CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Propunerile din Inițiativa cetățenească (Minority SafePack) privind întărirea drepturilor minorităților, sprijinită de Ungaria și respinsă de România, au fost refuzate de Comisia Europeană

(Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orban, principalii susținători ai Minority Safe Pack – Inquam Photos / Ghiță Porumb).

Comisia Europeană a refuzat toate propunerile din Inițiativa cetățenească privind minoritățile, sprijinită de Viktor Orban și UDMR

Comisia Europeană arată într-un document oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacată fără succes de România la Tribunalul UE.

Inițiativa Minority Safe Pack cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, sprijinită activ de Viktor Orban, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE, consemnează https://www.g4media.ro/comisia-europeana-refuza-toate-propunerile-din-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-sprijinita-de-viktor-orban-si-respinsa-de-romania.

UDMR a reacționat dur față de decizia Comisiei Europene, pe care a acuzat-o într-un comunicat de presă (publicat exclusiv în limba maghiară) că ”a dezamăgit minoritățile”.

Context. La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1 128 422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020.

La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă. Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta (premierul Viktor Orban a făcut campanie activă) este extrem de sinuos și începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an, organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării.

În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019, Tribunalul UE respingea acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei , scrie https://romania.europalibera.org/a/comisia-europeana-respinge-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-propusa-de-viktor-orban

CITIȚI Rezoluția Parlamentului European referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa” (2020/2846(RSP).

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0405_RO.html

20/01/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Visele separatiste ungurești nu au limite…

 

 

 

 

Cine a fost, cu adevărat, Laszlo Tokes? Erou al revoluției sau un ...

             Foto: Laszlo Tokes

 

 

 

Protectoratul – o formă camuflată şi perfidă de anexare a Transilvaniei

 

 

Episcopul Laszlo Tökes  zgândăre continuu coarda sensibilă a românilor, în special din Transilvania, prin acţiunile şi declaraţiile sale naţionaliste, revizoniste şi revanşarde, scrie publicația patriotică română https://www.dacoromania-alba.ro 

Prea sfinţia sa, nu scapă nici o ocazie, nici o manifestare, nici o întrunire sau reuniune care are loc în Covasna sau Harghita, pentru a nu lansa noi atacuri iredentiste, idei şi lozinci despre situaţia maghiarilor din România, de fapt şi în fond nişte aberaţii care nu ar trebui luate în seamă, atâta timp cât ele contravin normelor europene şi sunt respinse chiar de Comisia Europeană, aşa cum s-a întâmplat recent cu demersul Consiliului Naţional Secuiesc.

Prioritare şi pentru Laszlo Tokes sunt sloganurile electorale, cu cât mai naţionaliste, cu atât mai bine şi cu mai mare priză la electoratul mai mult sau mai puţin extremist care l-a şi trimis de fapt în Parlamentul European.

Dar, dincolo de aceste considerente, revendicările domnului Tokes sunt extrem de periculoase şi de nocive, pot aprinde oricând scânteia unei confruntări, a unor altercaţii între români şi maghiari şi pot deteriora grav relaţiile României cu Ungaria.

În acest context, cerinţa instituirii unui protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei nu vine decât să confirme faptul că lideri politici maghiari inventează tot timpul noi revendicări, care, în fond, fac parte dintr-o strategie şi o politica bine puse la punct de anexare a Transilvaniei, cea a paşilor mărunţi dar consecvenţi.

Protectoratul pe care îl invocă europarlamentarul român de etnie maghiară nu este decât o formă camuflată de a pune mâna pe Transilvania şi de o controla, aşa cum s-a mai întâmplat, din păcate, de-a lungul istoriei şi mai ales în epoca modernă.

De obicei, protectoratele au fost stabilite la masa negocierilor de către marile puteri ale vremii.

Ele au impus ca statele mai slabe să încredinţeze o parte din autonomia lor, mai ales în ce priveşte relaţiile internaţionale, statelor mai puternice, adică lor, pierzându-şi astfel suveranitatea.

Cel mai bun exemplu îl putem lua chiar din istoria Ungariei, care a fost mereu un stat slab, neputincios, care nu a putut exista de sine stătător, pentru că fie a fost transformat în paşalâc turcesc, fie a fost acaparat de un alt imperiu, cel habsburgic, care a făcut jocurile în Transilvania în perioada dualismului austro-ungar, în schimbul unor privilegii pentru nobilimea şi grofii maghiari pe spatele şi sudoarea românilor.

Acum, se încearcă din nou o afacere de tipul dualismului, în care Ungaria caută aliaţi, parteneri, protectori pe la Bruxelles, unde se face mare tărăboi pe seama drepturilor şi libertăţilor de care ar fi chipurile lipsiţi ungurii care trăiesc în Transilvania.

De fapt, Laszlo Tokes, chiar prin toate acţiunile şi declaraţiile sale, probează că adevărul, realitatea stau cu totul altfel, din moment ce poate striga în gura mare că Transilvania trebuie alipită Ungariei sub forma unui protectorat şi nici o autoritate nu-l trage nici pe roată şi nici măcar la răspundere deşi îşi bate joc de România şi de steagul naţional.

Ideea cu protectoratul nu are din start nicio şansă de izbândă, fie pentru faptul că România este mai mare şi mai puternică decât Ungaria, care nu are nici măcar potenţialul uman şi material pe care îl are Transilvania şi românii de aici.

Dacă, să presupunem, Transilvania ar fi ataşată statului maghiar, atunci românii ar deveni majoritari în Ungaria. Iar democraţia, care presupune alegeri libere şi drepturi electorale pentru toţi cetăţenii, ar impune un guvern şi un premier român la Budapesta. Dacă asta vrea şi visează domnul Tokes, atunci nu ne rămâne decât să-l lăsăm în plata Domnului, căci nu are nicio şansă să-şi vadă protectoratul împlinit, decât în sens invers!

Dar aceasta nu justifică lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti, a preşedintelui care   din păcate, nu are vâna românească necesară să le spună răspicat şi ferm extremiştilor maghiari să nu mai ponegrească ţara şi pământul care le asigură un trai decent, în deplină linişte, siguranţă şi libertate, cum nu au nici chiar în Ungaria, unde reacţii de genul celor lui Laszlo Tokes au fost încurajate de guvernul, miniştrii şi ambasadorii lui Victor Orban.

Ba mai mult, premierul maghiar vine la Tuşnad, la seminariile şi colocviile antiromâneşti de acolo, ca la el acasă, fără ca cineva să-i conturbe prezenţa ! Pe când şi o întâlnire gen Tuşnad a românilor din Ungaria, la Balaton de exemplu, în care să cerem şi noi drepturi şi libertăţi pentru românii de acolo, inclusiv averea Gojdu?

Invitat de onoare ar putea fi chiar părintele Laszlo Tokes. Să vedem ce drepturi va cere atunci în numele europenismului pentru românii din Ungaria! Că doar reprezintă România în Parlamentul European!

Gheorghe CIUL

07/08/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

Prin desfiintarea SIIJ, actualul guvern doreste instaurarea controlului politic asupra justitiei

 

 

 

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu confirmă, prin desfiintarea SIIJ, că dorește instaurarea controlului politic asupra justiției

Ca urmare a publicarii de catre Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ si modificarea si completarea unor acte normative din domeniul justitiei, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), transmis urmatorul comunicat de presa:

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a publicat pe data de 4 februarie 2020 proiectul de Lege privind desfiintarea SIIJ si modificarea si completarea unor acte normative din domeniul Justitiei.

Prin acest proiect de lege, anchetele privind judecatorii si procurorii vor depinde de bunul plac al Procurorului General, a carui numire si revocare in/din functie depinde, la randul ei, in mod direct, de intelegerea politica dintre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei.

Una din criticile cele mai des rostogolite si manipulatoare la adresa SIIJ a fost ca aceasta sectie ar reprezenta “un instrument de presiune la adresa magistratilor” ce vor fi pusi astfel sub control politic.

In realitate, SIIJ este singura sectie din Ministerul Public in care sefii acesteia nu sunt numiti prin niciun fel de implicare a politicului. Toti procurorii care activeaza in SIIJ sunt selectati prin concurs, doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca atare, prin acest proiect, Ministrul Justitiei Catalin Predoiu ne spune ca aceasta sectie, complet independenta de politic, trebuie desfiintata, iar in locul ei trebuie pusa puterea discretionara a Procurorului General, numit in urma unor intelegeri politice.

A da putere Procurorului General, numit politic, sa autorizeze punerea in miscare a actiunii penale impotriva unui magistrat inseamna ca acesta va putea oferi impunitate absoluta unor judecatori si procurori sau, dimpotriva, va putea da liber anchetelor – chiar abuzive – fara niciun control si fara nicio explicatie. Totul va depinde de vointa unei persoane numite in functie prin decizie esentialmente politica.

Proiectul de lege reflecta, de altfel, in mod vadit, ipocrizia Guvernului si a Ministrului Justitiei, prin nerespectarea independentei judecatorilor si procurorilor, dar si a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

 

Vom argumenta punctual in cele ce urmeaza cateva dintre viciile proiectului de lege:

 

1. Prin comunicatul de presa, afișat pe site-ul Ministerului Justitiei, se arata ca “proiectul va fi transmis catre CSM pentru procedura de avizare, imediat dupa afisare”

In acelasi timp, proiectul este publicat cu mentiunea ca este supus dezbaterii publice, “in temeiul dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata”.

Or, art. 7 la care face trimitere Ministrul Justitiei Catalin Predoiu prevede in alin. 8 in mod explicit ca: “Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4)“.

Ca atare, “consultarea publica” este praf in ochii cetatenilor, afectati in mod direct de acest proiect, cata vreme proiectul va fi trimis spre avizare “imediat dupa publicare”, opinia cetatenilor parand a fi complet indiferenta Ministrului Catalin Predoiu.

De altfel, nu este stabilit niciun termen limita de trimitere a propunerilor cu privire la textul proiectului de lege, fapt ce demonstreaza, o data in plus, ca aceste consultari sunt doar un simulacru.

2. Ipocrizia consultarilor rezulta si din modul in care, in expunerea de proiect, Ministrul Predoiu face referire la consultarea magistratilor

“In urma centralizarii punctelor de vedere ale instantelor si parchetelor, a rezultat faptul ca 85,47% din procurorii respondenti si 72,22% din judecatorii respondenti au opinat in sensul abrogarii prevederilor privind Sectia”, sustine Ministrul Predoiu.

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu omite cu buna-stiinta sa precizeze procentul de judecatori respondenti, adica mai putin de o treime din numarul total al judecatorilor. De altminteri, si in cazul consultarii procurorilor, numarul celor care au participat la vot a fost jumatate din numarul total al acestora.

Majoritatea larga a judecatorilor si procurorilor au refuzat sa raspunda ministrului, considerand ca nu au fost consultati intr-un cadru ce corespunde rigorilor legale.

De asemenea, Ministrul Predoiu “uita” sa faca referire la opinia exprimata de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii de Apel Bucuresti, instante cu competenta cea mai extinsa si la cel mai inalt nivel in a judeca cauze de competenta DNA.

Acestia au facut in mod special obiectul anchetelor DNA, peste 100 de judecatori ai CAB si 75 de judecatori de la ICCJ avand dosare deschise la DNA in perioada 2014-2018.

Or, opinia acestora a fost in sensul mentinerii SIIJ cu modificari, nicidecum in sensul desfiintarii acestei structuri, dovada clara a faptului ca acestia apreciaza ca sectia reprezinta o garantie sporita a independentei individuale a judecatorilor.

Faptul ca Ministrul Catalin Predoiu ascunde aceste date demonstreaza ca nu a fost in mod real interesat de rezultatul consultarii, cu atat mai mult cu cat decizia de desfiintare a SIIJ era deja luata la data respectiva, iar Ministrul doar a manipulat acest rezultat pentru a-si valida decizia deja luata.

3. Tot in expunerea de motive se arata ca: “Prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”.

In realitate, solutiile de clasare ce ar viza inclusiv procurorii din cadrul SIIJ sunt supuse cenzurii instantelor de judecata, astfel incat o astfel de imunitate categoric nu exista.

In schimb insa, prin proiectul Ministrului Catalin Predoiu s-a creat cu adevarat o imunitate de jurisdictie penala atat a Procurorului General, cat si a membrilor din cadrul celor doua Sectii din cadrul CSM si, poate, chiar si pentru alti magistrati.

Astfel, in expunerea de motive a proiectului, pretinsa imunitate a procurorilor SIIJ deriva din faptul ca, “fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie (…) indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face“.

Or, Sectia pentru procurori din cadrul CSM cuprinde un numar de 5 procurori, de trei ori mai mic decat schema SIIJ. Ca atare, rationamentul pe care isi intemeiaza Ministrul Predoiu desfiintarea SIIJ este perfect aplicabil in cazul solutiei legislative propuse de acesta: membrii Sectiei de procurori ai CSM vor aviza vreodata trimiterea in judecata a vreunuia dintre ei, in conditiile in care nu exista niciun control judecatoresc asupra unui eventual refuz, asa cum ar exista in cazul clasarii date de un procuror SIIJ ?

Prin urmare, argumentul Ministrului Catalin Predoiu pentru desfiintarea SIIJ, privind pretinsa imunitate a procurorilor din aceasta sectie, insistent preluat ca atare si rostogolit apoi si in documentele europene, este acum demonstrat ca fiind unul fals si abia prin proiectul propus se creeaza in mod real premisele impunitatii unor magistrati.

4. Cetatenii nu vor avea nicio cale de atac efectiva impotriva refuzului Procurorului General de a autoriza punerea in miscare a actiunii penale

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedura penala, “actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, daca lipseste autorizarea organului competent, prevazuta de lege“.

Cu alte cuvinte, plangerii unui cetatean impotriva unui judecator sau procuror pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, infractiuni de serviciu sau infractiuni de coruptie, i se poate sau nu da curs doar prin manifestarea de vointa a Procurorului General.

In lipsa autorizarii punerii in miscare a actiunii penale date de Procurorul General, procurorul de caz nu are alta optiune decat sa claseze cauza sau sa tina dosarul deschis, fara a dispune o solutie, asa cum a constatat Inspectia Judiciara ca facea DNA. Prin aceasta prevedere Ministrul Justitiei Catalin Predoiu incalca flagrant dreptul cetatenilor de a beneficia de un proces echitabil atat cu privire la urmarirea penala, cat si la activitatea instantei de judecata.

In prezent, in cazul solutiilor dispuse de procurorii din cadrul SIIJ, persoana interesata poate formula plangere catre procurorul ierarhic superior, iar ulterior catre instanta de judecata, care poate exercita un control deplin cu privire la actele procurorului.

Prin aceasta noua prevedere, Ministrul Catalin Predoiu le confisca practic cetatenilor dreptul de acces la instanta, in cazul in care acestia sustin ca au fost vatamati prin savarsirea de catre magistrati a unor fapte penale.

5. “Mecanismele propuse contribuie la sporirea garantiilor de independenta recunoscute magistratilor”, se arata in expunerea de motive

In realitate, acestea reprezinta un mar otravit, pentru ca o justitie puternica nu va exista niciodata fara increderea cetatenilor, ale caror drepturi fundamentale trebuie sa le apere.

Mai mult, noile prevederi din proiectul de lege incalca in mod flagrant independenta procurorului in activitatea de urmarire penala, cu efect negativ direct asupra urmaririi penale.

Dincolo de faptul ca Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori din cadrul CSM nu sunt instante de judecata penala, sa aprecieze cu privire la temeinicia si legalitatea unui rechizitoriu, noua atributie acordata celor doua sectii din cadrul CSM – de incuviintare a trimiterii in judecata a magistratilor – va avea ca efect scaderea increderii cetatenilor in judecatori si procurori, pe care ii vor banui ca se ascund in spatele unei “superimunitati”.

Acestea sunt doar cateva dintre viciile grave ale unui proiect de lege injust, ipocrit si nascut din campanii de manipulare de o intensitate fara precedent, proiect care, daca va deveni lege, va insemna o lovitura grea data in mod direct actului de justitțe si in mod indirect statutului si independentei judecatorilor si procurorilor.

In expunerea de motive se recunoaste, pe buna dreptate, necesitatea unei protectii adecvate a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor.

In loc insa sa perfectioneze cadrul legislativ actual, care ofera exact aceste garantii, Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a decis distrugerea acestor garantii, punand in loc prevederi abuzive, cu vicii de constitutionalitate si care instaureaza controlul politicului asupra justitiei.

Asociatiile semnatare vor trimite in zilele urmatoare catre CSM si Ministerul Justitiei o analiza amanunțită, articol cu articol a proiectului de lege si vor sesiza institutiile internationale pentru a le aduce la cunostinta faptul ca actualul guvern doreste instaurarea unui control politic asupra justiției.

 

 

jud. dr. Andreea Ciuca
AMR

jud. Dana Girbovan
UNJR

jud. Florica Roman
AJADO

proc. Elena Iordache
APR

 

24/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: