CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Tratatul cu Ucraina din 3 mai 1997- Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României

 

 

 

Ruperea Basarabiei - Motto Eminescu - Istoria unei Tradari nationale - Tratatul cu Ucraina - Tiberiu Tudor

 

 

3 mai 1997: Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României – Tratatul cu Ucraina şi rolul malefic jucat de Silviu Brucan.

În urmă cu 23 ani, pe 3 mai 1997, a avut loc la Kiev ceremonia semnării Tratatului cu privire la „relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.

Apoi cei doi președinți, au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 7 iulie 1997, cu 65 de voturi pentru, 50 contra, 3 abţineri, într-o atmosferă de totală confuzie, Senatul României ratifică „Tratatul cu Ucraina”.

 

 

 

 

 

3 mai 1997: 23 ani de la una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României: Tratatul cu Ucraina. Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan

 

Republica Ucraina – stat apărut în 1991 odată cu prăbuşirea URSS – dispunea astfel de un act prin care actuala graniţă îi era recunoscută de statul român.

Bucăţi din marmura trupului ţării s-au desprins, ducând cu ele zidurile Cetăţii Albe şi ale Hotinului, Ţinutul Herţa, sanctuarul de cultură al Cernăuţilor…

În scurt timp, la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat prin care România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.

 

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947).

Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scria academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina,  de Tiberiu Tudor, o carte document, scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei Teritoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.


Despre aceste „discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat.

La data votării acestui act, preşedintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, preşedinte al României – Emil Constantinescu.

Într-un fragment din carte autorul îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să semneze.Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”,  au acţionat cei doi oameni de stat, Petre Roman şi Adrian Severin.

Iar preşedintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaşte.

Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai recunosc.

Iar actanţii, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare naţională, Petre Roman şi Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica românească.

În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000  de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.

 

Când își poate înceta valabilitatea acest tratat ?

 

 Acest document specifică la articolul 27 că: „Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.

Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor Tratatului, dar nu a făcut-o…

S-a spus că semnarea tratatului ar fi fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.

Astăzi este cât se poate de clar că invitarea României de a adera la NATO nu a depins de semnarea Tratatului cu Ucraina. Considerentele aderării României la NATO erau de natură geopolitică, de locul în care România este aşezată în Europa.

Surse:

Ziaristi Online.

04/05/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Mitropolitul Clement de Nejin și Priluki : ” Dumnezeul nostru este viu, nu un „Dumnezeu online”, iar Împărtășania sau Mărturisirea nu poate fi înlocuită prin vizionarea online”

 

Mitropolitul Clement de Nejin și Priluki. Imagine: spzh.news

Mitropolitul Clement: difuzarea online nu va înlocui Mărturisirea și Împărtăşirea. Transmisia online nu este slujbă.

Dumnezeul nostru este viu, nu un „Dumnezeu online”, iar Împărtășania sau Mărturisirea nu poate fi înlocuită prin vizionarea online.

La 11 aprilie 2020 șeful Departamentului pentru Informare și Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Clement de Nejin și Priluki în cadrul interviului acordat pentru „Radio Svoboda” a dat explicaţii că difuzarea online nu poate fi un substitut al slujbei bisericești și că astfel nu se pot înlocui Sfintele Taine ale Împărtășaniei și Mărturisirii.

Răspunzând la întrebarea jurnalistului dacă slujbele vor fi oficiate în Biserica Ortodoxă Ucraineană în prezența credincioșilor sau vor fi înlocuite cu transmisii online, Mitropolitul Clement a subliniat:

Desigur, slujbele vor fi oficiate. Președintele a declarat că slujbele nu vor fi anulate„.

Vorbind despre transmisiile online, Părintele Mitropolit a menționat: „Difuzarea online nu este slujbă. Îl avem pe Dumnezeu cel Viu, care nu este un „Dumnezeu online”. Prin urmare, niciodată nu se vor putea înlocui Sfintele Taine ale Împărtășaniei și Mărturisirii cu o transmisie online. Va fi un lucru greșit şi oamenii nu ne vor înțelege„.

La întrebarea de ce Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a ascultat de recomandările Patriarhului Chiril, care a făcut apel la enoriași să nu vină la biserici, Mitropolitul Clement a răspuns că preoţii din Biserica Ortodoxă Ucraineană se conduc după poziția Primatului lor.

Îl avem pe Preafericitul Mitropolit Onufrie, şi determinăm toate circumstanțele vieții noastre după instrucțiunile sale„, a menționat Mitropolitul Clement.

Explicând modul în care se vor desfășura slujbele de Paște, ierarhul a precizat:

În conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, la noi, ca și în toate celelalte confesiuni, se vor oficia slujbe atât în duminica Floriilor cât şi în toate celelalte zile, dar facem apel la toți oamenii să respecte normele de carantină„.

Mitropolitul Clement a adăugat că în biserică pot să fie prezente nu mai mult de 10 persoane. Sfintele Taine ale Împărtășaniei și a Mărturisirii, potrivit ierarhului, vor fi oficiate în mod neschimbat.

La întrebarea dacă Biserica Ortodoxă Ucraineană  nu dorește să urmeze exemplul Papei, care slujește astăzi singur în Piața Sf. Petru, Mitropolitul a răspuns negativ și a subliniat că din moment ce autoritățile ucrainene permit săvârşirea slujbelor, Biserica nu intenționează să refuze prezența enoriașilor la slujbe.

Potrivit ierarhului, deoarece autoritățile nu au interzis oficierea slujbelor, acestea vor fi săvârșite.

Părintele Mitropolit a menționat exemplul Bulgariei, unde în perioada de carantină slujbele sunt oficiate și bisericile nu sunt închise.

Acesta este un fel de stereotip că în biserici se răspândește infecția„, a adăugat ierarhul.

Mitropolitul Clement a subliniat că biserica care este un loc în care oamenii care nu primesc ajutor „pot primi vindecare și ajutor divin. Prin urmare, este o crimă să închizi biserica și să încerci să o transferi într-un alt format. În Ucraina avem multe icoane făcătoare de minuni care i-au vindecat pe credincioși în timpul epidemiilor și i-au ajutat în circumstanțe de viaţă dificile„.

 

Sursa: https://spzh.news/ro/news/70409-nikogda-onlajn-translyacija-ne-zamenit-ispovedi-i-prichastija–ijerarkh-upc

21/04/2020 Posted by | CREDINTA | , , , , , , | Un comentariu

Un scenariu de coșmar: Interesul Rusiei pentru asigurarea accesului direct terestru/maritim la Transnistria

 

 

 

 

 

Va putea Rusia să creeze ieșire la Marea Neagră pentru Transnistria?

Transnistria și asigurarea accesului direct terestru/maritim al Rusiei la acest teritoriu separatist al Republicii Moldova face parte conform multor analize geo-strategice din următorii pași ai lui Putin pe frontul din Ucraina.

Rumaniamilitary.ro scrie că „ținând cont de experiența istorica dar și de declarații recente de pe scena politică națională și internațională, Rusia ar avea interese majore, după digerarea anexării Crimeei, în a crea o ieșire la Marea Neagră pentru Transnistria, probabil via estuarul Nistrului, dar și în a controla gurile Dunării, ceea ce poate însemna practic anexarea întregului raion Odessa, cu Bugeac cu tot, și a Insulei Șerpilor, spre a fi alipite regiunii trans-nistrene”.

Opinia lui George GMT de la Rumaniamilitary.ro, autorul articolului „Transnistria, un scenariu de coșmar”, este similară cu cea președintelui Băsescu care declarase că în opinia lui, “Putin se uită cu cel mai mare jind, dacă privim în istoria Federaţiei Ruse şi în istoria Imperiului rus, se uită cu jind la gurile Dunării. Cred că Transnistria, Odesa şi către gurile Dunării, către această zonă, nu ştiu dacă se va întâmpla, dar mi-am făcut datoria să avertizez aliaţii noştri, sper să nu se întâmple, dar, în mod categoric, aceste riscuri există”.

Vorbind despre strategia defensivă a României pe limanul Nistrului în situația în care Rusia va ataca Odesa, Cristian Negrea emitea opinia că zona Bugeac – Odesa – Transnsitria ar reprezenta una din viitoarele ținte ale Kremlinului „lovitura va porni din Transnistria dar spre sud-est, cu scopul ocupării Odesei și apoi al avansului spre istmul Perekop, prinzând forțele ucrainene de acolo între două fronturi. Inevitabil, acestea vor ceda, lăsând cale liberă forțelor ruse din Crimeea care vor avansa ocupând tot sudul Ucrainei până la Nistru și chiar dincolo de el, până la Prut”.

Foarte plauzibil, scenariul prezentat de George GMT de la Rumaniamilitary.ro, acela în care Rusia ar încerca să creeze o iesire la Marea Neagra pentru Transnistria este unul de dramatic pentru România și Republica Moldova:

„Acest scenariu ar putea probabil fi lansat în apropierea alegerilor din Ucraina, alături de tulburări în regiunea de Est a Ucrainei, pentru a o șantaja, dar și pentru a da un mesaj de forță Chișinăului, Uniunii Europene, NATO dar și României cu privire la Basarabia.

O forțare rapidă a ieșirii la Marea Neagră ar asigura o rută de acces maritimă pentru întăriri rusești sosite din Crimeea, rușii putând debarca și aproviziona rapid și mult mai consistent trupele separatiste decât printr-un pod aerian, destul de riscant prin spațiul aerian cvasi-ostil al Ucrainei”.

Scenariul respectiv ar urma să fie susținut și din alte zone instabile ale Republicii Moldova: „Pentru a își consolida poziția, zone de instabilitate precum Autonomia Gagauză (și eventual o diversiune în zona Bălti și N. Transnistriei) ar putea sprijini mișcările Rusiei, în toamna trecută existând zvonuri despre infiltrarea de cazaci în respectiva autonomie.

Dacă Gagauzia s-ar alipi Bugeacului, împreună cu un coridor creat în această direcție dinspre Tighina, noul raion autonom sau republica Tiraspol-Odessa s-ar apropia de dimensiunile și populația R. Moldova, amenintând inclusiv Cahulul și având în schimb ieșire la Marea Neagră și bratul Chilia al Dunării, cu șanse mult mai mari de a deveni economic viabil, comparativ cu R. Moldova.

Instalarea de forțe rusești la o aruncatură de băț de Portul Constanța, aeroportul Kogalniceanu și de gurile Dunării, ar anula aceste poziții strategice”, mai scrie George GMT de la Rumaniamilitary.ro.

Cătălin Cornea în articolul „Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina liberă” (de est)” vorbea și despre varianta în care Rusia ar urmări eliminarea Ucrainei de la Marea Neagră.

O astfel de variantă sau variantă în care Rusia ar asigura ieșire la Marea Neagră pentru Transnistria ar pecetlui speranțele Republicii Moldova de a mai recupera zona transnistreană și ar complica teribil lucrurile în Găgăuzia și raionul Tărăclia.

În situația actuală și privind la scenariile posibile, NATO ar trebui să ia în considerare asigurarea pentru Ucraina (aliații și partenerii din zonă) a unei protecții maritime până la Odesa pentru a împiedica incursiuni navale ruse spre Odesa sau limanul Nistrului.

 

 

 

 

 

surse:

condei.ro

Timpul md.

14/03/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: