CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ţările NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE şi Congresul SUA au cerut Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria

Imagini pentru summit nato iulie 2018 bruxelles photos

 

Premieră istorică la summitul  NATO

Țările membre ale NATO reunite pentru summitul de la Bruxelles, au solicitat miercuri retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

În declarația finală a summitului, țările NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”, adăugând :
 

”Reiterăm sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional.

În conformitate cu angajamentele sale internaționale, solicităm Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără consimțământul lor”, au subliniat Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți 27 de lideri ai ţărilor din Alianţa Euro-Atlantică.

Cu referire la Republica Moldova, aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

În declarație, membrii NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”.

Membrii Alianței au punctat că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil ca urmare a anexării ilegale a Crimeei, a acțiunilor de destabilizare în Ucraina, a încălcării spațiului aerian al NATO, precum și al nenumăratelor exerciții cu dimensiune nucleară.

„Vedem o Rusie mai insistentă, care a folosit forța împotriva vecinilor Ucrainei, a Georgiei, și care are forțe armate și în Republica Moldova împotriva voinței Guvernului”, a precizat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Referitor la Republica Moldova , aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

La 11 iulie și Plenul Adunării Parlamentare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) a votat Declarația și rezoluțiile de la Berlin, în care este menționat și conflictul transnistrean.

Astfel, OSCE reafirma necesitarea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Poziția NATO , îndeosebi în privința Republicii Moldova, vine în contextul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat în luna iunie un proiect de rezoluţie propus de Chişinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Totodată, în raport cu Georgia și Ucraina, declarația finală a summitului intervine înaintea unei reuniuni-premieră privind evoluțiile de securitate la Marea Neagră, întrunire organizată la inițiativa României și la care vor participa și cele două state partenere.

Textul integral al declarației summit-ului este disponibil AICI.

 

 

Congresul SUA a înregistrat o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și condamnă agresiunea Moscovei

 

 

 Congresul SUA a înregistrat la rîndul său o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și este condamnată agresiunea Moscovei.

Statele Unite susțin integritatea teritorială și suveranitatea politică a Moldovei, Ucrainei și Georgiei și reafirmă suportul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, se arată într-o rezoluție înregistrată în Congresul SUA.

Documentul stipulează angajamenul SUA de a susține cele trei state pe parcursul integrării europene, asigurarea securității energetice și intensificarea cooperării comerciale.

Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor  Federației Ruse, ilegal aflate pe teritoriul celor trei state.

Documentul cheamă aliații din Europa și ONU să pună presiune în continuare pe Guvernul Federației Ruse pentru ca această să-și respecte angajamentele internaționale.

 Rezoluția înregistrată în Congresul SUA face apel către Departamentul de Stat pentru dialog deplin și activ împotriva imixiunii Federației Ruse în procesele democratice ale celor trei națiuni suverane.

Cele 3 rezoluţii, din Congresul SUA, Adunarea Parlamentară OSCE şi summitul NATO, survin în contextul aprobării de către Adunarea Generală ONU, în luna iunie, a unei rezoluţii privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
 

 

Surse:

CaleaEuropeană; http://www.diacaf.com;https://radiochisinau.md

13/07/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Departamentul de Stat al SUA e îngrijorat, dar nu știe pentru ce anume… Nici Ambasada SUA nu prea ştie despre ce vorbeşte !

Statele Unite au anunţat luni seara că îşi exprimă „îngrijorarea” în legătură cu modificările propuse de Comisia parlamentară specială, avertizând că măsurile riscă să afecteze acţiunile de combatere a corupţiei şi independenţa justiţiei din România.

„SUA constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere adoptarea de legislaţie care ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi ar slăbi independenţa judiciară în România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de amestec politic. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, se arăta în comunicatul transmis de Departamentul de Stat al SUA.

A doua zi, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că Parlamentul nu poate fi împiedicat să legifereze.

„Cu privire la comunicatul Departamentului de Stat. Departamentul de Stat al Statelor Unite se exprimă cum și cât i se permite. Am citit și eu comunicatul și găsesc două direcții de exprimare.

Prima ipoteză, prima parte când se exprimă îngrijorarea cu privire la legislația care ar putea submina lupta împotriva corupției, ar putea slăbi independența judiciară a României.

Aici, evident, comunicatul se referă la întreaga legislație, deci la pachetul de legi care se vrea a modifica Legile Justiției, pachet de legi care se află în procedură parlamentară la comisia specială.

Prin urmare, Parlamentul sigur nu poate fi împiedicat să legifereze, pentru că asta este misiunea, competența exclusivă pe care o are de la Constituție.

A doua ipoteză a comunicatului de presă, de data aceasta în lectura mea, nu se mai referă la tot pachetul de legi, ci se referă doar la anumite propuneri legislative de natură să slăbească statul de drept, să pună în pericol lupta împotriva corupției”, a declarat Toader, la Ministerul Justiției.

 

 

 

 

 

Dana Gîrbovan (UNJR): Ambasada SUA să clarifice ce articole de lege afectează independenţa justiţiei.

“Ambasada americană la Bucureşti trebuie să clarifice comunicatul Departamentului de Stat şi să expună punctual care propuneri din proiectele de modificare a legilor justiţiei, dezbătute în Comisia parlamentară, ar aduce atingerea independenţei justiţiei şi ar pune în pericol lupta împotriva corupţiei”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, la solicitarea MEDIAFAX.

Dana Gîrbovan afirmă că “nicăieri în comunicatul Departamentului de Stat nu se face vreo solicitare Parlamentului de a retrage proiectele de lege, aşa cum vădit eronat a relatat o parte de presa din România”.

O asemenea cerere din partea Departamentului de Stat ar fi o “ingerinţă” care ar încălca cu adevarat toate principiile democratice si pe cele ale statului de drept, inclusiv Parteneriatul Strategic România – SUA, construit tocmai pe fundaţia respectării mutuale a democraţiei şi statului de drept, a mai spus preşedintele UNJR.

 

 

Jurnalista Sorina Matei a avut după comunicatul de luni seara, curiozitatea legitimă să solicite lămururi suplimentare de la Departamentul de Stat al SUA.

Oficialii de la Washington nu au oferit detalii despre articolele din proiectele de lege care ar afecta independența justiției sau lupta anticorupție, ci transmit că… orice lămuriri pot fi oferite doar de Ambasada SUA la București.

 

 

Fotografia postată de Sorina Matei.

 

Iată şi comentariul ziaristei Sorina Matei:

 

Misterul a fost rezolvat! Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pentru poziționarea pe legile Justiției, Ambasada SUA la Bucureşti.

Am făcut astăzi solicitare oficială la Departamentul de stat al SUA în legătura cu comunicatul pe legile Justiției transmis aseară. Am cerut oficial Departamentului de Stat sa precizeze care sunt prevederile din legile Justiției care afectează independența Justiției și lupta anticoruptie și dacă a recomandat ca toate cele trei legi sa nu fie adoptate sau doar anumite articole. Și care articole mai exact.

Acum Departamentul de Stat mi-a răspuns oficial că pentru aceste răspunsuri să ma adresez ambasadei SUA din România.

Așadar, poziționarea Departamentului de Stat de aseară are legătura directă cu ambasada SUA la Bucureşti despre care susține că deține toate răspunsurile.

Iar pentru orice alte clarificări pe legile Justiției și comunicatul de aseară, Departamentul de Stat al SUA indica în mod oficial Ambasada SUA la Bucureşti”, scrie Sorina Matei pe Facebook.

După ce Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pe poziționarea pe legile Justiției ambasada SUA, vine răspunsul ambasadei SUA care trimite înapoi la Departamentul de Stat: “oferim Declarația Departamentului de Stat al SUA ”

În urma răspunsului oficial al Departamentului de Stat al SUA care pe legile Justiției a indicat pentru clarificări ambasada SUA la București, am cerut punct de vedere în baza aceleiași solicitări și răspunsului Departamentului de Stat, la ambasada SUA la București.

Am primit răspunsul ambasadei SUA la București, la aceeași solicitare trimisă, răspuns care mă trimite înapoi la declarația Departamentului de Stat al SUA.

Cred ca este clar.”

 

 

29/11/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

MOSCOVA INCEARCA SA RESUSCITEZE „MEMORANDUMUL KOZAK” CARE URMARESTE FEDERALIZAREA R.MOLDOVA SI PERPETUAREA PREZENTEI MILITARE RUSESTI IN REGIUNE

 

 Harta auto-proclamatei Republici Transnistrene Au loc mutări cel puţin ciudate în schema soluţionării diferendului transnistrean după întâlnirea din 29 martie a miniştrilor de externe de la Chişinău şi Moscova. Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, l-a invitat pe premierul moldovean, Vlad Filat, în vizită oficială la Tiraspol.

Potrivit surselor noastre de la Chişinău, autorităţile moldovene au primit zilele acestea nişte documente de la Moscova care conţin elemente ale controversatului „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare, respins în 2003 de Republica Moldova.

Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţa, a fost convocat zilele acestea de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin.

 Oficialul moscovit s-a interesat de modul în care partea moldovenească este dispusă „să transpună în practică negocierile de la Moscova, din 29 martie”, dintre ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, legate de soluţionarea diferendului transnistrean.

 In ceea ce priveşte disponibilitatea Chişinăului „de a transpune în practică negocierile de la Moscova”, am încercat să aflăm ce anume s-a negociat. Potrivit unor surse sigure, Chişinăul a primit zilele acestea nişte proiecte de document care trasează baza unei eventuale soluţii „definitive” a diferendului transnistrean.

Sursele citate susţin că, de fapt, Chişinăul a primit un extras din controversatul „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare a Republicii Moldova, parafat, dar respins în cele din urmă, sub presiunea străzii, în 2003, de ex-preşedintele comunist Vladimir Voronin. Proiectele de document prevăd, între altele, rămânerea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei şi întrunirea în şedinţe comune a deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova şi a celor din sovietul suprem de la Tiraspol.

Necunoscută rămâne, însă, deocamdată, poziţia SUA. 

În invitaţie se precizează, totodată, „poziţia părţii transnistrene în privinţa problemelor de importanţă deosebită în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”, a menţionat Iastrebceak. .

Nici autorităţile ruse, nici cele moldovene, nu au oferit până acum detalii concrete despre linia de subiecte negociate de cei doi miniştri de externe. S-a anunţat doar că Moscova ar fi dispusă să accepte acordarea unui statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.

Deşi, aparent, nu s-a spus nimic nou, această informaţie a fost mediatizată ca un mare succes al diplomaţiei de la Chişinău. Într-adevăr, se pare că la Moscova au fost atinse nişte detalii extrem de sensibile, pornind de la interesul manifestat de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin.

Mai mult, sursele citate susţin că partenerii europeni ai Republicii Moldova ar fi la curent cu această schemă de soluţionare a conflictului transnistrean şi că unii dintre

Surprinzător este în acest context şi gestul de ieri al pretinsului ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak. La reuniunea negociatorilor în problema transnistreană desfăşurată la Viena, acesta i-a înmânat vicepremierului moldovean pe probleme de reintegrare, Eugen Carpov, din partea liderului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, o invitaţie oficială de a vizita Transnistria

Premierul Vlad Filat a menţionat că este gata să meargă oriunde dacă aceasta va debloca procesul de negocieri: „Eu merg în zona transnistreană la mine acasă. Eu nu mă duc la mine acasă oficial. Dar eu pot să mă duc oriunde dacă aceasta ajută la rezolvarea acestui conflict. Mă voi întâlni atunci când vom avea o agendă foarte clară şi vom avea această întâlnire prin prisma începerii dialogului formal 5+2.

Prioritatea numărul unu este să avem această înţelegere comună de a relua negocierile formale în formatul 5+2, pentru identificarea soluţiei de reglementare a acestui conflict. Acest lucru este asigurat la ora actuală, la cel mai înalt nivel, de către toate ţările participante în proces şi de către partenerii noştri europeni, dacă vorbim de ţări. Şi Federaţia Rusă susţine acest lucru”

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu

 

14/04/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: