CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN ALT MILIARDAR RUS CRITIC AL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA A MURIT ÎN ÎMPREJURĂRI BIZARE

Deputatul rus care a numit drept ”teroare” războiul lui Putin, a ”zburat” mortal de la balconul unui hotel din India

Foto: Putin și Antov

Pavel Antov, deputat al Adunării Legislative a Regiunii Vladimir, a murit în Ajunul Crăciunului la vârsta de 65 de ani, a consemnat situl legislativului Federației Ruse. De asemenea, o sursă TASS a declarat că deputatul a decedat în timpul unei vacanțe în India sâmbătă, 24 decembrie, fiind găsit mort într-o baltă de sânge din apropierea hotelului.

Pe 25 decembrie, postul de televiziune indian NDTV a anunțat moartea unui rus în vârstă de 65 de ani, pe nume Pavel Antov. Potrivit NDTV, acesta a căzut de la balconul unei camere situate la etajul al treilea al unui hotel din Rayagad, India.

Martorii oculari au declarat că a planat de la balconul unei camere situate la etajul al treilea al hotelului din India unde venise în vacanță.

Cu doar două zile înainte de decesul deputatului, pe 22 decembrie, prietenul care îl însoțea pe Antov a murit, la fel de misterios.

Un ofițer de poliție indian a declarat pentru NDTV că ar putea fi vorba o sinucidere. Potrivit acestuia, cu două zile înainte de moartea lui Pavel Antom, unul dintre însoțitorii săi, pe care NDTV îl numește Vladimir Bidenov, a fost găsit mort în același hotel. Postul Zebra TV scrie că este vorba despre un prieten al lui Antov, omul de afaceri de 61 de ani din Yoshkar-Ola Vladimir Bydanov.

Potrivit poliției indiene, Antov ar fi decis să se sinucidă pe fondul depresiei survenite după ce, pe 22 decembrie, de ziua lui Antov, prietenul său a fost găsit mort în aceeași cameră de hotel. 

Consulul general al Rusiei la Calcutta, Alexei Idamkin, a declarat pentru RIA Novosti că Poliția statului Odisha și Consulatul General din Calcutta al Rusiei, nu văd nimic suspect în moartea a doi ruși în India.

Potrivit acestuia, în cazul primului decedat ancheta a fost deja finalizată.

Polițiștii indieni au luat legătura cu familia decedatului, dar primind informații că rudele nu vor putea veni în oraș, nu au făcut autopsie și au incinerat cadavrul.

Poliția indiană a declarat că cei doi ruși care sosiseră cu Pavel Antov, Vladimir Bidenov și ghidul lor au încercat, după vestea morții lui Vladimir să părăsească Rayagada.

Ei și ghidul care însoțea grupul au fost reținuți la hotel și interogați. Potrivit unei surse de la The New Indian Express, hotelul se află acum sub supravegherea poliției.

Polițiștii i-au reținut cadavrul pentru autopsie și sunt acum în legătură cu reprezentanții ambasadei Rusiei.

Polițiștii nu au încă o versiune definitivă a cauzei morții deputatului însă, într-o conversație cu reporterii TASS, consulul general rus la Calcutta a spus că poliția indiană nu vede o potențială crimă în aceste decese.

ADDENDA

Publicația online https://www.rfi.ro comenta în septembrie a.c. în urma unei știri publicate de The Times, faptul că fostul președinte al Lukoil, Ravil Maganov, în vârstă de 67 de ani, fusese găsit mort în circumstanțe misterioase de la declanșarea invaziei din Ucraina. Era al șaptelea director al unei mari companii energetice rusești mort în împrejurări suspecte.

Maganov a murit după ce a căzut de la etajul cinci al Spitalului Clinic Central din Moscova, unde era internat și era președintele Lukoil, al doilea mare producător de petrol al țării.

Potrivit unor informații din presa rusă, acesta ar fi fost sub tratament pentru probleme cardiace și depresie, iar sinuciderea nu a fost exclusă de către polițiști, deși Ravil Maganov nu a lăsat niciun bilet de adio.

Baza, un site de știri cu legături în serviciile secrete citat de The Times, scrie că Maganov a căzut după ce s-ar fi urcat pe un pervaz pentru a fuma. La fața locului ar fi fost găsit un pachet de țigări.

Spitalul este chiar cel în care Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a încetat din viață cam în aceeași perioadă. Siteul Baza a precizat că nu era disponibilă nicio cameră CCTV, deoarece sistemul de supraveghere video se afla în lucrări de mentenanță.

”O boală gravă”

Compania Lukoil a transmis doar că Maganov, care a preluat funcția de președinte în 2020, a murit în spital „după o boală gravă”.

Maganov a început să lucreze pentru compania petrolieră privată în 1993. Poliția nu a precizat dacă tratează moartea lui ca fiind suspectă.

Maganov, care era un apropiat al mai multor oficiali din ministerul rus al energiei, era un apropiat al lui Vagit Alekperov, unul dintre fondatorii Lukoil și fost ministru adjunct al petrolului sovietic. Alekperov a demisionat în aprilie, la o săptămână după ce Marea Britanie i-a înghețat bunurile și a impus interzicerea vizelor ca parte a sancțiunilor pentru invadarea Ucrainei.

Lukoil a fost una dintre numeroasele companii rusești care au condamnat public invazia armatei lui Putin în Ucraina și care au cerut o încetare imediată a focului. Unii analiști au spus că declarația, publicată doar în limba engleză, a reprezentat doar o tentativă de a descuraja sancțiunile internaționale. Lukoil are peste 200 de benzinării în Statele Unite.

Alte și alte morți suspecte

Alexander Subbotin, un fost membru al consiliului de administrație Lukoil, care deținea și o companie de transport maritim, a murit în mai a.c. Se spune că ar fi ingerat venin de broască râioasă dat de șamani pentru a-i vindeca mahmureala, amintește The Times, citat de tvr.ro.

În iulie, Iuri Voronov, un milionar cu legături în Gazprom, gigantul energetic deținut de Kremlin, a fost găsit mort, cu o rană de armă la nivelul capului, într-o piscină de lângă Sankt Petersburg. Nu a fost clar cui îi aparținea arma găsită la fața locului.

„Este imposibil să dovedești ceva”…

…, spune Mihail Krutikhin, un analist rus în domeniul energiei. „Dar există suspiciunea că ei scapă de oamenii care nu-și pot ține gura sau a căror conștiință s-ar putea trezi”.

Ceilalți care au murit în condiții suspecte sunt Leonid Șulman, șeful serviciului de transport al Gazprom, care a fost găsit în ianuarie mort în locuința sa, cu venele tăiate, și Alexander Tiulakov, un alt oficial Gazprom, despre care se spunea că s-ar fi spânzurat în februarie.

Companiile rusești, cu puține excepții, au rămas tăcute ori s-au raliat în jurul Kremlinului de la declanșarea invaziei, observă The Times.

Cel puțin 12 oligarhi ruși, o mare parte dintre ei implicați în afacerile cu gaze și petrol, au murit anul acesta în circumstanțe misterioase. Cu toate că în majoritatea cazurilor explicația oficială a fost sinuciderea, în jurul lor au apărut diverse speculații despre implicarea Kremlinului.

Cu o zi înainte, poliția de la Moscova, la 3.000 de kilometri distanță de orașul de pe coasta Spaniei, au făcut și ei o descoperire macabră: Vladislav Avaiev, un alt milionar rus, împreună cu soția și fiica sa de 13 ani, au fost găsiți morți în apartamentul lor de lux.

https://www.digi24.ro publica pe 19 septembrie 20022 o lista cu 12 oligarhi ruși morți până la acea dată:

30 ianuarie: Leonid Șulman, șeful departamentului de transport al Gazprom Invest, a fost găsit mort în baia cabanei sale din Leninski, regiunea Leningrad. La fața locului, a fost găsit un bilet de adio;

25 februarie: Alexander Tiulakov, director general adjunct al Gazprom, a fost găsit mort în garajul casei sale din Sankt Petersburg cu o scrisoare de adio;

28 februarie: Mihail Watford, miliardar rus născut în Ucraina, a fost găsit mort în casa lui din Surrey, Marea Britanie. Autoritățile britanice nu au găsit nicio dovadă care să indice că moartea sa a fost o crimă.

23 martie: Vasili Melnikov, om de afaceri rus și patron al companiei MedStom, a fost găsit mort în apartamentul său din Nijni Novgorod. Soția și cei doi fii ai săi zăceau morți alături de Melnikov.

18 aprilie: Vladislav Avaiev, fost vicepreședinte al Gazprombank, a fost găsit mort în apartamentul său de lux din Moscova. Soția și fiica de 13 ani au fost găsite moarte alături de Avaiev.

19 aprilie: Serghei Protosenia, fost președinte adjunct al Novatek, a fost găsit spânzurat de o balustradă în casa familiei de la Lloret de Mar, Spania. Soția și fiica au fost găsite moarte în pat cu lovituri de topor și răni prin înjughiere. Când poliția a ajuns la proprietatea familiei, a descoperit cadavrele părinților lui Protosenia și pe cel al surorii sale, scrie DW.

2-3 mai: Andrei Krukovski, manager al stațiunii de schi Estosadok Krasnaia Poliana, deținută de Gazprom, a murit după ce a căzut de pe o stâncă.

8-9 mai: Alexander Subbotin, membru al consiliului de administrație al Lukoil, a murit în subsolul unui șaman jamaican de la Moscova, în urma unui atac de cord suferit în timpul unui ritual șamanic. Criticii spun că a fost otrăvit cu venin de broască.

4 iulie: Iuri Voronov, director executiv al Astra-Shipping, o firmă subcontractată de Gazprom, a fost găsit în piscina vilei sale împușcat în cap. Arma a fost recuperată de la locul presupusei sinucideri.

14 august: Dan Rapoport, om de afaceri rus născut în Letonia și un critic declarat al lui Putin, s-ar fi aruncat de la etaj din apartamentul său din Washington D.C., cu toate că soția lui ucraineancă a exclus această ipoteză.

1 septembrie: Ravil Maganov, președinte al Lukoil și critic declarat al lui Putin, ar fi căzut de la fereastra unui spital din Moscova după ce a fost internat pentru „probleme de inimă și depresie”.

12 septembrie: Ivan Peciorin, director al Corporației pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat și Arcticii Rusești, ar fi căzut dintr-o barcă de mare viteză în apropierea insulei Ruski din Marea Japoniei. Cadavrul său a fost adus la mal de valuri, la peste 100 de kilometri de Vladivostok.

Moartea misterioasă a celor 12 bogați ai Rusiei în mai puțin de 8 luni, în circumstanțe atât de șocante a deschis calea pentru tot soiul de speculații. Mai multe publicații media au sugerat faptul că cel puțin o parte dintre sinucideri ar fi putut fi înscenate, potrivit DW. Unii comentatori au spus chiar că Kremlinul, sau însuși Putin, ar fi implicați în aceste cazuri suspecte.

Așa cum s-a văzut, din septembrie numărul morților suspecte a continuat să crească.

Oleg Tinkov, 54 de ani, fondatorul Tinkoff Bank, al doilea cel mai mare furnizor de carduri de credit din Rusia, a scris pe Instagram: „Oameni nevinovați mor în Ucraina chiar acum, în fiecare zi – acest lucru este inacceptabil! Nu are nici un sens!” Tinkov, care locuiește în Europa, a declarat că i s-a spus că se află deja pe lista neagră a Kremlinului…

Publicitate

27/12/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

28 iunie 1940 : De ce a fost cedată Basarabia ?

Harta: România Mare, așa cum a existat din 1920 până în 1940, perioada în care a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa – 295.641 km2. În prezent teritoriul României este de 238.397 km2.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 – ultimatumul sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord” (26 iunie 1940), a Dictatului de la Viena din 30 august 1940 privitor la cedarea către Ungaria a Ardealului de Nord, și a tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940), prin care Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) trecea la Bulgaria, România a pierdut o treime din teritoriu fără să fi tras un foc de armă.

De ce a fost cedată Basarabia la 28 iunie 1940?

Pentru simplul motiv că nu a existat nici o altă soluţie. România era înconjurată de vecini care îi contestau graniţele: Uniunea Sovietică revendica Basarabia, Bulgaria cerea Dobrogea, Ungaria vroia Transilvania. Doar Serbia nu cerea nimic (cel puţin pe faţă).

Pentru toţi oamenii întregi la cap, era limpede că România nu putea lupta pe trei fronturi în acelaşi timp, scrie jurnalistul și istoricul George Damian în publicația online https://historice.ro.

În perioada interbelică, soluţia găsită a fost diplomaţia: participarea intensă la lucrările Ligii Naţiunilor (precursoarea ONU, însă mult mai slabă), o serie de tratate şi alianţe regionale cu statele prietene (Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia).

Toate astea se petreceau sub patronajul Franţei (o ţară care mai avea doar renumele de mare putere, în realitate era extrem de slabă) şi Marea Britanie (intrată într-o fază de retragere din problemele Europei). Statele Unite priveau cu mirare la nebunia europenilor.

Foto: Pe 29 septembrie 1938 a fost semnat Acordul de la Munchen de către premierul britanic Neville Chamberlain, premierul francez Edouard Daladier, Fuhrerul Germaniei Adolf Hitler şi Ducele Italiei Benito Mussolini – un document prin care Cehoslovacia era silită să cedeze în favoarea Germaniei regiunile locuite de germani, Sudetenland.

Din acel moment a devenit clar că nu mai există în realitate nici un fel de garanţii pentru graniţele României. Franţa şi Marea Britanie cedaseră în faţa Germaniei lui Hitler. Mai ales după 15 martie 1939, când la nici şase luni de când spunea că nu mai are nici un fel de pretenţii Hitler invada restul Cehoslovaciei şi o transforma în protectorat german.

În câteva luni de zile România a rămas fără nici un fel de garanţii internaţionale. Oricine putea cere orice, depindea doar de armata care era în spatele cererii.

Ungurii, bulgarii şi sovieticii au început să se agite, iar diplomaţia română s-a orientat în timp record spre Germania – dar degeaba.

La Statul Major al armatei române existau planuri pentru diverse ipoteze de război.

Un lucru era clar: nu se putea rezista mai mult de câteva săptămâni în faţa unui atac concomitent dinspre Ungaria, Bulgaria şi Uniunea Sovietică.

Singura ipoteză favorabilă era rezistenţa în faţa unei invazii sovietice cu două condiţii: neutralitatea Bulgariei şi Ungariei plus garanţii de sprijin material din partea Marii Britanii şi Franţei cu perspectiva intervenţiei lor militare într-o perioadă cât mai scurtă.

La toate acestea adăugaţi lipsa de armament – era asigurat mai puţin de jumătate din necesarul armatei.

În plus mai exista tratatul de neagresiune dintre Hitler şi Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov, deci era exclus orice sprijin german pentru România) ca şi experienţa polonezilor care s-au bătut cu nemţii în septembrie 1939 sperând că vor rezista până la o intervenţie franco-britanică (ce nu s-a produs, pe lângă asta au fost atacaţi din spate de sovietici).

În aceste condiţii singura decizie raţională era cedarea Basarabiei cu speranţa recuperării ei în viitor (destul de nebuloasă!).

De multe ori apare exemplul Finlandei care nu a cedat în faţa sovieticilor şi s-au bătut cu ei din 30 noiembrie 1939 până pe 13 martie 1940.

Doar că sunt câteva diferenţe între cele două cazuri: Finlanda nu era vecină cu Ungaria şi Bulgaria care abia aşteptau să atace, terenul pe care s-au bătut finlandezii şi lungimea liniei frontului au fost extrem de diferite faţă de condiţiile din România.

De altfel s-a văzut în 1944 că românii (chiar cu sprijin german!) nu au putut rezista în faţa unui atac sovietic. Şi în cazul Finlandei se mai uită ceva: chiar dacă s-au bătut cu sovieticii, la sfârşitul acestui război au cedat 11% din teritoriu, iar sovieticii au obţinut mai mult decât ceruseră iniţial.

Rămâne ipoteza războiului pentru onoare sau a războiului total. Doar că în afara figurilor retorice nu există aşa ceva.

Nu există conducători care să ceară popoarelor să moară fără speranţă şi să fie urmaţi – nici Hitler nu a reuşit asta, nici împăratul Japoniei. Sinuciderea colectivă nu a fost niciodată o soluţie.

16/11/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O rezoluție co-sponsorizată de România cere Rusiei în Adunarea Generală a ONU să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP și Agerpres, preluate de https://www.caleaeuropeana.ro.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

15/11/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: