CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ȘEFUL DIPLOMAȚIEI RUSE, Serghei Lavrov, reacționează la summitul UE-Ucraina și acuză Occidentul că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”

Foto: Serghei Lavrov

Publicația https://www.national.ro relatează că în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit la Kiev pentru un summit UE-Ucraina, Moscova a acuzat Europa că încearcă să anihileze Rusia și a comparat-o cu naziștii.Ursula von der Leyen a asigurat Ucraina de sprijinul deplin al UE la sosirea sa la Kiev, joi, însoțită de comisarii săi, în ajunul summitului UE-Ucraina programat pentru vineri în capitala ucraineană, la care va participa și președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Nu este aceasta nazism, rasism?”

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov a profitat de un interviu la televiziunea rusă pentru a lansa o diatribă, acuzându-i pe europeni că vor să pună capăt „chestiunii rusești”, arătând-o cu degetul pe Ursula von der Leyen.

Ea „a spus că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei (…) astfel încât să nu se mai ridice timp de zeci de ani”, a răbufnit șeful diplomației lui Putin rus într-un interviu televizat. „Nu este acesta rasism, nazism și o încercare de a rezolva problema rusă?”, a spus el, comparând situația cu „soluția finală a problemei evreiești” – Holocaustul orchestrat de naziști.

Lavrov a mai spus că Occidentul nu folosește „camere de gazare”, dar că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”.

Președintele Vladimir Putin a fost primul care a acuzat Ucraina de nazism și Occidentul de complicitate pentru a-și justifica invazia în urmă cu aproape un an.

Moscova spune că vrea să-și „denazifice” vecinul, înscriindu-și ofensiva în moștenirea victoriei sovietice asupra naziștilor în cel de-al Doilea Război Mondial.

Joi, Putin va conduce ceremonii solemne pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei sovietice în bătălia de la Stalingrad.

Sprijinul occidental, „o escaladare”

În plus, Lavrov a descris din nou sprijinul militar occidental pentru Ucraina ca fiind „escaladare”, în special dacă sunt livrate arme cu rază de acțiune mai lungă.

Ucraina cere rachete de înaltă precizie cu o rază de acțiune de peste 100 de kilometri pentru a distruge liniile de aprovizionare rusești și pentru a depăși deficitul de forță de muncă și de arme.

Până în prezent, Occidentul a refuzat, de teamă să nu provoace o nouă escaladare rusă. Cu toate acestea, președintele american Joe Biden a declarat marți că va discuta cu Zelenski.

După multe tergiversări, europenii și americanii au dat undă verde în această lună livrărilor de tancuri grele moderne, chiar dacă numărul acestora rămâne sub ceea ce cere Kievul.

Publicitate

03/02/2023 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

TEMERI ÎN SUA după semnalele care avertizează asupra interesului Chinei comuniste pentru resursele alimentare ale americanilor, ceea ce reprezintă o problemă majoră de securitate națională

Foto: Liderul chinez Xi Jinping și președintele american Jo Bidden

Jeremy Hunt, fost căpitan în armata SUA, avertizează, într-un editorial redactat pentru Fox News, preluat de https://podul.ro, că Beijingul, având în vedere penuria de alimente cu care se confruntă întreaga Chină comunistă, a pus ochii pe resursele alimentare ale americanilor, ceea ce reprezintă o problemă majoră de securitate națională. 

În acest context, Hunt scoate în relief necesitatea adoptării de către Congres a unui proiect de lege, introdus recent pe agendă, care „interzice Chinei, Rusiei, Iranului și Coreei de Nord să investească sau să achiziționeze orice teren sau afacere implicată în agricultura americană”.

Pentru a justifica necesitatea urgentării adoptării a unei astfel de legislații, Jeremy Hunt amintește că pionii Beijingului au început să achiziționeze terenuri agricole inclusiv lângă bazele militare americane. 

Redăm integral editorialul lui Jeremy Hunt: 

„Adăpostind 20% din populația globală, dar doar 7 până la 9% din terenurile arabile ale lumii, China se confruntă cu o penurie extremă de alimente. Pentru a combate criza, Partidul Comunist Chinez (PCC) a conceput o strategie de decenii de cumpărare a milioane de acri de teren agricol american (1 acru = 4047 de metri pătrați), animale, semințe și linii de aprovizionare cu alimente din Statele Unite.

De fapt, în zece ani, proprietatea chineză asupra terenurilor agricole din SUA a crescut de la 81 de milioane de dolari în 2010 la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Nu avem nevoie de acces la informații clasificate pentru a ne imagina implicațiile periculoase pentru economie și securitate națională ale menținerii pârghiei nejustificate pe care China o are asupra aprovizionării cu alimente din SUA. Deși securitatea alimentară nu este întotdeauna pe agenda principală a discuțiilor privind apărarea și securitatea națională, ar trebui să fie.

În zilele următoare, membrii Congresului vor reintroduce Legea privind promovarea garanțiilor și securității agriculturii (PASS). Legislația interzice Chinei, Rusiei, Iranului și Coreei de Nord să investească sau să achiziționeze orice teren sau afacere implicată în agricultura americană. De asemenea, îl adaugă ca membru permanent în componența Comitetului pentru Investiții Străine în Statele Unire (CFIUS) pe Secretarul Agriculturii – CFIUS analizează tranzacțiile care implică investiții străine în SUA.

PASS corectează o vulnerabilitate majoră în securitatea alimentară americană: în prezent nu există restricții legale privind investițiile străine în terenurile agricole din SUA. Atât membrii republicani, cât și cei democrați ai Congresului nu ar trebui să ezite să adopte această legislație atât de necesară pentru a menține aprovizionarea noastră cu alimente liberă de controlul străin. La urma urmei, dacă Congresul nu acționează, China o va face.

În fiecare an, China exercită câte o nouă provocare pentru securitatea alimentară americană. În 2013, cu sprijinul PCC, compania chineză WH Group a achiziționat Smithfield Foods – cel mai mare producător de carne de porc din Statele Unite. Tranzacția a marcat cea mai substanțială achiziție făcută de China în cazul unui activ american până în prezent, în cuantum de 4,7 miliarde de dolari. Achiziția a inclus 146.000 de acri de teren agricol american în Carolina de Nord, Missouri, Utah, Virginia, Colorado și Oklahoma. Printr-o singură tranzacție, respectiv confruntându-se cu o opoziție minoră, Guvernul chinez a câștigat o pârghie semnificativă asupra infrastructurii americane de aprovizionare cu alimente.

În Texas, un miliardar chinez – cu legături strânse cu PCC – a cumpărat peste 140.000 de acri de pământ. De fapt, în 2020, el a achiziționat o parcelă de teren de 15.000 de acri în Val Verde, localitate care găzduiește și Baza Aeriană Laughlin. Fără nicio intervenție din partea Guvernului american, chinezii au cumpărat o parcelă direct lângă terenul nostru principal de antrenament pentru piloții militari.

Un an mai târziu, o altă companie chineză — Fufeng Group — cu legături strânse cu PCC a cumpărat teren în Grand Forks, Dakota de Nord. Desigur, terenul este situat la doar 19 kilometri de Baza Forțelor Aeriene Grand Forks – care găzduiește unele dintre cele mai importante mijloace de informații, supraveghere și recunoaștere ale Statelor Unite. După cum a menționat un raport guvernamental, ‘locația terenului în apropierea bazei este deosebit de convenabilă pentru monitorizarea fluxurilor de trafic aerian în și dinspre bază, printre alte preocupări legate de securitate’.

Poporul american merită un Guvern care măcar să-i oprească pe dușmanii noștri din a ne cumpăra pământul arabil – mai ales când un astfel de pământ se află în imediata apropiere a instalațiilor militare – și să ne controleze aprovizionarea cu alimente. Neinteresul flagrant față de preocupările grave de securitate națională marchează o trădare a încrederii între Guvern și oamenii pe care intenționează să îi servească. Congresul trebuie să adopte Legea PASS și să prevină o criză de securitate națională înainte de a fi prea târziu.

Pentru a fi clar, nu doar Congresul are un rol de jucat. Avem nevoie și de un comandant șef care să facă din securitatea alimentară și a terenurilor agricole americane o prioritate. CFIUS – compus din nouă oficiali la nivel de cabinet, ce au fost numiți de Biden – trebuie să crească intensitatea procesului său de revizuire a investițiilor străine. Dacă achizițiile chineze de terenuri agricole strategice nu justifică intervenția CFIUS, este greu de imaginat ce o mai poate face. 

Și, în sfârșit, guvernele statelor trebuie să intervină la rândul lor. În timp ce factorii de decizie din Texas și Dakota de Nord iau deja măsuri, atât de multe alte state ar trebui să urmeze exemplul. Legiuitorii de la nivelul statelor trebuie să adopte o legislație pentru a dezvolta garanțiile necesare împotriva achiziționării străine de terenuri agricole strategice. Prin cooperare la toate nivelurile guvernamentale, ne putem asigura aprovizionarea cu alimente pentru generații.

Nu este nevoie întotdeauna de operațiuni secrete, clasificate, pentru a înțelege ce planifică inamicii noștri pe mai departe. Uneori, amenințările sunt chiar sub nasul nostru. Este timpul ca liderii noștri aleși să înceapă să fie atenți”.

03/02/2023 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ÎN FAȚA amenințărilor militare, informaționale și politice rusești, Republica Moldova ia măsuri de consolidare a securității sale și mizează pe sprijinul Occidentului

Transportoare „Piranha-3 H” sunt expuse în cadrul ceremoniei oficiale de primire a acestor vehicule militare în Chișinău, Moldova, 12 ianuarie 2023.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Transportoare blindate „Piranha-3 H” expuse în cadrul ceremoniei oficiale de primire a acestor vehicule militare în Chișinău, Moldova, 12 ianuarie 2023.

Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali

Publicația online https://www.veridica.ro informează că bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane.

Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.

Amenințările militare ale Rusiei la adresa Republicii Moldova, de la rachete la o posibilă invazie

Atacul masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei la 14 ianuarie 2023 a afectat și Republica Moldova. Fragmente ale unei rachete au fost descoperite de polițiștii de frontieră lângă localitatea Larga din nordul țării, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina.

De această data, fragmentele conțineau și focosul rachetei , care a fost distrus ulterior de militari prin explozie controlată.

Autoritățile de la Chișinău nu au precizat despre ce fel de rachetă este vorba și de cine a fost lansată – de Rusia sau de antiaeriana ucraineană.

A fost al treilea incident de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova. Primul s-a înregistrat la 31 octombrie anul trecut lângă localitatea Naslavcea, la fel din nordul Republicii Moldova, când fragmente aparent ale unei rachete Kalibr distruse de antiaeriana ucraineană, au căzut lângă satul respectiv. Suflul exploziei a distrus geamurile mai multor case.

Cel de al doilea incident s-a produs, la 5 decembrie, lângă orașul Briceni, situat și el în extremitatea nordică a Republicii Moldova. De această dată, fragmente de rachetă au fost descoperite într-o livadă de lângă oraș, la fel în urma unui atac cu rachete asupra Ucrainei.

Este de presupus că aceste incidente s-au produs din cauza unor rachete rusești care vizau nodul electroenergetic de la Novodnestrovsk, situat pe Nistru, la doar câțiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova.   

Aici ar mai trebui spus că, pe 10 octombrie, trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, lucru pe care Rusia a refuzat să-l recunoască.

Pe fundalul ultimului incident din această serie, cel din 14 ianuarie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „războiul brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, subliniind că acesta afectează direct Republica Moldova.

Și premierul Natalia Gavrilița a condamnat în aceeași termeni atacul cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei:

„Nu există justificare politică, istorică și cu atât mai mult morală pentru uciderea civililor și atacarea infrastructurii care asigură supraviețuirea populației. Îmi exprim indignarea profundă în legătură cu noul atac masiv asupra Ucrainei. Îmi exprim indignarea pentru lipsa de respect a suveranității Republicii Moldova, spațiul său aerian fiind astăzi din nou survolat și rămășițele unei rachete căzând în vecinătatea localității Larga din raionul Briceni. Exprim susținerea mea pentru poporul eroic ucrainean și sprijinul nostru pentru victimele atacurilor barbare ale Rusiei”, a scris Gavrilița, pe pagina sa de Facebook.

Rusia nu a comentat incidentul cu rachetă de lângă Larga.

E de remarcat însă modul în care presa de la Moscova, în particular Radio Sputnik, a relatat despre declarația Nataliei Gavrilița în legătură cu acest incident: a notat că Gavrilița s-a arătat indignată de lipsa de respect față de suveranitatea Republicii Moldova, precizând că declarația a fost făcută în contextul în care, în apropierea frontierei cu Ucraina, au fost descoperite fragmentele unei rachete neidentificate.

Niciun cuvânt despre Rusia. În general, când citești știrea îți lasă impresia că autoritățile de la Chișinău ar fi indignate de acțiunile Kievului și nu de cele ale Moscovei, cum reiese clar din declarațiile oficialitățile moldovene.

Unii experți, cum ar fi ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, consideră că incidentul din 14 ianuarie ar trebui să reprezinte un nou semnal de alarmă pentru autoritățile de la Chișinău.

Potrivit lui Marinuță, Republica Moldova se află pe hărțile de război ale Federației Ruse, iar riscurile sunt ridicate atât timp cât luptele continuă în Ucraina.

În opinia fostului ministru al Apărării, căderea fragmentelor de rachetă pe teritoriul Republicii Moldova nu mai reprezintă un incident singular, ci un pericol constant. Autoritățile de la Chișinău ar trebui să demareze acțiuni atât pentru pregătirea economiei, a militarilor și rezervei militare, cât și a civililor, pentru cazul în care are loc o escaladare a situației, este de părere Vitalie Marinuță. El crede că, pe fundalul intensificării atacurilor rusești asupra localităților ucrainene, Republica Moldova riscă să fie victima unor incidente cu consecințe și mai grave.

De aceeași părere este și expertul pe probleme de securitate Ion Leahu, care a atras atenția că Rusia încă are o capacitate mare de război:

”Rusia, având o economie imensă, până nu demult având venituri colosale din vânzarea țițeiului și a gazelor, își va putea permite mult timp de acum înainte o economie de război, o economie care să producă rachete, proiectile și tancuri. În această situație, dacă Ucrainei îi reușește să reziste, atunci rezistăm și noi. Dar dacă Rusia va învinge Ucraina, perspectivele noastre sunt sumbre”, a subliniat Ion Leahu.

Mărirea bugetului de apărare nu rezolvă problemele de securitate ale Republicii Moldova. La Chișinău se discută și despre o posibilă integrare în NATO

Chișinăul rămâne vulnerabil, în continuare, în ceea ce privește rachete rusești care să survoleze sau să cadă pe teritoriul său, deoarece Republica Moldova nu are apărare antiaeriană. La recentul Forum Economic de la Davos, Maia Sandu le-a cerut aliaților occidentali sisteme de apărare antiaeriană. „Înțelegem că Ucraina este o prioritate și ar trebui să primească aceste sisteme, dar sperăm să primim și noi câteva”, a spus ea.

Apărarea antiaeriana, deopotrivă cu consolidarea capacităților militare ale Republicii Moldova, rămâne o problemă deschisă, despre care a început să se discute la modul serios abia după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, la 24 febriarie 2022.

Republica Moldova are, în prezent, una din cele mai slabe armate din lume. Potrivit indicelui Global Firepower 2023, ea se plasează pe locul 143 dintr-un total de 145 de țări.

Actuala putere de la Chișinău este, probabil, prima care, de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991, ia în serios reforma Armatei Naționale. Bugetul militar pentru 2023 a fost majorat cu aproape 70% față de 2022, până la 1,7 miliarde de lei moldovenești, adică peste 83,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă însă doar 0,55% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, rămâne cel mai mare buget militar pe care l-a avut vreodată armata Republicii Moldova.

În pofida acestei majorări, experții consideră că fondurile respective sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile sistemului național de apărare.  

Consolidarea capacităților militare ale Republicii Moldova pare imposibilă însă fără ajutorul partenerilor externi. Chișinăul înțelege foarte bine acest lucru și încearcă pe toate căile să obțină sprijinul unor țări NATO, deși, potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru.

Recent, Armata Națională a primit primele trei blindate Pirahna III dintr-un lot de 19, donate de guvernul Germaniei în baza unui acord din 2021.

Anterior, și Statele Unite au făcut donații de vehicule blindate Humvee și camioane Armatei Naționale, folosite în prezent de militarii din Republicii Moldova la exerciții naționale și internaționale.

Totuși, dat fiind că Ucraina a reușit să oprească armata rusă, ba chiar a împins-o peste Nipru, forțând-o să părăsească Hersonul ocupat la începutul invaziei, Republica Moldova nu pare să fie în pericol iminent de a fi atacată de către trupele Moscovei.

Președintele Maia Sandu afirma, într-o declarație de la sfârșitul lui decembrie anul trecut că „ /…/ pentru moment, este important să spunem că nu există pericole iminente pentru Republica Moldova datorită curajului armatei ucrainene […] Astăzi putem spune că pericolul este mai departe de noi decât era acum șase luni”.

Noul context a dus însă și la reluarea discuțiilor privind o posibilă integrare a Republicii Moldova în NATO, o Alianță care ar putea să îi asigure cu adevărat securitatea. Un astfel de pas ar fi relativ dificil, pentru că implică eliminarea prevederii despre neutralitate din Constituție, ceea ce ar fi destul de dificil. În plus, nu e suficient ca Republica Moldova să ceară să fie primită în NATO – pe de-o parte cererea trebuie aprobată de toți aliații, iar pe de altă parte Moldova trebuie să îndeplinească un set de criterii pe care Alianța le cere de la membrii săi. Oricum, este semnificativ chiar și faptul că președintele Maia Sandu a admis că se discută la Chișinău dacă Republica Moldova trebuie să facă sau nu parte dintr-o alianța mai mare. Faptul că Maia Sandu a evitat să spună că alianța respectivă e NATO (singura de acest gen relevantă acum în Europa) arată cât de sensibil este subiectul.

Pericolul cel mai mare – spațiul informațional și politicienii sprijiniți de Rusia. Filorușii se poziționează pentru alegerile locale din 2023

Dacă din punct de vedere militar, Republica Moldova pare să se afle într-o relativă siguranță atât timp cât trupele ucrainene reușesc să împiedice armata rusă să înainteze spre Vest, lucrurile nu stau la fel și din  punct de vedere politic sau informațional.

Este de presupus că, în următoarele luni, Rusia va încerca să-și promoveze mai intens interesele sale prin intermediul unor politicieni loiali, mai vechi sau mai noi, care au făcut sau vor face jocul Moscovei, mai ales într-un an electoral cum este 2023. În toamna acestui an în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale care ar trebui privite, cum spun unii experți, ca o repetiție generală a scrutinului parlamentar din 2025.

De altfel, opoziția prorusă – cea declarată ca atare dar și cea care nu se identifică deschis în acest fel – a și început să devină foarte activă în spațiul informațional din Republica Moldova. Partidul Șor (condus de controversatul politician și om de afaceri, Ilan Șor, aflat și pe lista de sancțiuni a SUA, care se declară prorus convins) este tot mai prezent pe rețele sociale.

A fost înregistrat și noul partid al primarului de Chișinău, Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională. Ion Ceban, care a plecat din Partidul Socialiștilor, deși evită să sprijine deschis Rusia, pare să fi primit anterior sprijin din partea unor consilieri politici apropiați de guvernul rus, potrivit autorităților americane.

Mai nou, un alt personaj politic controversat – Renato Usatâi – a anunțat că revine în viața publică, după ce în 2021 își anunțase retragerea. Primul lucru pe care l-a făcut la conferința de presă în care își anunțase revenirea au fost criticile dure la adresa președintelui proeuropean Maia Sandu și laudele la adresa lui Ion Ceban.

Republica Moldova rămâne extrem de vulnerabilă și sub aspect informațional. Chiar dacă autoritățile de la Chișinău au suspendat recent licența de emisie a șase posturi TV, apropiate Partidului Socialiștilor și Partidului ȘOR, care retransmiteau programe ale televiziunilor rusești, propaganda Moscovei este încă suficient de puternică în Republica Moldova.

O demonstrează și datele Barometrului Opiniei Publice, sondaj făcut public la începutul lunii decembrie anul trecut. Aproape 22% din respondenții sondajului justificau invazia Rusiei în Ucraina și puțin peste 36% erau de părere că Ucraina are dreptate în acest război. 22% credeau că niciuna din părți nu are dreptate, iar 18% nu au știut să răspundă. Și asta chiar dacă cei care susțin războiul purtat de Rusia au acces și la altfel de informație decât falsurile promovate de Kremlin și pot afla fără restricții informații despre ororile comise de trupele ruse în Ucraina.

Propaganda rusă sau proprusă încearcă să fie tot mai prezentă pe rețelele sociale, adică exact acolo unde autoritățile de la Chișinău nu pot interveni prea mult, mai ales că internetul a devenit în prezent una din principalele surse de informare în Republica Moldova și ajunge din urmă televiziunea.

Prin urmare, este de așteptat ca, odată cu apropierea datei alegerilor, această propagandă să ia turații din ce în ce mai mari și să se centreze nu numai pe războiul purtat de Rusia în Ucraina, ci mai ales pe compromiterea pe toate căile a actualei puteri proeuropene de la Chișinău.

Totodată, Moscova va încerca, probabil, să-și promoveze oamenii în fruntea unui număr cât mai mare de primării (bineînțeles nu o va face deschis!), pentru ca la momentul decisiv, adică cel tâziu la parlamentarele din 2025, aceștia să intervină în favoarea forțelor politice proruse sau, în anumite condiții, să încerce să destabilizeze situația din interiorul statului chiar înainte de alegerile generale.

Un astfel de precedent a existat în toamna anului trecut, când Partidul Șor, sprijinit de comuniști, și-a propus, profitând de scumpiri și înrăutățirea situației economice, să organizeze proteste de amploare, care însă au eșuat din cauză că nu au avut sprijin popular și nu au putut aduna mai mult de 4 000 – 5 000 de persoane.

Așadar, este de așteptat că în următoarele luni, pe lângă rachetele care o survolează sau cad pe teritoriul său, Republica Moldova va trebui să facă față unor atacuri mult mai subtile, dar și mai periculoase, venite din spațiul informațional și care ar putea compromite perspectiva sa europeană, deopotrivă cu sprijinul occidental, fără care Chișinăul nu ar fi putut face față multiplelor crize pe care le are de înfruntat în prezent.  

02/02/2023 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: