul-ion-antonescu-adolf-hitler-ii/

 

 

 

 

 

Anunțuri

23/11/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cântecul „Peste Prut, la răsărit” – un dar pentru românii de pretutindeni. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

Cântecul „Peste Prut, la răsărit” acompaniat de Orchestra Națională de muzică populară „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros, este un dar pentru românii de pretutindeni, făcut de cântăreţii de muzică populară  Paul Ananie, Nicu Mâță și Gabriel Dumitru  .

Veniți din colțuri îndepărtate ale românităţii, Maramureș, Basarabia şi Argeș, trei artiști români cântă uniți de ideea reunificării naționale:

„Doamne, Doamne, fă dreptate / Ține frate lângă frate! / Dă-ne minte și credință / Stinge orice rea-voință!”

„Până la acest cântec, nu am înțeles pe deplin această durere. Abia după ce am interpretat versurile am simțit ce au avut în suflete acei români frumoși, care au fost despărțiți de țara mamă.

Prin acest cântec am învățat și experimentat și noi multe trăiri sufletești și sperăm ca și publicul să fie în asentimentul nostru”, a adăugat Paul Ananie.

 Melodia „Peste Prut, la răsărit” a ajuns în scurt timp de la lansare, virală  pe YouTube.

 

 

 

 

 

 

 

Iată şi versurile cântecului „Peste Prut, la răsărit”:

 

Paul Ananie:

Peste Prut, la răsărit

Sunt trei palme de pământ

Un meleag nedreptățit,

Cotropit și iar primit,

Părăsit și iar găsit.

Și de alții-ai fost furată

Și de noi ai fost cedată,

Basarabie-ncercată!

Refren: 

Doamne, Doamne, fă dreptate

Ține frate lângă frate!

Dă-ne minte și credință

Stinge orice rea-voință!

Nicu Mâță:

De copil eu am crescut

Cu privirea peste Prut

Și la voi când eu veneam

Vă zic drept, așa simțeam

Că acasă mă-ntorceam!

Fie-mi zici basarabean

Sau român, sau moldovean,

Inima-i cu voi de-un neam!

Refren.

Gabriel Dumitru:

Frate bun, cu vorb-aleasă,

Bine ai venit acasă!

De vii tu-n Argeșul meu,

De merg eu la Chișinău,

Tot acas’ om fi mereu!

La ospăț ne-om desfăta,

La necaz ne-om ajuta,

Alții nu ne-or dezbina!

Refren.

Trio:

Peste Nistru-n depărtare,

Urlă lupii la hotare!

Urlă și pândesc așa

Poate iar s-or înfrupta

Din pământul altuia!

Da’ să urle cât or vrea,

Noi uniți mereu vom sta!

Pentru neam, noi vom veghea!

Doamne, Doamne, fă dreptate

Pe dușman să-l ții departe

Și ascult-a noastră rugă

Sânge-n veci să nu mai curgă!

Doamne, Doamne, fă dreptate

Ține frate lângă frate!

Dă-ne minte și credință

Stinge orice rea-voință!

 

Surse:

http://www.napocanews.ro/2017/11/trei-artisti-au-compus-o-melodie-unionista-peste-prut-la-rasarit-e-virala-pe-net.html

https://www.activenews.ro/stiri-basarabia/Trei-artisti-au-lansat-un-cantec-popular-dedicat-unirii-cu-Basarabia-Peste-Prut-la-rasarit.-%E2%80%9EFie-mi-zici-basarabean-Sau-roman-sau-moldovean-Inima-i-cu-voi-de-un-neam-147603

21/11/2017 Posted by | MUZICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

O fată de 15 ani din România s-a calificat în finala concursului „Vocea Portugaliei”. VIDEO

O romanca a ajuns in finala de la Vocea Portugaliei (Video)

 

 

 Ana Paula Rada, o adolescentă în vârstă de 15 ani, originară din  Tătărani, județul Dâmbovița, i-a cucerit cu vocea sa pe portughezi şi va cânta în finala concursului „Vocea Portugaliei”.

Tânăra cântăreaţă a scris pe Facebook că melodia cu care s-a calificat în finala acestui popular concurs a fost „Copacul”, consacrată de regretatul Aurelian Andreescu, căreia artista Angela Gheorghiu i- a dat o noua interpretare.

 Fata a declarat că visează la o carieră în operă și teatru. Ea studiază canto de 6 ani, și pianul de cinci ani în Portugalia, acolo unde locuiește cu părinții, scrie gazetadambovitei.ro.

La audițiile pe nevăzute, Ana Pauda Rada a interpretat piesa „O mio babbino caro”, a Mariei Callas, fiind votată de toţi cei  patru juraţi. 

 

 

 

 

21/11/2017 Posted by | MUZICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: