CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CUM L-AU NEUTRALIZAT AMERICANII PE VLADIMIR VORONIN, FOSTUL PREŞEDINTE COMUNIST AL R.MOLDOVA, CARE SE IMPLICASE ÎN FALSIFICARE ŞI TRAFIC DE VALUTĂ

 

 

Image result for vladimir voronin photos

 

Foto: Vladimir Voronin

 

Potrivit sursei mentionate, Voronin a fost obligat sa iasa din sfera de influenta a Moscovei in favoarea Washington-ului, „dupa ce serviciile speciale americane au scos la suprafata o retea internationala de falsificatori de bani, din care faceau parte si persoane apropiate presedintelui moldovean”.

Comentatorii de la „Argumentî i faktî” presupun ca in aceasta situaţie, pentru a evita un scandal de proporţii, Voronin a oferit serviciilor americane informaţii despre locul amplasării tipografiei clandestine, dupa care „s-a apropiat de Statele Unite şi a respins semnarea „planului Kozak”.

Banii falşi erau scoşi în Kosovo de catre o grupare criminală albaneză şi de originari din Cecenia, care erau utilizati pentru procurarea de armament . Patrunzând în Moldova, bancnotele erau plasate ulterior în Ucraina şi Federaţia Rusă, iar „cantitati importante de bancnote, trecând prin băncile comerciale moldovene, erau depozitate în rezervele Bancii Nationale a Moldovei”.

„Traficul de falsuri era organizat de catre directorul Departamentului Tehnologii Informaţionale de la Chişinau, Vladimir Molojen, şi de Vladimir Kolesnicenko, reprezentantul afaceristului canadian Boris Birstein, care a finanţat campania electorala a lui Voronin.

Informaţia a fost remisă serviciilor secrete moldovean şi ucrainean, dar Chişinăul nu a reactionat in nici un fel, spre deosebire de Kiev, care a intreprins acţiuni concrete în investigarea cazului şi l-a arestat pe fostul cekist Valerii Statiuk, inspector superior al Departamentului Vamal al Moldovei ”, scriu comentatorii de la Moscova.

Mai mult, acestia afirma ca Voronin era la curent cu operaţiunile de falsificare şi a reglat chiar aceste procese, adaugand că „din aceste tranzacţii, familia preşedintelui moldovean a obţinut un venit net, estimat la 150 milioane euro”.

SCENARIUL STRATEGIC AL SUA

Sa nu uitam ca mai inainte, Voronin era principalul aliat al Kremlinului si nu rata nici o ocazie sa improaşte România cu venin. Acum, el se declara mai proeuropean decât oricare alt lider politic de la Chişinău.
Mai mult, Voronin s-a intalnit la Kiev cu Viktor Iuscenko, cel care le-a redat ucrainenilor orange-ul libertatii şi l-a primit la Chişinau pe liderul revoluţiei de catifea din Georgia, Mihail Saakasvili.

Contactul direct dintre presedintii Ucrainei si Georgiei, ca de altfel şi vizita la Chişinau a preşedintelui României, Traian Băsescu, îl avantaja pe Voronin, care căuta sa rupă o parte din electoratul cu viziuni pro-occidentale, ca să recupereze procentajul pierdut în urma atitudinilor antiruseşti din ultimul timp.

Aceste intâlniri, dincolo de conotatia lor electorală, trebuie privite şi ca un element al unui scenariu strategic al SUA, care incearca să determine o linie a politicii externe din partea Moldovei similară cu cea a Georgiei si Ucrainei.

De fapt, SUA nu faceau altceva decât să ajute Georgia, Ucraina si Moldova – sa-şi uneasca eforturile pentru a scăpa de presiunile politico-militare ale Federatiei Ruse, deoarece dupa instalarea la Kiev a unei administratii dezagreate de Kremlin, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a devenit la fel de periculos pentru Ucraina ca şi pentru Moldova.

OBIECTIV COMUN, INTEGRAREA IN UE

Singurul loc de intalnire al celor trei ţări, cu exceptia CSI, este GUAM, o organizatie de cooperare economica infiinţată în anul 1997, la Strasbourg şi susţinuta de SUA în implementarea mai multor proiecte.

Nu in zadar, unul dintre subiectele principale discutate la intalnirile Voronin – Iuscenko si Voronin – Saakasvili a fost legat de  „perspectivele extinderii rolului GUAM”.

Iuscenko şi Voronin au semnat şi o declaraţie axată pe principiile obiectivului comun de integrare europeană şi al dezvoltării relaţiilor economice in baza standardelor UE.

În document se mai menţiona necesitatea instituirii unui control vamal mixt, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, şi antrenarea SUA si a UE, in calitate de observatori, in procesul de solutionare a conflictului transnistrean.

SUA VOR CONDAMNA EVENTUALELE FRAUDE

„Continui sa sper ca se va ingadui un proces electoral mai deschis, care va fi judecat liber si corect de catre grupurile de observatori la fata locului, dar, sincer vorbind, pana acum, semnele n-au fost bune”, a declarat senatorul american John McCain, co-autorul rezoluţiei senatoriale care a cerut „corectitudine si transparenta” in alegerile parlamentare din Moldova.

El a menţionat că de la Chişinau continuă sa parvină veşti alarmante privind reprimarea opoziţiei, interzicerea demonstratiilor si intrunirilor. 

McCain a precizat că, daca scrutinul va fi considerat fraudulos, din partea SUA vor veni condamnari si critici.

Senatorul republican a adaugat ca rolul Rusiei in regiune este foarte important, insa şi-a exprimat teama că Putin n-a invaţat lectia ucraineană şi că dorinţa sa de a se împotrivi progresului democraţiei la graniţele Rusiei s-a accentuat.

 

Sursa: Ioana Bojan, Gardianul 2015, prin

http://basarabialiterara.com.md/?p=25572

14/05/2017 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Igor Dodon, noul preşedinte al R.Moldova insistă într-un interviu la Moscova, pe FEDERALIZAREA R. Moldova

24_dodon_federalizarePreședintele ales Igor Dodon nu renunță la ideea de federalizare a R. Moldova. Acesta a declarat, într-un interviu pentru agenția moscovită TASS, că „socialiștii au propus un plan de federalizare (a R. Moldova – n.r.) după exemplul Federației Ruse, al Germaniei și SUA”, drept răspuns la intenția autorităților de la Chișinău de a discuta problema acordării unui statut special Transnistriei, scrie www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Înainte de a pleca la Moscova, în ianuarie 2017, Dodon vrea să ajungă în Transnistria să discute cu noul lider nerecunoscut de acolo, Vadim Karsnoselski.

„Pe ambele maluri ale Nistrului trăiesc reprezentanții aceluiași popor. În istoria noastră au fost perioade grele, dar sunt sigur că pe noi ne unesc mai multe lucruri decât ne despart”, a spus Dodon.

Lui Dodon i s-au amintit declarațiile sale din campania electorală cu privire la Crimeea care au aprins spiritele la Kiev, iar socialistul a spus că vrea „relații prietenești și de parteneriat” cu Ucraina, de altfel ca și „cu alte țări vecine”.

„Va recunoaște R. Moldova Crimeea ca parte a Rusiei? Nu e o întrebare simplă, având în vedere că noi avem problema Transnistriei”, a mai spus el.

În altă ordine de idei, Igor Dodon a afirmat că „președintele R. Moldova este obligat să fie moldovenist, nu proeuropean, proamerican sau prorus”.

„Eu am fost și rămân eurosceptic. Având în vedere ce se întâmplă acum în Europa, Moldova nu va deveni membră a UE.

Sunt convins că, în domeniul economic și social, țara noastră va avea mai mult de câștigat, dacă va merge pe calea integrării în Uniunea Euroasiatică”, a afirmat Dodon.

 

15/12/2016 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , | 2 comentarii

Români uitați în imperiul răului

 

La 27 martie 1918 a avut loc Unirea Basarabiei cu Tara-Mama. Numerosi romani  nu pot uita acest act extraordinar, Basarabia fiind prima provincie instrainata care, in anul 1918, s-a unit cu Romania.

In amintirea evenimentului de atunci, un roman de peste Prut, Mihai Prepelita, si-a lansat la Casa Titulescu din Bucuresti, volumul “Romanii uitati in imperiul raului / Dincolo si dincoace de sarma ghimpata”, aparut la Editura Printech.

Cel mai interesant, chiar foarte spectaculos capitol al cartii este de departe cel intitulat “Prizonierii romani din Siberia”, semnat de diplomatul Victor G. Cadere si reprodus pentru prima oara in intregime de Mihai Prepelita.

Diplomatul s-a implicat activ in salvarea romanilor din fosta armata austro-ungara si din Basarabia, aflati in indepartatul si putin ospitalierul pamant al Siberiei.

Dupa cum se stie, mai multi romani ce cazusera prizonieri la rusi au reusit in primavara anului 1917 sa se formeze in Corpul Prim de Voluntari ale carui unitati au luptat cot la cot cu oastea Regatului.

O companie din batalionul românesc -Horia- în Siberia

O companie din batalionul românesc „Horia” în Siberia

Insa actiunea de recrutare a voluntarilor romani in Rusia, care intampinase de la inceput greutati din partea autoritatilor rusesti-aliate, a trebuit sa inceteze total atunci cand Rusia a cazut prada bolsevismului, iar armatele Puterilor Centrale ocupasera Ucraina, intrerupand orice legatura cu Romania.

In aceste imprejurari, ofiterii ardeleni, raspanditi prin diverse colturi ale Rusiei s-au intors care cum au putut in tara, iar cei mai multi au preferat sa ramana si sa impartaseasca mai departe destinul marei mase de soldati romani, ramasi inca in lagarele rusesti, mai ales ca se ivea posibilitatea de a duce lupta mai departe pe frontul francez, asa cum fagaduise generalul Berthelot in trecerea sa prin Rusia, martie 1918, diferitilor reprezentanti ai nationalitatilor ce luptau pentru eliberarea lor de sub dominatia austro-ungara.

In tot decursul anului 1919 s-au facut sfortari pentru evacuarea din Siberia, dar numai ca rezultat al initiativelor particulare ale statelor aliate; astfel, s-au evacuat 14.436 cehi, aproximativ 3.000 italieni, 875 diversi.

Dupa mai multe incercari ale statului roman, cum chestiunea evacuarii devenea tot mai presanta cu cat timpul trecea, s-a ajuns la concluzia ca numai prin trimiterea unui imputernicit al guvernului roman la fata locului se poate astepta rezolvarea urgenta a acelei importante chestiuni.

In acest sens, guvernul roman a hotarat trimiterea lui Victor G. Cadere ca delegat, cu depline puteri, pentru repatrierea voluntarilor si a prizonierilor din Siberia.

Plecarea Misiunii de Repatriere spre Siberia a avut loc la Paris la sfarsitul lunii ianuarie 1920, cand telegramele aratau ruinarea regimului Kolceak si succesele tot mai mari ale bolsevicilor.

Tocmai pentru ca imprejurarile se aratau tot mai potrivnice, Misiunea s-a simtit datoare sa ajunga foarte curand in contact cu romanii din Siberia si cu generalul Janin, ceea ce s-a si intamplat in ziua de 15 aprilie 1920 in Harbin.

De la aceasta data pana la 11 mai 1921, Misiunea Romana in Siberia a repatriat aproximativ 5000 de romani. Despre romani se raportase ca s-ar gasi in numar de aproximativ 2500 in jurul Irkutskului.

Gratie abnegatiei lui Victor G. Cadere, transporturile pe mare s-au efectuat din Vladivostok la porturile europene. Spre cinstea lor, autoritatile japoneze le-au asigurat romanilor din Extremul Orient tot concursul.

Dupa cum precizeaza Victor G. Cadere in raportul sau, in pofida greutatilor de nedescris, a fost infiintata acolo si Sectia Culturala a Misiunii Romane, continuatoarea sectiei respective din Legiunea Romana.

Inca din timpul formarii corpului voluntar in Siberia aparea la Ekaterinburg ziarul “Gazeta Transilvaniei”, iar cu formarea Legiunii a inceput sa apara la Irkutsk gazeta “Neamul romanesc”.

Aceste publicatii urmau un scop de propaganda pur national, care era necesara prin imprejurarea ca prizonierii romani stateau sub influenta miscarilor din lagare, in general unguresti si sub actiunea ideilor bolsevice, de la care romanii trebuiau deturnati.

Considerand faptul ca Misiunea avea de intretinut si prizonierii supusi romani de diferite nationalitati, oameni cu sufletul zdruncinat de cele ce vazusera in Rusia, dezorientati de noua lor situatie si agitati de agentii Crucii Rosii maghiare, a fost creata pe langa birourile Misiunii si o sectie culturala, avand ca organ de propaganda si informatii gazeta “Tara noastra”.

Li s-a explicat celor de alte nationalitati ca Statul roman primeste cu dragoste si bunavointa toti cetatenii tarii.

 

Se poate spune ca aparitia volumului “Romanii uitati in imperiul raului / Dincolo si dincoace de sarma ghimpata”, este un eveniment cultural important .

Bibliografie (Surse):

  • Elie Bufnea, Cruciaţi, tirani şi bandiţi, vol I, În Rusia sovietelor, editura Marist, 2008
  • Elie Bufnea, Cruciaţi, tirani şi bandiţi, vol II, În Siberia lui Kolceak, editura Marist, 2008
  • Simion Ghişa, Luptele românilor cu bolşevicii în Siberia, 1918 – 1920, editura Marist, 2009
  • Ioana Rustoiu şi colectiv, Corpul Voluntarilor Români din Siberia, 1918-1920, album de fotografii, editura Marist, 2010
  • Elie Bufnea, Revoluţia de eliberare naţională a Transilvaniei, Unirea (1914 – 1918), editura Marist, 2010
  • Ioan I. Şerban, Voluntarii transilvăneni şi bucovineni din Rusia în războiul pentru întregirea neamului (1916 – 1919), editura Aeternitas, 2003
  • Blog Basarabia dupa independenta/Dragos Galbur
  • http://www.istoria.md / Cristian  Negrea                                                                                                          
  • Adrian Bucurescu/ Romania Libera                                                            

12/11/2015 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE, ISTORIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: