CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La 31 august în România şi R.Moldova se celebrează simultan ZIUA LIMBII ROMÂNE

România și Republica Moldova sărbătoresc astăzi Ziua Limbii Române

Limba noastră-i o comoară

Din adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată

(A. Mateevici, fragment poezia „Limba noastră„)

 

 

 

 

 

 

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în România la 31 august, la aceeaşi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

 

 

   Emblema sărbătorii Limba noastră cea româna, 31 august, Republica MoldovaLegea despre trecerea la alfabetul latin (Tinerimea Moldovei din 6 septembrie 1989), www.mariusmioc.wordpress.com

Emblema sărbătorii Limba noastră cea română, 31 august, Republica Moldova

Legea despre trecerea la alfabetul latin (Tinerimea Moldovei din 6 septembrie 1989) 

 

Limba Noastră cea Română” este o sărbătoare legală celebrată în Republica Moldova pe 31 august, începând cu 1990 şi până în prezent.

În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor ’80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău are loc „Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989. În cadrul “Marii Adunări Naţionale” din 27 august 1989 au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.

Sub impulsul „Marii Adunări Naţionale„, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.M., care durează pînă pe 1 septembrie.

La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a reuşit să voteze legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la „Marea Adunare Naţională„.

Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldoveneşti” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei “Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Naţională”.

Adoptarea din 31 august 1989, de către Sovietul Suprem al R.S.S.M., a legilor privind revenirea la grafia latină:

  1. A permis Declararea ca „Limbă de Stat” a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti – găsită identică cu cea română;

  2. A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;

  3. A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

După “Marea Adunare Naţională” de la Chişinău din 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, la 31 august 1989 Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti adoptă Legea prin care se conferea limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat.

Se hotărâ, de asemenea, printr-o alta lege, abandonarea grafiei chirilice şi revenirea la alfabetul latin. 

Ulterior, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională „Limba noastră cea română”,  sau  „Ziua limbii Române”, care este marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cântec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care  au marcat istoria acestui mult încercat pământ.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată începînd cu anul 1990, la un an de la acest eveniment istoric.

Ziua Limbii Române

În R.Moldova a fost  marcată şi în acest an  Ziua Limbii Române. Oameni de cultură, diplomați, oficiali au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, dar și pe Aleea Clasicilor din centrul capitalei. Primăria Chişinăului  a organizat un amplu program de acţiuni culturale.

Dis-de-dimineață, zeci de oameni au venit în Grădina Publică „Ştefan cel Mare” pentru a aduce un omagiu celor care au contribuit la renaşterea naţională din 1989.

Printre cei care au venit cu flori, a fost și președintele slugă  rusească, Igor Dodon, care a apelat la varianta diversionistă “Sărbătoarea limba noastră”, specificând că respctiva limbă este cea „moldovenească”.

Aşa că a scris o postare în “moldoveneşte” şi în rusă pe Facebook şi a depus o coroană de flori la monumentul celui mai faimos vorbitor al limbii “moldoveneşti”, Ştefan cel Mare.

Este o sărbătoare a limbii noastre istorice, așa cum a vorbit-o și marele domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt – limba moldovenească. Așa cum este specificat și în Constituția Republicii Moldova.

Să respectăm Constituția, să ne cunoaștem limba și să ne-o iubim, pentru că ea e parte a istoriei noastre de veacuri”, susține Dodon.

 

Foarte interesant este faptul că lui Dodon i s-au adresat mulţi  cetăţeni care l-au corectat, tot pe Facebook, insistând că limba vorbită de moldoveni este chiar LIMBA ROMÂNĂ.

Oricum, prezidentul maldavan ar fi trebuit să ştie ce limbă vorbeşte, atâta vreme cât propria lui mamă este profesoară de …limba română !

Și prim-ministrul moldovean, Pavel Filip împreună cu preşedintele Parlamentului Andrian Cându au depus flori la  monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ulterior la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță a spus că pe ambele maluri ale Prutului, în România și în Republica Moldova, sărbătorim astăzi unul dintre simbolurile noastre fundamentale: limba română.

Marcarea concomitentă a acestei sărbători dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, unitatea de limbă, etnie, cultură care leagă, inseparabil, România și Republica Moldova. Prin limba română ne păstrăm tradițiile spirituale și demonstrăm ca aparținem spațiului comun de civilizație europeană.

Prin limba română suntem mândri de identitatea noastră națională și putem contribui la îmbogățirea marii familii europene. În limba română trăim, iubim, muncim și murim”. 

Cu toții avem o datorie sfântă să transmitem mai departe, generațiilor viitoare, bogăția limbii române și valorile comune care ne-au consfințit perenitatea în zona noastră geografică și ne-au făcut remarcați și apreciați în cultura europeană și universală”, se arată într-un mesaj al ambasadorului României la Chișinău.

Între timp, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău organizează,mai multe manifestări culturale dedicate marcării Zilei Limbii Române în Republica Moldova, la 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexei Mateevici și a 100 de ani de la apariția poemului ”Limba noastră”.

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/25/de-ce-ar-face-moldovenii-pe-placul-rusilor-sa-nu-traiasca-intr-un-singur-stat-al-romanilor-romania-2/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/03/23/un-mare-poet-basarabean-si-un-mare-roman-alexei-mateevici/

 

 

 

 

 

Anunțuri

31/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii

 

 

Sunt monitorizaţi  ON LINE  cei care îl susţin pe Mareşalul Ion Antonescu şi  ideile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, sau promoveză cultului preoţilor şi intelectualilor naţionalişti, dar şi a lui Ceauşescu.

Aceste fapte se pedepsesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

 

 

 

Foto: Mareşalul Antonescu şi Horia Sima 

 

 

 

Să începem cu începutul…

 

În 2002 Guvernul României a interzis organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Actul normativ incrimina totodată negarea Holocaustului, definit ca „persecuția sistematică sprijinită de stat și anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum și de aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945”.
Patru ani mai târziu, cu ocazia aprobării și modificării ordonanței de către legislativ, două comisii ale Parlamentului României au adoptat un amendament prin care se elimină din definiția Holocaustului sintagma „aliații și colaboratorii săi”.

Apoi în perioada iunie-iulie 2015, au fost adoptate și promulgate noi amendamente ale ordonanței care, de data aceasta, aduc un plus de specificitate locală actului normativ.

Spre deosebire de versiunea anterioară, ultimele amendamente definesc Holocaustul din România, interzic promovarea simbolurilor și ideologiilor legionare și extind interdicția cultului public asupra persoanelor vinovate de crime de război și genocide.

Noutatea noului act normativ adoptat  este că meţionează între ogranizaţiile fasciste Mişcarea Legionară, activă în România între 1927-1941. Documentul a fost adoptat de Parlament în iunie, în lipsa unei dezbateri publice.

Președintele Iohannis sau  fostul lider PNL, Crin Antonescu, se numără printre promotorii aprobării actualei legi care dau vina pe legislația europeană!

 Crin Antonescu: „Mai întâi, nu sunt singurul inițiator al legii, în al doilea rând este o lege care a reunit la dezbaterea ei un vot aproape unanim.

Completarea ordonanței din 2002, a venit din necesitatea de a pune în concordanță și legislația românească cu legislația europeană în acest sens, o legislație îndreptată împotriva negaționismului și anumitor fenomene care au căpătat o anumită amploare în ultimii ani, mai ales în spațiul european, nu doar în România”.

„Nichifor Crainic are placă pusă de Academia Română cu aprobarea Primăriei pe strada Vasile Conta, Nichifor Crainic care a făcut parte din guvernarea Antonescu; mai este un bust al lui Mircea Vulcănescu în sectorul 2, fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe și condamnat pentru crime de război în baza Legii 312/1945 cu modificările ulterioare.

Menționez că legile în baza cărora au fost condamnați în procesele după Al Doilea Război Mondial sunt și azi în vigoare, iar deciziile definitive sunt și astăzi valabile.

Toți cei care le pun în discuție minimalizează o legislație care a fost recunoscută de către trupele Aliate — SUA, URSS, Marea Britanie — împotriva Germaniei naziste, deci verdictele date în 1945 și după sunt perfect legale și astăzi și trebuie să ținem seama de ele”,a declarat intr-o conferinţă de presă Directorul general al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, referitor la legea 217/2015 care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Institutul Ellie Wiesel este condus de Alexandru Florian, fiul lui Radu Florian, profesor timp de 40 de ani (1950 – 1990) la catedra de marxism-leninism, ulterior socialism științific a Facultății de Filosofie a Universității București.  

Ceea ce nu prea se spune, este faptul că acum nici nu poate fi vorba de antisemitism, nu există un pericol real în societatea românească de azi.

În anul 2015 mai putem vorbi de antisemitism în România, când numărul evreilor nu depășește câteva mii?
Faptul că o stradă sau o asociație va purta numele unui filozof sau preot sau om de mare cultură românească ce a împărtășit aceleași idealuri creștine de mântuire cu membrii Mișcării se poate numi antisemitism?

Prin holocaust pe teritoriul României se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a rromilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român, în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944.

Comentariu: Definirea holocaustului pe teritoriul României exclude teritoriile care nu au aparţinut statului în perioada 1940-1944, precum Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940.

Astfel, în condiţiile prezentei legi, negarea holocaustului realizat de către autorităţile maghiare nu este incriminată.

Din acţiunile Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului „Elie Wiesel” (INSH-EW), care a oferit consultanţă parlamentarilor iniţiatori ai proiectului legii 217/2015, deducem că intenţia a fost cea de exonerare a autorităţilor horthyste pentru crimele din Ardealul de Nord, având în vedere că institutul nu s-a pronunţat niciodată împotriva acţiunilor de promovare a ideilor fascismului maghiar şi nici împotriva cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de război de etnie maghiară, care au făcut parte din aparatul administrativ maghiar şi care au persecutat sistematic, în perioada 1940-1944, atât evrei, cât şi români.

Constatarea este cu atât mai hilară cu cât Elie Wiesel, care este preşedinte de onoare al INSH-EW şi al cărui nume în poartă institutul, este victimă a persecuţiilor maghiare din Ardealul de Nord.

În baza acestei legi aprobate de Parlament, la iniţiativa Insitutului „Elie Wiesel  martirii anticomunişti, luptătorii din munţi, mărturisitori ca Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa sau Iustin Pârvu şi intelectuali ca Mircea Eliade, Petre Ţuţea, Emil Cioran, Constantin Noica sau Mircea Vulcănescu vor fi interzişi, din nou, ca în anii 50.

Pe de altă parte, directorul fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER), Radu Preda, spunea la RFI că aşa-numita lege anti-legionară este pro-comunistă prin omisiune pentru că nu interzice şi apologia comunismului – condamnat în 2006 de Parlamentul României ca ”ilegitim şi criminal”.

Tot Radu Preda constata că sunt legitimate deciziile instanţelor comuniste:

”Eu am făcut o constatare pe care o poate face orice jurist. Legea este pro-comunistă prin omisiune pentru că – pe de o parte – dă dreptate justiţiei comuniste, pune sub semnul întrebării calitatea de document istoric a mărturiilor celor care au trecut prin gulagul comunist şi în general relativizează crimele comunismului. E nevoie de schimbarea acestei legi care se referă la toate formele de extremism, deci ar trebui adusă la zi, inclusiv prin menţionarea regimului comunist, care a fost condamnat oficial”  

În luna iulie 2015, Consilierul prezidential Andrei Muraru a anuntat ca a inceput  monitorizarea, inclusiv online, a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau extremiste, potrivit noii legi promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. 

 

 

 

Surse:

 

http://www.atitudini.com/2015/08/bunicul-meu-evreu-ucis-de-comunisti-si-protejat-de-romanii-ortodocsi/

https://www.activenews.ro/cultura-istorie/Tanarul-istoric-Silvian-Emanuel-Man-comenteaza-legea-%E2%80%9Eantilegionara-pe-articole.-Va-fi-interzisa-Politia-Romana-124872

http://www.flux24.ro/primele-tinte-ale-legii-anti-legionare-mircea-vulcanescu-si-nichifor-crainic/

http://www.rfi.ro/societate-80980-dispute-pe-tema-legii-anti-legionare-cinci-membri-iiccmer-cer-demisia-directorului

 

 

 

31/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

REGIUNILE DIN ROMÂNIA SUNT MAI BOGATE DECÂT REGIUNILE STATELOR VECINE

 

 

 

Imagini pentru romania si vecinii photos

România e o insulă de prosperitate, în comparaţie cu toate celelalte  șase regiuni de dezvoltare care au graniță cu statele vecine, din UE sau nu, au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât cel existent în regiunile vecine de dincolo de graniță (vezi harta din imagine).

Datele privind PIB-ul pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard (euro PPS) sunt aferente anului 2015.

Pentru regiunile din statele membre UE, Ungaria și Bulgaria, datele sunt preluate din statisticile Eurostat.

Datele pentru cele două regiuni din Serbia, cu care avem graniță comună, sunt preluate de la institutul de statistică din această țară, care calculează nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și la puterea de cumpărare standard din UE, pentru că încearcă să se alinieze la normele Eurostat.

Datele pentru Republica Moldova și cele patru regiuni din Ucraina sunt preluate de la institutele de statistică din aceste țări și sunt prelucrate pentru a afla valoarea PIB-ului pe cap de locuitor PPS din UE prin ajustare față de puterea de cumpărare în dolari și apoi față de cea din spațiul UE.

Trebuie spus că, PIB-ul pe cap de locuitor din aceste state în prețuri curente era, în 2015, de doar 1907 euro pentru Ucraina și de 1.675 euro pentru Republica Moldova, conform Eurostatului (datele PPS nu sunt disponibile în statisticile Eurostat).

 

 

 

 

 

 

În cazul Republicii Moldova, date fiind dimensiunile reduse ale acestui stat, am luat-o ca întreg.

Cum stăm în privința PIB-ului pe locuitor PPS la nivel de state și capitale față de vecini?

În 2015, eram pe locul doi între statele vecine în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor la paritatea standard din UE (16,5 mii euro PPS; 57% din media UE), după Ungaria (19,7 mii euro PPS; 68% din media UE) și înaintea celorlalte state, inclusiv a Bulgariei (vezi datele din imagine).

Când comparăm PIB-ul pe locuitor din regiunile capitalelor, suntem pe primul loc. Conform Eurostat, în 2015, PIB-ul pe locuitor PPS din București-Ilfov era echivalent cu 136% din media UE (39,4 mii euro PPS), în fața regiunii Budapestei (Kosep-Magyarorszag), care atingea un nivel de 105% din media UE (30,4 mii euro PPS) și în fața celui înregistrat de regiunea Kiev (26,9 mii euro PPS; 93 % din media UE), care, la rândul ei, devansează regiunea capitalei Sofia (Yugozapaden – Sud-Vest), al cărei PIB pe locuitor atingea un nivel de 76% din media UE (22 mii euro PPS – vezi datele din imagine).

Trebuie spus că, în cazul Kievului, statistica teritorială ucraineană operează cu două regiuni: una în care intră orașul și care are o productivitate mult peste media națională, și alta mult mai întinsă, dar mai puțin populată, din jurul regiunii orașului, care are o productivitate mai mică.

Regiunea capitalei Belgrad era pe locul 5 în privința PIB-ului pe locuitor (17,4 mii euro PPS; 60% din media UE).

În cazul Chișinăului, estimarea s-a făcut prin raportare la datele statistice în prețuri curente ale Biroului de Statistică al Moldovei, conform cărora, PIB-ul pe locuitor din capitală e de 2,47 ori mai mare decât media Republicii Moldova.

Aplicând această proporție, ne-a rezultat un PIB pe cap de locuitor de 16 mii euro PPS (55% din media UE) în Chișinău, chiar peste 6 regiuni de la noi, cu excepția capitaliei și a regiunei Vest (vezi datele din imagine).

Ce e interesant, dacă analizăm PIB-ul pe locuitor de la nivelul capitalelor, e că diferența de dezvoltare între capitală și media națională crește de la vest la est.

Dacă la vecinii unguri, PIB-ul pe locuitor din capitală e mai mare decât media națională cu 54%, la vecinii sârbi și bulgari e mai mare cu 71 și, respectiv, 62%, iar la noi e cu 139% mai mare.

Dincolo de Prut, la moldoveni, ecartul e de 147%, iar la ucrainieni e de 236%.

Asta ne arată că avem de-a face cu o tendință de concentrare economică în jurul capitalelor mai mare la noi, moldoveni și ucrainieni, decât în celelalte state vecine.

Cum stau regiunile noastre față de cele de peste graniță ale vecinilor în privința PIB-ului pe locuitor PPS?

Regiunea Vest (16,5 mii euro PPS; 57% din media UE) e mai bogată decât regiunea din Ungaria, Del – Alfold (13,9 mii euro; 48% din media UE) și decât cele două regiuni din Serbia (Voievodina și Serbia de Sud-Est – vezi harta din imagine).

Oltenia noastră e mai bogată decât regiunea Serbia de Sud-Est și regiunea Severozapaden (Nord-Vest) din Bulgaria, iar Muntenia e mai bogată decât regiunea bulgară Severen tsentralen (Centru-Nord) din Bulgaria (vezi datele din imagine).

Regiunea Sud-Est  (14,6 mii euro PPS; 51% din media UE) e peste cea din Bulgaria, Severoiztochen (Nord-Est, 11,2 mii euro PPS; 39% din media UE) și peste regiunea Odesei (6,8 mii euro PPS; 28% din media UE).

Regiunea de Nord-Est (9,9 mii euro PPS; 34% din media UE) se simte în sfârșit bine. 

E peste Moldova de peste Prut (6,5 mii euro PPS; 22% din media UE) și peste regiunea Cernăuți, care e cea mai săracă regiune din Ucraina (3,6 mii euro PPS; 12% din media UE – vezi datele din imagine).

Regiunea de Nord-Vest e peste cele două regiuni din Ucraina și peste cele două regiuni din Ungaria (vezi datele din imagine).

Regiunile României s-au dezvoltat mai mult decât regiunile de la graniță din statele vecine, chiar dacă vorbim despre un stat precum Ungaria, ce are un PIB pe locuitor mai mare decât al nostru. 

Statele vecine din est și nord, Republica Moldova și Ucraina, sunt într-o zonă de dezvoltare ce-și găsește corespondentul mai degrabă în Africa decât în Europa, iar situația pentru acești doi vecini nu dă semne că se va schimba în viitorul apropiat. 

Serbia, după căderea gravă din anii `90, pare să-și revină și să se înscrie pe un traiect european.

 

surse:

 http://www.analizeeconomice.ro

https://cubreacov.wordpress.com/2017/08/23/toate-regiunile-din-romania-sunt-mai-bogate-decat-regiunile-din-statele-din-jur/

24/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

%d blogeri au apreciat asta: