CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O nouă decizie controversată a autorităților de la Budapesta care ar putea crea un nou scandal diplomatic cu România

Ungurii scot artileria grea! Mesaj dur pentru România. Ce ni se reproșează

Mesaje ostile României  vin din țara vecină, prietenă  și aliată, Ungaria

 

Ungurii nu s-au împăcat nici acum  cu deciziile istorice luate la conferințele de pace de la Trianon și Paris care au stabilit frontierele Ungariei după primul   și cel de-al doilea război mondial.

Tensiunile dintre România şi Ungaria au crescut din nou în ultima perioadă, iar guvernanții de la Budapesta lansează în continuare mesaje provocatoare.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat zilele trecute într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj că:

”Pentru noi, Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai grele momente ale istoriei Ungariei, ceea ce este un fapt istoric. Dar noi nu trebuie să avem o relaţie negativă, trebuie să acceptăm acest fapt istoric şi să clădim relaţii pozitive în viitor. Noi suntem pregătiţi pentru asta”, a spus ministrul ungar de Externe, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor

Noi, în relaţiile noastre cu România, bazăm aceste relaţii pe respectul reciproc. Dar acest respect reciproc înseamnă că acceptăm sau cel puţin înţelegem că acelaşi eveniment istoric poate avea altă însemnătate pentru două naţiuni diferite, adăugând că roagă autorităţile din România să ajute minoritatea maghiară.

„Dorim să avem relaţii pozitive, bune, cu România, pentru că acesta este şi interesul comunităţii maghiare din România. Noi rugăm autorităţile din România  să privească comunitatea de 1,5 milioane de maghiari din România ca o resursă valoroasă, care ne leagă pe noi, români şi maghiari, o resursă care îşi dă aportul la performanţele României.

Aşadar, rugăm autorităţile din România să ajute comunitatea maghiară să-şi folosească emblemele naţionale, limba maternă şi să-şi păstreze tradiţiile”, a spus Peter Szijjarto.

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, cu referire la Tratatul de la Trianon, că „nu-i poţi cere unui copil să celebreze moartea mamei sale”.

„Eu pot accepta faptul că ziua de 4 iunie este o zi bucuroasă pentru comunitatea românească, dar trebuie să înţelegeţi că din perspectiva maghiarilor această zi nu este una de bucurie, pentru că a fost ziua în care noi am ajuns în minoritate. Deci, nu ne puteţi cere să celebrăm această zi, precum nu puteţi cere unui copil să celebreze moartea mamei.

Dar, totuşi, putem să proiectăm un viitor împreună (…), pentru că în Europa Centrală, în această regiune, avem nevoie unii de ceilalţi şi trebuie să trăim în pace şi cu respect reciproc, trebuie să păşim dincolo de aceste greutăţi, pentru că nu suntem inamici”, a spus preşedintele UDMR, potrivit Agerpres.

 

 

 

 

Tensiuni maxime cu Ungaria! Mesaj ferm de la Budapesta pentru români. Ni se spune ce să facem în acest an

 

 

 

 

Recent, primarul general al Budapestei  Gergely Karácsony, s-a adresat locuitorilor capitalei ungare, într-o postare pe Facebook, rugându-i ca în data de 4 iunie, la centenarul Tratatului de la Trianon, la ora 16:30, să se oprească din activitate pentru un minut.

Transportul public din Budapesta se va opri timp de un minut. Se vor opri metroul, autobuzele, tramvaiele, iar Gergely Karácsony solicită tuturor, inclusiv cetăţenilor de pe străzile Budapestei să se oprească pentru un minut și de asemenea, traficul de maşini și de biciclete.

În postarea sa, primarul general a afirmat că „trebuie să ne confruntăm cu deciziile greşite ale trecutului, dar şi cu cele din trecutul recent, nu pentru a acoperi rănile acumulate din trecut, ci tocmai pentru a profita de oportunităţile viitorului”.

El a mai scris că, elita politică ungară din timpul Imperiului Austro- Ungar a jucat un rol semnificativ în Dictatul de pace de la Trianon din 1920, care a dus la dezmembrarea Ungariei istorice.

Maghiarii, chiar şi la 100 de ani de la ”Dictatul de la Trianon”, nu pot simţi altceva decât durere profundă  pentru că „am fost evacuaţi din ţara noastră”, Ungaria pierzând două treimi din teritoriu şi veniturile naţionale – a subliniat politicianul.

Primarul general al Budapestei a adăugat, de asemenea, că ”fiecare maghiar poate simţi durere, deoarece ideea autodeterminării naţionale a fost târâtă în noroi. Dintr-un simplu calcul, 3,5 milioane dintre „concetăţenii noştri” au ajuns sub autoritatea unui stat străin, împotriva voinţei lor.

Aproximativ 400.000 au fost nevoiţi să-şi părăsească patria-mamă, mulţi dintre ei trăindu-şi zilele în vagoane de cale ferată săptămâni şi luni la rând, uneori chiar şi ani”. 

În postarea sa, el a mai scris: pentru ca „durerea noastră să nu se transforme în ură, iar privirea spre trecut să nu însemne renunţarea la viitor”, trebuie ca, „măcar pentru un minut, să ne amintim în comun”, relatează https://www.capital.ro/tensiuni-maxime-cu-ungaria

29/05/2020 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Tratatul cu Ucraina din 3 mai 1997- Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României

 

 

 

Ruperea Basarabiei - Motto Eminescu - Istoria unei Tradari nationale - Tratatul cu Ucraina - Tiberiu Tudor

 

 

3 mai 1997: Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României – Tratatul cu Ucraina şi rolul malefic jucat de Silviu Brucan.

În urmă cu 23 ani, pe 3 mai 1997, a avut loc la Kiev ceremonia semnării Tratatului cu privire la „relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.

Apoi cei doi președinți, au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 7 iulie 1997, cu 65 de voturi pentru, 50 contra, 3 abţineri, într-o atmosferă de totală confuzie, Senatul României ratifică „Tratatul cu Ucraina”.

 

 

 

 

 

3 mai 1997: 23 ani de la una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României: Tratatul cu Ucraina. Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan

 

Republica Ucraina – stat apărut în 1991 odată cu prăbuşirea URSS – dispunea astfel de un act prin care actuala graniţă îi era recunoscută de statul român.

Bucăţi din marmura trupului ţării s-au desprins, ducând cu ele zidurile Cetăţii Albe şi ale Hotinului, Ţinutul Herţa, sanctuarul de cultură al Cernăuţilor…

În scurt timp, la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat prin care România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.

 

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947).

Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scria academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina,  de Tiberiu Tudor, o carte document, scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei Teritoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.


Despre aceste „discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat.

La data votării acestui act, preşedintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, preşedinte al României – Emil Constantinescu.

Într-un fragment din carte autorul îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să semneze.Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”,  au acţionat cei doi oameni de stat, Petre Roman şi Adrian Severin.

Iar preşedintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaşte.

Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai recunosc.

Iar actanţii, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare naţională, Petre Roman şi Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica românească.

În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000  de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.

 

Când își poate înceta valabilitatea acest tratat ?

 

 Acest document specifică la articolul 27 că: „Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.

Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor Tratatului, dar nu a făcut-o…

S-a spus că semnarea tratatului ar fi fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.

Astăzi este cât se poate de clar că invitarea României de a adera la NATO nu a depins de semnarea Tratatului cu Ucraina. Considerentele aderării României la NATO erau de natură geopolitică, de locul în care România este aşezată în Europa.

Surse:

Ziaristi Online.

04/05/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Desecretizarea unor documente senzaționale ale CIA despre Ion Iliescu și despre Revoluția anticomunistă din 1989

 

 

 

 

 

Foto: Ion Iliescu, în zilele fierbinți ale Revoluției

 

După preluarea puterii în România, Ion Iliescu a exprimat rezerve cu privire la un sistem multipartit, dar, urmare a presiunii publice, a îmbrățișat pluralismul politic mai repede decât intenționa, dezvăluie un raport CIA din 2 ianuarie 1990, desecretizat recent.

 

Dorința lui Iliescu de a nu se instaura multipartitismul în România a fost exprimată de acesta într-o întâlnire a reprezentanților guvernului provizoriu cu ambasadorul SUA, scrie libertatea.ro.

Întâlnirea a fost relatată și de diplomații britanici de la București. Potrivit unei telegrame britanice desecretizate, Iliescu a spus că România ar trebui să aibă pluralism, dar nu a considerat că asta înseamnă neapărat multipartitism.

Documentele desecretizate de CIA despre prăbușirea comunismului în  Europa de Est le puteți găsi AICI

În opinia sa, ”Frontul Salvării Naționale ar putea să fie un cadru politic mai larg, în care fiecare român ar putea să aibă un punct de vedere.”Un alt raport CIA, datat 28 decembrie 1989, la doar câteva zile după căderea lui Nicolae Ceaușescu, CIA raporta despre ”scepticismul tot mai mare al românilor cu privire la dominația comuniștilor asupra noului guvern.”

De asemenea, CIA constata că ”noul guvern caută un mod de abordare a situației trupelor de securitate internă din toată țara, pentru a pune capăt amenințărilor unor contrarevoluții și pentru a restaura ordinea. În unele cazuri, va oferi probabil amnistie în schimbul predării armelor, în vreme ce va derula o acțiune militară pe străzi pentru a satisface dorința de răzbunare a populației.”Un alt raport CIA, datat 27 ianuarie 1990, preciza că se amplifica „mişcarea de contestare” a Frontului Salvării Naţionale (FSN), care „nu mai poate ascunde lipsa de credibilitate şi disensiunile interne”. (…)

„Preşedintele Iliescu a admis joi că situaţia politică este instabilă, avertizând că s-ar instala anarhia dacă s-ar prăbuşi guvernul provizoriu”, se arată în document, citat de Mediafax.Un alt raport CIA, datat 30 ianuarie 1990, poartă titlul „România: Securitatea revine”.„Continuarea demonstraţiilor antiregim împinge Frontul Salvării Naţinale (FSN), aflat la putere, să recurgă la susţinerea necruţătoarei foste poliţii politice a lui Ceauşescu.

Notă: Actualul profil redus menţinut de Securitate probabil se va schimba dacă, după cum este probabil, FSN va continua să fie vizat de atacuri din cauza susţinerii cu jumătate de măsură a reformelor democratice.

Implicarea personalului Securităţii în limitarea protestelor amplifică mult probabilitatea ca demonstraţiile antiguvernamentale să devină violente.

Aşa cum s-a întâmplat în timpul înlăturării lui Ceauşescu, Armata Română ar putea juca un rol-cheie în supravieţuirea FSN”, se arată în documentul CIA din 30 ianuarie 1990. Unele părţi ale raportului rămân clasificate.

 

DE OCTAVIA CONSTANTINESCU 

https://newsweek.ro/ cia-a-desecretizat-documente-senzationale-despre-revolutia-si-89 

06/03/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: