CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MAI DOREȘTE CINEVA SĂ MOARĂ PENTRU PUTIN?

Putin alaturi de cei patru lideri puși de Rusia în regiunile anexate din Ucraina Foto: Mikhail Metzel / AFP / Profimedia

Cine mai vrea să moară pentru Putin?

Cunoscutul scriitor și politolog englez Mark Galeotti (foto), director al companiei de consultanță Mayak Intelligence, profesor onorific la Școala UCL de Studii Slavonice și Est-Europene, senior Associate Fellow la Royal United Services Institute și Associate Fellow în Euro-Atlantic Geopolitics la Council on Geostrategy, este autorul unui excepțional articol despre determinarea lui Putin de a merge pînă la capăt în războiul din Ucraina ( traducerea o aveți aici, iar originalul aici). 

Articolul de mai jos, publicat în https://politeia.org.ro, spune în esență un lucru care este greu să fie negat, anume acela că Putin rămâne fără opțiuni credibile.

Fidel principiului său “a escalada pentru a dez-escalada”, Putin NU este un planificator (un strateg), ci un vînător de oportunități (un tactician), de momente circumstanțial și norocos apărute pentru a se apropia de o țintă de care, altmiteri, nu știe cum să se apropie.

În judo înveți cum luptă adversarul tău, și apoi cum (să) răspunzi. În esență: în judo, intri în ring, îți încercuiești adversarul, și cauți oportunități, iar în momentul în care sesizezi acele oportunități trebuie să lovești repede (iute), nu te poți opri să gândești „Ce s-ar putea întâmpla dacă … sau dacă…”, lovești! Și tocmai asta e abordarea lui Putin!

Putin, în loc să creeze planuri strategice pe termen lung, are o idee vagă despre unde vrea să fie, care este visul său, se străduiește să creeze situații în care are multiple opțiuni diferite, dar apoi practic intră în ring unde vânează oportunități, și adesea, el vede o oportunitate care se dovedește a fi o eroare, dar tocmai asta e ideea: la Putin totul se rezumă la acțiune, ocolind gândirea meticuloasă. Și asta este una din problemele Occidentului, aceea că mereu încercăm să definim: care este planul lui Putin?

Ca și cum cineva la Kremlin ar trasa un plan tactic foarte meticulos pentru, să spunem, dominarea Europei. Și pierdem o groază de timp întrebându-ne care este acel plan, când, în realitate, nu există un plan.

Există doar o idee generală a ceea ce vrea el, pentru care zilnic se întreabă: ce pot face azi care m-ar putea apropia de ceea ce vreau?

Așa a fost în 2008 cu intrarea în Georgia, așa a fost în 2014 cu intrarea în Ucraina. Momente, oportunități, ocazii, nu planificare strategică de ani de zile.

Sigur, a existat un oarecare nivel de pregătire, însă el a fost dat de contextul geopolitic (alegerile din SUA din 2008, refuzul NATO de a da un roadmap pentru cele două state la summitul de la Bucuresti din 2008, anexarea sudului Ucrainei dupa Euromaidanul care l-a fugarit pe Ianukovici in 2014) care i-a permis lui Putin să gîndească: “iată o ocazie de care pot și trebuie să profit!”.

Însă razboiul din Ucraina a intrat deja în a 7-lea lună și ocaziile nu se mai ivesc, dimpotrivă. Putin a încălcat pactul nescris cu rusii care l-a mentinut de 20 de ani la putere  (“Puteți să vă vedeți de viețile voastre în timp ce noi facem ce vrem pe scena internațională”)  si acest lucru este ca o suieratura pe un munte încărcat cu zăpada.

Va declanșa efectul de avalanșă nu în sensul ca oamenii vor ieși în strada masiv să protesteze (desi mobilizarea rezerviștilor e abia la început și nu știm cum se va desfășura mai departe), ci in sensul ca va semăna îndoiala în rândul celor dimprejurul lui Putin: cât de departe sunt dispus sa merg, eu si familia mea, pentru a-l urma pe lider?

 Sunt eu dispus sa ma sinucid pentru lider, ascutând orbește ordine despre care banuiesc că mai jos, pe scara ierarhică, nu vor fi ascultate?

Nu am îndoieli ca Putin va dori sa escaladeze mai departe și va da ordin sa pună forțele nucleare în alerta, ba chiar sa le ordone sa stea cu mâna lânga buton, asteptând ordinul său final. Omul nu stie alta maniera de a actiona decat aceasta: escaladare pâna in ultima clipa, convins ca Occidentul fricos va ceda (ca până acum, de multe ori).

Intrebarea este daca oamenii de langa el vor fi dispusi sa mearga la fel de departe cât vrea el, până in ultima clipa. Impresia mea este ca undeva pe lanțul de comanda, cineva va clipi primul si zaua imediat alăturată va simți clipirea și o va transmite mai departe în zaua care urmează și așa mai departe.

Dacă de 7 luni nu ai cîștigat războiul (ba chiar se vede că îl pierzi), e o chestiune de timp până ce lanțul de comandă se va fisura, pentru că la un moment dat oamenii care îl alcătuiesc vor avea de înfruntat întrebarea care ține de instinctul de supraviețuire: mor și eu odata cu liderul care comandă butonul sau mă salvez și dau naibii liderul?

Nimeni nu se poate pune cu instinctul de supraviețuire, nici măcar cel mai antrenat FSB-ist. O dovadă istorică și un nume în acest sens:  Vasili Arkhipov.

Deja s-a rupt lantul undeva jos. Șocul se va propaga in sus, e o chestiune de timp.

Comparati, daca vreți, decizia lui Putin cu decizia lui Zelenski de a cere ultimilor soldati din Azovstal sa se predea, pentru a rămâne în viață. Soldați care, măcar o parte, au fost eliberați zilele trecute. Torturați cumplit, însă vii.

Va dura probabil trei luni pentru a crește noi forțe, formate din rezerviști probabil slab antrenați și submotivați. Înfruntându-se cu armata din ce în ce mai încrezătoare și bine înarmată a Ucrainei, vor suferi pierderi grele, cu toate problemele politice care le vor provoca acasă.

Între timp, redefinind în mod arbitrar zonele ocupate ca teritoriu rusesc, Putin poate trimite recruți acolo, lucru interzis până acum de hotărârea sa de a nu admite că acesta este un război.

În general, deși strategia politică din spatele acestor noi mișcări este clară, aceasta depinde de credibilitatea amenințărilor lui Putin.

În cel mai bun caz, Putin va trebui să spere că acest lucru îi va permite să dețină teritoriul pe care l-a înșfăcat deja, ceea ce este un indiciu destul de clar că până și el știe că pierde.

Când soldații ruși mobilizați cu arcanul vor pricepe ca liderul lor nu le oferă nici măcar calea rușinoasă a predării la inamic pentru a rămâne în viață, se va rupe nu doar o singura za, ci intregul lanț.

CITIȚI ȘI:

02/10/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | 2 comentarii

JOCURILE BUDAPESTEI ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA

FOTO: VIKTOR ORBAN

În timp ce Alianța occidentală se angajează să sprijine Ucraina până la capăt , Ungaria cere deschis Kievului să renunțe.

Capitalele din toată Europa livrează arme Ucrainei pentru a susține o contraofensivă și sunt de acord că Ucraina va decide când este timpul să înceapă negocierile de pace. Nu și Ungaria care, deși este membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene, a refuzat să se alăture altor aliați occidentali pentru a oferi Kievului sprijin militar.

În schimb, a interzis livrările de arme în tranzit prin Ungaria către Ucraina vecină.

Deși Budapesta a semnat sancțiunile UE, a insistat mai întâi ca unele dintre acestea să fie reduse, și chiar dacă în această vară în estul Ucrainei aveau loc lupte , oficialii maghiari s-au deplasat la Moscova pentru a negocia un acord pentru aprovizionarea suplimentară cu gaz.

Însuși premierul ungar Viktor Orbán a pledat pentru o schimbare de curs în Ucraina. Accentul Occidentului „nu ar trebui să fie pe câștigarea războiului, ci pe negocierea păcii și pe a face o ofertă bună de pace”, a declarat acesta într-un discurs din luna iulie.

„Sarcina Uniunii Europene nu este să stea alături nici de ruși, nici de ucraineni, ci de a sta între Rusia și Ucraina”, a spus el. 

Asistența occidentală nu face decât să prelungească conflictul. „Sancțiunile și livrările de arme nu vor duce la rezultate”, a declarat Orbán la radioul local în august.

„Când cineva se grăbește să stingă un foc, nu aduce un aruncător de flăcări.” 

Poziția lui Orbán față de Ucraina – etalată în vreme ce liderii europeni se îngrijorau de oboseala războiului, de o iarnă de creștere a prețurilor la energie și a inflației – a stârnit neliniște la Kiev și în străinătate asupra faptului că Ungaria s-ar putea dovedi a fi cea mai slabă verigă a Occidentului, care încearcă să gestioneze cea mai mare criză militară din Europa de la al Doilea Război Mondial. 

Oficialii recunosc că Budapesta nu este întotdeauna singură, alte capitale împărtășind uneori cel puțin o parte din preocupările ei.

Lui Orbán „nu-i pasă nimic de Ucraina”, a spus András Simonyi, fost ambasador al Ungariei la NATO și Statele Unite.  

Poziția Ungariei cu privire la război, „nu este doar o pacoste, ci este o amenințare”, a adăugat el.

„Nu cred că NATO sau Uniunea Europeană iau acest lucru în serios. Și cred că este o greșeală.” 

De la revenirea la putere în 2010, Orbán a întreținut legături mai strânse cu Putin | Sean Gallup/Getty Images

Mai aproape de Kremlin decât Kiev.  

Ungaria și Ucraina ar putea împărți granița dintre ele, dar Budapesta a pus mult mai mult accentul pe relația sa cu Moscova.  

„Politica Ungariei în Ucraina a fost întotdeauna subordonată într-o anumită măsură politicii Ungariei în raport cu Rusia”, a declarat András Rácz, membru asociat la Consiliul German pentru Relații Externe.

El a subliniat dependența energetică și investițiile în Rusia ca fiind determinante pentru calculul Budapestei.  

Orbán și-a început cariera politică ca un liberal antisovietic, dar de la revenirea sa la putere în 2010, el a întreținut legături mai strânse cu Kremlinul,având întâlniri frecvente cu președintele rus Vladimir Putin și a încheiat un acord controversat cu o companie de stat rusă pentru extinderea unei centrale nucleare existente.

Pe 26 august, la peste șase luni de la atacul rusesc asupra Ucrainei, Ungaria a eliberat o autorizație pentru ca acel proiect să continue. 

În același timp, în special în ultimii cinci ani, relația Ungariei cu Ucraina, a fost dificilă.  

Budapesta s-a ciocnit în mod repetat cu Kievul din cauza politicilor educaționale și lingvistice ale acestei țări despre care se spune că încalcă drepturile a peste 100.000 de vorbitori de maghiară care trăiesc în vestul Ucrainei.

Drept urmare, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Budapesta a blocat în mod repetat organizarea de către NATO a unor întâlniri la nivel ministerial cu Ucraina.  

Învinovățirea Kievului – și a Occidentului – pentru declanșarea războiului cu Rusia joacă un rol în narațiunea electorală a lui Orbán, a spus politologul Edit Zgut-Przybylska.

„Se potrivește foarte bine cu populismul eurosceptic al Fidesz, care susține că Occidentul imperialist corupt pune în pericol stabilitatea în Europa Centrală și de Est”, a spus ea.

Înaintea alegerilor din aprilie trecut, oficialii partidului de guvernământ Fidesz au susținut – în mod fals – că Ucraina încearcă să se amestece în procesul electoral.

În discursul său de victorie, Orbán l-a citat chiar pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept unul dintre adversarii săi. 

Potrivit lui Simonyi, fostul ambasador ungar, Orbán pare să joace de asemenea un joc geopolitic mai larg, mizând pe ascensiunea unor forțe similare de pe ambele maluri ale Atlanticului. 

Premierul maghiar– sub focul aliaților occidentali pentru subminarea instituțiilor democratice ale Ungariei – vorbește adesea despre un declin relativ al puterii occidentale și despre necesitatea de a construi relații în alte părți ale lumii. 

Rezultatele viitoarelor mandate intermediare ale Congresului din Statele Unite, a spus Orbán în interviul său radio, „ar putea influența politica externă a SUA – inclusiv în ceea ce privește problema războiului și păcii. Contez pe acest lucru.” 

Simonyi a spus că Orbán caută „cel mai bun dintre lumi” – un guvern american populist, de dreapta, care să-l lase în pace, precum și relații cu Rusia și China, cărora nu le pasă ce se întâmplă pe plan intern în Ungaria. 

Războiul schimbă pentru o vreme totul

Cu Occidentul raliindu-se în spatele lui Zelenskyy, Orbán nu a avut de ales decât să cadă în linie | Nicolas Maeterlinck/BELGA MAG/AFP prin Getty Images

Pentru moment însă, asaltul Rusiei din februarie a schimbat calculul. Cu Occidentul raliind în spatele lui Zelenskyy, Orbán nu a avut de ales decât să se încadreze la rând. 

Când liderii UE au fost de acord să acorde Ucrainei statutul de candidat, deschizând ușa unei eventuale aderări la UE, liderul ungar nu le-a stat în cale.

Și, deși Ungaria nu permite armelor să treacă în Ucraina, le permite să tranziteze în alte țări NATO, de unde acestea își pot continua călătoria către linia frontului.

De asemenea, Budapesta a susținut în liniște utilizarea unui fond UE pentru a fi rambursat țărilor care trimiteau echipamente militare la Kiev.

Oficialii unguri spun că țara lor se conformează poziției alianței occidentale. „Există multe mituri despre poziția maghiară”, a spus sub condiția anonimatului un înalt oficial maghiar.

El a descris poziția Budapestei cu privire la sancțiuni, mai ales când vine vorba de energie, ca o reflectare a „realităților geografice și economice” ale țării sale.  

„Nu am fost singurii care au primit avertismente”, a spus oficialul. Dar există încă preocupări. „Cred că nu se rupe consensul, nu se rupe unitatea”, a spus a spus Rácz, de la Consiliul German pentru Relații Externe.

Oficialii se îngrijorează de o tensiune în cadrul alianței

Răspunsul Budapestei la invazie a izolat deja guvernul maghiar în Europa | Anatolli Stepanov/AFP prin Getty Images

Răspunsul Budapestei față de invazie a izolat deja și mai mult guvernul maghiar în Europa și a răcit relația țării cu cel mai apropiat aliat al său, Polonia. 

Dar acum, la peste șase luni de la începutul războiului, unitatea Alianței Occidentale asupra Ucrainei este, de asemenea, încordată.

Există fisuri între pozițiile șoimilor din Rusia și cei din Europa – în special la cei din statele baltice – și unele capitale occidentale, cu privire la chestiuni precum interzicerea vizelor rusești și modul de a proceda cu viitoarele pachete de sancțiuni. 

Există de asemenea, spun unii oficiali, o discrepanță între sprijinul masiv al Washingtonului pentru Kiev și asistența relativ mai modestă a Europei. Iar temerile de oboseală provocată de război, înaintea unei ierni grele, se infiltrează în capitalele europene. 

În acest peisaj, partenerii occidentali sunt îngrijorați de faptul că Ungaria riscă să submineze politicile de unitate și securitate ale UE. 

„Ungurii își practică propria politică imperială față de țările din jurul lor, unde există o minoritate maghiară”, a spus un oficial din Europa Centrală. 

„Orbán trebuie să-și finanțeze politica socială generoasă vânzând securitatea europeană”, a adăugat oficialul, descriind comportamentul guvernului ungar „ca un cal troian rus și chinez”. 

Ungaria, potrivit oficialului, va continua să reziste unor eforturi de a ajuta Ucraina – dar în limitele modului în care „au acționat până acum”. 

„Ei se gândesc doar la ei înșiși, acționează doar pentru ei înșiși”, a spus această persoană. 

Guvernul ucrainean, între timp, și-a moderat criticile publice la adresa Ungariei în ultimele săptămâni, după criticile vocale din partea lui Zelensky în primele luni de război. 

Dar preocupările la Kiev persistă. 

Conducerea Ungariei și-a prezentat „agenda politică internă și agenda prietenilor lor ruși, deosebită – din păcate, de unitate și valori ”, a declarat Ivanna Klympush-Tsintsadze, președintele comisiei Parlamentului ucrainean pentru integrare în UE. 

„Există forțe politice în diferite țări europene și NATO care lucrează de fapt pentru a submina unitatea”, a menționat Klympush-Tsintsadze, adăugând că în Ungaria, aceste forțe sunt la putere.

Abordarea guvernului ungar „mă îngrijorează că va submina și mai mult răspunsul comun”, a spus ea,

30/09/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , | Un comentariu

DECLARAȚIA PREȘEDINTEI R.MOLDOVA în fața ADUNĂRII GENERALE A ONU : „Prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea și crește riscurile de securitate pentru țara noastră”

 Ziarul de Gardă de la Chișinău scrie că președinta Maia Sandu a deplâns la înalta tribună a Națiunilor Unite efectele negative avute de războiul din Ucraina asupra R.Moldova:

„În timp ce ne străduim să menținem pacea, economia și societatea noastră suportă greul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Resursele noastre sunt la limită, investițiile au încetinit, comerțul și rutele de transport sunt perturbate, iar inflația se apropie de 35 la sută.

În plus, ne confruntăm cu un spectru larg de amenințări hibride, de la dezinformare și propagandă până la atacuri cibernetice și presiuni energetice.

Prețurile anormal de ridicate la gazele naturale și încercările Rusiei de a folosi livrările de gaz și petrol ca arme în Europa au declanșat o criză energetică fără precedent. Suntem una dintre cele mai vulnerabile țări în fața acestei crize.

 De la tribuna Adunării Generale a ONU, șefa statului moldovean a declarat că „prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană încalcă neutralitatea Republicii Moldova și crește riscurile de securitate pentru țara noastră”.

Totodată, președinta Sandu a cerut „retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse” și distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, „care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”.

22/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: