CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN OM POLITIC AUSTRALIAN AFIRMĂ CU TĂRIE CĂ IMIGRANTII TREBUIE SĂ SE ADAPTEZE LA REGULILE DEMOCRATICE SAU SĂ PLECE

 

 

Imagini pentru kevin rudd photos

Kevin Michael Rudd (n. 21 septembrie 1957 la Nambour, Australia) este un fost politician care a exercitat de două ori în funcția de prim-ministru al Australiei, între anii 2007–2010 și în anul 2013.

 

 

 Prim-ministrul australian Kevin Rudd un exemplu de demnitate

În contextul în care guvernul australian combate radicalismul și acționează pentru stoparea tentativelor de atac terorist, omul politic australian le-a pus în vedere musulmanilor din Australia care doresc să trăiască după legile islamice, să se adapteze regulilor sociale din țara sa, sau să părăsească această ţară.

 

”Muslims who want to live under Islamic Sharia law were told on Wednesday to get out of Australia , as the government targeted radicals in a bid to head off potential terror attacks”.

Musulmanilor care vor sa trăiasca dupa legile islamice li s-a pus in vedere sa paraseasca Australia ,în contextul în care guvernul a tintit radicalismul într-o încercare de a decapita potentiale tentative de atac terorist.

 

 

Citat reprodus din https://www.cotidianul.ro/fostul-prim-ministru-al-australiei-kevin-rudd-indraznet-si-corect/

 

 

“IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians”.

“IMIGRANTII ŞI NU AUSTRALIENII TREBUIE SĂ SE ADAPTEZE. Asta e, vă convine sau nu. Sunt sătul de îngrijorarea acestei naţiuni în privinţa ofensării unor indivizi sau a culturii acestora. De la atacul terorist din Bali încoace, suntem martorii unui val de patriotism venit din partea majorităţii australienilor.

Această cultură s-a creat în peste două secole de zbateri, încercări şi victorii a milioane de bărbaţi şi femei în căutarea libertăţii.

Vorbim mai cu seama ENGLEZA, nu spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza, sau orice altă limbă. În consecinţă, dacă doriţi să fiţi parte a acestei societăţi, învăţaţi limba!

Majoritatea australienilor cred în Dumnezeu. Asta nu e vreo aripă creştină de dreapta sau o presiune politică, ci un fapt, întrucât bărbaţii şi femeile de credinţă creştină, au fondat aceasta naţiune pe principii creştine,  ceea ce este clar documentat.

Este cu siguranţă adecvat a se afişa asta pe pereţii şcolilor noastre. Dacă Dumnezeu este o ofensă pentru voi, vă sugerez să consideraţi o altă parte a lumii ca fiind casa voastră, întrucât Dumnezeu este parte a culturii noastre.

Vom accepta credinţele voastre fără a vă întreba de ce. Tot ce vă cerem este să o acceptaţi pe a noastră şi să trăiţi cu noi în armonie şi bucurie paşnică.

Aceasta este PATRIA NOASTRĂ, PĂMÂNTUL NOSTRU şi STILUL NOSTRU DE VIAŢĂ şi vă vom permite orice oportunitate pentru a vă bucura de toate acestea. Dar imediat ce încetaţi a vă mai plânge, văita şi îngrozi de Steagul nostru, de Onoarea noastră, de crezul nostru Creştin, de Stilul nostru de Viaţă, vă recomand cu căldură să profitaţi de o altă mare libertate australiană, LIBERATATEA DE A PLECA.

Dacă nu sunteţi fericiţi aici, atunci PLECAŢI. Nu v-am obligat noi să veniţi aici. Voi aţi solicitat să fiţi aici. Aşadar, acceptaţi ţara pe care VOI aţi dorit-o.”

Prime Minister Kevin Rudd – Australia

 

Asa trebuie să se comporte un politician și în special un Prim Ministru : cu coloană vertebrală, indrăzneț, direct, deschis și urmărind ca cetățenii țării sale să trăiasca într-un climat sănătos, și cu dragoste de țară.

Oare la câți dintre politicienii români pot fi văzute astfel de calități ?

 

 

 

 

 

17/01/2020 Posted by | POLITICA, PRESA INTERNATIONALA | , , , | 2 comentarii

Omenirea se află în fața declanșării unui război între Iran și SUA cu consecințe incalculabile

După uciderea generalului iranian Soleimani în data de 3 ianuarie 2020 într-un atac american cu dronă în Irak, conflictul dintre Iran și Statele Unite a atins cote nemaiîntâlnite până acum.   

Populația Iranului a participat în proporții de masă la funeraliile generalului organizate în data de 7 ianuarie , în timpul cărora s-au produs busculade care au provocat moartea a zeci de persoane și rănirea altor câteva sute.

Tragedia  s-a produs din cauza afluenţei masive de cetăţeni la ceremoniile funerare din Kerman, care la un moment dat au început să se manifeste anarhic ajungând să se calce în picioare.

Presa iraniană vorbește de un număr de 56 de morți și 200 de răniți.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In noaptea de 7 spre 8 ianuarie, armata iraniană a atacat două baze militare americane din Irak  cu 22 de rachete . 17 rachete au lovit baza Al Asad, iar alte 5 au avut ca țintă comandamentele aliate de la Erbil. Două dintre rachetele lansate asupra bazei Al Asad nu au explodat.Numele de cod al atacului militar iranian a fost ”Operațiunea martirul Qassem Soleimani”.

Armata iraniană e dotată cu șase tipuri de rachete balistice, Shahab 3 , generația cea mai avansată și cu cea mai mare rază de acțiune (2.000 km).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rachetele Shahab 3 lansate de trupele iraniene pot ajunge, în teorie, în Europa, intrând în raza lor de acțiune țări precum Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia ori Turcia.

Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 e unul dintre motivele pentru care SUA au amplasat în Europa, inclusiv în România, la Deveselu, un scut anti-rachetă a cărui menire e protecția aliaților împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune.

După ce a fost construit de SUA, scutul antirachetă a intrat în operarea NATO.

SUA a comunicat că nici un militar nu a fost ucis sau rănit, în vreme ce Iranul a pretins că în urma atacului cu rachete ar fi fost uciși 80 de militari americani.

Cei 14 militari români aflați încă în misiune în Irak, unde instruiau trupele irakiene, vor fi retrași și relocați în altă bază NATO din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, a anunțat în urmă cu o zi Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat de presă.

 

 

 

 

 

trump

 

 

 

 

 

Scurt timp după atacul iranian Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat într-o  conferința de presă la care a fost însoțit de cei mai importanți generali ai SUA și de Mike Pence, vicepreședintele SUA. Trump susține că Soleimani punea la cale noi atacuri, iar SUA l-au împiedicat. De asemenea, președintele american a spus că niciun american nu a fost rănit în atacul asupra bazelor americane din Irak, din această dimineață.

„Câtă vreme sunt președintele SUA, Iranul nu va avea voie niciodată să aibă arme nucleare. Poporul american trebuie să fie fericit. Nici un american nu a fost rănit, nu sunt pierderi de vieți omenești. Daunele sunt minore. Forțele americane sunt pregătite pentru orice. Trupele americane vor rămâne în zona de conflict”, a spus liderul american. 

„Regimul agresiv al Iranului a fost tolerat din 1979. Nu vom mai lăsa acest lucru să se întâmple. Săptămâna trecută am decis, la ordinul meu, să ucidem un terorist. Soleimani a fost responsabil pentru unele din cele mai mari nenorociri. Continuăm să reevaluăm situația și posibilitățile. SUA o să impună sancțiuni împotriva Iranului”, a continuat Trump, care a cerut NATO să se implice mai mult în procesul din Orientul Mijlociu.

”Suntem independenți energetic și nu mai avem nevoie de petrolul din Irana”, a mai spus Trump. ”Avem rachete supersonice în fabricație, dar nu înseamnă că vrem să le folosim. Nu le vom folosi”.  Iranul trebuie să-și abandoneze ambițiile nucleare, a spus președintele SUA.

 Presedintele Trump a mai susţinut că SUA vor impune „imediat” noi sancţiuni împotriva Iranului până când „îşi va schimba comportamentul” şi că va cere NATO să se implice „mult mai mult” în Orientul Mijlociu, relatează agenţiile internaţionale de presă. Cu acelaşi prilej, el a făcut apel la europeni să iasă din acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015.

Or, comentează postul de radio Deutsche Welle (https://www.dw.com/ro/r) varii oficiali europeni, între care luxemburghezul Jean Asselborn, care nu ratează nicio şansă de a-şi proba miopia când e vorba de extremism musulman şi de-a aluneca în derizoriu, evocă în continuare scenarii împăciuitoriste. Şi posibilitatea resuscitării tratatului nuclear, în ciuda celor cinci succesive încălcări persane ale acordului, denunţat iniţial de SUA şi îngropat practic, între timp, de iranieni.

Net mai adecvată e critica irelevanţei diplomaţiei europene articulată, pe drept, la München, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Dar nici preşedintele României şi nici ministrul său de externe nu manifestă curajul şi inteligenţa de a spune lucrurilor pe nume, fie şi într-un mod diplomatic adecvat, astfel încât să nu-şi deterioreze relaţiile nici cu europenii, nici cu americanii.

Adevărul gol goluţ e că Europa e complet impotentă. Pentru că litigii precum cel de faţă nu se rezolvă prin recurs exclusiv la orbiri voluntare, la cedări şi la bla bla-uri botezate dialog, valori, soft-power şi diplomaţie (când de fapt sunt doar alibiuri şi ipocrizie). Adevărul e că o politică externă lipsită de o forţă militară disuasivă, care s-o susţină eficient, nu face nici cât o ceapă degerată. Soluţia geopolitică a conflictului presupune reîmbărbătarea Europei, reunificarea vestului şi solidarizarea transatlantică. Precum şi dezagregarea din interior şi exterior a tiraniilor totalitare, de felul celei iraniene.

La scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică a arătat într-un comunicat oficial că „secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a discutat telefonic miercuri cu preşedintele SUA, Donald Trump, pe tema evoluţiilor din Orientul Mijlociu. Au discutat despre situaţia din regiune şi despre rolul NATO”.

S-a mai menționat faptul că s-a convenit că NATO ar putea contribui mai mult la stabilitatea regională şi la combaterea terorismului. De asemenea, au stabilit să menţină contactele strânse pe această temă”, precizează NATO.

Din ziua uciderii generalului iranian, în lume s-a instalat starea de război. Având în vedere implicarea activă a altor puteri( Rusia, China, Israel),speculațiile care se fac, că este un război SUA – Iran sau că este un război regional, nu sunt corecte. Războiul, de fapt, este mondializat și are actori activi și actori pasivi.

În mod evident, mișcările Iranului sunt supravegheate cu atenție de către cei care încă susțin Iranul și există acolo o coaliție destul de bine desenată, informală, într-adevăr, din care nu lipsește nici Rusia și mai ales China.

Pe de altă parte, aliații SUA sunt la rândul lor îngrijorați pentru că, nefiind consultați, nu pot să facă parte dintr-un joc care nu se implică și pe ei, iar aici mă refer în primul rând la UE, că să nu vorbesc despre aliații SUA din Orientul Mijlociu.

Este, de fapt, un război al lumilor. Este lumea veche, reprezentată de Iran, contra lumii noi, reprezentată de SUA”, a explicat comentatorul politic Cozmin Gușă la Realitatea Plus.  

 Situația este în continuare gravisimă și rămâne în continuare alarmantă…

08/01/2020 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

 De la 1 ianuarie 2020, Olanda și-a schimbat numele și se numește oficial Netherlands (Țările de Jos).

 

O decizie importantă, care schimbă harta Europei, a fost luată după o dispută care a durat aproape trei decenii.

Olanda şi-a schimbat numele oficial, începând cu 1 ianuarie 2020. În fapt, Olanda este doar o provincie a acestei țări, iar autoritățile de la Amsterdam vor să schimbe acest lucru.

Ţara din Europa care şi-a schimbat numele de la 1 ianuarie 2020

Olanda de Nord și de Sud sunt două provincii din vestul coastei Țărilor de Jos, regiune în care se află și Amsterdamul și Rotterdamul. Între secolele 10 și 16, Olanda era o entitate unificată, condusă de conții de Holland.

Din secolul 17, devine parte dominantă a ceea ce se numea atunci Republica Olanda. Regatul Netherlands – denumire care vine din olandezul Neder-landen (adică țările de jos), a apărut după înfrângerea lui Napoleon în Bătălia de la Waterloo, din 1815.

În actele oficiale, odată cu noul an Olanda nu va mai exista. Începând cu 2020, ţara şi-a schimbat numele şi va purta de acum titulatura oficială de „Ţările de Jos” (Netherlands).

Potrivit agenţiei de presă BGNES, schimbarea îi va costa pe olandezi 200.000 de euro din bugetul de stat, informează mediafax.ro.

De la instituţii publice şi locale, la instituţii de presă şi companii private, toate trebuie să treacă şi să folosească noua denumire.

Conform sursei citate, guvernul speră ca prin această modificare ţara să scape de eticheta de „ţară a drogurilor şi a prostituţiei”.

În acest sens, autorităţile din Amsterdam vor să înlocuiască şi denumirea celebrului „Cartier Roşu” pe care vor să o schimbe cu De Wallen, numele istoric al zonei.

Numele de Netherlands va fi folosit și la festivalul Eurovision, care va avea loc la Rotterdam în mai 2020, dar și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.

 

04/01/2020 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: