CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Deputatul Constantin Codreanu a interpelat Guvernul României solicitând măsuri concrete pentru evacuarea sau repatrierea etnicilor români din Crimeea și Donbas aflate sub ocupația Federației Ruse. VIDEO

Evacuarea sau repatrierea etnicilor români din Crimeea și Donbas aflate sub ocupația efectivă a Federației Ruse, subiect de interpelare a Guvernului de către deputatul Constantin Codreanu

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a interpelat Guvernul României, dar și pe Ministrul Afacerilor Externe și cel pentru Românii de Pretutindeni, asupra posibilităților de evacuare sau repatriere a etnicilor români din Crimeea și Donbas (regiunile Donețk și Lugansk) din Ucraina aflate sub ocupația efectivă a Federației Rusă.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a arătat, între altele, următoarele: ”Urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a ostilităților militare din bazinul carbonifer Donbas (regiunile Donețk și Lugansk) din Ucraina, unele state membre ale Uniunii Europene au decis evacuarea sau repatrierea membrilor minorităților lor înrudite din zona de ocupație rusească sau din cea de conflict armat, precum și din regiunile adiacente liniei frontului.

Bunăoară, Guvernul Poloniei a decis încă în 2014, evacuarea cetățenilor ucraineni de etnie poloneză din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, în acest sens avându-se acordul deplin al autorităților constituționale de la Kiev.

Misiunea diplomatică și oficiile consulare ale Poloniei în Ucraina le-au acordat, în 2015 și ulterior, deplină asistență tuturor etnicilor polonezi și persoanelor de origine poloneză din aceste regiuni care au dorit să fie evacuați în patria istorică, pentru a fi în siguranță și a se integra în societatea poloneză.

După evacuarea acestor persoane în Polonia, acestea au fost incluse într-un proces de adaptare în societatea poloneză, proces constând în pregătirea lingvistică, găsirea unui loc de muncă, alocarea unei locuințe.

De asemenea, Guvernul Republicii Elene, a lansat în 2015 un apel oficial adresat cetățenilor ucraineni de etnie sau de origine greacă din Ucraina de răsărit (regiunile Donețk și Lugansk), indiferent de limba vorbită (greaca pontică, urumă sau greco-tătară, rusă, ucraineană etc.) sau apelativul folosit în societate, să se repatrieze în Grecia, promițându-le acestora deplinul său concurs și precizând că le va acorda acestor conaționali statutul de repatriat, nu de refugiat.

Pentru conformitate, dorim să precizăm că, potrivit totalurilor ultimului recensământ general al populației din Ucraina, în Republica Autonomă Crimeea și în regiunile Donețk și Lugansk, locuiau stabil un număr total de 15 781 de etnici români, dintre care 4 865 în Crimeea (4 562 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 303 – cu etnonimul Români), 7 543 în regiunea Donețk (7 171 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 372 – cu etnonimul Români), 3 373 în regiunea Lugansk (3 252 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 121 – cu etnonimul Români). Acestora li se adaugă un număr necunoscut de persoane de origine etnică română, având doar unul dintre părinți de etnie română.

Potrivit legislației în vigoare, acești etnici români, indiferent de apelativul folosit în raport cu ei în societate, fac parte din categoria românilor de pretutindeni, categorie față de care statul român și-a asumat un șir de obligații”.

În legătură cu cele prezentate, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a cerut să i se transmită:

  1. Dacă Guvernul României și, implicit, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și/sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), au examinat posibilitatea desfășurării unor operațiuni umanitare în raport cu etnicii români din Republica Autonomă Crimeea, anexată de Federația Rusă, precum și din zona de conflict armat din regiunile Donețk și Lugansk, operațiuni similare celor desfășurate de Guvernul Poloniei, cu acordul guvernului Ucrainei, în raport cu etnicii polonezi din aceste zone?

  2. Dacă da, care au fost deciziile luate în urma acestor examinări și cum au fost acestea puse în practică, precum și care au fost bugetele alocate acestor operațiuni umanitare?

  3. Dacă nu, când anume intenționează Guvernul României și, implicit, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și/sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), să examineze posibilitatea desfășurării unor operațiuni umanitare în raport cu acești etnici români?

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, comunică în răspunsul său adresat deputatului Constantin Codreanu că ”nu a primit sesizări cu solicitări privind evacuarea sau repatrierea de etnici români din regiunile sus-menționate.

Întrucât datele statistice la care faceți referire în interpelare sunt valabile pentru recensământul din anul 2001, nu deținem informații actualizate privind comunitatea românească din aceste regiuni afectate de evenimentele declanșate în anul 2014, care să aibă nevoie de intervenția umanitară a statului român.

În situația unor solicitări umanitare din partea unor etnici români, cetățeni ai statului ucrainean, cu reședința sau domiciliul în regiunile sus-menționate, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în virtutea atribuțiilor legale aplicabile referitoare la ”acoperirea, în cazuri excepționale, temeinic argumentate, a costurilor financiare privind tratamentul medical și spitalizarea, pe teritoriul României, pentru etnicii români de pretutindeni”, prevăzute de lit. x) de la pct. I din Anexa la Legea nr. 321/2006, va analiza posibilitățile de sprijin, în cooperare cu alte instituții ale statului român competente în domeniu, în primul rând cu Ministerul Afacerilor Externe”.

Deputatul Constantin Codreanu a comentat răspunsul transmis de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni astfel:

”Apreciem disponibilitatea de principiu a ministerului de a le acorda asistență etnicilor români din zonele ocupate Donbas și Crimeea. Totodată, regretăm faptul că ministerul nu dispune de informații actualizate privind numărul și distribuția etnicilor români în cele două teritorii ocupate de Federația Rusă.

Etnicii români din Donbas și Crimeea, teritorii ocupate de Federația Rusă, trebuie să se poată repatria în România, având toată asistența statului român.

Vom constata în context că lipsa unor solicitări ale etnicilor români din Donbas și Crimeea are drept una dintre cauze faptul că statul român se opune instituirii Legitimației de Român de Pretutindeni, ca formă de evidență a etnicilor români de peste hotare și de asumarea de către stat a unor obligații față de ei în situații de urgență sau catastrofă umanitară.

Diverse state ale lumii, inclusiv țări membre ale Uniunii Europene (Polonia, Slovacia, Ungaria etc.) au instituit asemenea acte, ceea ce asigură succesul unor politici țintite și precise în raport cu minoritățile lor etnice de peste hotare.

Cazul românilor din Donbas și Crimeea ne confirmă o dată în plus că a sosit timpul ca România să preia bunele practici în domeniu”.

VIDEO: Ce ştim despre românii uitaţi de dincolo de Bug ?

 

 

 

Sursa:

Anunțuri

07/02/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | 2 comentarii

Putin are dreptate !

 

 

 

 

 

Preşedintle rus Vladimir Putin spunea  la o întâlnire internaţională:

„Un băiat a găsit în casă un pumnal  ascuns de tatăl său. Cum îşi dorea foarte mult un ceas, l-a schimbat pe obiectul dorinţei sale.

Tatăl său, aflând despre trocul baiatului, l-a chemat la el şi i-a spus: ”Frumos ceas! Dar dacă în casa noastră dau năvală bandiţii, pe mama şi sora ta le violeaza şi pe mine ma ucid, tu ce vei face? Le vei spune cât este ceasul?”

 

 

 

Povestea de mai sus ne face să reflectăm asupra faptului că liderii Ucrainei nu au fost prea înţelepţi când au semnat la 5 decembrie 1994 la Budapesta, împreună cu Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie, un tratat care prevedea dezarmarea nucleară a ţării lor, în schimbul unor garanții de securitate şi de respectare a independenței sale.

Drept urmare, 1900 de focoase nucleare aflate în posesia Ucrainei, au fost transferate între 1994 și 1996 pe teritoriul Rusiei, pentru a fi distruse.

După cum se ştie, la căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a aflat în postura de a fi devenit a treia putere nucleară  a lumii, stocurile sale de arme nucleare fiind la acea dată mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și Chinei luate  împreună.

Prin tratatul cunoscut şi sub numele de Memorandumul de la Budapesta, Rusia s-a obligat faţă de Ucraina să-i respecte independența, suveranitatea și frontierele existente şi să se abțină de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței sale.

Nu a trecut decât un deceniu şi în 2014 Federația Rusă a invadat şi anexat teritoriul ucrainean Crimeea, incălcându-şi astfel fără prea multe fasoane angajamentele luate prin Tratatul de la Budapesta.

Cât priveşte România, aceasta a tras învăţămintele necesare şi a activat scutul antirachetă de la Deveselu.

Asta pentru eventualitatea în care şi în casele noastre ar încerca să năvălească „bandiţii”, evocaţi în povestea narată cu atâta har de excelenţa sa preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin…

 

 

20/12/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Discuții pe tema legii educației din Ucraina. Conferința de presă a miniştrilor de externe român şi ucrainean T. Meleșcanu și Pavel Klimkin.VIDEO

 

 

 Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klimkin, s-a aflat în ziua de 13 octombrie a.c. într-o vizită de lucru în România, unde a avut discuţii cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, şi cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac.

De asemenea, şeful diplomaţiei de la Kiev s-a întâlnit şi cu o delegaţie a Parlamentului României preocupată de iniţierea unui dialog cu instituţiile ucrainene în vederea asigurării protecţiei drepturilor cetăţenilor aparţinând comunităţii româneşti autohtone din Ucraina.

Totodată, ministrul ucrainean de externe a fost la Budapesta, unde a discutat cu omologul său ungar despre noua lege a educaţiei din Ucraina, transmite Radio Romania-actualitati.ro

 

DECLARAȚIE: „Limba moldovenească este un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean”

 

DECLARAȚIE: „Limba moldovenească este un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean”

  La întâlnirea organizată în Parlamentul României cu Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin,au fost puse în discuție noile prevederi ale Legii educației aduptată la Kiev.

Deputatul de origine basarabeană Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării (foto), i-a cerut oficialului ucrainean ca autoritățile de la Kiev să asigure predarea materiilor în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina.

„În calitate de președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării am avut prima reacție oficială în Parlamentul României legat de noua Lege a educației din Ucraina.

Nu voi mai reaminti tratatele pe care statul ucrainean le încalcă prin adoptarea actului normativ, inclusiv articolele 23 și 53 din propria Constituție, însă trebuie să menționez că românii din Ucraina au murit și mor în continuare pentru integritatea teritorială a țării în care trăiesc și nu cred că poate contesta cineva faptul că aceștia nu sunt cetățeni loiali Ucrainei, indiferent de limba în care aleg să studieze în școlile lor istorice.

Subliniez încă o dată că „limba moldovenească” este un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean pentru a-i dezbina pe români în români propriu-ziși și moldoveni, când ei sunt toți un singur neam și vorbesc o singură limbă.

Dorim ca, pe viitor, soluția pentru această problemă, care denotă o lipsă de respect față de unitatea noastră lingvistică, etnică și culturală, să se materializeze prin predare exclusiv în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina”, i-a spus ministrului ucrainean deputatul Codreanu.

Ministrul ucrainean de Externe a explicat că noua lege a educaţiei din ţara sa nu este îndreptată împotriva minorităţilor şi a promis că nicio școală românească nu va fi închisă în Ucraina.

 

 

 

 

 

„Astăzi, am discutat despre legea privind educaţia şi din nou am subliniat că această lege nu este îndreptată împotriva comunităţilor etnice. Noi nu suntem interesaţi deloc, nici în asimilare, a niciunei din etniile noastre naţionale. Noi avem cu comunitatea română, cu care existăm de sute de ani, legături foarte strânse.

Suntem interesaţi să o dezvoltăm ca pe o parte integrantă a Ucrainei, şi logica acestei legi nu este pentru a restrânge drpturi şi problema nu este să interzicem românilor să înveţe Biologia sau Fizica în limba română, ideea este să construim învăţarea limbii ucrainene. De ce? Pentru ca fiecare să ocupe un post public, ceea ce înseamnă cunoaşterea limbii ucrainene, să intre la univesităţile din Ucraina, să înveţe, să devină o parte integrantă a business-ului”, a declarat Pavlo Klimkin.

 

   

Ungaria și România nu vor putea forța Ucraina să-şi modifice controversata lege a educației

 

  

Foto: Preşedinţii României şi Ucrainei

Analistul politic ucrainean Kirill Molceanov consideră că Ungaria și România nu vor putea forța Ucraina să-şi modifice controversata lege a educației, nici măcar în cazul unor avize negative în acest sens din partea Comisiei de la Veneţia şi a Comisiei Europene.

„Kievul nu va face nicio modificare în ceea ce priveşte această reformă a învățământului, deoarece președintele este solidar cu minoritatea radicală de dreapta. Orice modificare va fi considerată de radicalii de dreapta ca o trădare a intereselor naționale ucrainene. În consecință, Poroșenko va fi gata să sacrifice chiar și sprijinul partenerilor occidentali” – a explicat Molceanov.

Potrivit acestuia în viitorul apropiat, Polonia, de asemenea, se va alătura Ungariei şi României în ceea ce priveşte pretenţiile faţă de noua lege ucraineană a educației.

„Foarte curând, Polonia se va alătura cerințelor Ungariei și României privind modificarea legii educației. Ca urmare, relațiile dintre aceste țări și Ucraina vor continua să se înrăutățească.

Dacă înainte Polonia era avocatul Ucrainei în UE, acum va deveni procurorul țării noastre în Europa. În cele din urmă, acest lucru va provoca dificultăți pentru integrarea europeană a Ucrainei”– a concluzionat Kirill Molceanov.

 

Surse:

https://www.ziarulnational.md/declaratie-limba-moldoveneasca-este-un-artificiu-inventat-de-sovietici-si-practicat-in-politica-statului-ucrainean/

http://www.flux24.ro/ungaria-si-romania-nu-vor-putea-forta-ucraina-sa-si-modifice-controversata-lege-a-educatiei/

14/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: