Europa Națiunilor vs Europa Neomarxistă

Liderii de astăzi ai Uniunii Europene s-au îndepărtat foarte mult de idealurile Europei Unite de la început. Încet, încet, tot proiectul european a alunecat periculos spre neomarxismul cel mai radical. Actualul UE seamănă tot mai mult cu un Soviet Suprem care încearcă să controleze totul și care și-a propus să dezintegreze identitățile naționale și cultura Bătrânului Continent.

Cum vrea să facă asta? Exact ca toate imperiile trecute: prin amestecarea etnică, culturală și religioasă până în punctul în care națiunea etnică formatoare a fiecărei țări să nu mai conteze. Iar pentru a ajunge aici, este nevoie de o migrație africană și arabă fără limite, de discriminarea politică, religioasă și de gen a majorității. Cu alte cuvinte, migrația care a dat peste cap multe țări europene este asezonată cu așa zisa corectitudine politică (în realitate o cenzură agresivă de tip comunistoid) și cu un proces accelerat de homosexualizare a societății.

La această agresiune asupra valorilor tradiționale oamenii au început să reacționeze semnificativ abia în ultimii ani, lucru dovedit de faptul că în mai multe țări europene forțele connservatoare, patriotice (numite populiste sau de extremă dreaptă de presa neomarxistă) au ajuns la putere. Lucrurile tind să se schimbe semnificativ și în Parlamentul European, alegerile europarlamentare de luna viitoare urmând să ne arate cât de puternic este valul politic care se împotrivește neomarxismului cultural.

Cartea poate fi găsită pe site-ul Dacia Art: https://dacia-art.ro/index.php/carti/carti-pentru-adulti.html

Pentru a afla mai multe despre această bătălie dintre Europa Neomarxistă și Europa Națiunilor, vă invit să urmăriți acest episod al emisiunii Adevăruri Tulburătoare, cu Gen (rez.) dr. Mircea Chelaru.

Daniel Roxin

Publicitate

Propunerile din Inițiativa cetățenească (Minority SafePack) privind întărirea drepturilor minorităților, sprijinită de Ungaria și respinsă de România, au fost refuzate de Comisia Europeană

(Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orban, principalii susținători ai Minority Safe Pack – Inquam Photos / Ghiță Porumb).

Comisia Europeană a refuzat toate propunerile din Inițiativa cetățenească privind minoritățile, sprijinită de Viktor Orban și UDMR

Comisia Europeană arată într-un document oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacată fără succes de România la Tribunalul UE.

Inițiativa Minority Safe Pack cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, sprijinită activ de Viktor Orban, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE, consemnează https://www.g4media.ro/comisia-europeana-refuza-toate-propunerile-din-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-sprijinita-de-viktor-orban-si-respinsa-de-romania.

UDMR a reacționat dur față de decizia Comisiei Europene, pe care a acuzat-o într-un comunicat de presă (publicat exclusiv în limba maghiară) că ”a dezamăgit minoritățile”.

Context. La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1 128 422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020.

La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă. Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta (premierul Viktor Orban a făcut campanie activă) este extrem de sinuos și începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an, organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării.

În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019, Tribunalul UE respingea acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei , scrie https://romania.europalibera.org/a/comisia-europeana-respinge-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-propusa-de-viktor-orban

CITIȚI Rezoluția Parlamentului European referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa” (2020/2846(RSP).

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0405_RO.html

Visele separatiste ungurești nu au limite…

 

 

 

 

             Foto: Laszlo Tokes

 

 

 

Protectoratul – o formă camuflată şi perfidă de anexare a Transilvaniei

 

 

Episcopul Laszlo Tökes  zgândăre continuu coarda sensibilă a românilor, în special din Transilvania, prin acţiunile şi declaraţiile sale naţionaliste, revizoniste şi revanşarde, scrie publicația patriotică română https://www.dacoromania-alba.ro 

Prea sfinţia sa, nu scapă nici o ocazie, nici o manifestare, nici o întrunire sau reuniune care are loc în Covasna sau Harghita, pentru a nu lansa noi atacuri iredentiste, idei şi lozinci despre situaţia maghiarilor din România, de fapt şi în fond nişte aberaţii care nu ar trebui luate în seamă, atâta timp cât ele contravin normelor europene şi sunt respinse chiar de Comisia Europeană, aşa cum s-a întâmplat recent cu demersul Consiliului Naţional Secuiesc.

Prioritare şi pentru Laszlo Tokes sunt sloganurile electorale, cu cât mai naţionaliste, cu atât mai bine şi cu mai mare priză la electoratul mai mult sau mai puţin extremist care l-a şi trimis de fapt în Parlamentul European.

Dar, dincolo de aceste considerente, revendicările domnului Tokes sunt extrem de periculoase şi de nocive, pot aprinde oricând scânteia unei confruntări, a unor altercaţii între români şi maghiari şi pot deteriora grav relaţiile României cu Ungaria.

În acest context, cerinţa instituirii unui protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei nu vine decât să confirme faptul că lideri politici maghiari inventează tot timpul noi revendicări, care, în fond, fac parte dintr-o strategie şi o politica bine puse la punct de anexare a Transilvaniei, cea a paşilor mărunţi dar consecvenţi.

Protectoratul pe care îl invocă europarlamentarul român de etnie maghiară nu este decât o formă camuflată de a pune mâna pe Transilvania şi de o controla, aşa cum s-a mai întâmplat, din păcate, de-a lungul istoriei şi mai ales în epoca modernă.

De obicei, protectoratele au fost stabilite la masa negocierilor de către marile puteri ale vremii.

Ele au impus ca statele mai slabe să încredinţeze o parte din autonomia lor, mai ales în ce priveşte relaţiile internaţionale, statelor mai puternice, adică lor, pierzându-şi astfel suveranitatea.

Cel mai bun exemplu îl putem lua chiar din istoria Ungariei, care a fost mereu un stat slab, neputincios, care nu a putut exista de sine stătător, pentru că fie a fost transformat în paşalâc turcesc, fie a fost acaparat de un alt imperiu, cel habsburgic, care a făcut jocurile în Transilvania în perioada dualismului austro-ungar, în schimbul unor privilegii pentru nobilimea şi grofii maghiari pe spatele şi sudoarea românilor.

Acum, se încearcă din nou o afacere de tipul dualismului, în care Ungaria caută aliaţi, parteneri, protectori pe la Bruxelles, unde se face mare tărăboi pe seama drepturilor şi libertăţilor de care ar fi chipurile lipsiţi ungurii care trăiesc în Transilvania.

De fapt, Laszlo Tokes, chiar prin toate acţiunile şi declaraţiile sale, probează că adevărul, realitatea stau cu totul altfel, din moment ce poate striga în gura mare că Transilvania trebuie alipită Ungariei sub forma unui protectorat şi nici o autoritate nu-l trage nici pe roată şi nici măcar la răspundere deşi îşi bate joc de România şi de steagul naţional.

Ideea cu protectoratul nu are din start nicio şansă de izbândă, fie pentru faptul că România este mai mare şi mai puternică decât Ungaria, care nu are nici măcar potenţialul uman şi material pe care îl are Transilvania şi românii de aici.

Dacă, să presupunem, Transilvania ar fi ataşată statului maghiar, atunci românii ar deveni majoritari în Ungaria. Iar democraţia, care presupune alegeri libere şi drepturi electorale pentru toţi cetăţenii, ar impune un guvern şi un premier român la Budapesta. Dacă asta vrea şi visează domnul Tokes, atunci nu ne rămâne decât să-l lăsăm în plata Domnului, căci nu are nicio şansă să-şi vadă protectoratul împlinit, decât în sens invers!

Dar aceasta nu justifică lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti, a preşedintelui care   din păcate, nu are vâna românească necesară să le spună răspicat şi ferm extremiştilor maghiari să nu mai ponegrească ţara şi pământul care le asigură un trai decent, în deplină linişte, siguranţă şi libertate, cum nu au nici chiar în Ungaria, unde reacţii de genul celor lui Laszlo Tokes au fost încurajate de guvernul, miniştrii şi ambasadorii lui Victor Orban.

Ba mai mult, premierul maghiar vine la Tuşnad, la seminariile şi colocviile antiromâneşti de acolo, ca la el acasă, fără ca cineva să-i conturbe prezenţa ! Pe când şi o întâlnire gen Tuşnad a românilor din Ungaria, la Balaton de exemplu, în care să cerem şi noi drepturi şi libertăţi pentru românii de acolo, inclusiv averea Gojdu?

Invitat de onoare ar putea fi chiar părintele Laszlo Tokes. Să vedem ce drepturi va cere atunci în numele europenismului pentru românii din Ungaria! Că doar reprezintă România în Parlamentul European!

Gheorghe CIUL