CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Este Rusia pe cale să facă o „greșeală gravă” în Ucraina?

Marinii ucraineni participă la exercițiile militare multinaționale Sea Breeze 2021 care implică peste 30 de țări în apropiere de Herson, Ucraina, 2 iulie 2021, fotografie de Gleb Garanich/Reuters

Foto: Pușcași marini ucraineni participă la exercițiile militare multinaționale Sea Breeze 2021 care implică peste 30 de țări în apropiere de Herson, Ucraina, 2 iulie 2021 (Foto Gleb Garanich/Reuters).

Dacă Rusia ar invada Ucraina

 În 2014, capturarea și anexarea Crimeei de către Rusia și invazia estului Ucrainei au condus la un răspuns puternic occidental – un masiv ajutor militar pentru Ucraina, o consolidare a NATO pe flancul său estic și sancțiuni fără precedent.

 Nu ştim care e obiectivul final al Kremlinului în funcţie de care să se poată construi un posibil scenariu de război. Singura certitudine e că nimeni nu poate spune sigur dacă va fi război sau nu.

Nu ştim ce ne rezervă viitorul, chiar dacă prezentul arată sumbru, relevă https://www.rand.org/blog/2021/12/expect-shock-and-awe-if-russia-invades-ukraine

Avertismentele privind o invazie extinsă a Ucrainei din partea Rusiei ar putea determina Statele Unite și aliații săi din NATO să depășească mult mai mult amplitudinea răspunsurilor lor la asaltul Rusiei din 2014. 

Această militarizare ar putea cauza o creștere dramatică a cheltuielilor de apărare atât de către Statele Unite, cât și pentru NATO în următorul deceniu.

În acest an, Rusia a întreprins o concentrare militară majoră în apropierea graniței cu Ucraina și în Crimeea. 

Liderii de la Kremlin au pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei independente, au acuzat-o în mod fals de provocări și au avertizat Occidentul să nu depășească „liniile roșii” prost definite. 

Moscova a mobilizat „zeci de mii” de rezerviști la o scară fără precedent în epoca post-sovietică.

 Statele Unite şi aliaţii NATO se tem că Rusia ar putea pregăti o invazie . 

Luna trecută, directorul CIA și fostul ambasador al SUA în Rusia, William Burns, au transmis Moscovei un avertisment . Washingtonul a proclamat  „angajamentul său ferm” față de securitatea Ucrainei.

Ucraina, cu ajutorul substanțial al Statelor Unite și al NATO, este pregătită să descurajeze și să se apere împotriva atacurilor. Ucrainenii pot lupta. În 2014, în estul Ucrainei, Moscova a trebuit să introducă forțe regulate după ce ucrainenii organizați în grabă au învins forțele neregulate rusești. Kievul nu se așteaptă ca occidentalii să participe efectiv la bătălii, dar caută sprijin militar.

Ucraina, cu ajutorul substanțial al Statelor Unite și al NATO, este pregătită să descurajeze și să se apere împotriva atacurilor

 Din 2014, Statele Unite au oferit ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari, constând în asistență militară neletală, inclusiv radare de contra-artilerie , ajutor pentru imagini și analize prin satelit și echipamente medicale de luptă. Washingtonul furnizează de asemenea echipamente letale, cum ar fi bărci de patrulare înarmate Mark VI și rachete antitanc Javelin avansate portabile .

Accentul sporirii asistenței occidentale s-a pus pe armele defensive care pot fi absorbite rapid de forțele armate ale Ucrainei și care ar putea ajuta la creșterea capacității ucrainenilor de a împiedica forțele ruse să desfășoare o campanie la scară largă în vederea ocupării rapide a teritoriilor ucrainenela est de râul Nipru pentru cucerirea unor orașe- cheie, cum ar fi Kiev, Harkov și Odesa.

Ajutorul occidental ar putea include sute de lansatoare antitanc și antiaeriene și mii de rachete, de tip Javelin și mai vechiul TOW. Pot fi furnizate de asemenea dispozitive portabile Switchblade, ieftine și ușor de utilizat. Apărarea de coastă poate fi mult îmbunătățită prin desfășurarea de rachete antinavă Harpoon montate pe camioane. Sistemele antiaeriene ușoare Stinger ar putea permite forțelor ucrainene să provoace pierderi grele în cazul oricăror atacuri aeriene timpurii și cu elicoptere și drone care trimit date de țintire artileriei ruse. 

Pe lângă îmbunătățirea utilizării de către Ucraina a informațiilor furnizate de NATO, s-ar putea accelera vânzarea către aceasta a vehiculelor de luptă fără pilot și a munițiilor ghidate de precizie (PGM) asociate.

Statele Unite cântăresc dacă să trimită Ucrainei rachete Stingers ușoare sau sisteme de apărare aeriană și apărare Iron Dome împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune.Totodată,  Statele Unite ar putea furniza elicoptere Mi-17 , care erau pregătite pentru Afganistan. Ucraina a cumpărat drone ale armate turce TB-2 , care s-au dovedit foarte eficiente în războiul dintre Armenia și Azerbaidjan de anul trecut. 

Ucraina ar putea beneficia și de o mai bună comandă și control în războiul electronic și a sporirii capacități de recunoaștere. Toate acestea l-ar putea ajuta să stânjenească mult un blitzkrieg rusesc, deși constrângerile de aprovizionare sau de absorbție ar putea ridica obstacole.

Dacă Rusia ar invada Ucraina, este foarte probabil că ar folosi pe scară mare instrumente sofisticate de război cibernetic și electronic. 

Scopul ar fi acela de a crea „șoc și uimire”și prăbușirea voinței de luptă a Ucrainei.

Dar dacă apărarea Ucrainei rezistă, Rusia ar putea plăti un preț mare. Apărătorii ucraineni au o armată întărită de șapte ani de lupte în estul Ucrainei. 

Ucrainenii ar putea zădărnici încercările Rusiei de încercuire rapidă, iar rachetele lor Stingers ar putea doborî avioanele și elicopterele rusești care furnizează sprijin logistic luptătorilor avansați.

Perspectiva unei rezistențe formidabile a Ucrainei ar putea afecta calculele Kremlinului.

Un răspuns probabil occidental la noua agresiune rusă ar putea fi pregătirea și echiparea extinsă a forțelor ucrainene plus impunerea de sancțiuni financiare și economice asupra Rusiei mult mai ample și mai punitive decât cele aplicate în 2014, iar dacă starea Ucrainei se agravează, Statele Unite sau aliații NATO ar putea ia în considerare o intervenție a propriilor lor forțe. Ar putea fi folosită o forță aeriană și navală formidabilă pentru a câștiga superioritatea aeriană asupra unei mari părți a Ucrainei, creând probabil o „zonă interzisă de zbor”.

Statele Unite și aliații săi ar putea consolida și mai mult flancul estic al NATO cu unități terestre și aeriene majore. Ar putea crește dotările cu noua rachetă balistică de precizie cu rază medie de acțiune și se va întări apărarea aerospațială.

Dacă circumstanțele Ucrainei ar deveni mai grave, SUA sau aliații NATO ar putea lua în considerare intervenția cu propriile forțe.

Nu există un consens SUA sau NATO pentru a-și introduce propriile forțe de luptă în Ucraina. Un motiv poate fi teama că lupta directă ar putea duce la un război european mai larg, poate chiar riscând o amenințare nucleară rusă. Președintele rus Vladimir Putin a spus că în 2014 „eram pregătiți” să punem în alertă armele nucleare. În 2018, a arătat un videoclip lăudăros care simulează o rachetă cu arme nucleare care atacă Florida .

În timp ce ucrainenii ar putea fi în imposibilitatea de a învinge o invazie la scară largă, ei ar putea provoca numeroase  pierderi rușilor, fapt care ar constitui o problemă sensibilă în Rusia. Forțele de ocupație ar fi de asemenea foarte vulnerabile în fața insurgenților ucraineni.

În concluzie, Statele Unite, aliații săi din NATO și Ucraina ar putea impune costuri imediate și dureroase oricărui invadator rus și mulți ani după aceea, Rusia s-ar putea confrunta cu o putere militară consolidată a NATO.


William Harrison Courtney este un diplomat american, funcționând ca reprezentant pentru Statele Unite în Europa de Est. El a activat în funcția de director principal pentru Rusia, Ucraina și afacerile eurasiatice în 1997, a fost ambasadorul SUA în Kazahstan, în Georgia și copreședinte al delegației SUA pentru Siguranța, Securitatea și Dezmembrarea Armelor Nucleare și șef al delegației SUA, cu rang de ambasador, la comisiile de implementare stabilite prin Tratatele privind interzicerea pragului de testare și exploziile nucleare pașnice.

Acest comentariu a apărut inițial pe The Hill pe 8 decembrie 2021.

Publicitate

24/01/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ţările NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE şi Congresul SUA au cerut Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria

Imagini pentru summit nato iulie 2018 bruxelles photos

 

Premieră istorică la summitul  NATO

Țările membre ale NATO reunite pentru summitul de la Bruxelles, au solicitat miercuri retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

În declarația finală a summitului, țările NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”, adăugând :
 

”Reiterăm sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional.

În conformitate cu angajamentele sale internaționale, solicităm Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără consimțământul lor”, au subliniat Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți 27 de lideri ai ţărilor din Alianţa Euro-Atlantică.

Cu referire la Republica Moldova, aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

În declarație, membrii NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”.

Membrii Alianței au punctat că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil ca urmare a anexării ilegale a Crimeei, a acțiunilor de destabilizare în Ucraina, a încălcării spațiului aerian al NATO, precum și al nenumăratelor exerciții cu dimensiune nucleară.

„Vedem o Rusie mai insistentă, care a folosit forța împotriva vecinilor Ucrainei, a Georgiei, și care are forțe armate și în Republica Moldova împotriva voinței Guvernului”, a precizat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Referitor la Republica Moldova , aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

La 11 iulie și Plenul Adunării Parlamentare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) a votat Declarația și rezoluțiile de la Berlin, în care este menționat și conflictul transnistrean.

Astfel, OSCE reafirma necesitarea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Poziția NATO , îndeosebi în privința Republicii Moldova, vine în contextul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat în luna iunie un proiect de rezoluţie propus de Chişinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Totodată, în raport cu Georgia și Ucraina, declarația finală a summitului intervine înaintea unei reuniuni-premieră privind evoluțiile de securitate la Marea Neagră, întrunire organizată la inițiativa României și la care vor participa și cele două state partenere.

Textul integral al declarației summit-ului este disponibil AICI.

 

 

Congresul SUA a înregistrat o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și condamnă agresiunea Moscovei

 

 

 Congresul SUA a înregistrat la rîndul său o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și este condamnată agresiunea Moscovei.

Statele Unite susțin integritatea teritorială și suveranitatea politică a Moldovei, Ucrainei și Georgiei și reafirmă suportul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, se arată într-o rezoluție înregistrată în Congresul SUA.

Documentul stipulează angajamenul SUA de a susține cele trei state pe parcursul integrării europene, asigurarea securității energetice și intensificarea cooperării comerciale.

Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor  Federației Ruse, ilegal aflate pe teritoriul celor trei state.

Documentul cheamă aliații din Europa și ONU să pună presiune în continuare pe Guvernul Federației Ruse pentru ca această să-și respecte angajamentele internaționale.

 Rezoluția înregistrată în Congresul SUA face apel către Departamentul de Stat pentru dialog deplin și activ împotriva imixiunii Federației Ruse în procesele democratice ale celor trei națiuni suverane.

Cele 3 rezoluţii, din Congresul SUA, Adunarea Parlamentară OSCE şi summitul NATO, survin în contextul aprobării de către Adunarea Generală ONU, în luna iunie, a unei rezoluţii privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
 

 

Surse:

CaleaEuropeană; http://www.diacaf.com;https://radiochisinau.md

13/07/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Departamentul de Stat al SUA e îngrijorat, dar nu știe pentru ce anume… Nici Ambasada SUA nu prea ştie despre ce vorbeşte !

Statele Unite au anunţat luni seara că îşi exprimă „îngrijorarea” în legătură cu modificările propuse de Comisia parlamentară specială, avertizând că măsurile riscă să afecteze acţiunile de combatere a corupţiei şi independenţa justiţiei din România.

„SUA constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere adoptarea de legislaţie care ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi ar slăbi independenţa judiciară în România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de amestec politic. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, se arăta în comunicatul transmis de Departamentul de Stat al SUA.

A doua zi, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că Parlamentul nu poate fi împiedicat să legifereze.

„Cu privire la comunicatul Departamentului de Stat. Departamentul de Stat al Statelor Unite se exprimă cum și cât i se permite. Am citit și eu comunicatul și găsesc două direcții de exprimare.

Prima ipoteză, prima parte când se exprimă îngrijorarea cu privire la legislația care ar putea submina lupta împotriva corupției, ar putea slăbi independența judiciară a României.

Aici, evident, comunicatul se referă la întreaga legislație, deci la pachetul de legi care se vrea a modifica Legile Justiției, pachet de legi care se află în procedură parlamentară la comisia specială.

Prin urmare, Parlamentul sigur nu poate fi împiedicat să legifereze, pentru că asta este misiunea, competența exclusivă pe care o are de la Constituție.

A doua ipoteză a comunicatului de presă, de data aceasta în lectura mea, nu se mai referă la tot pachetul de legi, ci se referă doar la anumite propuneri legislative de natură să slăbească statul de drept, să pună în pericol lupta împotriva corupției”, a declarat Toader, la Ministerul Justiției.

 

 

 

 

 

Dana Gîrbovan (UNJR): Ambasada SUA să clarifice ce articole de lege afectează independenţa justiţiei.

“Ambasada americană la Bucureşti trebuie să clarifice comunicatul Departamentului de Stat şi să expună punctual care propuneri din proiectele de modificare a legilor justiţiei, dezbătute în Comisia parlamentară, ar aduce atingerea independenţei justiţiei şi ar pune în pericol lupta împotriva corupţiei”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, la solicitarea MEDIAFAX.

Dana Gîrbovan afirmă că “nicăieri în comunicatul Departamentului de Stat nu se face vreo solicitare Parlamentului de a retrage proiectele de lege, aşa cum vădit eronat a relatat o parte de presa din România”.

O asemenea cerere din partea Departamentului de Stat ar fi o “ingerinţă” care ar încălca cu adevarat toate principiile democratice si pe cele ale statului de drept, inclusiv Parteneriatul Strategic România – SUA, construit tocmai pe fundaţia respectării mutuale a democraţiei şi statului de drept, a mai spus preşedintele UNJR.

 

 

Jurnalista Sorina Matei a avut după comunicatul de luni seara, curiozitatea legitimă să solicite lămururi suplimentare de la Departamentul de Stat al SUA.

Oficialii de la Washington nu au oferit detalii despre articolele din proiectele de lege care ar afecta independența justiției sau lupta anticorupție, ci transmit că… orice lămuriri pot fi oferite doar de Ambasada SUA la București.

 

 

Fotografia postată de Sorina Matei.

 

Iată şi comentariul ziaristei Sorina Matei:

 

Misterul a fost rezolvat! Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pentru poziționarea pe legile Justiției, Ambasada SUA la Bucureşti.

Am făcut astăzi solicitare oficială la Departamentul de stat al SUA în legătura cu comunicatul pe legile Justiției transmis aseară. Am cerut oficial Departamentului de Stat sa precizeze care sunt prevederile din legile Justiției care afectează independența Justiției și lupta anticoruptie și dacă a recomandat ca toate cele trei legi sa nu fie adoptate sau doar anumite articole. Și care articole mai exact.

Acum Departamentul de Stat mi-a răspuns oficial că pentru aceste răspunsuri să ma adresez ambasadei SUA din România.

Așadar, poziționarea Departamentului de Stat de aseară are legătura directă cu ambasada SUA la Bucureşti despre care susține că deține toate răspunsurile.

Iar pentru orice alte clarificări pe legile Justiției și comunicatul de aseară, Departamentul de Stat al SUA indica în mod oficial Ambasada SUA la Bucureşti”, scrie Sorina Matei pe Facebook.

După ce Departamentul de Stat al SUA indică oficial pentru clarificări pe poziționarea pe legile Justiției ambasada SUA, vine răspunsul ambasadei SUA care trimite înapoi la Departamentul de Stat: “oferim Declarația Departamentului de Stat al SUA ”

În urma răspunsului oficial al Departamentului de Stat al SUA care pe legile Justiției a indicat pentru clarificări ambasada SUA la București, am cerut punct de vedere în baza aceleiași solicitări și răspunsului Departamentului de Stat, la ambasada SUA la București.

Am primit răspunsul ambasadei SUA la București, la aceeași solicitare trimisă, răspuns care mă trimite înapoi la declarația Departamentului de Stat al SUA.

Cred ca este clar.”

 

 

29/11/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: