CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

11/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

De ce rămâne Afganistanul o amenințare la adresa Europei și Americii ?

Cine sunt vechii și noii talibani? De ce Afganistanul rămâne o amenințare la adresa Europei și Americii
 Foto: Hepta.ro

Toată lumea a fost luată prin surprindere de rapiditatea cu care au preluat puterea de la un guvern corupt care n-a opus prea mare rezistență. Mulți spun că e liniștea dinaintea furtunii, scrie https://spotmedia.ro/de-ce-afganistanul-ramane-o-amenintare-la-adresa-europei-si-americii

Cine sunt vechii și noii talibani? De ce Afganistanul rămâne o amenințare la adresa Europei și Americii?

Ce a căutat Armata Roșie în Afganistan ?

Afganistan a fost monarhie până în 1973, când, în urma unei secete de doi ani care a provocat o criză economică profundă, Mohammad Sardar Daoud Khan, prim-ministrul de atunci, inițiază o lovitură de stat, pașnică, în tip ce “Șahul” era la tratament medical în Occident.

Țara se transformă în republică și încep luptele pentru putere. Moscova se implică în aceste lupte și sprijină un partid marxist.

Daoud Khan ucide un lider al acestui partid, dar în 1978, comuniștii atacă guvernul și preiau puterea, executându-l pe dictatorul Daoud Khan și familia acestuia.

Încep alte lupte pentru supremație și în interiorul formațiunii comuniste, iar când o aripă a partidului împreună cu militarii atacă Guvernul, URSS trimite trupe pentru a-l salva. 

Invazia sovietică în Afganistan - Dezvaluiri BizDezvaluiri Biz

Armata Roșie a invadat Afganistanul în 1979, iar SUA a declanșat operațiunea de susținere a rezistenței împotriva regimului comunist, prin finanțarea și înarmarea mujahedinilor.

Mujahedini, în războiul împotriva Armatei Roșii de acum 40 de ani – Foto: Hepta.ro

Grupările paramilitare islamiste afgane au provocat mari pierderi Armatei Roșii, iar în 1989, cu câteva luni înainte de prăbușirea comunismului, Mihail Gorbaciov, liderul URSS de atunci, a decis retragerea din Afganistan.

Studenții, Al-Qaida și atacurile din 11 septembrie

Talibanii intră în scenă în 1994, ca urmare a vidului de putere lăsat în urmă de colapsul puterii politice și a retragerii sovietice.

Mișcarea a fost fondată din studenții școlilor islamice, de Mohammad Omar, un imam din Kandahar, ca o revoltă împotriva conducătorilor militari ai mujahedinilor, corupți, incapabili să conducă, să oprească violențele și tâlhăriile.

Pe acest fundal, s-a dezvoltat și organizația teroristă Al-Qaida, pentru ca în 1996 talibanii să preia puterea, instalând un regim de teroare.

În 2001, un grup de teroriști ai grupării conduse de Osama bin Laden, liderul Al-Qaida, deturnează patru avioane comerciale.

Teroriștii intră cu două dintre ele în turnurile de la World Trade Center din New York, un avion lovește clădirea Pentagonului, iar cel de-al patrulea aparat de zbor, cu posibila țintă Casa Albă sau Capitoliul din Washington, e prăbușit de pasageri, care iau cu asalt cabina piloților în care se aflau membrii Al-Qaida.

În cel mai sângeros atac terorist au murit 2.977 de oameni și peste 25.000 au fost răniți, iar alte zeci de mii sunt intoxicați cu fum și praf generat de prăbușirea celor mai înalte clădiri din New York, având probleme de sănătate.

La scurt timp după tragedie, George W. Bush, președintele SUA de atunci, declanșează două operațiuni militare de anvergură împotriva Irakului, condus de Saddam Hussein, și a Afganistanului.

La zece ani de la moartea lui Osama bin Laden, Al-Qaida are o conducere  slăbită | Jurnal.md

Osama bin Laden, liderul Al-Qaida și cel care a planificat atacurile, a fost ucis, în data de 2 mai 2011, de trupele speciale americane printr-o intervenție în orașul Abbottabad din Pakistan, unde acesta se ascundea într-o casă-fortăreață.

De ce se retrag americanii ?

Decizia de retragere a trupelor americane din Afganistan a fost luată de Donald Trump, fostul președinte al SUA. Ea a fost susținută și de Joe Biden, actualul președinte.

31 august 2021 e data limită la care militarii americani trebuie să părăsească țara, conform înțelegerii dintre administrația SUA, fostul guvern afgan, dar și lideri ai talibanilor.

Ultimii au reușit să răstoarne regimul ales al președintelui Ashraf Ghani fără ca forțele guvernamentale să opună o prea mare rezistență. În 15 august, Ghani fuge din țară și se adăpostește în Tadjikistan, iar țara intră sub controlul total al talibanilor spre groaza multor locuitori care n-au uitat regimul de teroare de acum 20 de ani.

Talibanii Sărbătoresc Retragerea Trupelor Americane Din Afganistan: „Am  Câștigat Războiul! America A Pierdut!” | Libertatea

Foto: Talibanii serbează retragerea americanilor din Afganistan

“Totul e în mâna talibanilor – arme, blindate, elicoptere. Tot ce au lăsat în urmă trupele guvernamentale care s-au predat”, a relatat jurnalista CNN Clarissa Ward, din Kabul.

“Talibanii se bucură de moment, vor ca lumea să-i vadă. Cred că acesta e și motivul pentru care ne lasă să-i filmăm”, a adăugat ea.

“Femeile din Afganistan sunt împietrite de spaimă. Nu au nicio idee ce se va întâmpla. Se ascund pur și simplu în case”, a relatat jurnalista CNN.

În 1996, când au preluat pentru prima dată puterea, talibanii au impus ca sistem juridic Legea Sharia, un cod islamic strict, de inspirație religioasă, în care femeile nu au niciun drept, iar pedepsele sunt crude și primitive – biciuirea în public, omorârea prin lovire cu pietre sau tăierea membrelor.

Taliban Chief Haibatullah Akhundzada May Be In Pakistan Army Custody:  Sources Cite Foreign Intel

Haibatullah Akhundzada (foto) este liderul suprem al talibanilor. Conform Washington Post, el a preluat conducerea în anul 2016, după ce fostul conducător Akhtar Mohammad Mansour a fost ucis în Pakistan de o dronă americană.

Prinși între o societate tribală și un stat pe care nu vor să-l construiască

“Talibanii sunt prinși între o societate tribală pe care încearcă s-o ignore și nevoia construirii unei structuri statale pe care refuză s-o realizeze”, scria jurnalistul pakistanez Ahmed Rashid, care a publicat mai multe cărți despre Afganistan.

E greu de crezut că, în lipsa banilor și a unui program politic, noii talibani vor reuși să guverneze pașnic și să evite haosul.

Pentru a obține fonduri, de oriunde, trebuie să facă multe compromisuri, iar acestea vor produce tensiuni între grupările de luptători.

Un nou stat islamic îi va inspira pe mulți fundamentaliști, iar un nou val de atentate asupra Occidentului, pregătite în Afganistan, reprezintă o amenințare pe care liderii politici europeni o iau deja în calcul.

La asta se adaugă și un nou val de imigranți care poate destabiliza Uniunea Europeană.

Cel mai probabil, asistăm la liniștea dinaintea furtunii, iar Afganistan va rămâne mai departe un teritoriu al confruntării, dar și o amenințare la adresa stabilității Europei și Americii. 

ADDENDA:

În 21 decembrie 2001, la trei luni de la atentatele de la World Trade Center, New York, România, printr-o hotărâre a Parlamentului, s-a alăturat coaliției internaționale de “luptă împotriva terorismului” și a trimis trupe în Afganistan.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este IohannisArmataRetragereAfghanistan-1024x576.jpeg

Klaus Iohannis, prezent la ceremonia de retragere a militarilor români din Afganistan – Foto: Presidency.ro

Miercuri, 21 iulie 2021, în mijlocul săptămânii, la 20 de ani de la începutul războiului, la Arcul de Triumf a avut loc o ceremonie militară la care a participat și președintele Klaus Iohannis. Ceremonia a marcat retragerea trupelor noastre din Afganistan.

29 de militari români și-au pierdut viața în operațiunile desfășurate alături de aliați, iar peste 130 au fost răniți. În toată această perioada, trupele noastre au fost apreciate, și-au executat cu profesionalism misiunile, iar opinia publică a susținut implicarea într-un conflict complicat și fără sfârșit.

02/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

De ce tace Klaus Iohannis după declarațiile obraznice ale președintelui Ungariei?

Deputatul AUR de Mureş, Dan Tănasă, critică lipsa unei reacţii publice a preşedintelui Klaus Iohannis la „declaraţiile inacceptabile şi impardonabile” ale preşedintelui Ungariei, făcute luni la Kiev, în prezenţa premierului Florin Cîţu.

Dan Tănasă: De ce tace Klaus Iohannis în cazul declarațiilor fără precedent ale Președintelui Ungariei?

La trei zile după declarațiile inacceptabile și impardonabile ale Președintelui Ungariei, făcute luni la Kiev, în prezența Premierului Florin Câțu, Președintele României nu a avut nicio reacție publică, scrie pe Facebook deputatul partidului AUR în Parlamentul României, Dan Tănasă.

Potrivit acestuia, vorbind „strict diplomatic”, reacţia României trebuia să vină de la omologul preşedintelui Ungariei, adică de la Klaus Iohannis.

Președintele Ungariei, Janos Ader, a declarat la Kiev, în prezența lui Florin Câțu, încă Premier al României, nici mai mult nici mai puțin decât că România este stat ocupant în Transilvania, făcând referire la Trianon.

România a „reacționat” printr-un mesaj banal comunicat ambasadorului Ungariei la București, consemnează http://www.napocanews.ro.

„Atunci când Ungaria iese cu o declaraţie la nivel de şef de stat, iar România reacţionează la nivel de ministru de Externe, nici măcar la nivel de premier, România se poziţionează inferior, la nivelul unei slugi. Cum e posibil ca preşedintele României să nu reacţioneze la asemenea insulte aduse românilor? Cum e posibil la Iohannis să nu reacţioneze la o asemenea manipulare grosolană a adevărului istoric? Ale cui interese le apără de fapt Klaus Iohannis prin tăcerea sa asurzitoare în faţa Ungariei?”, a arătat deputatul AUR de Mureş, în postarea sa.

Într-adevăr, în termeni diplomatici, reacția Bucureștiului este una de slugă. Ministrul Afacerilor Externe nu l-a deranjat pe ambasadorul Ungariei să-l cheme la minister pentru a-i înmâna o notă de protest. Nu. S-a limitat doar să comunice un mesaj prin care își exprimă dezacordul.

Atenție, Bogdan Aurescu nu s-a deranjat nici măcar să iasă cu o declarație de presă. Grija autorităților de la București a fost aceea de a deranja cât mai puțin partea maghiară. Ridicol!

Strict diplomatic vorbind, reacția României trebuia să vină de la omologul Președintelui Ungariei, adică de la nimeni altul decât Klaus Iohannis.

Atunci când Ungaria iese cu o declarație la nivel de șef de stat iar România reacționează la nivel de ministru de Externe, nici măcar la nivel de Premier, România se poziționează inferior, la nivelul unei slugi.

Cum e posibil ca Președintele României să nu reacționeze la asemenea insulte aduse românilor? Cum e posibil la Iohannis să nu reacționeze la o asemenea manipulare grosolană a adevărului istoric?

Ale cui interese le apără de fapt Klaus Iohannis prin tăcerea sa asurzitoare în fața Ungariei?

26/08/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: