CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cine a auzit de Constantin Mandicevschi, autorul versurilor celebrei melodii populare „Cântă cucu-n Bucovina”? VIDEO

 

Sunt probabil puţini cei care au auzit de Constantin Mandicevschi, vlăstarul unei familii preoțești cu bogate ramificații, autorul versurilor melodiei „Cântec despre Bucovina” (Cântă cucu, bată-l vina).   

S-a născut la 24 mai 1859 în satul Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca, regiunea Cernăuți), și a murit la 14 decembrie 1933, în orașul Cernăuți.

Este fiul parohului bisericii din satul Băhrinești, Vasile Mandicevschi și al soției sale Vero­nica Popovici, fiica profesorului  Institutului Teologic, Cons­tantin Popovici. 

Mama sa era sora marelui savant cu renume european, Eusebiu Popovici, profesor universitar de istorie bisericească și a arhimandritului Clementei, Constantin Popovici, de asemenea profesor universitar.

A fost profesor de istorie şi director de liceul din Suceava, inspector școlar, directorul Bibliotecii Universității din Cernăuți, autorul versurilor renumitului cântec popular  „Cântă cucu-n Bucovina”, un imn al românilor bucovineni.

Constantin Mandicevschi a absolvit școala veche moldovenească din Cernăuți în anul 1869, şi a urmat cursrile de la Obergymnasiumul din Cernăuți, susținând în vara anului 1877 bacalaureatul.

A frecventat apoi Universitățile din Cernăuți și Viena, susținând în 1884 examenul de capacitate la istorie, geografie, limba şi literatura germană.

Constantin va desfăşura o rodnică activitate  pedagogică între anii 1884 – 1893, ca profesor  la Gimnaziul Superior Ortodox din Suceava, unde a predat cursul de istorie şi limba germană. În această perioadă a făcut cunoştinţă cu poetul Mihai Eminescu, care în anul 1885 s-a aflat de Crăciun la Suceava.

În anii 1918-1922, când a fost inspector școlar, apoi director general al școlilor din Bucovina. Aceasta a fost o perioadă foarte grea de după război.
La 15 octombrie 1922 Con­­stantin Mandicevschi e numit director al Bibliotecii universitare din Cernăuţi.

A fost prieten cu marele istoric şi patriot unionist bucovinean Ion I. Nistor.

Nu sunt mulţi aceia dintre noi care au cunoştinţă de faptul că marele cărturar român din Bucovina, Constantin Mandicevschi, este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, scrise în anul 1904 pe melodia unui cântec bucovinean adaptat  la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, care luptau pentru  renaşterea demnităţii unei Românii, care la acea vreme era ciuntită din toate părţile.  

Cântecul a fost interpretat ani în şir de rapsodul popular vasile Mucea, care l-a descoperit în satul Corceşti, raionul Storojineţ, în nordul Bucovionei, în 1943, dar a fost inregistrat prima data de Grigore Leşe de-abia în anul 1996.

Este mai mult decât o doină, este o pagină a destinului românesc care evocă un episod din istoria poporului nostru, la începutul secolului al XX-lea.

Stihurile originale ale lui C. Mandicevschi au fost transpuse pe melodia  unui cântec de jale bucovinean, acest cărturar român patriot fiind unul dintre organizatorii festivităților de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la Putna din 1904.

Cântecul a prins şi a fost preluat de românii din  satele din zonă ca un cântec popular. După a doua pierdere a Bucovinei, fiecare rapsod popular care l-a cântat a adăugat versuri, l-a modificat.

Originea sa era deja pierdută, la data când l-a cules Vasile Mucea, un muzicant din popor care l-a interpretat cu strălucire.

Ca un fapt divers, Mandicevschi, autorul versurilor a murit în 1933, anul în care se năștea Mucea, ca și cum doina asta se încăpățâna să se agațe și de un suflet de muritor pentru a supraviețui.

Acum, după ce rapsodul popular a redat-o românilor, acest cântec – doină trăiește în sufletele tuturor .

 

 

 

Nu este mult de când Mucea  s-a dus la cei drepţi, dar noi vom asculta mereu cu emoţie simplitatea şi curăţenia ce a pus în melodiile sale.

 

Cântă cucu bată-l vina
De răsună Bucovina
Cânta cucu bata-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi

Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?
Bucovină,plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?

Au foşti duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost  duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară

 

Inapoi cand or veni
Tot pe tine te-or iubi
Muntilor cu creasta rara
Nu lasati straja sa piara
Munţilor cu creasta rară
Nu lăsati straja sa piară

Daca piere straja noastră
A pierit si ţara noastră
Daca piere straja noastră

 

Ambele versiuni ne arată că spiritul românismului nu a pierit ! Este un cântec -manifest, un strigăt de luptă al tuturor sufletelor de români. 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/21/videoo-comparatie-interesanta-imnurile-nationale-ale-albaniei-si-molossiei-sunt-melodii-romanesti/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/20/video-cucuruz-cu-frunza-n-sus-si-povestea-imnului-de-stat-al-israelului-hatikva-the-origin-of-the-national-anthem-of-israel-hatikva/

 

Anunțuri

25/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, MUZICA | , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Stela Botez – o tânară artistă din Republica Moldova cu o dragoste nemarginită pentru tot ce este traditional şi pentru vechea muzică populară. VIDEO

 

 

stela botez cahul 1

 

 

Stela Botez este singura interpretă din R.Moldova care cântă la cobză pe scenă. Recent, ea a susținut un concertul la Cahul, reușind să combine muzica de orchestră, cobză şi teatru.

 

 

 

 

 

 

Stela Botez  s-a născut in inima Codrilor Tigeciului, pe malul râului Tigheci,în satul Pleşeni din regiunea Cantemir.

Acolo a copilarit pe o straduta mica cu doar 6 case, dar cu mulţi „copii în mahala”.

Era în clasa a sasea când familia Stelei s-a mutat în oraşul Cahul. Aici a fost transferata la Scoala Medie Generala ”Mihai Eminescu” si la Scoala de Arte pentru Copiii ”Maria Cebotari”.

Apoi a inceput sa cânte pe la diversele evenimentele culturale organizate de Casa de Cultura si de Primaria oraşului Cahul.

După absolvirea Scolii generale si a celei muzicale, Stela Botez a devenit eleva la Colegiul Industrial-Pedagogic din Cahul, la sectia Arte, specializarea Instruire Muzicala.

Cand a implinit 18 ani, chiar de ziua de nastere a completat dosarul cu actele necesare si a fost angajata în calitate de profesor de Canto la Scoala de Arte pentru Copii ”Maria Cebotari”, pe care o absolvise.

Dupa ce a absolvit Colegiul, Stela si-a continuat studiile la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, acolo unde a ales sa studieze Folclorul la catedra Canto popular.
La facultate a descoperit folclorul arhaic, pe cel autentic, de fapt.

A invatat cântece populare vechi, transmise din generatii în generatii. A inceput sa le caute, sa le invete si sa le colectioneze.

In  anul 2010 Stela Botez a facut primele inregistrari in studio, unde a imprimat 3 colinde de Craciun.

Iar cu cel mai frumoas colind si-a facut lansarea oficiala la Moldova 1 în cadrul emisiunii ”Buna dimineata”.

In septembrie 2016 Stela Botez a lansat impreuna cu  Orchestra Lautarii  melodia „Bun îi vinul cel balan”.

Cum vede Stela Botez perspectivele muzicii populare atât în Moldova, cât şi în Romania?

„Perspectivele sunt foarte frumoase, tradiţiile frumoase şi nunţile nu se vor termina”. Ea crede că tradiţiile devin comerciale prin diversele evenimente şi festivaluri care se organizează.

„Tradiţia are un suflu nou cumva. Este o muzică pe care eu o să o pot cânta toată viaţa mea. Muzica populară are o viaţă lungă. Ce nu îmi place în muzica populară, e că unii aleg să facă muzică etno din ea”.

Premii castigate de Stela Botez:

  • 2006- Trofeul Sreberna Yantra Bulgaria ; 
  • 2007-Nicolae Sulac Moldova Premiul 3;
  • 2008-Festivale Internationale de Folclore France Premiul 1; 
  • 2008-Maleshevo penie y tantzuva Bulgaria Premiul 1; 
  • 2008-Faces of Friends Moldova Premiul 2; 
  • 2009-Dobroge, mândra gradina Romania Trofeul; 
  • 2010-Jocurile Delfice Moldova Medalia de argint; 
  • 2010-3 Minute de Noroc Moldova Cistigatoare Proiect; 
  • 2012-Premiul 2 la Concursul Doinelor, Chisinau; 
  • 2012- Premiul 1 la Concursul Tamara Ciobanu, Chisinau; 
  • 2013-Premiul Centrului Judetean ”Cindrelul Junii Sibiu” la concursul ”Vara, vara, primavara”, Sibiu, Romania; 
  • 2013-Premiul de popularitate la concursul ”Cantecul de dragoste de-a lungul Dunarii”, Braila, Romania; 
  • 2013-Premiul Special al Juriului la concursul ”Strugurele de aur”, Alba Iulia, Romania; 
  • 2013- Premiul 3 la Festivalul ”Pe deal la Teleormanel”, Alexandria, Romania; 
  • 2013- Premiul 3 la Festivalul ”Pana de paun”, Bistrita, Romania; 
  • 2013- Premiul 2 la Festivalul ”Mures pe marginea ta”, Ocna Mures, Romania; 
  • 2013- Premiul 2 la Festivalul de romante ”Poveste de toamna”, Baia Mare, Romania; 
  • 2013- Trofeul Festivalului de romante ”Te astept pe-acelasi drum”, Zlatna, Romania; 
  • 2013- Premiul 3 la Festivalul de Folclor „Pana de paun”, Bistrita, Romania.

 

Surse: 

 

 

 

01/08/2017 Posted by | MUZICA | , , , , | Lasă un comentariu

Podiumul Eurovision a fost ocupat în acest an de Portugalia, Bulgaria și R.Moldova

 

 

 

Clasamentul Eurovision 2017

Clasamentul final la concursul Eurovision 2017

 

Portugalia a câştigat primul loc la Eurovision Song Contest 2017, învingând tradiționalul vot geo-politic cu piesa interpretată de Salvador Sobral şi compusă de sora acestuia, Luísa Sobral, melodie care a primit 758 de puncte în clasamentul final, la o diferență însemnată de locul secund și de următoarele clasate.

 

 

 

Image result for Salvador Sobral și Luísa Sobral photos

Foto: Salvador Sobral şi sora acestuia, Luísa Sobral

Este pentru prima dată, de-a lungul a 53 de ani de participări la Eurovision, când reprezentanţii Portugaliei se clasează pe primul loc.

 

 

 

 

 

Bulgaria a înregistrat şi ea cel mai bun rezultat de la prima sa participare în 2005, tânărul său reprezentant, Kristian Kostov primind 615 puncte şi clasându-se pe locul 2 cu piesa „Beautiful Mess”, fiind urmată pe locul al treilea, cu 374 de puncte, de R.Moldova reprezentată de Sunstroke Project cu piesa „Hey Mamma”, care a obținut 264 de puncte în urma televotingului, iar 110 de puncte venind din partea juriului.

SunStroke Project este o formație muzicală din Republica Moldova care s-a format  în 2007 la Tiraspol, în Transnistria.

Împreună cu interpreta Olia Tira, ei au reprezentat R.Moldova şi la Concursul Muzical Eurovision 2010 din Oslo, Norvegia, clasându-se în finală pe poziția 22 cu 27 de puncte, înregistrând atunci cel mai slab rezultat al acestei ţări la un concurs Eurovision.

 

 

 

 

 

 

Cele mai mari note au fost oferite Moldovei de Australia și Azerbaijan, câte 10 puncte. Suedia, Armenia, Italia, România au acordat câte 8 puncte, iar câte 7 puncte de Spania, Grecia și Serbia. 6 puncte au venit de la Macedonia, Portugalia, Marea Britanie, 4 puncte de la Ucraina, 3 puncte de la Israel, Finlanda, Cehia,  2 – Norvegia şi 1 punct de la Letonia.

Locurile 4, 5, şi 6 au revenit Belgiei, Suediei şi Italiei, România ocupând  în clasamentul general un meritat loc 7, primind 224 de puncte din partea publicului şi doar 58 de puncte din partea juriilor de specialitate.

 

România a pierdut foarte mult la juriile de specialitate, primind puncte doar de la 11 ţări, dintre care doar Moldova ne-a oferit maximul, respectiv 12.

În total, piesa „Yodel It!“ a obţinut 58 de puncte, fiind pe locul 14 în preferinţele specialiştilor:    Moldova – 12 Muntenegru – 10 Irlanda – 8 Grecia – 6 Malda – 5 Macedonia – 4 Bulgaria – 3 Azerbaijan – 3 Albania – 3 Letonia – 3 Olanda – 1

Punctele primite de România în finala Eurovision 2017 de la telespectatori

 

În ceea ce priveşte televotingul, România a avut a cincea cea mai apreciată prestaţie, cu un total de 224 de puncte din partea publicului din 38 de ţări, ceea ce înseamnă că doar trei state nu au votat piesa „Yodel It!“, acestea fiind Georgia, Macedonia şi Muntenegru.

În schimb, Ilinca şi Alex au primit maximul de puncte de la telespectatorii din R.Moldova şi Irlanda şi câte 10 puncte de la Italia, Australia, Norvegia, Franţa, Austria şi Bulgaria.

Cele mai puţine voturi au venit din Grecia.  

Moldova – 12 Irlanda – 12 Italia – 10 Australia – 10 Norvegia – 10 Franţa – 10 Austria – 10 Bulgaria – 8 Portugalia – 7 Olanda – 7 Marea Britarnie – 7 Polonia – 7 Israel – 7 Spania – 7 Belgia – 6 Ungaria – 6 Croaţia – 6 Germania – 6 Cehia – 6 Estonia – 6 Malta – 6 San Marino – 6 Islanda – 5 Letonia – 5 Danemarca – 4 Cipru – 4 Albania – 4 Elveţia – 4 Lituania – 4 Serbia – 4 Suedia – 3 Ucraina – 3 Finlanda – 3 Azerbaijan – 2 Belarus – 2 Armenia – 2 Slovenia – 2 Grecia – 1.

 

 

 

Finala Eurovision 2017 poate fi revăzută mai jos :

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

http://adevarul.ro/entertainment/muzica/eurovision-2017-punctele-primite-romania-juriul-publicul-fiecarei-tari

https://www.infomusic.ro/2017/05/portugalia-castigatoare-eurovision-2017/

14/05/2017 Posted by | MUZICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: