CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La conferința Rusia-Ucraina-Franța Germania de la Paris, occidentul a cauționat tacit invaziile și anexiunile rusești

Formatul Normandia, de la stînga la dreapta: Volodimir Zelenski, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Vladimir Putin

Foto – De la stînga la dreapta: Volodimir Zelenski, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Vladimir Putin 

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski s-au întîlnit la Paris pentru prima dată luni, 9 decembrie a.c.,  pentru a discuta despre pace în Ucraina.

Cotidianul francez Le Figaro, citat de RFI.ro, arată că deocamndată putem vorbi mai degrabă de un „dezgheţ”, decât despre  pace.

 „În ce mă priveşte, declar cu toată sinceritatea că rezultatul acestei întîlniri este mult prea puţin semnificativ. Aş vrea să putem rezolva un număr mai mare de probleme.

În problema frontierei, divergenţele noastre cu preşedintele rus sunt totale. Dar ridic din nou această problemă, doresc ca frontiera cu Rusia să treacă total sub control ucrainean înainte de alegerile locale.”

Sunt cuvintele preşedintelui ucrainean, şi tot el a dat într-un fel verdictul final spunând că întîlnirea de la Paris a fost „un meci nul”.

Un meci care va avea însă prelungiri dat fiind că Franţa şi Germania vor continua să acţioneze în culise pentru găsirea unei soluţii la conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

Recent, la summit-ul Alianţei Atlantice de la Londra preşedintele francez Emmanuel Macron a ţinut să facă o precizare.

Rusia, a spus el, nu este un „inamic”. „Rusia rămâne o ameninţare dar este şi partenerul nostru în privinţa multor dosare”.

Ucrainenii i-au cerut lui Zelenski, prin mesaje precum şi printr-o manifestaţie care a avut loc duminică la Kiev, să nu capituleze în faţa lui Putin.

 

 Greșeala președintelui Ucrainei, la întâlnirea cu Putin de la Paris

Președintele Ucrainei greșește dacă are impresia că întâlnirea de la Paris s-a încheiat cu o remiză.

Lucrurile merg excelent, probabil că și-a spus președintele rus Vladimir Putin la summitul de dinainte de Crăciun de la Paris. Pentru a-l măguli pe conducătorul de necontestat al Rusiei, Occidentul și Ucraina sunt gata să accepte concesii modeste și să negocieze un document menit să aducă liniștea în regiunea Donbas din Ucraina.

Noutăți nu prea există: se urmărește punerea în aplicare a celei de-a 21-a încetări a focului și un schimb de prizonieri. Pașii politici urmează să fie discutați în patru luni.

Pentru liderul de la Kremlin, care a avut în fața lui parteneri de negocieri mai puțin uniți, discuțiile au fost facile. Iar reuniunea de acum o săptămână a Alianței Nord-Atlantice, care s-ar afla în moarte cerebrală potrivit lui Macron, a dezvăluit întregii lumi că este într-adevăr foarte dezbinată.

Țările est-europene din NATO avertizează împotriva Rusiei, Franța vrea să-i facă din nou pe ruși frecventabili. Macron și Merkel – împreună – exercită presiune asupra lui Volodimir Zelenski, fostul star de televiziune devenit președinte al Ucrainei, cerându-i să fie mai flexibil și să accepte compromisuri.

Nici poziția UE în legătură cu gazoductul rusesc Nordstream nu este unitară. În timp ce Germania susține proiectul, numeroase țări est-europene îl critică vehement.

Nimic nu funcționează fără ruși, dar cu ei totul este mai dificil.

 

 

 

 

 

 

 

În această situație, Putin se poate relaxa, așteptând să vadă încotro se îndreaptă lucrurile.

Desigur, el este interesat să scape de sancțiunile agasante ale UE, dar acest lucru nu este atât de important încât să renunțe la pretenția sa de putere asupra estului Ucrainei sau a Peninsulei Crimeea.

De altfel, aceasta din urmă nu a făcut defel obiectul discuțiilor de la Paris. 

Cu ajutorul conflictului mocnit din Ucraina, Putin poate ține sub tensiune Vestul Europei, pe care îl consideră un adversar. Mai mult decât atât, apropierea Ucrainei de UE și NATO este practic imposibilă, aderarea țărilor în care există conflicte nerezolvate fiind exclusă. Aceeași rețetă este folosită de Putin în cazul Georgiei, unde a separat regiunea Osetiei de Sud.

Occidentul și Ucraina au nevoie de Putin atât de mult, încât Macron, Merkel și ceilalți negociază cu președintele rus, chiar dacă îl suspectează pe liderul de la Kremlin că s-ar afla în spatele torpilării zborului MH 17 deasupra Ucrainei, a otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal și a fiicei sale în Marea Britanie și, mai nou, în spatele uciderii unui cetățean georgian la Berlin.

Din perspectivă germană și franceză este foarte dificil să obții concesii de la Putin, mai ales că relația cu SUA, marele partener NATO, este cel puțin ambiguă.

Dintr-un motiv bizar, președintele american Donald Trump crede că Vladimir Putin este un tip „grozav”, chiar dacă rusul nu s-a abătut niciun milimetru de la pozițiile sale.

Dacă Putin încă nu privește actuala situație ca pe o dovadă a puterii sale, ar fi suficient să arunce astăzi o privire pe străzile din Paris. O grevă nedeterminată paralizează capitala franceză. Proteste furioase împotriva lui Emmanuel Macron. Când politica internă este în degringoladă, nu poți face o politică externă puternică. Și Angela Merkel?

Cancelara, care a jucat un rol esențial în prima rundă a întâlnirii Cvartetului Normandia și în elaborarea Acordului de la Minsk pentru pacificarea Ucrainei, s-a remarcat prin tonul foarte cuminte abordat la reuniunea de la Paris.

Președintele Rusiei, care deține funcții politice la nivel înalt de mai multă vreme chiar și decât longeviva șefă a guvernului german este evident că zilele politice ale Angelei Merkel sunt numărate. Coaliția de la Berlin scârțâie din toate încheieturile.

Într-un atare context, experimentatul Putin cu siguranță se întreabă de ce ar face un pas înapoi, scrie într-un comentariu  pentru Deutsche Welle, jurnalistul Bernd Riegert.

 

R. Moldova trebuie să aibă propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean, nu să aștepte anumite deznodăminte în Ucraina,  în contextul discuțiilor din cadrul summit-ului recent de la Paris în format Normandia, dedicat relansării procesului de pace în estul Ucrainei, a declarat editorialistul Nicolae Negru, pe http://www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

„În cazul nostru, trebuie să avem propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean în interesul Republicii Moldova, nu să așteptăm, fataliști, ce se va întâmpla în Ucraina”, susține jurnalistul de la Chișinău, adaugând faptul că rezultatele întâlnirii de la Paris nu sunt „suficient de clare”, decât în partea referitoare la schimbul de prizonieri, continuarea retragerii trupelor de la linia de confruntare și deminarea teritoriului.

„În Ucraina există deja o lege temporară, adoptată în octombrie 2014, privind statutul special al Donbasului, care prevede și organizarea de alegeri în administrațiile publice locale.

Zelenski a promis că va prelungi acțiunea acestei legi, care expiră la 31 decembrie.

Mai puțin clar este cum va îndeplini, până la sfârșitul anului, angajamentul privind fixarea formulei Steinmeier în legislația ucraineană.

De asemenea, notăm că nu s-a ajuns la un consens privind modul și condițiile în care se organizează alegerile în regiunile respective.

Președintele Ucrainei rămâne pe pozițiile sale, declarând că alegerile nu pot avea loc, decât în conformitate cu legile ucrainene, „fără teroriști și trupe străine”, după ce Ucraina obține controlul asupra frontierei sale estice, pe segmentul Donbasului.

Putin nu este de acord și insistă ca statutul special al Donbasului să fie fixat în Consituția ucraineană, să fie amnistiați toți mercenarii, să fie organizate alegerile și abia atunci se poate pune problema controlului asupra frontierei”, afirmă editorialistul.

Nicolae Negru a adăugat că peste patru luni este planificată o nouă întâlnire în formatul normand și abia atunci vom vedea dacă Ucraina a cedat sau nu, dacă va fi sau nu federalizată, așa cum anunță unele voci după evenimentul de la Paris.

„Un indiciu că e prea devreme să tragem o asemenea concluzie e și faptul că protestatarii din centrul Kievului, care anticipau „trădarea” lui Zelenski, s-au împrăștiat după ce au aflat rezultatele întâlnirii de la Paris”, a conchis Nicolae Negru.

 

George Damian: Franța și Germania federalizează Ucraina (implicit și Republica Moldova)

 

 

 

Presa ucraineană bate toba victoriei, nu e clar de ce, unii experți spun că nu s-a întâmplat nimic important, alții că este un pas spre pace, majoritatea se concentrează pe prima parte a comunicatului final, scrie jurnalistul și istoricul George Damian pe http://www.moldnova.eu, preluat de Romanian Global News.

Și aici este problema, că nimeni nu s-a concentrat pe a doua parte a concluziilor conferinței.

Prima parte vorbește despre măsurile militare: deminări ale unor zone, schimburi de prizonieri, încetarea focului, observatori OSCE etc.

Partea a doua a concluziilor vorbește despre chestiunile politice și din ce citesc acolo este vorba de acceptări majore (textul concluziilor aici).

Prima chestiune: statut special pentru regiunile Donețk și Lugansk. Fraza e puțin răsucită, dar destul de clară „Părțile își exprimă interesul asupra acordului (…) pentru toate aspectele legale ale Ordinului Special pentru Auto-Guvernare – statut special – ale anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk – așa cum au fost descrise în Pachetul de măsuri pentru implementarea Acordului de la Minsk – în vederea asigurării funcționării lor pe o bază permanentă”.

Altfel spus zonele din Donețk și Lugansk aflate sub controlul separatiștilor ruși vor primi un statut special permanent.

A doua chestiune conform concluziilor oficiale ale conferinței: „(Părțile) Consideră necesară încorporarea în legislația ucraineană a formulei Steinmeier”.

Pentru cine nu știe: „formula Steinmeier” prevede organizarea de alegeri în regiunile Donețk și Lugansk controlate de separatiștii ruși, conform legislației ucrainene și sub observarea OSCE.

Să recapitulăm: președintele Zelinski al Ucrainei a fost de acord la Paris ca regiunile Donețk și Lugansk să primească un „statut special” și acolo să se organizeze alegeri înainte de revenirea zonelor sub controlul deplin al autorităților ucrainene.

Practic Donețk și Lugansk vor avea un statut asemănător cu cel al Transnistriei. Măcar la Chișinău până acum a fost respinsă orice formulă de „statut special” pentru Transnistria, Ucraina a acceptat includerea acestei prevederi într-un document oficial.

Rămâne să vedem dacă președintele Zelinski va reuși să își îndeplinească angajamentele asumate la Paris, respectiv să treacă prin Parlamentul pe care îl controlează total pachetele legislative pentru statutul special Donețk-Lugansk și organizarea de alegeri acolo. Și dacă propaganda pro-Zelinski va reuși să potolească/ țină sub control o eventuală ieșire în stradă a ucrainenilor.

Cu atât mai amuzantă îmi pare poziția analiștilor/ experților de pe la noi: nu s-a întâmplat nimic special, o mare victorie a diplomației europene, a fost impusă pacea în Europa, Zelinski a repurtat o victorie în fața lui Putin și alte aiureli.

Pe scurt: la Paris Zelinski a promis statut special pentru Donețk-Lugansk și organizarea de alegeri înaintea demilitarizării și revenirii sub controlul guvernului de la Kiev. Mie mi se pare o cedare majoră.

Pentru români este importantă chestiunea: orice se întâmplă în Ucraina cu regiunile separatiste, se va aplica și în Republica Moldova.

Este foarte suspect sprijinul franco-german pentru politica Moscovei în regiune.

Parisul și Berlinul cauționează invaziile și anexiunile rusești dând la o parte ceea ce se numește „diplomația UE”.

Dar asta este o altă discuție.

 

 

13/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O soluție pentru acoperirea deficitului de forță de muncă din România: CARTEA VERDE A ROMÂNULUI DE PRETUTINDENI – Aducerea de muncitori români din țările vecine

 

 

 

 

 

Imagini pentru români photos

 

 

 

 

O veste bună pentru etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Albania etc. care nu au cetățenie română.

Un proiect de lege care îi vizează în mod direct și care le va oferi acces facilitat pe piața forței de muncă, precum și condiții simplificate de dobândire a cetățeniei române în baza criteriului cultural-lingvistic, a fost adoptat tacit de Senat și urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională, transmite Romanian Global News, citând pe Deputatul Constantin Codreanu.

CARTEA VERDE A ROMÂNULUI DE PRETUTINDENI. Etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia sau Albania ar putea veni să muncească în România

 În condițiile în care România se confruntă cu un deficit al forței de muncă, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a arătat că pentru România o soluție ar fi aducerea de muncitori din țările vecine, transmite B1, preluat de Romanian Global News.

„Da, trebuie să ne raportăm și la ce se întâmplă și la nivelul altor țări. Spre exemplu, am avut o întâlnire cu președintele IMM-urilor din Polonia și a spus că numai la nivelul anului trecut au adus 1 milion de lucrători din Ucraina, de acolo de pe graniță.

Cred că acest lucru trebuie să îl facem și noi și să ne uităm la piețe foarte îndepărtate precum sunt cele asiatice ci să ne uităm la Republica Moldova, la Ucraina, de ce nu și la Serbia unde sunt comunități întregi de români. Și să dezvoltăm din asta o politică de stat”, a declarat Florin Jianu, într-o conferință de presă.

Acesta a respins ideea unei presiuni asupra salariile ce ar putea fi făcute prin aducerea de muncitori străini.

„Nu există nicio presiune pe salarii pentru că ne lipsesc aproape 1 milion de oameni și sunt locuri de muncă disponibile în acest moment”, a dat asigurări Florin Jianu.

Conform unui barometru de opinie realizat de Frames în luna martie, principalele ţări de origine pentru străinii prezenți acum în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).

Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

 

La rândul său, deputatul Constantin Codreanu a scris pe contul sau de Facebook:

 

„Vestea bună este și pentru România în integritatea ei în condițiile unui declin demografic accentuat care afectează și piața forței de muncă. Este un proiect de lege care preia modificări propuse de mine anterior în câteva proiecte de legi distincte.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a dezbătut, astăzi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi pentru modificarea şi completarea Legii cetățeniei române 21/1991 (PLx 505/2019).

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Prezentul proiect de lege are în vedere completarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, precum şi a Legii cetăţeniei române nr.21/1991.

Proiectul de lege vizează instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care NU deţin cetăţenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege şi solicită drept de muncă si de reşedinţă în România.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va prelua modelul Cărţii Albastre a UE (EU Blue Card), instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC şi care le conferă posesorilor dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) Americană, Cartea Polonezului (Karta Polaka) sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahraničného Slováka), ca exemple de bună practică europeană sau euroatlantică conforme cu principiul teritorialităţii.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare, care nu deţin cetăţenia română, să muncească în România fără obligativitatea deţinerii suplimentare a unui permis de muncă sau de şedere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înfiinţa societăți comerciale ca orice cetățean român, de a beneficia de educație la toate nivelurile, servicii medicale de urgență.

Piaţa forţei de muncă din România se confruntă din ce în ce mai mult cu un deficit al forţei de muncă, pe fondul mobilităţii accentuate a cetăţenilor români la scara Uniunii Europe şi a creşterii pe piaţa muncii din România a numărului de muncitori străini provenind din arii geografice şi culturale îndepărtate, mai greu integrabili în ansamblul corpului social din România.

Instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni şi acordarea unui şir de drepturi românilor de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română va reprezenta o măsură care ar crea condiţii pentru contrabalansarea tendinţelor emigraţioniste din România.

Astfel, piaţa muncii din România ar putea absorbi o bună parte a forţei de muncă pe care o reprezintă românii de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română şi emigrează pe alte pieţe ale muncii, care oferă condiţii mai avantajoase.

De asemenea, Cartea Verde a Românului de Pretutindeni va fi un instrument util pentru conaţionalii din statele care nu admit dubla sau multipla cetăţenie.

Proiectul mai prevede perfecţionarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare, în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor.

În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeni străini de origine română sau aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română şi locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi.

Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din ţară timp de cel puţin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetăţeni români, timp de cel puţin 5 ani.

Asemenea majorităţii statelor din Uniunea Europeană, România trebuie să-şi nuanţeze abordările şi să distingă între categorii cultural-lingvistice distincte de solicitanţi ai cetățeniei, dincolo de alte criterii, acordând facilități și neadmițând discriminări. Astfel, criteriul cultural-lingvistic trebuie luat în seamă în procedurile de acordare/obţinere a cetăţeniei române care prevăd naturalizarea cultural-lingvistică a străinilor solicitanţi ai cetăţeniei române. Aplicarea criteriului cultural-lingvistic permite evitarea aplicării criteriului etnic în accepţia juridică consacrată a termenului.

Analiza situaţiei în materie de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române, mai ales sub aspectul dificultăţilor întâmpinate de instituţiile statului, ne-au condus la concluzia că, pentru a face faţă unui număr tot mai mare din an în an de cereri, Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ar trebui să cuprindă un număr cel puţin dublu de membri.

Astfel, propunem creşterea numărului membrilor Comisiei pentru cetăţenie de la 20 la 40.

Proiectul de lege prevede şi reglementarea aspectelor ce ţin de cetăţenia de onoare a României, precizând că aceasta se poate acorda cu titlu personal, nefiind transmisibilă descendenţilor naturali sau adoptivi ai titularului.în cazul persoanelor deţinătoare ale cetăţeniei de onoare a României vorbitoare ale limbii române se propune ca acestea să poată solicita acordarea cetăţeniei române cu exceptarea de la condiţia domicilierii în România timp de 8 ani sau, după caz, 5 ani, în vederea naturalizării cultural-lingvistice.

De asemenea, proiectul prevede posibilitatea acordării, inclusiv post-mortem, a cetăţeniei de onoare, la propunerea Guvernului sau Preşedintelui României, în semn de înaltă gratitudine pentru servicii excepţionale aduse ţării şi naţiunii române de către unii străini.

 

http://www.rgnpress.ro/rgn_18/categorii/politic/31983-2019-12-05-10-34-03.html

 lImprimarePDF

01_florin_jianu_criza_fortei_de_munca

 

06/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Curtea Constituțională din Ucraina pune semnul egalității între comunism și nazism și interzice deopotrivă folosirea simbolurilor naziste și comuniste


La o demonstrație de protest în fața Curții Constituționale la Kiev

Foto: Un protest în fața Curții Constituționale la Kiev

Curtea Constituțională din Ucraina a lăsat în vigoare legea care pune semnul egalității între comunism și nazism și interzice folosirea simbolurilor naziste și comuniste deopotrivă.

Decizia instanței supreme ucrainene în care se spune între altele că și un regim, și celălalt au folosit metode similare de aplicare „a politicilor de stat represive” vizează o lege adoptată în Ucraina în 2015.

Aceasta a creat suportul juridic pentru înlăturarea a mii de monumente sovietice din localitățile ucrainene, trezind critici la Moscova.

Legea a fost adoptată la un an de la anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea războiului separatist din Donbas, fiind văzută ca o încercare a Ucrainei de a eradica influențele rusești din societate, scrie în data de 17 iulie a.c. portalul https://moldova.europalibera.org/

Cu toate acestea, după 20 de ani de existență sub deviza valorilor europene și a spiritului european,  ucrainenii au reluat marșurile naziste pe străzile din Kiev, se mândresc cu genocidul săvârșit asupra evreilor, polonezilor și rușilor în timpul războiului mondial, în timp ce o mare parte dintre ei tânjesc după „valorile” comunismului.

 

 

Imagini pentru demonstratii comuniste în ucraina

 

 

Este limpede că indiferent sub ce deviză ar trăi poporul ucrainian, nazismul și comunismul nu au putut fi eradicate din Ucraina, cel puţin până astăzi.

03/08/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: