Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”. 

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

Ruslan Puhov, expert rus, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova : ”România dispune de un puternic serviciu de spionaj militar”

---

România şi Suedia sunt statele care s-au dovedit a fi deosebit de relevante şi competente în domeniul strategiilor de război, susţine directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova, Ruslan Puhov, notează publicaţia MESAJ.MD.

„Ne place să ironizăm asupra României, în general şi particular, pentru că are patru servicii speciale, însă în fapt România dispune de un serviciu foarte puternic în sectorul spionajului militar, mai ales în ceea ce ţine de reţeaua de agenţi speciali”, spune Puhov.

Potrivit expertului rus, serviciul român este într-atât de puternic că şcoala NATO de spionaj se află în România.

De precizat că singurul serviciu de spionaj militar al României – probabil cel la care şi face referire expertul rus – este Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) – cunoscut şi ca serviciul de informații al Armatei Române. 

„Americanii i-au rugat pe români şi aceştia i-au ajutat după intrarea în Afganistan, pentru că aceştia pot foarte bine să lucreze cu oamenii”, precizeaza Puhov, citat de publicaţia MESAJ.MD.

De asemenea, sursa citată susţine că serviciul român a fost printre primele care a sesizat că Rusia a demarat campania pentru anexarea Crimeei.

 „Mulţi specialişti occidentali încă cumpăneau dacă e aşa sau nu, în timp ce agenţii români deja semnalau la Washington, Bruxelles şi Londra că „ruşii îşi întorc Crimeea”.

Ruslan Puhov este  unul dintre autorii cărţii „Spionajul militar”, analist rus în domeniul apărării și director al  Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova.

Este membru al Consiliului public al Ministerului Apărării din Rusia, compus din civili și militari pensionari, care îl consiliază pe ministrul Apărării pe o varietate de probleme. Anterior a fost director executiv al Uniunii Armatei Ruse, care reprezintă producătorii ruși de arme de calibru mic. 

Au trecut 29 de ani de când trupele ruse au intrat în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani în Donbas. Și mai este și Crimeea…

Rusia nu este pregătită să-și îndeplinească obligațiunile asumate cu privire la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a R. Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă.

Potrivit diplomatului american, Rusia este un stat agresor. „Rușii au început războiul în Ucraina și nu este un conflict – este chiar un război. Rusia are datoria să pună capăt acestui război, și nu Ucraina. Pentru că este un război în Ucraina, dar nu războiul Ucrainei. 100% este războiul Rusiei”, a remarcat oficialul.

În context, George Kent s-a referit și la relația Rusiei cu statele din regiune care au conflicte „înghețate” pe teritoriile lor – Republica Moldova și Georgia.

„Am fost în regiunea transnistreană cu o lună în urmă. Reprezint America în acest proces – în procesul de negocieri 5+2 din Transnistria. Și este clar că Rusia pur și simplu nu este pregătită să își îndeplinească obligațiile. Președintele rus Boris Elțin a promis în timpul unei reuniuni OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) de la Istanbul, în urmă cu 22 de ani, că toate trupele ruse vor fi retrase din Moldova până la sfârșitul anului 2001. Deci, anul acesta este a 20-a aniversare a promisiunii neîmplinite a președintelui Rusiei. Și este clar că au existat promisiuni similare ale lui Putin către președintele francez Nicolas Sarkozy în 2008 cu privire la situația din Abhazia, când Putin ar fi spus că va fi un război scurt. Așadar, au trecut 29 de ani în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani acum în Donbas. Și mai este Crimeea”, a declarat George Kent..

Amintim că asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent, a vizitat Republica Moldova în perioada 11-12 iulie, pentru a participa la discuțiile în formatul 3+2 privind reglementarea conflictului transnistrean sub egida OSCE și pentru a discuta cu liderii de la Chișinău și Tiraspol.

În opinia înaltului diplomat de la Washington, comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni mai mari asupra regimului de la Moscova :

---

„Cred că noi, împreună, toate țările – Ucraina, Statele Unite, Germania, Franța și altele – trebuie să facem presiuni asupra Rusiei. Și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca Ucraina să fie o țară de succes, astfel încât cetățenii ucraineni care trăiesc încă în teritorii ocupate temporar din Donbas și Crimeea să știe că într-adevăr guvernul Ucrainei crede că ei sunt, într-adevăr, cetățeni ai Ucrainei.”