CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O rachetă a fost lansată spre jurnaliștii care urmăreau cele mai mari manevre militare ruseşti chiar în locul unde urma să ajungă şi Vladimir Putin

 

 

Până pe 20 septembrie, Rusia și Belarus, singurul aliat al Moscovei cu punct de acțiune spre arealul Mării Baltice, organizează Zapad-2017, cel mai mare exercițiu militar rusesc de la sfârșitul Războiului Rece.

Numai că cei doi lideri de stat nu au programată nicio întâlnire în decursul acestor manevre militare.

În cadrul unei etape ale exercițiilor militare, a fost lansată din greșeală o rachetă dintr-un elicopter de tip Ka-52. Racheta a aterizat acolo unde erau vizitatori.  

Presa rusă anunță că cel puțin două mașini au ars. Alți doi oameni au fost răniți și sunt în stare gravă.

 

 

 

În timpul exercițiului militar ruso-bielorus „Zapad-2017“ s-a produs un incident soldat cu raniti. Pe poligonul Lujski de lângă St. Petersburg, un elicopter Ka-52 a lansat din „eroare” o racheta „aer-sol” care a lovit o zona în care se afla public spectator invitat, anunta site-ul 66.ru, care citeaza o sursă informată.

Potrivit sursei, mai multe elicoptere efectuau un zbor in cadrul exercitiului Zapad-2017, când „ceva a scurtcircuitat”.

Ca urmare, o racheta a lovit solul în apropiere de mulțimea adunata la „spectacol”, distrugând cel puțin două mașini.

Din cauza fragmentelor împrăștiate, doi oameni au fost răniți grav, victimele fiind spitalizate. Incidentul a avut loc ieri, dar pâna azi mass-media de stat din Rusia a evitat subiectul.

Sa reținem că tot ieri, 18 septembrie, la acelasi poligon a fost prezent si a urmarit exercitiul militar și președintele rus, Vladimir Putin.

Potrivit presei neoficiale, cel mai probabil, incidentul a avut loc cu puțin timp înainte de sosirea lui Putin.

Nici site-ul Ministerului rus al Apărării nu  anunţă despre incidentul care a avut loc în timpul exercițiului Zapad-2017.

Zapad-2017 a debutat joi, 14 septembrie.

Pentagonul vede în aceste demonstrații militare de amploare un plan ascuns al Moscovei de a-și întări bastionul strategic de la granița baltică a NATO, iar oficiali ai Alianței Nord-Atlantice, experți și lideri politici europeni au atras în mod repetat atenția că Rusia încalcă prevederile de transparență ale Documentului de la Viena și că ar desfășura un număr de trupe mult mai mare decât cel raportat – nu 13.000, ci în jur de 100.000.  

Zapad-2017 se desfășoară în Belarus, în enclava ultra-militarizată Kaliningrad și în mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei în perioada 14-20 septembrie în Rusia şi Belarus, la manevre urmând să participe 12.700 de militari (7.200 din Belarus, 5.500 din Rusia), 70 de aeronave, 680 de echipamente militare (250 de tancuri, 200 de arme, mortiere şi sisteme de rachete) .

În prezent, Rusia deține baze militare în următoarele zone din Belarus: Vileyka (un centru de comunicare al flotei navale), Hantsavichy (stație radar), Bobruisk (bază aeriană) și Baranovichi (bază aeriană).  

 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Alianţa va supraveghea cu atenţie exerciţiile militare şi va trimite trei observatori în regiune. În acelaşi timp, Stoltenberg a solicitat creşterea transparenţei manevrelor.

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, ţară care cunoşte bine primejdia expansionismului rusesc, a declarat că exerciţiile militare Zapad-2017 reprezintă un semn că Rusia se pregăteşte pentru un conflict serios cu NATO.

 

 

 

 

 

Surse: 

 

 

http://www.digi24.ro/stiri/externe/zapad-2017-conflict-discret-intre-putin-si-lukasenko-de-ce-nu-vrea-sa-asiste-presedintele-belarusului-la-exercitiile-militare-din-rusia-794182

Anunțuri

19/09/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cum se fac de râs politicienii „moldovenişti”când susţin că nu vorbesc limba română

 

 

Imagini pentru afise moldoveniste

 

Moldovenismul este un curent politic diversionist antiromânesc, care promovează ideea aberantă că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de poporul român.

Această teorie există în două variante :

a) Una dominantă, „minimalistă”, conform căreia numai moldovenii de la răsărit de Prut au căpătat o identitate etnică diferită faţă de cetăţenii României (inclusiv faţă de moldovenii din vestul Prutului). Pe această variantă, legalizată de articolul 13 al Constituţiei actuale a Republicii Moldova, se bazează definiţia politică a „limbii moldoveneşti” ;

b) Cealaltă variantă„maximalistă”, minoritară şi neoficială, susţine că toţi moldovenii dintre Carpaţi şi Nistru sunt „urmaşi ai slavo-romanicilor bolohoveni” şi au o identitate etnică diferită faţă de români.

Această variantă reinterpretează istoric-retroactiv  graiurile limbii daco-române ca „limbi diferite”, graiul moldovenesc fiind descris ca fiind „limba moldovenească veche”, iar limba română din România actuală precum şi identitatea românească sunt prezentate  în ciuda unei multitudini de dovezi ştiinţifice şi surse vechi, ca fiind „construcţii artificiale recente” prin care moldovenii de la vest de Prut (şi o mică parte dintre cei de la est) ar fi fost „artificial românizaţi după 1859 (când a avut loc Unirea Principatelor), de statul român”.

„Curentul moldovenist”a fost tot timpul sprijinit şi direcţionat pe faţă de puterea de la Moscova, în lupta pentru separarea românilor moldoveni din Basarabia de consângenii lor din România, aceasta făcând parte dintr-o campanie politică îndelungată şi de amploare, în spatele căreia se află Rusia,  care a doreşte să țină R.Moldova cât mai departe de România.

Imagini pentru afise moldoveniste

  Printre principalii promotori actuali ai „moldovenismului” în Republica Moldova, se numără: Mihail Garbuz şi formaţiunea sa maximalistă „Patrioţii Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpaţi şi Prut de către Rep. Moldova) ; Nicolae Pascaru, fondator al asociaţiilor „Mişcarea Voievod” şi „Scutul Moldovenesc”, preşedintele Federaţiei de lupte „Voievod” şi fondator al portalului moldovenii.md; Vasile Stati, istoric şi politician controversat, autor a unor opere la fel de controversate, printre care şi „Dicţionarul moldovenesc-românesc”; Renato Usatîi împreună cu partidele sale şi mişcarea Antifa; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova care s-a aflat la putere timp de 8 ani; Partidul Socialiştilor din Republica Moldova în frunte cu liderul său Igor Dodon; Victor Stepaniuc, fost deputat comunist şi nu în ultimul rând persoane ca Sergiu Perciun (fruntaş al partidului „Patrioţii Moldovei”), Emilian Ciobu (fondator al partidului „Patria”) sau episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel (co-fondator al mişcării „Moldova Mare” declarat deschis „împotriva unioniştilor din Republica Moldova”).

Mai sunt şi alţii…

Cunoscut filorus,Igor Dodon, noul președinte al Moldovei, este și unul dintre adepții doctrinei „moldovenismului”, care spune că Moldova nu este România, iar identitatea moldovenească nu are nici o legătură cu etnogeneza românescă.

„Jandarmul român nu va fi la noi stăpân”; „O parte din România este Ungaria iar cealaltă parte este Moldova”, „Fraţi, fraţi, însă fiecare în casa lui şi fiecare să se uite în ograda sa”, „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut în 1812 am fi avut acum o Moldova întregită”, „Avem istoria noastră, istoria Moldovei” sunt declarații care aparțin slugii ruseşti, Igor Dodon.

Mai mult, la începutul acestui an, preşedintele moldovean a făcut o vizită la Moscova, unde Vladimir Putin i-a dăruit o hartă a Moldovei istorice din secolul al- XVIII-lea elaborată de cartograful italian Bartolomeo Borghi .

Sluga ruşilor, Dodon, și-a exprimat regretul că în 1812 Imperiul Rus nu a anexat întregul teritoriu al Moldovei, ci s-a oprit pe Prut.

„Dacă Imperiul rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, a spus el.

 

 

 

Imagine similară

Foto: Putin îi dăruieşte lui Dodon harta vechii Moldove dintre Carpaţi, Nistru şi Marea Neagră.

 

Şi pentru că vorbim de istorie, teoriile „moldoveniste” susțin  că populaţia romanică ar fi venit la est de Carpaţi abia în secolul al XIV-lea, la mult timp după slavi, care sunt adevăraţii locuitori ai teritoriului.

Din simbioza slavilor cu noii-veniți s-ar fi  născut, de fapt, „norodul moldovenesc”, care evident, după mintea lor cea de pe urmă, este diferit de cel român.

Versiunea  basmelor propagandistice „moldoveniste” sovietice despre etnogeneza „narodului moldovenesc” era şi mai  radicală.

„Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească iar unirea valahilor cu slavii de răsărit a dus la etnogeneza moldoveană,aşa avem două naţiuni şi două limbi diferite şi există o legătură naturală între poporul moldovean, rus şi ucrainian, Statul moldovean s-a format în sânul statelor slave ale Rusiei Kievene şi Galiţiei” (Valeriu Cozma, Adrian Dolghi, Primul manual universitar de Istorie a Moldovei, 2007)

Până la dispariţia URSS-ului trebuie remarcat şi Studiul privind istoria formării poporului moldovenesc publicat în 1978 la Chişinău, în care autorul N.A. Mohov considera că, „valahii sunt diferiţi de moldoveni mai mult decât de bulgari care se înrudesc cu slavii”, iar formarea naţiunii moldoveneşti moderne ar fi avut loc în Basarabia după includerea acesteia în Imperiul Rus”.

În 1991, după declararea independenţei, Republica Moldova a cunoscut alte teorii anti-româneşti.

Îl vom aminti pe Vasile Stati, pretins istoric, politician prorus şi unul dintre cei mai fervenţi promotori ai „moldovenismului”. Este autorul unor monografii intitulate Moldovenii de la est de Nistru (1995), Istoria Moldovei (2002) şi alcelebrul Dicţionar moldovenesc-român (2003).

 

 

 

Imagini pentru dicţionar roman moldovean

Moldovensimul agresiv cu rădăcini în propaganda sovietică, promovat pe timpul guvernării comuniste de la Chișinău și reluat astăzi de președintele prorus Igor Dodon și socialiști, a fost şi este sursa unor situații hilare.

 Imagini pentru    voronin si iliescu photos

Foto: Foştii preşedinti ai României şi R.Moldova, Iliescu şi Voronin

 

 

În timpul unei întrevederi, la Stânca-Costești, din august 2003, dintre președintele R. Moldova de atunci, Vladimir Voronin, și omologul său de la București, Ion Iliescu, jurnaliștii i-au întrebat pe cei doi în ce limbă au vorbit.

Voronin a răspuns atunci că el a vorbit „moldovenește”, iar Iliescu a spus ca a discutat cu Voronin în limba română și că a înțeles perfect ce a spus omologul său moldovean.

O altă situație care a stârnit nedumerire și a făcut deliciul presei a fost declarația fostului comunist Marian Lupu, care a devenit, în 2009 președintele Partidului Democrat, pe care l-a condus până toamna trecută.

În 2010, Lupu a declarat în cadrul emisiunii „În profunzime” de la Pro TV Chișinău, atunci când a fost rugat să precizeze cum se numește limba pe care o vorbește, că e vorba de „română din punct de vedere științific, moldovenească – din punct de vedere politic”.

Peste doi ani, în 2012, acelaşi Marian Lupu se răzgândea:

„Noi nu suntem de acord cu modificarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română. M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”, a menţionat atunci acesta, din postura sa de președinte al Parlamentului.

Trebuie menţionat că, pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova prevalează asupra Constituției și a considerat necesară modificarea articolului 13 din Constituție, pentru ca limba română să devină limba de stat a R. Moldova.

Articolul 13 din Constituție nu a mai fost modificat, iar președintele Igor Dodon a anunțat că sărbătorește astăzi „limba moldovenească”.

 

Marele lingvist român basarabean din exil, Eugen Coşeriu  (n. 27 iulie 1921, comuna Mihăileni, judeţul interbelic Bălţi, România, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania), membru de onoare al Academiei Române (din 1991), fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen şi părinte a ceea ce azi se numeşte lingvistica integrală, unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai secolului XX a susţinut mereu, că : 

„A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.

Savantul a subliniat de asemenea că: „limba culturii şi limba de stat este limba română pentru întreg spaţiul carpato-danubiano-nistrean, adevăr care nu poate submina independenţa R.Moldova ca stat, tot aşa cum nu subminează independenţa Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoaşterea limbii engleze ca limbă oficială, de stat, a acestor ţări”, pentru că, le aduce aminte Coşeriu oponenţilor săi, „graniţele politice nu au coincis şi nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.

 

 

 

 

 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovenism

https://www.vice.com/ro/article/d7e5dz/teoria-ca-moldovenii-nu-se-trag-din-daci

01/09/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Adunarea Generală a ONU va examina problema retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova

 

 

 Imagini pentru sesiune onu photos

 

 

„Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova” va fi examinată de Adunarea Generală a ONU.

 

 

Autoritățile moldovene au solicitat oficial ONU includerea chestiunii privind retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului pe agenda sesiunii de toamnă a Adunării Generale a forului (12 septembrie).

Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru, a expediat o scrisoare oficială Secretarului General al ONU în care menționa că prezența militarilor ruși în stânga Nistrului „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”.

El a cerut ONU să sprijine eforturile Republicii Moldova în vederea finalizării procesului de „retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor armate străine de pe teritoriul național”.

Reprezentantul permanent al Moldovei la ONU, a făcut referire la Declarația summit-ului OSCE de la Istanbul, din 1999, prin care Federația Rusă se angajase să finalizeze evacuarea munițiilor și militarilor săi din Moldova până la sfârșitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. Chișinăul cere ONU ca subiectul să fie examinat separat.

Asta după ce, la începutul lunii mai curent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că „dislocarea pe teritoriul țării a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

În aceeași hotărâre a Curții, militarii ruși, dislocați în stânga Nistrului, sunt etichetați ca „trupe de ocupație” care controlează 11% din teritoriul Republicii Moldova.

La data de 21 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării, care solicită, între altele, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova să promoveze adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind retragerea trupelor militare ruse aflate ilegal pe teritoriul ţării.

Adunarea Generală a ONU va examina la începutul sesiunii anuale din luna septembrie cererea Republicii Moldova privind includerea în agenda Adunării Generale a ONU a unui punct întitulat „Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Ministerul Afacerilor externe precizează că este vorba de staționarea ilegală a Grupului operativ al Forțelor Armate a Federației Ruse pe teritoriul R.Moldova în ultimii 25 de ani, fapt care contravine prevederilor constituționale, neutralității permanente, suveranității și principilor imperative ale dreptului internațional.

Inițiativa Republicii Moldova nu pune în discuție și nu urmărește retragerea militarilor ruși care fac parte din forța trilaterală de menținere a păcii care operează în zona de securitate din regiunea transnistreană.

Toate informațiile în acest sens vehiculate recent în mass-media, în particular din Federația Rusă, distorsionează atât esența inițiativei Republicii Moldova la ONU, cât și a stipulărilor textuale ale documentelor transmise Secretarului General al ONU, se spune într-un comunicat al MAEIE.

Rusia amenință voalat cu dezghețarea conflictului

 

Rusia a reacționat aproape imediat la demersul Chișinăului. Reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, a apreciat gestul Chișinăului ca fiind „neprietenesc și destul de neașteptat” și a spus că „acest lucru nu va contribui la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean”.

Potrivit lui, Adunarea Generală a ONU nu este „platforma potrivită” pentru astfel de discuții. Totuși, surse diplomatice de la Chișinău au comunicat pentru DW că chestiunea privind retragerea trupelor ruse din Moldova va fi examinată de ONU, momentan elaborându-se un proiect de rezoluție în acest sens.

Diplomația moldoveană a venit, însă, cu unele precizări – cererea adresată ONU de a examina retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, nu și la pacificatorii ruși dislocați în autoproclamata republică separatistă.

Această precizare pe care Ministerul de Externe de la Chișinău a ținut să o facă neapărat a trezit suspiciuni la Chișinău. Unii politicieni au atenționat că a cere retragerea armatei ruse din stânga Nistrului fără a solicita înlocuirea actualei misiuni rusești de pacificare este ca și cum ai pune lupii paznici la oi.

 Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei 

Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat vineri la Ministerul afacerilor externe al Rusiei în legătură cu scrisoarea trimisă de autorităţile de la Chişinău către ONU privind retragerea militarilor ruşi care staţionează ilegal în regiunea transnistreană, scrie ria.ru.

La rândul său, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că dacă Chișinăul va insista ca subiectul privind retragerea trupelor rusești din Transnistria să fie discutat la ONU, Rusia va cere forului să pună în discuție problema recunoaşterii Transnistriei.

„Rusia este garantul soluționării conflictului și, prin urmare, poate reprezenta interesele Transnistriei la ONU”, a încercat să explice Krasnoselski.

Ca și reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, liderul transnistrean a amenințat voalat cu dezghețarea conflictului: „Sunt profund convins că cei care doresc retragerea pacificatorilor ruși din zona de Securitate, doresc, de fapt, escaladarea conflictului în regiune”.

Krasnoselski a invocat „pacificatorii ruși” în pofida precizării MAE moldovean în care a accentuat că demersul Chișinăului, adresat ONU, se referă la trupele GOTR, nu la pacificatori.

Pe de altă parte,şi presa din Rusia nu a ratat şansa de a manipula şi a distorsiona  iniţiativa Republicii Moldova, scriind că Chişinăul ar cere retragerea trupelor de menţinere a păcii din regiunea transnistreană.

Anterior, şi reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzea, a interpretat eronat scrisoarea Chişinăului.

Diplomatul a declarat că autorităţile Moldovei cer retragerea militarilor din contingentul de menţinere a păcii, în timp ce reprezentantul R.Moldova la ONU solicitase de fapt scoaterea ultimului efectiv militar al Armatei a 14-a rămas pentru paza depozitului de muniţii din Cobasna.

 

Imagini pentru soldati rusi in transnistria photos

Foto: manevre militare ruseşti în Transnistria

 

Iar viceministrului rus de externe, Serghei Reabkov, declara că „iniţiativa Chişinăului de a cere ONU să includă pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale a subiectului privind retragerea trupelor ruse din Moldova este una provocatoare”.

Ucraina, susține demersul Chișinăului

Ucraina a anunțat că va sprijini inițiativa Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse din Transnistria. Consilierul președintelui ucrainean, Irina Friz, a menționat că „trebuie folosite toate instrumentele internaționale pentru a ne asigura că trupele de ocupație ale Federației Ruse sunt complet retrase din Republica Moldova”.

Nu este prima dată când autoritățile moldovene cer ONU să se implice în problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Un demers similar a fost lansat de către ex-ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicolae Ţîu, încă în 1993, la un an de la semnarea Acordului de încetare a focului la Nistru.

În septembrie 2014, un alt ex-ministru de Externe al Moldovei, Natalia Gherman, a cerut Rusiei, de la tribuna ONU, să-și retragă trupele din Republica Moldova, numai că Natalia Gherman a cerut atunci inclusiv retragerea „forței de menținere a păcii din Transnistria” și înlocuirea acesteia cu o misiune civilă internațională.

În opinia fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, o eventuală rezoluţie a ONU în problema retragerii armatei ruse din Moldova ar avea mai mult „o valoare politică”, deoarece, spune el, „rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu au statut obligatoriu”.

 

 

 

 Radio Chișinău, http://www.dw.com/ro şi  

25/08/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: