CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 18 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 Ziua de 18 octombrie, în istoria noastră 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1409: Sigismund de Luxemburg l-a înnobilat pe Voicu, fiul lui Şerb, din familia Huniazilor, pentru meritele sale militare şi credinţa dovedită regelui, donându-i posesiunea regală Hunedoara.

Un an mai târziu, la 10 februarie 1410, regele a confirmat această donaţie, după cum cerea cutuma medievală.

 

 

 

 

 

 

 

1495:  Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, termină construcţia bisericii domneşti din Dorohoi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1541:  Dieta de la Debreţin a recunoscut suzeranitatea Porţii Otomane asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal al Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

 

 

 

1599: A avut loc bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliata cu secuii,  învinge oastea transilvană condusă de Andrei Báthory.

 

 

 

 

 

Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

 

 

Foto: Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

 

 

 

 

 

Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia (21 octombrie (stil vechi), 1 noiembrie (stil nou) 1599), trecând intreaga Transilvanie sub autoritatea sa.

 

Influenţa militaro-politică a Poloniei în principatele româneşti la sfîrşitul secolului XVI a constituit un pericol eminent pentru domnia lui Mihai Viteazul în Muntenia.

Politica regelui Poloniei Sigismund al III-lea (1587-1623) şi a cancelarului său Jan Zamoyski de a controla polic malului nordic al Dunării, cu implicarea lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei, susţinut la domnie de poloni) şi Andrei Bathory (principe în Transilvania, fost cardinal în Polonia, ocrotit şi sprijinit de cancelarul polon Jan Zamoyski) prefera schimbarea domnitorului în Muntenia pe unul loial Poloniei şi anume pe Simion Movilă, fratele domnitorului Moldovei Ieremia Movilă, făcând demersuri în acest sens către Poarta Otomană.

În acelaşi context pe 5-6 octobrie (stil nou) 1599, Andrei Bahory – noul principe al Transilvaniei, a trimis un ultimatum lui Mihai Viteazul de părăsire a domniei în Muntenia (Valahia).

Mihai Viteazul, ilustru strateg, cu o rară claritate a  gîndirii, s-a văzut nevoit să atace primul , pentru a evita un atac concentric din direcţiile Transilvania şi Moldova.

Marşul surprinzător al lui Mihai peste munţii Carpaţi a fost efectuat în două coloane.

Prima coloană care includea grosul armatei a urmat direcţia Ploieşti – pasul Tabla Buţii – Valea Oltului – Făgăraş – Sibiu, iar a doua coloană cu o armată mai puţin numeroasă pe direcţia Craiova – Valea Oltului – pasul Turnul Roşu – Ţara Bîrsei.

Pentru condiţiile de relief foarte accedentat armata lui Mihai Viteazul a realizat o viteză mare de marş (20-25 km pe zi).

Atacul celei de-a doua coloană, care a ajuns prima la Sibiu nu a dat răgaz lui Andrei Bathory pentru a pregăti armata proprie de război. În acelaşi timp Prima coloană a asigurat prin direcţia sa de avansare oastea muntenească de un eventual atac din partea Moldovei ce puteau face joncţiunea cu saşii.

Mihai a reuşit să se asigure de suportul secuilor, sătui de suprimarea maghiară care îl susţin cu 8 000 – 10 000 ostaşi, totodată asigurînd că vor bloca pasurile de munte în cazul unui atac din partea lui Ieremia Movilă al Moldovei prin secuime.

La 26 octombrie se face joncţiunea dintre ambele coloane având un efectiv total de aproximativ 40 000 ostaşi dintre care: 8 000 – 10 000 oşteni de la ţară, 14 000 mercenari, 6 000 haiduci, 8 000 – 10 000 de ostaşi secui, artileria 180 tunuri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După loviturile puternice primite, oastea transilvăneană a fost dezintegrată, pierzând 2 000 de soldați uciși, 1 000 răniţi şi toată artileria. Mihai Viteazul a urmărit inamicul pe un spaţiu întins, închizând porţile vestice ale ţării şi anume Mureşul şi Someşul.

În încercarea de a se refugia în Moldova, principele Transilvaniei Andrei Bathory a fost capturat și decapitat de ţăranii secui, care i-au adus capul lui Mihai .

Mihai Viteazul va intra la 1 noiembrie 1599 în capitala Transilvaniei – Alba Iulia, obţinînd controlul  acestui tinut romanesc.

 

 

 

 

 

1663: S-a născut Eugeniu de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Romano – German, eliberatorul Ungariei, Banatului  și Transilvaniei de sub turci, guvernator al Banatului;  (d. 1736).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1802:  S-a născut  Damaschin Bojincă, istoric şi publicist, ministru în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

S-a distins, pe lângă profesia sa de jurist, şi ca istoric, etnograf şi folclorist.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Damaschin Bojincă, istoric photos

 

 

 

 

 

 

Pentru posteritate, Damaschin Bojincă a rămas celebru cu vehementul, dar şi documentatul său „răspuns”, la „cârtirea” consilierului Sava Tököly care nega descendenţa latină a poporului român.

 

 

 

 

 

 

 

1839: S-a născut savantul chimist roman Nicolae Teclu, a inventat tipul de arzator “becul  Teclu”. A fost  membru al Academiei Române; (n. Brasov; d. 13/26 iulie 1916, Viena).

Este autorul unor valoroase  cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Nicolae Teclu a absolvit Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură.

A devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele.

Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff.

„Becul Teclu” este folosit şi astăzi în toate laboratoarele din lume şi este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic şi, în felul acesta, se obţine un amestec mai bun al aerului cu gazul şi o temperatură mai înaltă.

Arzătorul Teclu, numit şi becul Teclu, este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătăţită.

Spre sfârşitul vieţii devine  membru al Academiei Române. Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Din păcat niciunul nu este la Braşov, oraşul său natal.

 

 

 

 

 

 

 

1867: SUA  au preluat regiunea Alaska, un teritoriu cu o suprafață de 1.518.800 km², de la Rusia.

Administrația țaristă a acceptat să o vândă Statelor Unite pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari (aproximativ 91 de milioane de dolari la valoarea  zilei  de azi).

Prețul mic i se datorează unui roman, George Pomuţ , din echipa negociatorilor americani , care au cumparat Alaska de la rusi  și a participat la încheierea și semnarea tratatului americano-rus.

Pomuţ  – ajuns  la gradul de general in armata SUA, s-a nascut in anul 1818 si a crescut in comunitatea romaneasca din orasul  Gyula, astazi aflat pe teritoriul  Ungariei.

Nu cu mult timp dupa terminarea Razboiului Civil in America, a fost numit in postul de consul al SUA la Sankt Petersburg, capitala Rusiei tariste, post pentru care l-a recomandat si faptul ca stia opt limbi straine.

 

 

 

 

Imagini pentru Generalul George Pomut photos

Foto: Generalul George Pomut (1818-1882)

 

Exista informatii care confirma faptul ca reluarea tratativelor americano-ruse in privinta cumpărării Alaskai a fost initiata de George Pomut, dupa ce tratativele fusesera intrerupte în timpul Razboiului Civil din SUA

 

 

 

Aceasta zi este sărbătorită anual în  Statele Unite ca Ziua Alaskai.

 

 

 

 

 

 

 

 

1878: Dupa Congresul de Pace de la Berlin ( 13 iunie – 13 iulie 1878), Rusia a luat în stapânire totală tinutul istoric Basarabia, numit si Bugeac, respectiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail,  – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) si care, dupa Unirea Principatelor Române din 1859, apartineau  României.

 

 

 

 

 

Imagini pentru harta romaniei 1878Imagini pentru harta romaniei 1878

         Harta pana in 1878                                   Harta dupa  

                                                                                       1878

România independenta  primea stravechiul teritoriu al Dobrogei, fara Cadrilater, Delta Dunarii si Insula Serpilor.

 

 

 

1881: Inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărășești, prima linie de cale ferată construită de inginerii români. Lucrările au început în 1879, la 18/30octombrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1883:  S-a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, Tratatul de alianţă româno-austro-ungar, prin care Romania adera la Tripla Alianta.

Romania si Austro-Ungaria se angajau sa isi vina in ajutor in cazul unui atac neprovocat. In aceeasi zi a aderat si Germania.

Articolul 2 prevedea obligatia de interventie militara din partea Romaniei atunci cand Austro-Ungaria ar fi fost atacata de statele limitrofe ale tarii noastre, adica Rusia si Serbia.

Romania era si ea asigurata in cazul unui atac rus, sarb sau bulgar.

Dezvoltarea relatiilor economice si mai ales culturale ale Romaniei cu Germania si Austrio-Ungaria a insemnat si o strangere a relatiilor cu romanii din Transilvania si Bucovina si au influentat pozitiv societatea romaneasca..

 

 

 

 

1897: Este inaugurat pe tronsonul Miercurea Ciuc-Ghimeș,viaductul Caracău, conform convenției de interconectare a rețelelor feroviare române cu cele austro-ungare.

Ca urmare a luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial, trupele germane l-au distrus complet în 1944. Din decembrie 1944 și până în 12 februarie 1945, inginerii constructori români au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (3.600 metri cubi), o performanță unică în istoria construcțiilor feroviare.

În paralel s-a început construcția unui nou viaduct, care a fost pus în funcțiune la 14 septembrie 1946. Noua construcție a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferată executat din beton armat din România. Lungimea totală a viaductului este de 264 m, bolta are deschiderea de 100 m, iar săgeata este de 37 m.

 

 

 

 

 

1907: S-a nascut Mihail Sebastian (Iosef M.Hechter), scriitor si dramaturg român de origine evreiasca (“Cum am devenit huligan”, “Orasul cu salcâmi”, “Jocul de-a vacanta”);  (d. 29 mai 1945).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Mihail Sebastian photos

 

 

 

 

 

 

1909: S-a născut Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română; (m. 1960).

1909: Hugues d’Eywo  filmează, la București, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an).

Este prima peliculă românească cu subiect sportiv si cel mai vechi film de  actualitate imortalizata  pe peliculă, avand un  subiect românesc din care s-au păstrat din pacate doar câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi

 

 

1918: Apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aducea la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni.

In Proclamatie se spunea :

„Fraţi Români!

Fiecare soldat român, dezlegat de jurământul dat împăratului are liberă voie să intre în sfatul militar naţional român (garda naţională română), să poarte simbolul mândru al suveranităţii lui naţionale, tricolorul, şi este supus numai şi numai Consiliului Naţional Român”

Consiliul s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

 

 

 

 

 

1918: In Romania se  constituie Societatea  Simfonica “George Enescu” din Iaşi.

 

 

 

1923: S-a născut la Bucuresti,  Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar; (m. 23 martie 1985, Targu Mures).

 

 

 

1932: S-a născut dirijorul Carol Litvin.

 

 

 

 

 

1944: Incepe atacul  Uniunii  Sovietice  asupra trupelor naziste din  Cehoslovacia, la operatiuni participand si Armata Romana.

 

 

 

 

1946: S-a născut Horia Andreescu, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu“, dirijor şef al Orchestrelor Radio (2000 – sept. 2010), director artistic şi dirijor al Formaţiilor Muzicale Radio (1992 – 2000), fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti“ (din 1988), profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

1967:  S-a nascut  Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român, fiul renumitului actor  și cântăreț  Ștefan Bănică  sr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1967: S-a născut Hunor Kelemen,  politician român de origine maghiara, lider al formațiunii politice Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (din februarie 2011).

Este deputat UDMR (din anul 2000).

 

 

 

 

A fost viceprim-ministru, ministrul culturii în Guvernul Victor Ponta 3 (martie – iulie 2014), ministrul culturii şi patrimoniului naţional (decembrie 2009 – mai 2012).

 

 

 

1968: S-a născut la Galați, actorul Cristian Iacob.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: A murit  Teodor Mazilu, scriitor, unul din cei  mai originali autori de comedie ai teatrului românesc postbelic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Piesele sale, jucate frecvent şi cu succes, dezvăluiau un univers al patologiei morale (“Proştii sub clar de lună”, “Ipocrizia răzbunării”); (n.11 august 1930).

 

 

 

 

 

1983: A murit la Targu Mures, Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. la 2 iunie 1939, Oradea ). NOTĂ: unele surse menţionează ca dată a morţii sale  17 octombrie 1983.

 

 

 

 

Romulus Guga

 

 

 

 

 

 

2002: A murit lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti.

A fost membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România; (n. 1923).

 

 

 

 

 

 

 

 

2003: A avut  loc referendumul naţional de modificare a Constituţiei postcomuniste a României. Legea fundamentală a ţării fusese aprobată prin referendumul naţional desfăşurat la 8 decembrie 1991

 

 

 

 

 

 

2006: Alpinistul român reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.

 

 

 

 

Imagini pentru Ticu Lăcătuşu photos

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit  regizorul, actorul și profesorul român Ion Cojar; (n. 1931).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A murit la București, Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator, autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; (n.23 august 1924, Bucuresti).

A fost ales în mai multe rânduri în Biroul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România și a condus mulți ani Secția de Dramaturgie.

A luat premii ale Uniunii Scriitorilor, Academiei Române, Asociației Scriitorilor din București, Ministerului Culturii ș.a.

A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ianuarie 1993 – ianuarie 1994) și al Institutului de Cultură din Veneția .

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Paul Everac photos

 

 

A fost  un  dramaturg român  prolific care a scris peste 140 de piese de teatru și un protejat al regimului comunist.

Înainte de ’89, a fost unul dintre puţinii scriitori români studiat în şcoali încă din timpul vieţii sale.

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/18/o-istorie-a-zilei-de-18-octombrie-video/

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

Reclame

18/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 17 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

Ziua de 17 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

1345: Scrieri ale misionarilor franciscani, datate  17 octombrie  1345,  menționează existența românilor („olachi români”) în Transilvania.

 

 

 

 

 

1448: O coaliţie creştină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la Kosovo Polje.

Se estimează că forţele creştine numărau circa 24.000 de oşteni,  iar turcii aproximativ 60.000 . Pierderile au fost estimate în jur de 10.000 de ambele părţi.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru a doua bătălie de la Kosovo photos

 

 

 

 

 

Statele creştine din Balcani nu au reuşit să reziste imperiului Otoman după această înfrângere, ajungând până la urmă sub controlul acestuia. 

 

 

 

 

 

1687 (17/27): Prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante.

Acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690).

 

 

 

 

 

 

1841: A murit Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg, străbunica pe linie paternă  a regelui Carol I al României; (n. 1760).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Amalie_Zephyrine_de_Salm-Kyrburg

 

 

Amalie Zephyrine a folosit cu succes contactele sale la curtea lui Napoleon pentru a menţine suveranitatea principatului său,  Sigmaringen.

Ea a devenit tutorele nepotului ei Frederic al IV-lea de Salm-Kyrburg (1789-1859), care a devenit Prinţ de Salm-Kyrburg în 1794.

Condiţia lui Napoleon pentru a salva principatul de Sigmaringen a fost ca fiul ei, Karl, să se căsătorească cu Antoinette Murat, nepoata lui Joachim Murat.

Pentru familia Hohenzollern-Sigmaringen, aceasta  a fost o căsătorie greu de acceptat (Antoinette era fiica unui cârciumar), însă mariajul a fost unul fericit, în urma căruia s-au născut patru copii, între care şi Karl Anton, tatăl viitorului rege Carol I al României.

 

 

 

 

 

 

1850: Se infiițează Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava din București, capitala Munteniei.

 În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.

La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie.

Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani.

 

 

 

 

 

 

 

1853:  S-a născut Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României; (d. 1920).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria

 

 

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha); a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei si a  principesei Maria de Hessa .

Marea Ducesa Maria a fost soția Printului Alfred, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei.

A decedat la data de  24 octombrie 1920.

 

 

 

 

 

 

 

1858: S-a născut în localitatea Dârste (azi Braşov), judeţul Braşov, Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător, membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena, membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8 iunie – 19 august 1922)(d. 19 august 1922, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Andrei Bârseanu,photos

 

 

 

 

 

 

Este cunoscut ca autor al imnului „Pe al nostru steag e scris unire”.

Timp de cinci ani a fost vicepreşedinte al ASTREI iar din 1911 a fost, timp de 10 ani, preşedinte al acesteia. Tot el a creat imnul ASTREI.
Ca profesor şi pedagog şi ca inspector şcolar, a întemeiat şcoli săteşti, a tipărit abecedare, broşuri şi calendare pentru popor, a întemeiat biblioteci şi a răspândit ziare. Şi-a adus un aport însemnat la alcătuirea Enciclopediei române, contribuind cu studii de istorie literară, de obiceiuri şi literatură populară şi studii de toponimie din zona Braşovului şi Săcelelor.

 

 

 

 

 

1873: S-a născut matematicianul român Gheorghe Țițeica; (d. 5 februarie  1939).

Gheorghe Țițeica  a fost profesor la Universitatea Bucuresti   și la Scoala Politehnica din Bucuresti, membru al Academiei Romane  și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al  Universitatii din Varsovia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n  dimensuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace si  creatorul unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafete curbe si retele  care ii poarta numele.

 

 

 

 

 

1878: În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei.

 

 

 

 

 

 

 

1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător;.

Interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă.

A desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946).

 

 

 

 

 

 

1897: S-a născut Ştefana Velisar-Teodoreanu, prozatoare, poetă, traducătoare, soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (“Calendar vechi”, “Viaţa cea de toate zilele”, “Căminul”); (m. 1995).

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ştefana Velisar-Teodoreanu,photos

 

 

 

 

 

 

1904: S-a născut Dinu Bădescu, tenor român (d. 22 octombrie 1980, Caracal).

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Dinu Bădescu, tenor român

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948); (n. 1859).

 

 

 

 

1905: S-a născut Alexandru Dima, critic şi istoric literar roman, membru al Academiei Române din 1963 ; (m. 1979).

 

 

 

 1907: S-a născut (în Ucraina) soprana Dora Massini; (m. 1996, la Bucureşti).

 

 

 

 

 

1918 (17/30): Se  constituie la Budapesta, ca organ de conducere al românilor din Transilvania , Consiliul Naţional Român Central.

Din 21 noiembrie sediul Consiliului se schimbă la Arad, în casa lui Ștefan Cicio Pop. Consiliul Naţional Român Central era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihai, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voievod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu).

  Acest Consiliu a fost recunoscut de guvernele de la Viena și Budapesta și a devenit în săptămânile următoare organismul care a impulsionat energiile majorității românilor din Transilvania spre realizarea idealului Unirii.

 

 

 

 

1920:  Partidul Naţional-Liberal din România a adresat poporului din Basarabia o Chemare, cu scopul de a-şi extinde infruenţa, şi dincolo de Prut.

 

 

 

 

1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film  (m. 1977).

 

 

 

 

1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu; (m. 1997).

 

 

 

 

 

1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară.

A revoluţionat dansul modern în România. A condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950.

 

 

 

 

 

 1927: Apare la Bucureşti ziarul “Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional Ţărănesc.

Primul director, a fost marele economist Virgil Madgearu (1927-1928).

Dintre directori s+au remarcat si Petre Ciorăneanu (1930-1932), Mihai Ralea (1934-1938), Demostene Botez (martie-iulie, 1938), etc.

 

 

 

 

 

 

 

 Imagini pentru ziarul dreptatea photos

 

 

Ultimul director, înainte de interzicerea ziarului de regimul comunist, a fost Nicolae Carandino (1944-1947).

Din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD.

 

 

 

 

 

 

 

 

1933:  Se semnează la Ankara, capitala Turciei, Tratatul de prietenie, de neagresiune, de arbitraj şi de conciliere, dintre România şi Turcia.

 

 

 

 

 

 

1935: S-a născut  intr-o familie de ilegalisti comuniști plantați de URSS în România,diplomatul Mircea Raceanu , ultimul condamnat la moarte în România regimului comunist. I s–a dat pedeapsa capitală sub acuzaţia de trădare.

 

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

Mircea Răceanu a fost diplomat, a fost arestat la data de  31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane.

A fost judecat și condamnat la moarte, aceasta sentință a unui tribunal românesc fiind  ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă.

Nicolae Ceaușescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani închisoare.

Sentinţa nu a mai fost pusă în aplicare, însă numai după intervenţia președintelui George Bush senior și a fost  anulată  în anul 2000, la 10 ani de la abrogarea pedepsei capitale.

 Ulterior, Răceanu  a ajuns consilier al Departamentului de Stat pentru problemele Europei Răsăritene.

În februarie 2002, în Romnânia  a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor.

 

 

 

 

 

 

1938: Prin Decret regal, se desființează toate partidele politice și se instituie Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiți de monarh, cu rang de miniștri de stat.

 

 

 

 

 

 

 

 1941: Radu Lecca, comisar general pentru problemele evreilor, il instiinteaza pe  consilierului german pentru problemele evreilor despre existenta  un ordin al maresalului Antonescu,  care prevedea evacuarea a 110.000 de evrei din Basarabia si nordul Bucovinei, în Transnistria.

Ordinul respectiv a fost însa anulat.

 

 

 

 

 

 

1980: Marea Adunare Naţională a republicii socialiste România adopta Legea privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste.

 

 

 

 

 

1983: A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi dramaturgul Romulus Guga (“Viaţa post-mortem”, “Amurgul burghez”, “Noaptea cabotinilor”); (n. 2 iunie 1939).

 

 

 

1994: A murit  poetul şi criticul literar Alexandru Protopopescu (n. 1942).

 

 

 

 

1995: Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director a devenit jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004).

 

 

 

 

2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog și folclorist, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină.

Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, Gheorghe Pavelescu a fost profesor universitar la Cluj și la Sibiu și Doctor Honoris Causa al universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia (n. 1915).

NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 18 octombrie 2008.

 

 

 

 

2010: A decedat Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000)ş (n. 1945).

 

 

 

 

2010: A incetat din viata fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţeş (n. 1931).

 

 

 

 

 

2013: A fost instituită  prin ordin al ministrului culturii, „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România,  care aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris.

Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumau obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră a devenit  al 30-lea stat  parte la această Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.

 

 

 

 

 

 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990; (n. 1948).

 

 

 

2017: A decedat la București agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă.

S-a născut în data de 12 septembrie 1927, la Colibași, raionul Cahul, azi în R. Moldova.

Fiind evacuat din Basarabia și fiind copil de trupă și-a continuat studiile la liceul „Radu Greceanu” din Slatina, iar ultimii ani și bacalau­reatul le-a absolvit în anul 1949 la liceul „Alexandru Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea.

Prin concurs s-a înscris la Facultatea de Me­canizarea Agriculturii din cadrul Institutului Agronomic din Craiova, pe care a absol­vit-o și a susținut examenul de diplomă în anul 1953, devenind inginer agricol.

După terminarea facultății, a lucrat  ca asistent stagiar zonal în cadrul Institutului de Cercetări pentru Mecanizarea și Electrificarea Agriculturii I.C.M.E.A. după   care a fost încadrat definitiv ca cercetător științific.

În cadrul Comisiei C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din anul 1965 se ia hotărârea de a construi în colaborare sistema de mașini pentru agricultură. Din delegația română face parte și Nicolae Bria, alături de viitorii academicieni Grigore Obrejanu și Alexandru Priadcencu, ambii născuți în Basarabia.

A făcut studii la Universitatea de Sociologie București pe care a absolvit-o în anul 1972. S-a înscris și a absolvit cursurile de pregătire pentru doctorat la Facultatea de Mecanică Agricolă din cadrul Institutului Politehnic din Timișoara.

În anul 1978 a susținut teza intitulată: „Contribuții teoretice și experimentale privind perfecționarea procesului de lucru a combinelor de recoltat cartof”, obținând titlul științific de doctor în agronomie, specialitatea mașini agricole.

Între anii 1976 – 1977 a făcut studii de specializare în domeniul mecanizării lucrărilor din culturile de sfeclă de zahăr și cartof ca bursier F.A.O. la Universitatea din Bonn, Germania.

În 1998 a obținut titlul de profesor universitar onorific al Universității Transilvania din Brașov și este menționat în „Dicționarul specialiștilor”, un Who’s Who în știința și tehnica românească.

În anul 2002  a fost ales membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membru în cadrul Biroului Secției de Mecanizare.

 

A propus și a participat la realizarea și introducerea în fabricație  la Uzina Semănătoarea București, a primei combine românești pentru recoltarea cartofului pe două rânduri, destinată a lucra în condiții de soluri ușoare și mijlocii ușor separabile.  

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

 

 

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/17/o-istorie-a-zilei-de-17-octombrie-video/

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

 

17/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 16 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 16 octombrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1836: A încetat din viață  poetul satiric Nicolae Dimachi; lui i se atribuie prima comedie românească originală, „Sfatul familiei” (n. 1777). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 17 octombrie 1836.

 

 

 

 

 

 

 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei ”Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962).

NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat.

 

 

 

1877: S-a semnat la București Convenția româno-rusă, prin care se permitea armatelor ruse trecerea pe teritoriul Romaniei spre Balcani. Guvernul de la St.Petersburg se obliga sa mentina si sa apere integritatea teritoriala a tarii si sa respecte drepturile politice ale statului roman.

 

 

 1885: S-a născut Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolski), dramaturg şi prozator (m. 1966). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca dată a naşterii 29.X.1885.

 

 

 

 

 

1885: S-a născut in localitatea Sişeştii de Jos, judeţul Mehedinţi, savantul agronom român, Gheorghe Ionescu-Sisești, membru titular al Academiei Române din 1936 (d. 4 iunie 1967, Otopeni).

 

 

 

 

 

A studiat fertilitatea solurilor din România, iar  în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice (m. 1967)

 

 

 

1885 : S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică (“Letopiseţ”), cât şi comedii tragice, romane şi dramatizări (“Patima roşie”, “Dezertorul”, “Prăpastia”); (m. 20 decembrie 1966).

 

 

 

 

 

1886: A încetat din viaţă dr.Gheorghe Polizu, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România.

A fost profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (creatorul şcolii de anatomişti români); a fondat „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1875); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1819)

 

 

 

 

 

 

A fost membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880), fondator al publicaţiilor medicale “Gazeta medicală” (1865) şi “România medicală” (1857) .

 

 

 

1897: S-a născut fizicianul român Alexandru Proca;  stabilit la Paris în anul 1926, a fost  membru post-mortem al Academiei Române din anul 1990.

A elaborat teoria mezonică a forţelor nucleare şi ecuaţiile ce îi poarta numele, ecuaţiile Proca ; (d. 1955).

 

 

 

 

1914: S-a născut Mircea David (supranumit Il Dio), fost internaţional de fotbal şi antrenor; nume legendar în fotbalul românesc; (m. 1993) 

 

 

 

 

1916: A încetat din viaţă Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Constantin Radovici, actor român

 

 

A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile “Davilla” şi “Marioara Voiculescu”, la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir (“Năpasta” de Caragiale), Primarul (“Un duşman al poporului” de Ibsen), Samson (“Samsom” de Bernstein), Actorul (“Azilul de noapte” de Gorki) şi Kean (“Kean” de Dumas); (n. 15 ianuarie 1877).

 

 

 

 

 

1918: Este publicată Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care era exprimată voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România (16/29)

 

 

 

 

1920: S-a născut Mattei Dogan, politolog și sociolog francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

urmat studii de filozofie şi istorie în Franţa şi, încă de la începutul carierei sale, s-a preocupat de analiza sociologică a sistemului politic , publicând lucrarea „Analiză statistică a democraţiei parlamentare în România”.

Stabilit în Franţa în anul 1953 şi-a luat doctoratul în sociologie la Sorbona, desfăşurându-şi activitatea de cercetare (1953-1990) la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), concentrându-şi cercetarea pe societatea şi politica franceză.

În paralel, a avut şi o bogată activitate universitară, fiind profesor emerit de ştiinţe politice la Universitatea din Los Angeles şi profesor vizitator la mai multe institute de învăţământ superior – la Yale University, Columbia University, la universităţile din Florenţa şi Trento, Institutul de Statistică Matematică din Tokyo, Wilson Center, Simthhonian Institut şi la Academia de Ştiinţe din Moscova.

În lunga şi prodigioasa sa carieră ştiinţifică, Mattei Dogan a studiat fenomenul politic în toată complexitatea sa dintr-o perspectivă interdisciplinară, metodologia analizei, îmbibând subtil metode de analiză interdisciplinară, cantitativă şi calitativă – de la analiza comparativă a sistemelor politice la reflecţia epistemologică asupra proceselor de inovaţie în ştiinţele sociale. Totodată s-a preocupat de domenii ca acel al elitelor comparate, al comportamentului electoral, al legitimării ş.a.

A fost ales membru fondator al Centrului de Studii Sociologice din Franţa, Consiliul Asociaţiei Franceze de Ştiinţe Politice, preşedinte al Comitetului de Cercetare asupra Elitelor Politice (Asociaţia Internaţională de Ştiinţe Politice), al Comitetului de Cercetări asupra Sociologiei Comparate (Asociaţia Internaţională de Sociologie) ş.a.

În anul 2001 a înfiinţat fundaţia care îi poartă numele, recunoscută de guvernul francez ca instituţie publică, destinată ştiinţelor sociale.

A publicat aproape 200 de cărţi, studii şi articole dintre care:

În limba română au fost traduse lucrările „Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie” şi „Cum să comparăm naţiunile” (în colaborare cu D. Pelassy).

A decedat la data de 10 octombrie 2010.

 

 

 

 

 

   1921: A murit Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini) şi scriitor (n. 1883). NOTĂ: În diverse surse data morţii este dată la 17.X.1921 (istorietecuci.blogspot.com), la 21.X.1921 (Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001) sau la 31.X.1921

 

 

 

 

 

1923: Are loc (10-16 octombrie), Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti la Moscova, in timpul careia  se constituie Internaţionala Ţărănească, organizatie care  va activa pană în anul 1933.

 

 

 

 

 

 

1935 : A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, actor, personalitate cu aură legendară a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie); (n. 5 iulie 1859).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1945: Se desfășoară, la Bucuresti, până la data de 22 octombrie, lucrările primei conferințe naționale a Partidului Comunist,  recent ieșit din ilegalitate.

Gh. Gheorghiu – Dej este ales secretar general, iar Partidul Comunist din România îsi schimba denumirea în Partidul Comunist Român.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 La acea data PCR avea un pronunțat caracter multietnic, românii reprezentând mai puțin de un sfert din membrii săi.

Distribuția pe naționalități era: maghiari 26%, români 23%, evrei 18%, ruși și ucraineni 10%, bulgari 10%).

 

 

 

 

 

1991:  In România a  început guvernarea Teodor Stolojan; (16 octombrie 1991–8 noiembrie 1992).

 

 

 

 

 

 

 

1991:  A încetat din viaţă traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan.

Numele său este legat de ediţia “integrală”, în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reulată în anii ’80 ca ediţie critică; (n. 27 august 1918).

 

 

 

 

 

 

1993: România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă.

 

 

 

 

 

1995:  Marele scriitor sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România; (n. 18 martie 1936).

 

 

 

 

 

1997:  Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu- Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999:  Organizaţia masonică Marea Lojă Naţională din România a anunţat, în cadrul celui al IX-lea Convent, desfăşurat la Bucureşti, reinstituirea în ţara noastră a Ritului York, după 50 de ani de absenţă.

 

 

 

 

2002:  Marele regizor român Liviu Ciulei a primit Premiul Prometheus, pentru „Opera Omnia”, din partea Fundaţiei Anonimul.

 

 

 

 

 

 

 

 

Interviu cu Liviu Ciulei 1

 

 

 

2004: Radio 3 Net devine primul post public de radio din ţară şi din Europa care emitea exclusiv pe Internet, sub conducerea actorului si interpretului de muzica folk Florian Pitis, initiatorul acestui proiect.

 

 

 

 

Imagini pentru florian pittis si Radio3net photosImagini pentru florian pittis si Radio3net photos

 

Radio 3 Net este  urmaşul postului de radio Programul III, primul post interactiv din ţara noastră, un post de avangard  îndrăzneţ cu o atmosferă specială, care a strâns în jurul lui în perioada comunistă numerosi tineri, oameni de teatru şi pasionati de muzică.

 

 

 

 

2007: A murit într-un accident de maşină în Croaţia, cântăreţul, compozitorul  şi actorul  macedonian de origine aromână Toše Proeski (n. 25 ianuarie 1981).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Toše Proeski photos

 

 

 

 

A fost unul dintre cei mai populari cântăreţi din spaţiul fostei Republici Socialiste Federeative Yogoslavia, dar şi din Balcani, fiind considerat cel mai bun interpret din Republica Macedonia.  BBC News îl numea Elvis Presley al Balcanilor. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2008:  A murit scriitorul român Ilie Purcaru (“Zile fierbinţi”, “Focuri în junglă”, “Asaltul”); (n. noiembrie 1933).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/17/o-istorie-a-zilei-de-16-octombrie-video/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

16/10/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: