CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cântecul „Peste Prut, la răsărit” – un dar pentru românii de pretutindeni. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

Cântecul „Peste Prut, la răsărit” acompaniat de Orchestra Națională de muzică populară „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros, este un dar pentru românii de pretutindeni, făcut de cântăreţii de muzică populară  Paul Ananie, Nicu Mâță și Gabriel Dumitru  .

Veniți din colțuri îndepărtate ale românităţii, Maramureș, Basarabia şi Argeș, trei artiști români cântă uniți de ideea reunificării naționale:

„Doamne, Doamne, fă dreptate / Ține frate lângă frate! / Dă-ne minte și credință / Stinge orice rea-voință!”

„Până la acest cântec, nu am înțeles pe deplin această durere. Abia după ce am interpretat versurile am simțit ce au avut în suflete acei români frumoși, care au fost despărțiți de țara mamă.

Prin acest cântec am învățat și experimentat și noi multe trăiri sufletești și sperăm ca și publicul să fie în asentimentul nostru”, a adăugat Paul Ananie.

 Melodia „Peste Prut, la răsărit” a ajuns în scurt timp de la lansare, virală  pe YouTube.

 

 

 

 

 

 

 

Iată şi versurile cântecului „Peste Prut, la răsărit”:

 

Paul Ananie:

Peste Prut, la răsărit

Sunt trei palme de pământ

Un meleag nedreptățit,

Cotropit și iar primit,

Părăsit și iar găsit.

Și de alții-ai fost furată

Și de noi ai fost cedată,

Basarabie-ncercată!

Refren: 

Doamne, Doamne, fă dreptate

Ține frate lângă frate!

Dă-ne minte și credință

Stinge orice rea-voință!

Nicu Mâță:

De copil eu am crescut

Cu privirea peste Prut

Și la voi când eu veneam

Vă zic drept, așa simțeam

Că acasă mă-ntorceam!

Fie-mi zici basarabean

Sau român, sau moldovean,

Inima-i cu voi de-un neam!

Refren.

Gabriel Dumitru:

Frate bun, cu vorb-aleasă,

Bine ai venit acasă!

De vii tu-n Argeșul meu,

De merg eu la Chișinău,

Tot acas’ om fi mereu!

La ospăț ne-om desfăta,

La necaz ne-om ajuta,

Alții nu ne-or dezbina!

Refren.

Trio:

Peste Nistru-n depărtare,

Urlă lupii la hotare!

Urlă și pândesc așa

Poate iar s-or înfrupta

Din pământul altuia!

Da’ să urle cât or vrea,

Noi uniți mereu vom sta!

Pentru neam, noi vom veghea!

Doamne, Doamne, fă dreptate

Pe dușman să-l ții departe

Și ascult-a noastră rugă

Sânge-n veci să nu mai curgă!

Doamne, Doamne, fă dreptate

Ține frate lângă frate!

Dă-ne minte și credință

Stinge orice rea-voință!

 

Surse:

http://www.napocanews.ro/2017/11/trei-artisti-au-compus-o-melodie-unionista-peste-prut-la-rasarit-e-virala-pe-net.html

https://www.activenews.ro/stiri-basarabia/Trei-artisti-au-lansat-un-cantec-popular-dedicat-unirii-cu-Basarabia-Peste-Prut-la-rasarit.-%E2%80%9EFie-mi-zici-basarabean-Sau-roman-sau-moldovean-Inima-i-cu-voi-de-un-neam-147603

Anunțuri

21/11/2017 Posted by | MUZICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

O fată de 15 ani din România s-a calificat în finala concursului „Vocea Portugaliei”. VIDEO

O romanca a ajuns in finala de la Vocea Portugaliei (Video)

 

 

 Ana Paula Rada, o adolescentă în vârstă de 15 ani, originară din  Tătărani, județul Dâmbovița, i-a cucerit cu vocea sa pe portughezi şi va cânta în finala concursului „Vocea Portugaliei”.

Tânăra cântăreaţă a scris pe Facebook că melodia cu care s-a calificat în finala acestui popular concurs a fost „Copacul”, consacrată de regretatul Aurelian Andreescu, căreia artista Angela Gheorghiu i- a dat o noua interpretare.

 Fata a declarat că visează la o carieră în operă și teatru. Ea studiază canto de 6 ani, și pianul de cinci ani în Portugalia, acolo unde locuiește cu părinții, scrie gazetadambovitei.ro.

La audițiile pe nevăzute, Ana Pauda Rada a interpretat piesa „O mio babbino caro”, a Mariei Callas, fiind votată de toţi cei  patru juraţi. 

 

 

 

 

21/11/2017 Posted by | MUZICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Cine a auzit de Constantin Mandicevschi, autorul versurilor celebrei melodii populare „Cântă cucu-n Bucovina”? VIDEO

 

Sunt probabil puţini cei care au auzit de Constantin Mandicevschi, vlăstarul unei familii preoțești cu bogate ramificații, autorul versurilor melodiei „Cântec despre Bucovina” (Cântă cucu, bată-l vina).   

S-a născut la 24 mai 1859 în satul Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca, regiunea Cernăuți), și a murit la 14 decembrie 1933, în orașul Cernăuți.

Este fiul parohului bisericii din satul Băhrinești, Vasile Mandicevschi și al soției sale Vero­nica Popovici, fiica profesorului  Institutului Teologic, Cons­tantin Popovici. 

Mama sa era sora marelui savant cu renume european, Eusebiu Popovici, profesor universitar de istorie bisericească și a arhimandritului Clementei, Constantin Popovici, de asemenea profesor universitar.

A fost profesor de istorie şi director de liceul din Suceava, inspector școlar, directorul Bibliotecii Universității din Cernăuți, autorul versurilor renumitului cântec popular  „Cântă cucu-n Bucovina”, un imn al românilor bucovineni.

Constantin Mandicevschi a absolvit școala veche moldovenească din Cernăuți în anul 1869, şi a urmat cursrile de la Obergymnasiumul din Cernăuți, susținând în vara anului 1877 bacalaureatul.

A frecventat apoi Universitățile din Cernăuți și Viena, susținând în 1884 examenul de capacitate la istorie, geografie, limba şi literatura germană.

Constantin va desfăşura o rodnică activitate  pedagogică între anii 1884 – 1893, ca profesor  la Gimnaziul Superior Ortodox din Suceava, unde a predat cursul de istorie şi limba germană. În această perioadă a făcut cunoştinţă cu poetul Mihai Eminescu, care în anul 1885 s-a aflat de Crăciun la Suceava.

În anii 1918-1922, când a fost inspector școlar, apoi director general al școlilor din Bucovina. Aceasta a fost o perioadă foarte grea de după război.
La 15 octombrie 1922 Con­­stantin Mandicevschi e numit director al Bibliotecii universitare din Cernăuţi.

A fost prieten cu marele istoric şi patriot unionist bucovinean Ion I. Nistor.

Nu sunt mulţi aceia dintre noi care au cunoştinţă de faptul că marele cărturar român din Bucovina, Constantin Mandicevschi, este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, scrise în anul 1904 pe melodia unui cântec bucovinean adaptat  la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, care luptau pentru  renaşterea demnităţii unei Românii, care la acea vreme era ciuntită din toate părţile.  

Cântecul a fost interpretat ani în şir de rapsodul popular vasile Mucea, care l-a descoperit în satul Corceşti, raionul Storojineţ, în nordul Bucovionei, în 1943, dar a fost inregistrat prima data de Grigore Leşe de-abia în anul 1996.

Este mai mult decât o doină, este o pagină a destinului românesc care evocă un episod din istoria poporului nostru, la începutul secolului al XX-lea.

Stihurile originale ale lui C. Mandicevschi au fost transpuse pe melodia  unui cântec de jale bucovinean, acest cărturar român patriot fiind unul dintre organizatorii festivităților de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la Putna din 1904.

Cântecul a prins şi a fost preluat de românii din  satele din zonă ca un cântec popular. După a doua pierdere a Bucovinei, fiecare rapsod popular care l-a cântat a adăugat versuri, l-a modificat.

Originea sa era deja pierdută, la data când l-a cules Vasile Mucea, un muzicant din popor care l-a interpretat cu strălucire.

Ca un fapt divers, Mandicevschi, autorul versurilor a murit în 1933, anul în care se năștea Mucea, ca și cum doina asta se încăpățâna să se agațe și de un suflet de muritor pentru a supraviețui.

Acum, după ce rapsodul popular a redat-o românilor, acest cântec – doină trăiește în sufletele tuturor .

 

 

 

Nu este mult de când Mucea  s-a dus la cei drepţi, dar noi vom asculta mereu cu emoţie simplitatea şi curăţenia ce a pus în melodiile sale.

 

Cântă cucu bată-l vina
De răsună Bucovina
Cânta cucu bata-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi

Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?
Bucovină,plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?

Au foşti duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost  duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară

 

Inapoi cand or veni
Tot pe tine te-or iubi
Muntilor cu creasta rara
Nu lasati straja sa piara
Munţilor cu creasta rară
Nu lăsati straja sa piară

Daca piere straja noastră
A pierit si ţara noastră
Daca piere straja noastră

 

Ambele versiuni ne arată că spiritul românismului nu a pierit ! Este un cântec -manifest, un strigăt de luptă al tuturor sufletelor de români. 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/21/videoo-comparatie-interesanta-imnurile-nationale-ale-albaniei-si-molossiei-sunt-melodii-romanesti/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/20/video-cucuruz-cu-frunza-n-sus-si-povestea-imnului-de-stat-al-israelului-hatikva-the-origin-of-the-national-anthem-of-israel-hatikva/

 

25/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, MUZICA | , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: