CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dan Caragea : CUM SE PRONUNȚĂ CORECT NUMELE SIMONEI HALEP

Simona Halep și-a aflat adversara din primul tur al Australian Open! Cu  cine vor juca reprezentantele României la Melbourne

Deşi nu este o practică jurnalistică cuviincioasă, mă văd nevoit să republic un articol, adaptat şi îmbunătăţit, pentru a atrage atenţia compatrioţilor asupra felului cum trebuie să pronunţe numele acestei mari sportive, scrie  publicistul Dan Caragea (Vezi blogul).

Am urmărit şi eu, amator al tenisului de câmp, finala feminină de la Wimbledon. Domnii jurnalişti, simpatici şi atotştiutori, aşa cum le stă bine comentatorilor, ştiu cam tot ce se poate şti despre sport şi sportivi, ne copleşesc cu date, ne recită din Wikipedia…, dar nu pot depăşi o chestiune capitală: cum o chemă pe Simona: Halep sau Halep? Cu accentul pe a sau pe e? Asta-i întrebarea. Şi e motiv de a lua aminte.

Ştim că tânăra şi simpatica jucătoare de tenis, care ne-a emoţionat sincer, provine din neam de machedoni, aromâni adică, ceea ce limpezeşte lingvistic problema numelui.

Halep, cu accentul pe e, vine din turcescul Haleb, numele, în acea limbă, al oraşului Alep. Alepul este unul din cele mai vechi oraşe din lume, situat în nord-vestul Siriei, cam la 50 de km de graniţa turcă.

Augustin Scriban, în dicţionarul său (1939), ne spune că halepul era o măsură veche („cotul de Alep“), termen astăzi ieşit din uz.

Transcriu actualizat:

halép m. ca măsură şi n., pl. e şi uri, ca unealtă, ca şi cot (turc. Haleb, Alep; halebi pik, cot de Alep). Mold. Vechi. Cotul de Alep (0,69 m.)

Aşadar, avem de-a face (în ordinea apariţiei în limba română) cu un toponim (numele unui oraş vestit încă din Antichitate), un antroponim (nume de familie, după cel al oraşului), cu o veche unitate de măsură (s. m.) şi cu respectivul instrument care permitea măsurătoarea (s. n.).

Numele oraşului îl întâlnim pentru prima oară la Grigore Ureche, în Letopiseţ:

„Acest Pătru vodă ce-i zic Şchiopul, după ce au domnit 5 ani, l-au mazilit împăratul Amurat şi au trimis pre un turc mare, de l-au luat din scaun şi l-au trimis la Halep, la pază. Iar domniia o au dat-o Iancului vodă.“

Ca toponim, grafia Halep este veche, forma Alep fiind mai recentă.

Ca nume de familie, Halep şi Halepliu (din tc. halebli, „originar din Halep“) apar în documente din secolele XVII-XIX, dar nu sunt frecvente. Un Gavril Halep este menţionat într-un document bucovinean, la 1744. Un Halepliu apare la 1668, iar Constantin Halepliu bunăoară, autorul piesei „Moartea lui Mihai Viteazu la Torda“, nu este un necunoscut în teatrul românesc. Şi exemplele se pot înmulţi.

În ceea ce priveşte substantivul comun, măsura şi instrumentul, prima atestare, conform Dicţionarului limbii române, o găsim la Theodor Codrescu, „Uricariul“, vol. XIX, 1855, pp. 324-325:

„Vel-cămăraş să fie dator să facă coturi cu boure domneşti, halepuri şi arşinuri; şi dând la fieştecare dugheană câte 2 coţi, un halep şi un arşin, să ia de toată dugheana câte 30 bani.“

Aşadar, în 1776, taxa de „cotărie“ era de 30 de bani, în schimbul căreia negustorul primea de la marele cămăraş două coturi, adică un halep şi un arşin. Halepul era o măsură turcească, arşinul, una rusească.

Halepul (0,68 m) era mai mare decât cotul obişnuit, iar arşinul (0,71 m) avea câţiva centimetri în plus faţă de halep. (cf. Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii. Metrologia medievală pe teritoriul României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, p. 91)

În fine, ultimul obstacol poate fi felul în care persoana în cauză îşi rosteşte numele. Din fericire, există o astfel de mărturie, ignorată de „specialiştii“ care preferă, fără să caute în dicţionar, să-i „englezească“ Simonei numele. Să o ascultăm.

Prin urmare, Halep este pronunţia corectă a numelui de familie şi nu altminteri, cum prea des am tot auzit în ultimii ani. Respectul ar trebui să înceapă cu rostirea dreaptă a numelui semenilor. Iar Simona îl merită pe deplin.

02/10/2021 Posted by | cultura | , , , , | Lasă un comentariu

Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol. VIDEO

Proteste Roșia Montană 2013-2021

Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol

Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce se desfăşoară online în perioada 16 – 31 iulie. 

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis astăzi, în ziua în care ţara noastră aniversează 65 de ani de la aderarea la această organizaţie, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă.

De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experții să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.

„Înscrierea în Patrimoniul mondial în pericol reprezintă o oportunitate de a alerta comunitatea internațională în privința siturilor în pericol”, a subliniat raportorul din partea ICOMOS.

Nu au existat amendamente sau comentarii din partea niciunui membru al Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO în legătură cu propunerile făcute de ICOMOS.

Ambasadorul României la UNESCO, Simona Miculescu, a declarat că înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial chiar în ziua în care ţara noastră aniversează 65 de ani de la aderarea la această organizaţie reprezintă o dublă sărbătoare.


„Aşa cum am anticipat, avem o dublă sărbătoare azi! Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris azi în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, chiar în ziua în care România aniversează 65 de ani de la aderarea la UNESCO! Minunată coincidenţă!

Ce emoţionantă şi frumoasă zi! Mulţumim tuturor celor care au contribuit, de-a lungul anilor, la aceasta dublă sărbătoare! Mulţumim şi tuturor celor care se bucură alături de noi azi! Vom continua să promovăm cu pasiune şi devotament interesele României în această prestigioasă arenă internaţională şi vom încerca să înregistrăm noi şi noi victorii!”, a scris Simona Miculescu, pe Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat și el includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Salut includerea peisajului cultural minier de la Roşia Montană în patrimoniul umanităţi! Prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”.

Motivul pentru care România ar vrea retragerea dosarului este legat de o despăgubire-record pe care Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul de exploatare cu cianuri a zonei aurifere Roșia Montana, ar cere-o statului român, este de părere https://romania.europalibera.org/a/rosia-montana-in-unesco. Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică, ar echivala cu creșterea șanselor ca România să fie obligată să plătească acești bani.

Această interpretare, contra-intuitivă, se ciocnește de o alta, a ONG-urilor și a arheologilor, potrivit căreia, tocmai înscrierea dosarului la UNESCO, ar ajuta statul român să nu plătească respectivele despăgubiri.

Scurt istoric

În 2015, Compania minieră canadiană Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.

Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte. Judecata, care durează deja de peste cinci ani, e departe de a fi finalizată.

În iunie 2021, ziarul german Der Spiegel  vorbea de o sumă de 5,7 miliarde de dolari și de o nouă problemă pe care judecata a întâmpinat-o.

În urmă cu trei ani, în 2018, Curtea Europeană de Justiție, prin decizia Achmea, a dispus lichidarea a aproximativ 130 de acorduri bilaterale semnate de statele membre care permit judecata în fața unor tribunale arbitrale, nu în fața instanțelor obișnuite, printre care și cele în baza cărora există acest proces.

Mină de aur de la Roșia Montana, surprinsă într-o fotografie din 2011.
Mină de aur de la Roșia Montana

Cele mai longevive proteste din istoria României

Proiectul Roșia Montană a stat și la baza unora dintre cele mai longevive, diversificate și eficiente forme de protest din ultimii 20 de ani.

Acestea au început în 2003, când a fost înființată Asociația Alburnus Maior de către locuitorii din Roșia Montană. Scopul era de a lupta împotriva proiectului minier al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) dezvoltat compania canadiană Gabriel Resources. Listată de multă vreme la bursă, compania a avut inițiatori români, oameni cu acces la informații valoroase cu privire la zăcămintele de aur, în anii 1990. Alături de distrugerea minelor romane de la Alburnus Maior vechi de aproape două milenii, exploatarea zăcămintelor de aur din Munții Apuseni cu ajutorul cianurilor a fost și rămâne principalul contraargument folosit de cei care se opun proiectului, inclusiv în demonstrații de stradă.

Protestele se generalizează în 2013, odată cu încercarea de reglementare legislativă a debutului exploatării miniere. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă sub sloganul „Uniți Salvăm!” au reușit, printre altele, să blocheze legea care permitea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană sau să amelioreze decizia Guvernului Dăncilă de a scoate definitiv dosarul exploatării miniere din dezbaterea UNESCO.

Activista Claudia Apostol a explicat pentru Europa Liberă ce s-ar putea întâmpla după decizia UNESCO.

Arhitecta Claudia Apostol, activist al Asociației Alburnus Maior în apărarea valorilor arheologice și naturale de la Roșia Montana. Alburnus Maior este denumirea romană a așezării vechi de peste 2000 de ani.

Foto: Arhitecta Claudia Apostol, activist al Asociației Alburnus Maior în apărarea valorilor arheologice și naturale de la Roșia Montana. Alburnus Maior este denumirea romană a așezării vechi de peste 2000 de ani.

Dacă vom avea o decizie de înscriere, primul pas este ca Statul să treacă la implementarea măsurilor care asigură conservarea și valorificarea sitului, prin intervenții care, de altfel, au fost promise chiar și prin Programul de Guvernare, nu doar prin dosarul de la UNESCO. Trebuie definitivat un plan de management pentru care putem primi asistență specializată la cel mai înalt nivel profesional, chiar și finanțare – dat fiind că pentru siturile incluse în Lista Patrimoniului în Pericol se pot aloca fonduri pentru situl respectiv. Toate aceste măsuri, în contextul în care Roșia Montană este și acum asaltată de turiști, când nu are niciun fel de infrastructură destinată turismului, vor face ca dezvoltarea locală în această direcție să fie o consecință absolut firească, antrenând, evident, beneficii economice pentru localitate și comunitatea de aici”, explică Claudia Apostol.

CITIȚI ȘI:

27/07/2021 Posted by | cultura | , , , , , , , , , | Un comentariu

SUA se confruntă cu o totală bulversare și epurare a valorilor tradiționale sub presiunea neomarxiștilor autobotezați ”progresiști”. VIDEO

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este pelosi.jpg

de Dani Rockhoff

Afară cu Shakespeare! Afară cu Aristotel și Platon! Fără mamă și tată în limbajul parlamentar american! SUA pare a se confrunta cu o totală bulversare și epurare de valori tradiționale, sub presiunea nediscriminării. Iar reforma lingvistică propusă de Democrați pentru cel de al 117-lea Congres ne duce cu gândul la Newspeak-ul din distopia lui George Orwell, „1984”. Scoaterea programatică din limbaj a cuvintelor neconvenabile duce implicit la sărăcirea gândirii, fiind un potențator al controlului și puterii grupului politic interesat.

Dan-el Padilla Peralta, un academician afro-american, solicită eliminarea așa-numiților clasici din programa de învățământ, aceștia fiind „asociați cu supremația albă”, după cum relatează The New York Times , preluat de https://m.hotnews.ro.

El susține că ideile de înțelepciune ale civilizației occidentale se bazează pe „alb”, fapt care se datorează, în cele din urmă, interpretărilor autorilor antici. Recent, și alți profesori americani care predau literatură clasică și-au „puricat” propriile materii de „naționalism alb”, pentru a curăța orice subiect de presupusul rasism.

Dar Padilla merge și mai departe, susținând că facultățile clasice sunt în sine ostile minorităților. „Dacă ar fi să proiectezi, în mod deliberat, un subiect ale cărui organisme instituționale și orientări pentru autocenzură urmăresc, în mod explicit, să delegitimeze statutul legitim al cărturarilor care nu sunt albi”, a spus Padilla, „nu ai putea să o faci mai bine decât o face <<clasicul>>”.

El a adăugat: „Clasicul este atât de strâns legat de supremația albă, încât este indisolubil legat de ea … La o analiză mai atentă, evidențierea lui <<a fi alb>>se dovedește a fi ancorată în bazele acestui clasicism”.

De la vechea logică la noua isterie

Vechii clasici au spus multe despre toleranță, corectitudine, logică și empatie și au reprezentat virtuțile democrației și libertății de exprimare. Filozofii stoici au dat sfaturi despre independență, exact opusul „culturii victimei”.

Ca atare, se pare că au fost și sunt un obstacol persistent, în calea unor „progrese” pe calea ce se observă acum.

Conflictele de anul trecut din orașele americane, după moartea lui George Floyd, au fost însoțite uneori de o mare violență. Ele au accelerat adâncirea Academiei SUA în ” isterie rasială”. Tratamentul presupus discriminator s-a transformat într-o sensibilitate excesivă și a devenit acum aproape isteric, cu un climat de teamă în școli, ajungându-se chiar la aberații precum „este rasism a cere elevilor să lucreze mai mult”.

Luna trecută, un profesor de drept de la Universitatea din Illinois a fost suspendat din funcție pentru că a folosit „cuvântul N”, într-o lecție despre discriminarea la locul de muncă (deși a scris doar „n ––” și a folosit substituenți).

Excese au avut loc și la Evergreen College, în 2017, când o acuzație nefondată de rasism a fost suficientă pentru a incita o mulțime de studenți, care cu bate de baseball au pornit „la vânătoare” după profesorul Bret Weinstein.

Din acest motiv, declarațiile lui Padilla reprezintă o amenințare pentru orice facultate universitară clasică, care este suficient de slabă de înger sau suficient de credulă pentru a vedea în canonul clasic un instrument al rasismului. Însă Padilla nu e singur, are armate de acoliți, ba chiar și vânt din pupa politică a momentului.
Atacul politic al termenilor inclusivi

SUA se confruntă cu o reformă lingvistică neobișnuită. Deputații democrați doresc să elimine toate cuvintele „de gen”, cum ar fi „mamă” și „tată”, din Codul de conduită al Congresului SUA, pentru a folosi în schimb termeni „inclusivi”. Iată ce se spune în documentul făcut public la începutul lunii ianuarie de Comitetul de Reglementare, privitor la detaliile pachetului de reguli avute în vedere, în cadrul celui de al 117-lea Congres.Acesta s-a convocat la Washington DC, la 3 ianuarie 2021, în ultimele săptămâni ale președinției lui Donald Trump și se va încheia la 3 ianuarie 2023.

Cu toate acestea, modificările sunt menite să se aplice noului Cod de conduită al Congresului. Acest lucru este ajustat aproximativ la fiecare doi ani, cu fiecare nouă componență a Congresului SUA.

Dat fiind faptul că democrații au revenit acum cu o majoritate redusă, de 222 membri în Camera Reprezentanților, pare probabil ca reforma lingvistică propusă să fie adoptată ca parte a noului cod de conduită.
Iată un extras din documentul reformei propuse, care „promovează incluziunea și diversitatea”.

Aceasta include modificări care ar putea: înființa Comitetul selectiv pentru disparitate economică și echitate în creștere; solicită comisiilor permanente să includă în planurile lor de supraveghere o discuție despre modul în care lucrează comitetul în Congresul viitor: va aborda problemele inechităților pe bază de rasă, culoare, etnie, religie, sex, orientare sexuală, identitate de gen, handicap, vârstă sau național origine; onorează toate identitățile de gen prin schimbarea pronumelor și a relațiilor familiale din regulile Camerei pentru a fi neutre în materie de gen; face permanent Oficiul pentru diversitate și incluziune pentru a facilita o forță de muncă diversă care să reflecte membrii noștri și districtele pe care le reprezintă; și examinează diversitatea grupurilor de martori la audierile comitetului pentru a ne asigura că suntem audiați de către diferite grupuri de experți în timp ce elaborăm legislația.

Un document separat al propunerii de reformă stabilește în detaliu ce termeni ar trebui șterși din codul oficial de conduită, cu detaliere de modificări.

„Acestea includ: tată, mamă, fiu, fiică, frate, sora, unchi, mătușă, verișoară primară, nepot, nepoată, soț, soție, socru, soacră, ginere, noră, cumnat, cumnată, tată vitreg, mama vitregă, fiică vitregă, soră vitregă, frate vitreg, nepot, nepoată. ”

Acești termeni ar fi înlocuiți cu forme neutre precum „părinte, copil (propunerea în engleză – ‘‘parent, child, sibling, parent’s sibling, first cousin, sibling’s child, spouse, parent in-law, child-in-law, sibling-in-law, stepparent, step child, stepsibling, half-sibling, or grandchild’’

).Trebuie să spun că unele dintre denumirile propuse le-am găsit intraductibile în limbajul tradițional.

Referințele la gen ar trebui, de asemenea, eliminate din cuvintele „marinar” (seaman) și „președinte” (Chairman) și înlocuite cu „navigatori” și Chair – doar pentru a numi câteva alte sugestii.

Democrații Nancy Pelosi și George McGovern, membri ai Congresului, au lăudat pachetul general, deoarece „include reforme etice majore, crește responsabilitatea față de poporul american și face din această Cameră a Reprezentanților cea mai inclusivă din istorie”.

„Aceste propuneri de perspectivă reflectă prioritățile noastre ca și Comitet și ca țară – inclusiv combaterea coronavirusului, a inegalității economice, abordarea crizei climatice, promovarea incluziunii și promovarea integrității în guvern”, a mai declarat Pelosi.

27/02/2021 Posted by | cultura | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: