CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La Chișinău guvernul proeuropean condus de Maia Sandu a fost demis de o coaliție de partide proruse

Foto: Fostul premier al Guvernului R.Moldova, Maia Sandu

 

Criză politică majoră la Chișinău:  63 de deputați din PDM și PSRM au demis Guvernul Sandu 

Guvernul condus de Maia Sandu a căzut la exact 5 luni de la preluare atribuțiilor, fiind demis în urma unei moțiuni de cenzură votate de 63 de deputați de la PSRM și PD, în timp ce Partidul „ȘOR” s-a abținut de la vot.

În acest sens, Maia Sandu va prezenta în termen de cel mult 3 zile, preşedintelui Republicii Moldova, demisia Guvernului.Guvernul își va continua mandatul, cu atribuții limitate, până la învestirea unui nou cabinet de miniștri.

În discursul final, Maia Sandu i-a acuzat de cei care au votat Guvernul de „lașitate”.

„Astăzi nu ați trădat guvernul, dar ați trădat acest popor”.

„Vă vedem. Toți oamenii vă văd. V-a speriat gândul că de acum încolo o să pierdeți controlul asupra justiției”, a mai punctat liderul PAS.

Potrivit procedurii, Maia Sandu urmează să meargă la președinte pentru a depune demisia în termen de 3 zile. După demisia oficială, președintele urmează să convoace noi consultări cu fracțiunile parlamentare. Dacă timp de 3 luni calendaristice nu este votat un Guvern nou, se vor convoca alegeri anticipate. Totuși, dacă sunt 2 tentative eșuate de investire a unui guvern, se pot convoca alegeri anticipate înainte de perioada de 3 luni calendaristice, scrie Timpul md.

Reamintim că, la 6 noiembrie, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a anulat concursul pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, după ce a constatat că membrul comisiei înaintat de președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, lider PSRM, ar fi trișat. În consecință, guvernul și-a angajat răspunderea pentru amendarea Legii Procuraturii în sensul abilitării premierului Maia Sandu cu atribuția înaintării către Consiliul Superior al Procurorilor a „listei scurte” de candidați la funcția de procuror general.

Supărați că premierul „i-a ocolit”, socialiștii proruși parteneri de coaliție  conduși de președintele slugă-rusească Igor Dodon,   au înaintat la 8 noiembrie, o moțiune de cenzură împotriva guvernului, iar deputatul PSRM, Vasile Bolea, a rupt, în fața jurnaliștilor, acordul dintre PSRM și blocul proeuropean ACUM, scrie prestigioasa publicație de la Chișinău Timpul md.

 

Analistul politic Nicolae Negru opina în cadrul emisiunii Nodul Gordian, de la Radio Chișinău:

 

„Intrăm într-o nouă fază de instabilitate, trebuie să se formeze o nouă majoritate parlamentară. Dacă se formează o majoritate parlamentară cu deputați conjuncturali, care nu pot fără putere, există riscul ca Dodon să preia toată puterea în Republica Moldova, toate instituțiile statului, să avem un regim nu comparabil cu al lui Plahotniuc. S-ar putea să avem un regim și mai rău.

Cel puțin, Plahotniuc nu a deschis porțile în fața Rusiei așa cum face Dodon”, a precizat Nicolae Negru.

La București, Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, consideră că ar fi mai oportună organizarea alegerilor anticipate, cu formarea unei noi guvernări mai stabile în Republica Moldova.

„În momentul de față este necesară o rundă de alegeri care să dea o coaliție cu adevărat solidă și care să depășească obiectivele de natură situațională și să-și asume cu adevărat reformele juridice, economice, reformele profunde de care are nevoie Republica Moldova.

Deja am văzut că alegerile locale ne-au semnalizat că Partidul Socialiștilor, pro-rus, împreună cu celelalte partide de aceeași orientare, fundamental anti-reformă, nu acoperă o majoritate, deci există motive coerente pentru ca acest nou vot să așeze, pe criterii foarte echilibrare și corecte, o viitoare guvernare”, a spus Chifu.

 

 

13/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

SCURTĂ ISTORIE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE ÎN ROMÂNIA

Imagini pentru presedinții ai romaniei photos"

Foto: Președinții pe care i-a avut România

 

 

Primul președinte pe care l-au avut românii a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care s-a aflat în fruntea țării timp de 22 de ani în urma unor așa zise ”alegeri”, falsificate regulat, care îl declarau câștigător cu procente stupefiante, ce nu coborau  niciodată sub 99% din numărul votanților.

Încă nu împlinise 72 de ani când  ”iubitul conducător”a fost executat împreună cu soția, în urma condamnarii lor la moarte de către un Tribunal  Militar Excepțional, fiind socotiți vinovați de genocid, acte de diversiune, subminarea puterii de stat și a economiei naționale.

Cei doi fost înmormântați în cimitirul militar Ghencea din București, pe 30 decembrie 1989.

 

După sângeroasa Revolutie anticomunistă din 1989, Presedintia României a fost deținută mai întâi de Ion Iliescu (1990-1996), apoi de Emil Constantinescu (1996-2000), apoi un nou mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), urmat de Traian Băsescu (2004-2007), Nicolae Vacaroiu (interimar 2007), din nou Traian Basescu (2007-2012), Crin Antonescu (interimar 2012) și din nou Traian Basescu (2012-2014).

În prezent, România are un președinte care provine dintr-o familie de sași transilvăneni – Klaus Iohannis – ales pe 21 noiembrie 2014 și care este al patrulea președinte cu origini germane ales în perioada post-comunistă,într-o țară din Europa de Est.

Klaus Iohannis candidează din nou, în ziua de 10 noiembrie 2019, pentru a fi reales într-un nou mandat de președinte al românilor.

Frământările provocate de trecerea de la dictatura comunistă la democrație, s-au reflectat și în rezultatele alegerilor prezidențiale din țara noastră.

România se află încă într-o perioada de tranziție, fiind angajată într-un proces de creștere în plan economic și social. 

 

 

Remember: 

 

 

20 mai 1990, ”alegerile din Duminica Orbului”.

Prezență la vot: 86,19%. 85% l-au votat pe Ion Iliescu.  Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin.

27 septembrie 1992 – turul I. Prezență la vot: 76,29%, dintre care Ion Iliescu (FDSN) 47,34%, iar Emil Constantinescu (CDR) 31,24%.

11 octombrie 1992 – turul II. Prezență la vot: 73,23%, câștigând Ion Iliescu (61,43%).

3 noiembrie 1996 – turul I. Prezență la vot: 76,01%, dintre care Ion Iliescu (PDSR) – 32.25%; Emil Constantinescu (CDR) – 28.22%; Petre Roman (USD) – 20.54%; György Frunda (UDMR) – 6.02%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4.72%;
Gheorghe Funar (PUNR) – 3.22%.

17 noiembrie 1996 – turul II. Prezență la vot: 75,9%; Emil Constantinescu (CDR) – 54,41%; Ion Iliescu (PDSR) – 45,59%.

26 noiembrie 2000 – turul I. Prezență la vot: Ion Iliescu (PDSR) – 36,35%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 28,34%;
Theodor Stolojan (PNL) – 11,78%; Mugur Isărescu (CDR) – 9,54%; György Frunda (UDMR) – 6,22%; Petre Roman (PD) – 2,99%; Teodor Meleșcanu (ApR) – 1,91%.

10 decembrie 2000 – turul II. Prezență la vot: 57,50%; Ion Iliescu (PDSR) – 66,83%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 33,17%.

28 noiembrie 2004 – turul I. Prezență la vot: 58,5%, dintre care Adrian Năstase (PSD – PUR) – 40,97%; Traian Băsescu
(Alianța Dreptate și Adevăr) – 33, 92%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 12,57%.

12 decembrie 2004 – turul II. Prezență la vot: 55,2%; Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr) – 51,23%

22 noiembrie 2009 – turul I. Traian Băsescu (PD-L) – 32,44%; Mircea Geoană (PSD) – 31,15%

6 decembrie 2009 – turul II. Prezență la vot: 64,10%

Conform exit-poll-urilor care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor.Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate, Mircea Geoană obținând 49,57%.

Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a validat rezultatele, după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.

În străinătate au votat 147.754 de cetățeni români, cei mai multi cu domiciliul in Italia – peste 40.000. Acesta a fost cel mai mare număr de votanți în străinătate de până atunci.

2 noiembrie 2014 – turul I. Prezență la vot: 53,17. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 30,37%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 40,44%.

16 noiembrie 2014 – turul II. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 54,43%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 45,56%.

 

(Sursa: https://newsweek.ro/istoria-alegerile-prezidentiale-in-romania)

10/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

GÂNDUL ZILEI

 

 

 

 

 

 

 

Comuniști sunt cei care l-au citit pe Marx si Lenin, anticomuniștii sunt cei care i-au înțeles

– Ronald Wilson Reagan –

 

 

 

 

 

 

 

9. Comunisti sunt cei care...

Ronald Wilson Reagan (n. 6 februarie 1911 – 5 iunie 2004), a fost cel de-al  40-lea preşedinte al SUA.

Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu URSS  în perioada razboiului rece, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea imperiului comunist din estul Europei  și la afirmarea Statelor Unite ale Americii ca singura superputere  globala, pentru următoarele două decenii.

În timpul administratiei sale, națiunea americană s-a bucurat de cea mai lunga perioadă de prosperitate, fără recesiune.

 

Măsurile pe care le-a luat pentru reducerea taxelor, controlarea eficienta a masei monetare și reducerea cheltuielilor guvernamentale nejustificate, s-au dovedit a fi salutare, ele consolidând statutul SUA  de puterea numarul unu la nivel mondial.

În politica externă, s-a  remarcat prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri.

De profesie actor, pe lânga funcțiile sale politice (initial guvernator al Californiei si mai apoi președinte) Reagan a fost un nume cu notorietate în cinematografie și președinte al Screen Actors Guild.

A fost implicat în acțiunile de combatere a infiltrării propagandei comuniste în industria filmului și a militat pentru conservatorism.

În timpul mandatelor sale prezidențiale a devenit celebru pentru vorbele de duh și umorul cu care trata problemele cu care se  confrunta.  

08/11/2019 Posted by | UMOR | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: