Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței, a fost condamnat la închisoare

Nicolas Sarkozy a pierdut apelul! Fostul președinte al Franței a fost  condamnat  
Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri, 17 mai, la Paris, la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru corupție și trafic de influență în afacerea interceptărilor telefonice, o pedeapsă fără precedent pentru un fost președinte.

Avocatul său Thierry Herzog și fostul înalt magistrat Gilbert Azibert au fost condamnați la aceleași pedepse.

De asemenea, Curtea de Apel i-a impus lui Nicolas Sarkozy o interdicție de trei ani a drepturilor civice, ceea ce îl face neeligibil pentru a candida la alegeri, și o interdicție de trei ani de exercitare a profesiei pentru Thierry Herzog.

Nicolas Sarkozy a pierdut apelul împotriva unei condamnări la trei ani de închisoare – dintre care doi cu suspendare – pentru corupție.

Cu toate acestea, Curtea de apel din Paris a decis că acesta ar putea să nu meargă la închisoare, ci să poarte un instrument de identificare, relatează BBC.
 Condamnarea a fost pronunțată în așa-numita afacere Bismuth a ascultărilor telefonice, izbucnit în 2014, la doi ani după ce Sarkozy își încheiase mandatul.

El a fost judecat și găsit vinovat de două ori pentru că a încercat să obțină, prin intermediul avocatului său, informații secrete de la un magistrat privind anchete judiciare aflate în curs. Îl interesa conținutul interceptărilor făcute de procurori în alt dosar al său, privind presupusa contribuție ilegală a familiei Bettencourt, proprietară a firmei L’Oréal, la campania sa electorală din 2012.

În primă instanță, în martie 2021, tribunalul a constatat că fostul președinte, avocatul său și un fost înalt magistrat au încheiat, citez „un pact de corupție”, faptă reținută de instanță ca fiind o gravitate excepțională.

Anchetatorii au descoperit că fostul președinte avea un număr de telefon înregistrat pe alt nume, Paul Bismuth, care a și dat numele acestei afaceri, telefon de care se folosea pentru a vorbi cu avocatul său, ocolind astfel interceptările procurorilor. Nicolas Sarkozy a declarat întotdeauna că este nevinovat.
https://www.rador.ro., notează că Nicolas Sarkozy este primul preşedinte francez condamnat la închisoare cu executare, mentorul său, Jacques Chirac, fiind condamnat şi el, în 2011, la doi ani de închisoare, dar cu suspendare.

Publicitate

ASALTUL NEOMARXIȘTILOR: În America urmează să apară legea despre „Ce este o Femeie”!

Eveniment epocal: Apare legea despre „Ce este o Femeie”. Este primul semn de încălzire globală, după decenii de glaciațiune morală a Occidentului.

Publicația online https://www.activenews.ro notează că în luna martie 2022, a avut loc un episod care a făcut înconjurul lumii: judecătoarea Ketanji Brown Jackson era audiată în Congresul SUA pentru a fi numită la Curtea Supremă de Justiție.

Now that Ketanji Brown Jackson is being sworn in tomorrow, never forget when she couldn't define the word "woman"pic.twitter.com/lYIMYVA2Dq

— Daily Wire (@realDailyWire) June 29, 2022

La un moment dat, candidata propusă de Joe Biden și cunoscută pentru progresismul său agresiv, a fost întrebată de senatoarea Marsha Blackburn:

„Puteți da o definiție a cuvântului Femeie?”

„Nu. Nu sunt biolog.”

Sărmana judecătoare: ea știa să se „identifice” pe sine ca Femeie, dar nu putea spune CE ESTE Femeia.

În vremuri normale, un astfel de episod ar fi părut copiat abuziv din Ionesco sau Beckett.

Important pentru un individ este cum se „identifică”. Și se poate identifica oricum: bărbat, femeie, neutru, trans, animal, copac, bolovan… Aceasta se numește „identitatea de gen”.

Și mai interesant este că „neutrul” sau „bolovanul” de ieri se pot scula în această dimineață cu o nouă revelație: că de fapt sunt „bărbat” sau „femeie” sau „pisică”.

Aceasta se numește „fluiditate de gen”.

Și „identitatea de gen” și „fluiditatea de gen” sunt protejate tot mai agresiv de lege, astfel încât trebuie să fii foarte atent cu cine discuți și ce vorbești.

Dacă tipul din fața ta se recomandă „Pluto” și începe să latre, trebuie să îl crezi, să îl respecți și să îl ocrotești.

Iar dacă la grădinița copilului tău vine un vlăjgan cu perucă în cap, pantofi cu toc și rochiță scurtă cu buline descoperindu-i atrăgător picioarele păroase, pentru a le povesti micuților despre unicorni și feți-frumoși care se iubesc până la adânci bătrâneți, trebuie să accepți. Altfel, riști să ți se confiște copilul.

Pe 24 mai, în Camera Reprezenților din statul american Alabama a fost introdus un proiect de act normativ poreclit rapid Legea „Ce este Femeia?”. 

Potrivit viitoarei legi, o „femeie” va fi definită ca o persoană al cărei sistem biologic de reproducere este conceput pentru a produce ovule.

Iar un „bărbat” este definit ca o persoană al cărei sistem biologic de reproducere este conceput pentru a fecunda ovulele unei femei.

Același proiect de lege definește și termenii de „mamă” și „tată”, ca fiind un părinte de sex feminin, respectiv un părinte de sex masculin.

Vă vine să râdeți, amintindu-vă că toate acestea le-ați învățat deja la lecțiile de anatomie din școala primară?

Nu e de râs. Lecțiile care ne făceau să chicotim când eram mici au ajuns acum subversive. Bombe amplasate la temelia Noii Ordini Ideologice.

Pentru afirmații precum cele de mai sus riști să fii condamnat penal ca terorist homofob.

De aceea, proiectul din Alabama are o importanță epocală. Istorică.

Asemenea unui aișor fragil care își face loc prin crusta de zăpadă înghețată, el reprezintă – după decenii de glaciațiune morală – un prim semn de renaștere a Occidentului.

De revenire la normalitate și la Dumnezeu.

REACȚIA UCRAINEI ȘI ȚĂRILOR BALTICE LA DECLARAȚIILE AMBASADORULUI CHINEI LA PARIS CARE SE ÎNDOIEȘTE CĂ ACESTE STATE AR AVEA UN STATUT DE ȚĂRI SUVERANE

Lu Shaye, ambasadorul Chinei la Paris

Istoria merge mai departe

Ucraina, alături de statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), au reacționat la declarațiile ambasadorului Chinei la Paris, care se îndoiește de faptul că fostele republici sovietice ar avea un statut reglementat și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei.

Publicația online https://ziaristi.ro, relatează că în urmă cu o lună, Lu Shaye, ambasadorul Chinei la Paris, a fost întrebat dacă ar considera că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, face parte din Ucraina conform dreptului internațional.

„Chiar şi aceste ţări din fosta Uniune Sovietică nu au un statut efectiv, aşa cum spunem noi, în conformitate cu dreptul internaţional, deoarece nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţară suverană”, a răspuns acesta.

„Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”, a spus ambasadorul despre Crimeea.

Comentariile lui Lu Shaye au părut să ignore suveranitatea acestor ţări, inclusiv a Rusiei, care s-au recunoscut reciproc în mod oficial după dizolvarea Uniunii Sovietice şi care sunt reprezentate la Naţiunile Unite şi în organizaţiile europene de securitate.

Franța este alături de fostele republici sovietice

Duminică, Franța și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu țările afectate, subliniind că acestea și-au dobândit independența „după decenii de opresiune”.

Înaltul reprezentant al UE, Josep Borrell, a catalogat, la rândul său, aceste comentarii ca fiind „inacceptabile” şi că speră că nu reflectă poziţia oficială a Beijingului.

Într-o postare pe Twitter, ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadim Omelcenko, a scris: „Nu este loc pentru ambiguitate. Crimeea este Ucraina. Imperiul sovietic nu mai există. Istoria merge mai departe”.

„Este ciudat să auzi o versiune absurdă a „istoriei Crimeei” de la un reprezentant al unei ţări care este scrupuloasă cu privire la istoria sa milenară”, a postat pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier prezidenţial ucrainean de rang înalt.

„Dacă doriţi să fiţi un jucător politic important, nu preluaţi ca atare propaganda străinilor ruşi”, a îndemnat acesta sarcastic.

Lituania, Estonia și Letonia, scandalizate de declarațiile lui Lu Shaye.

Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, țară care a mai avut un conflict cu China privind Taiwanul, a spus că declarațiile lui Lu Shaye arată de ce țările europene au puțină încredere în capacitatea Beijingului de a juca un rol constructiv în medierea păcii.

„Dacă cineva încă se întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a „intermedia pacea în Ucraina”, iată că un ambasador chinez susţine că Crimeea este rusească şi că graniţele ţărilor noastre nu au nicio bază legală”, a scris acesta pe Twitter, precizând că ambasadorul chinez în Lituania va fi convocat luni pentru a oferi explicaţii.

Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul chinez la Tallninn pentru a clarifica poziția Beijingului cu privire la suveranitatea ţării în care a fost trimis ca reprezentant diplomatic, și a calificat poziția lui Lu Shaye ca fiind „de neînţeles”. Estonia a subliniat faptul că încă din 1994, China a recunoscut acordul numit Memorandumul de la Budapesta, în baza căruia Rusia a acceptat graniţele Ucrainei, iar Kievul a fost de acord să predea armele nucleare din epoca sovietică.

Edgars Rinkēvičs, ministrul de Externe al Letoniei, a spus despre declarațiile ambasadorului chinez sunt „complet inacceptabile”.

„Aşteptăm o explicaţie din partea Chinei şi o retractare completă a acestei declaraţii”, a declarat el, precizând că va exista „un răspuns puternic şi unitar” din partea UE la o reuniune a miniştrilor europeni de externe care va avea loc luni la Bruxelles.

Emmanuel Macron nu mai are încredere în China

Declarațiile lui Lu Shaye zdruncină încrederea pe care președintele francez Emmanuel Macron a avut-o în China în vederea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, relatează The Guardian.

În cadrul unui interviu dat după întoarcerea dintr-o vizită în China, liderul de la Paris a stârnit propria controversă spunând că Europa nu trebuie să fie vasala SUA şi nu trebuie să urmeze politica americană sau chineză în privinţa Taiwanului, fiind de preferat să aibă autonomie strategică.