CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Năzdrăvănii neomarxiste clocite la Bruxelles

Alinierea la „dragi colegi” reintroduce spiritul unui decret comunist din România, privind formula de adresare tovărășescă, garanție a încolonării și acceptării răului absolut în numele „cauzei„.

Publicaţia italiană Il Giornale a descoperit şi făcut public un document al Comisiei Europene destinat circulației interne ca „ghid pentru comunicare incluzivă”, care a stârnit un val de discuții şi critici din cauza indicațiilor care interziceau folosirea termenului de Crăciun, a numelor creștine precum Maria și Ioan,sau a expresiei „ doamnelor și domnilor”.

Documentul promovează şi interdicții paradoxale de limbaj precum „colonizarea lui Marte”, formula corectă urmând să fie „trimiterea oamenilor pe Marte”.

„Nu vă referiți la perioada Crăciunului și nu folosiți nume creștine precum Maria sau Ioan, pentru a evita rănirea sentimentelor unora’ – așa sună indicațiile absurde din acest document intern al Comisiei Europene.

Același document interzice folosirea unor termeni precum ‘lucrători sau polițiști’, iar formularea clasică ‘doamnelor și domnilor’, trebuie înlocuită cu ‘stimați colegi’.

Nebuniile „comunicarii incluzive” a Comisiei Europene nu se opresc la Crăciun și la abolirea cuvintelor bărbați și femei, ci se întinde asupra tuturor zonelor societății, punând sub semnul întrebării principii precum apartenența națională și familia.În document se face invitația de a nu se face referiri la persoanele căsătorite sau necăsătorite și de a „evita legarea conceptului de familie de un statut juridic”.

Principiul este că nimeni nu trebuie să se simtă jignit. Cu o excepție, creștinii, cei care cred în valoarea familiei și au respect pentru poporul lor. Celorlalți, totul le este permis, chiar dacă șterg cu buretele milenii de istorie”, notează Il Giornale.

Documentul avertizează împotriva ofensării „apatrizilor sau a imigranților”, invitând să evite utilizarea termenului de „cetățean” deoarece „nu toată lumea din UE este cetățean”. Cu alte cuvinte, este interzis să se spună „toți cetățenii au dreptul la siguranță.

Acest adevărat vademecum (manual) al corectitudinii politice a stârnit reacții de indignare din partea lumii politice italiene. Dacă liderul Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, a spus răspicat: „Acum e suficient: istoria noastră și identitatea noastră nu pot fi șterse”, secretarul Legii Matteo Salvini a numit documentul o „nebunie”, iar secretarul adjunct al Ligii, Lorenzo Fontana, a renunțat la mănuși. «Ceea ce se întâmplă în această Europă, în care se impune o deriva antropologică și socială a obiceiurilor și tradițiilor noastre, este ceva monstruos. Trebuie să luptăm cu toată puterea ca acest lucru să nu se întâmple”.

Marco Zanni, președintele grupului Identitate și democrație din Parlamentul European și șeful delegației Lega, Marco Campomenosi, au scris într-o declarație comună: „Este îngrijorător că acest mod de gândire este adoptat de instituțiile europene: ne-am dori Europa mai bună. Folosiți banii cetățenilor, pentru a rezolva probleme mult mai concrete și urgente. Nu ne vom face complici: vom continua să apărăm valorile iudeo-creștine ale Europei și sacrosanta libertate de exprimare a cetățenilor”.
O condamnare unanimă vine chiar și din cadrul grupului PPE. Carlo Fidanza declară: «Suntem nebuni! Încă un pas mic spre nicăieri”, iar europarlamentarul spaniol Jorge Buxadé, vicepreședinte al partidului spaniol Vox, nu se ascunde după cuvinte pentru a condamna documentul: „Barbarii sunt înăuntrul cetății”.

„Personal, nu știu până unde vor continua toate aceste inepții. Corectitudinea politică sumbră, promovată fanatic la nivel european, nu dorește altceva decât eliminarea oricărei urme a identității individuale, incluzând etica, religiozitatea si spiritualitatea cetățenilor statelor membre. Vorbim despre ‘unitate în diversitate’, când de fapt avem de a face cu un uniformism de tip nivelator. Un comunism neomarxist, total dăunător, pe care națiunea noastră l-a mai traversat.

‘Doamnelor și domnilor’, oricât ar supăra: mama rămâne mamă, el rămâne el, iar perioada Crăciunului va reprezenta miracolul nașterii Mântuitorului de către Maria. Pentru totdeauna! Corectitudinea politica nu dă dreptul nimănui la eliminarea valorilor fundamentale ale acestui continent! Doamne, dă-le mintea de pe urmă!”, a transmis parlamentarul liberal Ben Oni Ardelean pe pagina sa de Facebook. 

***

Potrivit documentului, ar trebui evitat cuvântul „Crăciun” în comunicarea publică, putând fi înlocuită cu sintagma „sărbătoare”. Referitor la sărbători, Comisia Europeană cere ‘să evităm să considerăm ca fiind de la sine înțeles că toată lumea este creștină’: în loc să spunem sau să scriem ‘Crăciunul este stresant’, CE propune să folosim cuvintele: ‘Sărbătorile sunt stresante’.

Iată concret şi câteva din aceste „orientări”privitoare la tratamentul egal conţin acest ghid intern:

  • Nu utilizați substantive sau pronume care au legătură cu genul subiectului;
  • Mențineți un echilibru între sexe în organizarea fiecărui grup specilizat
  • Dacă utilizați conținut audiovizual sau mărturii, asigurați-vă că diversitatea este reprezentată în fiecare aspect;
  • Nu vă adresați audienței cu cuvintele „doamnă” sau „domn” ci folosiți un generic „stimați colegi”;
  • Când vine vorba de transsexuali, identificați-i după indicația lor;
  • Nu folosiți cuvântul „bătrâni”, ci „oameni în vârstă”;
  • În cazul persoanelor cu dizabilități, referirea să se facă la persoană, nu la boală (de exemplu, în loc de „Andrei este infirm”, trebuie folosit „Andrei are o dizabilitate”).
  • În ghid sunt și referiri la o comunicare „corectă” în ceea ce privește religiile. De exemplu, în text este indicat, în orice conținut de comunicare, „să nu se folosească nume proprii tipice unei anumite religii”.

Documentul de uz intern a stârnit controverse în mai multe țări, în special din cauza modului în care era recomandată utilizarea cuvântului Crăciun.  Vaticanul a luat poziție după ce Comisia Europeană a recomandat creștinilor din Uniunea Europeană să nu folosească termenul de  Crăciun pentru a nu ofensa persoanele de o altă religie.

Comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, a retras documentul intern privind comunicarea de incluziune socială care a stârnit controverse cu privire la utilizarea cuvântului Crăciun.

 „Inițiativa mea de a dezvolta documentul intern ca ghid de comunicare pentru personalul Comisiei a avut ca scop atingerea unui obiectiv important: acela de a ilustra diversitatea culturii europene și de a arăta natura incluzivă a Comisiei Europene față de toate straturile sociale și convingerile cetăţenilor”, a explicat comisarul.

01/12/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Un comentariu

Varujan Vosganian : De ce versiunile mai contagioase ale coronavirusului ocolesc China?

China nu mai are, practic, epidemie. Dintr-un miliard de vaccinați, toți par a fi imunizați, adică nu se mai îmbolnăvesc și nu mor. Ce fel de vaccin e acela care chiar seamănă cu un vaccin? Din jumătate de miliard de nevaccinați (adică mai mulți decât toată populația Uniunii Europene), nu se îmbolnăvește și nu moare nimeni. Cum s-au imunizat natural acești oameni?

De ce versiunile mai contagioase ale virusului ocolesc China? Și mai ales, de ce tocmai China, de unde a plecat virusul, să scape, cel puțin până acum, teafără? Cei care au scăpat (sau au produs) virusul, și-au propus să fie neatenți și să-i dea drumul prin lume abia după ce au descoperit antidotul?

Fost ministru și parlamentar, Varujan Vosganian apreciază că o ciudățenie a pandemiei este faptul că „leagănul” coronavirusului, China, nu doar că nu mai raportează infecții și decese în timp ce pandemia face ravagii în restul lumii, dar China este și ocolită de noile variante mai agresive ale virusului.

„Interesant că nimeni nu-și pune întrebarea cum e posibil ca în China, începând cu martie 2020, să nu existe, practic, infectați și decedați în urma epidemiei de coronavirus. Să nu-mi spuneți că China măsluiește rezultatele. Nimeni nu poate ascunde realitățile la o asemenea scară. Dacă fumezi noaptea, la lumina felinarului, un satelit îți poate citi marca țigării.

E imposibil ca China să înregistreze zeci, sute de mii de morți și nimeni să nu-i vadă. În plus, China nu e Coreea de nord (care refuză să ofere date, dar se cunoaște că în mai multe regiuni și printre membrii forțelor armate s-au instituit carantine). În China sunt ambasade, funcționari străini, spioni sub acoperire. Există o anumită opoziție politică, religioasă, culturală, chiar dacă firavă. Infectările, focarele, internările la terapie intensivă și decesele nu ar putea fi, în totalitate, ascunse. Cum a fost, de pildă, cazul focarului din Wuhan, cu imaginile filmate acolo care au circulat în întreaga lume.

Cu toate astea, China nu are, practic, epidemie. Dintr-un miliard de vaccinați, toți par a fi imunizați pe bune, adică nu se mai îmbolnăvesc și nu mor. Ce fel de vaccin e acela care chiar seamănă cu un vaccin? Din jumătate de miliard de nevaccinați (adică mai mulți decât toată populația Uniunii Europene), nu se îmbolnăvește și nu moare nimeni. Cum s-au imunizat natural acești oameni? De ce versiunile mai contagioase ale virusului ocolesc China? Și mai ales, de ce tocmai China, de unde a plecat virusul, să scape, cel puțin până acum, teafără? Cei care au scăpat (sau au produs) virusul, și-au propus să fie neatenți și să-i dea drumul prin lume abia după ce au descoperit antidotul?

Întrebări pe care ar trebui să ni le punem și care ar trebui să constituie o preocupare pentru întreaga omenire. Și n-ar fi singurele întrebări în legătură cu pandemia asta ciudată. Și n-ar fi singurele răspunsuri de care avem nevoie ca să înțelegem pe ce lume suntem”, a scris Varujan Vosganian, pe Facebook,reluat de http://www.napocanews.ro.

27/11/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , | Un comentariu

PREZENTUL ÎN FAȚA HĂȚIȘURILOR ȘI CAPCANELOR GEOPOLITICE

Prin hățișurile geopolitice ale prezentului

Publicația https://trenduri.blogspot.com avertizează că în timp ce China duce o luptă continuă pentru cucerirea Asiei cu proiectul său Inițiativa Belt and Road (BRI) de globalizare cu caracteristici chineze, Rusia trage în direcția Orientului apropiat.

China bate spre Africa, Rusia spre America Latină. Iată vectorii pe care trebuie să-i urmăriți în viitorul apropiat.

Nu-i exclus ca unul dintre cei doi jucători amintiți să intre pe un teritoriu aparent al celuilalt. „Invazia” lor e tovărășească.

Geopolitica urmărește lupta dintre viziuni. E o iluzie să crezi că un imperiu se poate construi cu puterea militară. Desigur, ai nevoie de putere militară, însă, înainte de asta, ai nevoie de o viziune despre lume. Fără aceasta puterea militară este în van.

De aceea, în zona geopoliticii nu te axezi obligatoriu pe studierea armelor, a munițiilor și a puterii militare, ci mai mult pe puterea culturală, pe forța de persuasiune. 

La ora actuală avem o forță uniformă care domină lumea: Imperiul Britanic. Și, de asemenea, avem forțe rebelă care, cu chiu cu vai, au reușit să-și domine propriile teritorii.

Vorbim aici despre Rusia, China și Iran.

Recent, rebelilor li s-a alăturat Afganistanul, ale cărui forțe patriotice tocmai ce-au reușit să elibereze țara de sub ocupația americană. Mai avem în America Latina câțiva rebeli, dar și câteva state importante realmente ocupate de către Imperiu.

Ce viziune oferă Imperiul Britanic? Democrația, multipartidismul, alegeri libere, „idealul american” și restul șabloanelor. Ce viziune împărtășesc rebelii? În fapt, dacă stau să judec corect, mai nimic. Să ne uităm prin ograda lor.

Chinezii ar putea vinde un comunism care-i un confucianism pur reșapat. Nu se potrivește niciunei alte țări în afară de China.

Dacă încerci să-l imporți în Europa ai putea să obții, în cel mai bun caz, o glumă bună. Ce poate exporta Rusia? Viziunea țarului atotputernic și protector al poporului său? Să fim serioși!

Glumind, am putea spune că singurul produs al lor de export(în afara gazelor și-a petrolului) era Zaharova pe vremea când încă era tânără. Însă, sub nicio formă Rusia n-are vreo viziune despre lume și viață care să poată fi pusă în practică pe undeva prin lume. 

Ce-ar putea oferi Iranul? Aici e discutabil. Modelul său de republică islamică este o versiune modernizată a califatului care are adepți puternici atât în lumea șiită cât și-n cea sunită. Chiar și în Turcia – care poate fi considerată o democrație de tip occidental – omul simplu visează la un califat. Desigur, lumea islamică are caracteristicile sale. Însă asta nu e suficient pentru a avea o viziune globală.

Vă imaginați modelul republicii-califat aplicabil pe undeva prin Europa? Poate doar în Franța, Anglia sau Germania după ce musulmanii vor depăși „pragul necesar”. Pe care probabil vor depăși! Dar până atunci, puțin probabil.

Ce poate exporta Cuba sau Venezuela? Cele două țări abia reușesc să se auto-determine, fapt admirabil dacă ținem cont de sabotajele pe care le fac americanii.

Însă, marxismul lor e expirat. Bolivarismul, de asemenea, are nevoie de reșapări puternice. 

Ceea ce constatăm la prima vedere este că Imperiul e în avantaj. E singurul care are de dat ceva „coerent” despre lume, ceva care a fost exportat, așadar ceva care pare a fi trecut proba timpului. Putem însă să tragem concluzia că Imperiul a câștigat? Paradoxal, nu. Și, dacă suntem sinceri cu noi înșine, putem constata limpede că fix așa e.

Dezastrul numit Biden nu e doar o realitate; este, în același timp,  un simptom al cancerului care-a cuprins Imperiul. Degenerarea conducătorilor arată degenerarea poporului. Degeaba există o viziune dacă acea viziune e a unui degenerat. Ca să înțelegeți cum stau lucrurile vă voi da câteva exemple ale istoriei.

Cum a căzut Imperiul Roman? Nimeni nu știe. Sunt atâtea viziuni despre momentul exact încât nu are rost să ne pierdem timpul cu asta. De ce totuși a pierdut meciul Imperiul Roman? Răspunsul e simplu: din cauza propriei sale degenerări.

Roma n-a dus lipsă de armată, de soldați instruiți de arme sau tactici. Și nici n-a dus lipsă de viziune. Avea o viziune atât de coerentă încât greu ar fi putut să pună altcineva ceva în loc. Și iată că a pierdut meciul în fața unor barbari veniți din inima Asiei!

Cum și când a căzut Imperiul Otoman? Nu-mi spuneți că în urma Primului Război Mondial. Era mort de mult, de prin secolul al XVIII-lea! Degenerarea a pătruns în el ca un cancer, fiind mâncat de paraziți.

La momentul căderii, Imperiul Otoman era o formă fără absolut niciun fond. Cu toate că avea forma de organizare pe care și-ar fi dorit-o orice musulman, Imperiul a picat ca și cum n-ar fi existat. Abia ce-a reușit in extremis Atatürk(Mustafa Kemal), susținut de organizațiile masonice occidentale, să smulgă granițele actuale ale Turciei.

Ce putem spune despre actualul Imperiu Britanic? Are cam tot ce-i trebuie, e întins pe toate continentele. Și, cu toate acestea, are probleme cu rebelii. De ce? Teoretic n-ar trebui să aibă. Dar are și iese mai mereu șifonat. Nu de azi de ieri, ci de o groază de vreme. De ce? Răspunsul e la vedere: din cauza propriei degenerări. Nu trebuie să sapi pentru a o constata.

În plus, la fel ca și celelalte imperii, căderea sa poate fi intuită dintr-un alt simptom specific marilor imperii la cădere: parazitarea. Imperiul Britanic al prezentului e parazitat de o specie invazivă care n-are oprire. 

Organismul parazitar e unul care lucrează în două scenarii absolut separate: scenariul parazitării în care se concentrează strict pe devorarea organismului-gazdă cât și scenariul salvării care e pus în aplicare atunci când e atacat sau când gazda a decedat. Organismele normale sunt interesate de supraviețuire acolo unde trăiesc.

De aceea își pun întotdeauna atât problema hranei cât și problema supraviețuirii. Omul cultivă un ogor având grijă ca, după ce-a strâns recolta, să îngrașe pământul. Un parazit cultivă pământul fără grija asta și atunci când pământul devine neroditor se mută în altă parte. Iată tainele agriculturii intensive a prezentului!

Să revenim însă la situația geopolitică. Observăm așadar că Imperiul este fragilizat atât din exterior, de hoardele rebele, dar și din interior, de paraziții care-l seacă atât economic cât și cultural. Ideologiile prezentului sunt un semn al prăbușirii iremediabile, așa cum statuile îi cad rând pe rând sub presiunea unei culturi discutabile. 

Dacă vreți o paralelă istorică vă voi spune că Imperiul Britanic actual e Imperiul Roman din trecut, Migratorii de atunci sunt rebelii de azi – întâmplător sau nu tot „fii ai pământului” – iar paraziții de acum sunt aceiași din Imperiul Roman sau din Imperiul Otoman – iată o altă coincidență!

Așadar, destinul Imperiului e cunoscut. Când se va produce marea detonare? Greu de intuit la scara istoriei. Se poate produce brusc – așa cum ne-a obișnuit istoria recentă – sau lent, așa cum e mersul normal al istoriei.

Direcția sa însă de-acum e deja stabilită și poate fi văzută fără probleme. Ce va veni în loc? Așa cum vedeți, nu-s modele. Fiecare trebuie să-și facă propriul model.

Culmea, intrăm în acea epocă a istoriei în care, treptat, orice model va deveni digerabil. Sper ca noi, de data asta, să încercăm să lăsăm de-o parte slugărnicia și să facem ceva pentru a ne pune la cale propriul model.

Nu de alta, dar alternativa e sclavia pe veci!

24/10/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: