CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Miercuri, 7 februarie, Parlamentul European va dezbate situația politică din România, în contextul modificărilor aduse legilor Justiției

 

 

 

Imagine din mai 2017, când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ținut un discurs în Parlamentul României.

Sursa foto: Cdep.ro

Parlamentul European va dezbate situația de la București. Ce spun eurodeputații români ?

  

Ultima dată când eurodeputații au discutat în plen ce se întâmplă în țara noastră, a fost după masivele proteste de stradă din februarie 2017, generate de adoptarea Ordonanței 13.

Dezbaterea de acum se intitulează „Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România” și survine avertismentului pe care Comisia Europeană l-a transmis Parlamentului de la București.

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a spus președintelui Klaus Iohannis, la Bruxelles, că, dacă legile justiţiei rămân în forma votată de Parlament, discuţiile privind renunţarea la Mecanismul de Cooperare-Verificare (MCV) şi intrarea României în spaţiul Schengen „se vor purta în alţi termeni”.

PressOne a întrebat cinci europarlamentari români ce riscă țara noastră în urma acestor avertismente și la ce să ne așteptăm de la dezbaterea programată în 7 februarie.

 „Aici trebuie discutat cu argumente și nu cu declarații de cocoși împăunați”24 ianuarie 2018. Președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, respectiv Frans Timmermans, transmit Parlamentului de la București, printr-un comunicat, că urmăresc cu îngrijorare evoluţiile din România, referindu-se la modificarea legilor Justiției.

Cei doi oficiali europeni fac apel la parlamentari „să regândească acţiunile propuse” și avertizează din nou cu privire la „pericolul regresării” în domeniul Justiției.

Urmează un ping-pong al declarațiilor între șefii celor două Camere ale Parlamentului și Comisia Europeană.

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu răspund, printr-o scrisoare, că sunt îngrijoraţi cu privire la „modul incorect” în care a Comisia a fost informată „în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema justiţiei din România”.

 

 

Apoi, Comisia Europeană răspunde, la rândul său, că este foarte bine informată în ceea ce privește procesul de modificare a legilor Justiției. Iar Jean-Claude Juncker întărește acest lucru la întâlnirea cu Klaus Iohannis.

Cum traduc avertismentul europarlamentarii români?

Theodor Stolojan (PNL) spune că mesajul Comisiei Europene trebuie să fie luat în serios, mai ales că acum se discută și principiile exercițiului financiar 2021-2027, iar „Comisia propune ca respectarea statului de drept să fie o condiție pentru eliberarea fondurilor europene”.

 

 

Theodor Stolojan. Foto: Facebook

Trebuie pur și simplu cooperat cu Comisia Europeană.

Dacă domnul Dragnea consideră că nu sunt probleme la Codurile Penal și de Procedură Penală, atunci trebuie trimiși oameni competenți la nivelul Comisiei Europene și aici trebuie discutat cu argumente, și nu cu acest gen de declarații de cocoși împăunați.

Nu așa se rezolvă problemele cu instituțiile Uniunii Europene.

Comisia Europeană e dispusă oricând să se așeze la masă, să stea cu creionul în mână și să analizeze toate problemele ridicate. Din păcate, în actuala guvernare se pare că nu se dorește acest dialog”, a declarat Stolojan pentru PressOne.

De aceeași părere este colegul său de partid, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, care consideră că avertismentul Comisiei Europene era previzibil.

„Eu am spus de vreo câteva ori că, dacă lucrurile vor continua în acest fel, e posibil să ajungem în această situație. Nu e ceva surprinzător”, a comentat Marinescu.

 

 

 „Ce articole ar contraveni legislației europene?” 

La polul opus, cei doi europarlamentari PSD cu care PressOne a stat de vorbă consideră că modul în care Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au răspuns Comisiei Europene este corect.

Atât Andi Cristea, cât și Victor Boștinaru sunt de părere că nu poate fi vorba de lipsă de transparență în procesul de modificare a legilor Justiției.

 

 

 

„Scrisoarea comună a președinților celor două Camere ale Parlamentului României este pertinenentă și o serie de răspunsuri se lasă așteptate din partea Comisiei Europene.

De exemplu, care sunt modificările concrete la care fac referire? Ce articole ar contraveni legislației europene?

Cum poți vorbi despre lipsa transparenței când dezbaterile au durat luni de zile la Ministerul Justiției, iar apoi încă patru luni în Parlament, cu transmisie live și participarea CSM și a asociațiilor magistraților?

Marea majoritate a amendamentelor adoptate, peste 70% din total, au venit din partea CSM, iar celelalte au fost susținute sau direct propuse de asociațiile de magistrați, o treime a amendamentelor fiind votată în unanimitate”, ne-a declarat Andi Cristea.

Întrebat dacă poate fi vorba despre o problemă de comunicare între Comisia Europeană și Parlamentul României, el a răspuns că „o serie de lucruri trebuie discutate la nivel înalt, în discreție, pentru că altfel invită la poziționări fie defensive, fie ofensive, în funcție de cum este perceput sau distorsionat mesajul”.

La rândul său, Victor Boștinaru și-a arătat nemulțumirea față de avertismentul Comisiei Europene, subliniind faptul că remarcile sunt incorecte.

 

 

 

„În primul rând, mi se pare greu de digerat ideea că fie Comisia Europeană, fie oricine poate să transmită un avertisment unui Parlament.

Remarcile din această scrisoare sunt incorecte.

Din martie au început discuțiile pe variante diferite.

Întâi la Ministerul Justiției și apoi, din septembrie, la Parlament. Totul a fost transmis live.

Nu se face referire nicio clipă la conținutul legilor amendate, care conțin propuneri de amendare venind de la toți contributorii – CSM, asociațiile profesionale ale magistraților, și care se inspiră din cele mai avansate soluții existente la nivel european”, ne-a declarat Boștinaru.

 

 

 „Nu înțeleg de ce modificările nu au fost trimise la Comisia de la Veneția”În fine, Renate Weber, membră a grupului ALDE din PE, critică modul în care Parlamentul României și Comisia Europeană au comunicat pe această temă.

„Mie mi se pare că este un dialog al unor oameni care nu se comportă ca oameni politici responsabili. Nici de-o parte, nici de cealaltă.

A fi om politic presupune alt tip de comportament, de comunicare, de seriozitate, până la urmă. Pe chestiuni atât de importante pentru viitorul unei țări, nu vii cu glumițe. Vii cu analize serioase”, ne-a declarat Weber.

Ea consideră că Parlamentul României putea să solicite avizul Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor Justiției.

 

 

„Important, până la urmă, este să ne uităm pe conținutul modificărilor. Eu nu înțeleg de ce până acum nu au fost trimise la Comisia de la Veneția. Ar fi fost foarte bine tocmai pentru a avea o evaluare imparțială, așa cum s-a întâmplat și în cazul legislației din Ungaria sau Polonia.

Dat fiind că există o astfel de emoție în societate, părerea mea este că o evaluare din partea Comisiei de la Veneția ar fi fost o soluție foarte bună”, a mai spus Renate Weber.

  

 Riscă România să aibă soarta Poloniei?

La finele anului trecut, într-o întâlnire informală cu presa, președintele Klaus Iohannis afirma că, din cauza legilor Justiției, există riscul activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ceea ce ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene.

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara că România nu poate avea, „în niciun caz”, soarta Poloniei, împotriva căreia a fost activat articolul 7 în luna decembrie 2017.

Eurodeputații cu care am stat de vorbă exclud și ei această posibilitate.

Victor Boștinaru a insistat chiar că orice asociere a României cu Polonia în această chestiune „nu e doar forțată, ci de-a dreptul imposibilă”.

„Vă dau un exemplu simplu, ca să punem capăt acestor speculații. În Polonia, Curtea Constituțională spune că legislația respectivă e neconstituțională, în timp ce, în România, Curtea Constituțională spune că este constituțională. Chiar și acest lucru ar fi suficient”, a spus Boștinaru.

Theodor Stolojan atrage atenția însă că atmosfera s-ar putea înrăutăți pentru România în cazul în care președinții celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu-și modifică atitudinea față de instituțiile europene.

 „Când există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine”Întrebați ce așteptări au de la dezbaterea care va avea loc pe 7 februarie în Parlamentul European, trei dintre europarlamentarii intervievați de PressOne au răspuns că aceasta va fi una politizată.Faptul că are loc este un semnal în sine, consideră Marian-Jean Marinescu (PNL).

 

 

Marian-Jean Marinescu. Foto: Facebook

 

„În momentul în care există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine.Toată lumea se întreabă ce se întâmplă, de ce această dezbatere. Imaginea țării nu e foarte bună.

Probabil că, la acea dezbatere, cei din stânga vor spune că totul este frumos, și cei din dreapta vor spune realitatea și lucrurilor pe nume.

Dar să țineți cont de un lucru – această dezbatere este cerută de Grupul Verzilor, care nici măcar nu are un deputat român. Asta e și mai îngrijorător”, ne-a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

La rândul lui, Theodor Stolojan se întreabă cine poate reprezenta coerent guvernul României la această dezbatere:

Ca să vă dau un exemplu: de fiecare dată când situația din Ungaria a fost pusă în dezbatere, premierul Viktor Orbán a fost în Parlamentul European și a vorbit în engleză pentru a-și apăra punctul de vedere”.

(Sursa:https://pressone.ro/parlamentul-european-dezbate-situatia-de-la-bucuresti-ce-spun-eurodeputatii-romani).

Anunțuri

06/02/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , | Lasă un comentariu

Sluga rusească Igor Dodon ameninţă că dacă Republica Moldova se va uni cu România, va fi război civil

POLITICA Incredibil! 10 localități din Republica Moldova au semnat pentru UNIRE: „Declarăm UNIREA imediată şi necondiţionată cu Patria-Mamă”

Imediat după aceea, preşedintele – slugă rusească din Republica Moldova, Igor Dodon, a ameninţat vineri că unirea ţării sale cu România ar declanşa un război civil.

„Unirea cu România – susţinută puternic de o parte a cetăţenilor moldoveni – înseamnă război civil. În calitate de preşedinte al Republicii Moldova mă voi folosi de toate mijloacele pentru a împiedica desfiinţarea statalităţii Republicii Moldova”, a subliniat Igor Dodon, în cadrul unui interviu televizat, din care vineri a publicat fragmente pe propria sa pagină de socializare Facebook.

Potrivit lui Dodon, cele mai grele perioade ale istoriei recente a Moldovei au legătură tocmai cu asemenea tendinţe, iar astfel poate fi înţeles şi conflictul armat de pe malul Nistrului, izbucnit în 1992, care nu a fost reglementat nici până acum.

„Se poate ca cineva să ne provoace în mod intenţionat. Se poate că este în favoarea Guvernului un asemenea scenariu. Pentru ei este clar că  vor pierde alegerile din această toamnă şi poate de aceea vor să destabilizeze situaţia. Trebuie să fim foarte circumspecţi. Analizăm temeinic această chestiune”, a declarat Dodon referindu-se la Guvernul proeuropean, menţionând că „o situaţie similară cu  cea din 1918, când ostaşii români au forţat votul pentru unire, nu o să mai aibă loc niciodată”.

 

 

Foto: Dodonul, ruşinea Basarabiei

Ulterior, socialiștii din partidul lui Dodon s-au arătat nemulţumiţi  de declarațiile făcute de unele localităţi din R.Moldova cu privire la unirea cu România. Astfel, deputatul PSRM, Grigore Novac, s-a adresat la Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei, precum și la Procurorul General să examineze aceste cazuri:

„Aceste acțiuni intră sub incidența Codului penal al Republicii Moldova deoarece a fost încălcată grav legea supremă a țării noastre, precum și alte acte normative”.

Teodor Meleșcanu, ministrul de externe al României, este de părere că referirea lui Igor Dodon la „război civil”, drept reacție la declarațiile de unire cu România a unor localități din Moldova, este „eronată”.

„Obiectivul nostru principal pe care l-am stabilit este acela de a ne uni eforturilor în asigurarea parcursului european al Republicii Moldova. În legătură cu diferite declarații făcute la nivel local despre unirea cu România, din punctul nostru de vedere, este doar expresia unei dorințe de apropiere a cetățenilor Republicii Moldova de cei din România, fără a avea nicio implicație din punct de vedere juridic. Cred că referirile la război civil sunt, în mod evident, total eronate și disproporționate”, a declarat ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu.

 Faptul că până în prezent 12 localităţi basarabene au adoptat Declaraţia pentru unirea Republicii Moldova cu România, în contextul în care anul acesta se va sărbători 100 de ani de la unirea Moldovei (Basarabiei) cu România a stârnit emoţie pe ambele maluri ale Prutului.  

În declaraţiile de unire simbolică ale reprezentanţilor locuitorilor acestor localităţi se spune:

„În restabilirea dreptului istoric, dorită de decenii de românii basarabeni, în general, şi de cetăţenii comunei Săseni, în particular, de a trăi laolaltă cu fraţii de peste Prut, continuând tradiţiile şi datinile româneşti pentru convieţuirea frăţească a neamului românesc, declarăm UNIREA imediată şi necondiţionată cu patria-mamă, ROMÂNIA”.

Facem această Unire acum, în suflet şi ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului, de la chinul buneilor noştri smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, la greutăţile pe care le trăim acum noi, cei de azi. Facem Unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi pentru ca fii şi nepoţii noştri să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut.

Iar dacă Unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre Unirea deplină, când nu va mai fi graniţă pe Prut iar oamenii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate”, se arată în Declarația votată de consilierii locali din cele trei unități administrativ-teritoriale, reprodusă de InfoPrut.ro.

 

 

 

 

 

Preşedintele Dodon, este extrem de afectat de faptul că numărul localităţilor care militează pentru Unirea cu România creşte continuu. Ultima care şi-a exprimat dorinţa de a semna declaraţia de Unire cu Patria-Mamă, este Săseni, raionul Călărași. 

Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, la 27 martie 1918. Acesteia i-au urmat Bucovina (28 noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918).

 

Surse:

 

http://unimedia.info/stiri/au-semnat-unirea-deja-10-localitati-din-moldova-declaram-unirea-imediata-si-neconditionata-cu-patria-mama-147429.html

https://www.timpul.md/articol/inca-trei-localitai-din-republica-moldova-au-votat-pentru-unirea-cu-romania-126719.html

http://www.mediafax.ro/externe/localitatea-natala-a-lui-igor-dodon-intentioneaza-sa-semneze-declaratia-simbolica-de-unire-cu-romania-ce-spune-presedintele-republicii-moldova-16969157

 

06/02/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Proclamarea de către sluga rusească Igor Dodon a anului 2018 drept „anul lui Ștefan cel Mare”, îl umple de ridicol şi este o încercare diversionistă de a submina sărbătorirea în 2018 a 100 de ani de la Marea Unire. VIDEO

 

 

 

DECLARAȚIE // „Proclamarea anului 2018 drept „anul lui Ștefan cel Mare” este plină de RIDICOL. Ștefan cel Mare a domnit de la Suceava și este înmormântat la Putna...”Președintele  marionetă rusească al R.Moldova, Igor Dodon, a inaugurat cu mare fast la Palatul Republicii din Chişinău „Anul lui Ștefan cel Mare” ca „simbol suprem al statalității moldovenești” și a înmânat, cu această ocazie, ordine și medalii unor comuniști și socialiști.

Astfel, Dodon vrea să submineze sărbătoarea românilor, care marchează, în 2018, împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. 

Istoricul român basarabean Octavian Țâcu este de părere că Igor Dodon s-a „încurcat în date și evenimente”, iar „căţărarea” lui Ștefan cel Mare pe soclul unui simbol al „luptei pentru independență și suveranitate” este ridicolă. 

„Contrafacerea și abuzul de istorie, instrumentalizată în diferite circumstanțe din punct de vedere politic de ultimul „Homo Moldovanus” (așa cum îl numește Țâcu pe Dodon – n.r.), a devenit însă un băț cu două capete pentru „președintele-statalist”, încurcat defintiv în date și evenimente. Spre exemplu, proclamarea anului 2018 drept „anul lui Ștefan cel Mare” și cătărarea lui pe soclul unui simbol al „luptei pentru independență și suveranitate” este plină de ridicol.

Fiecare elev, dar poate chiar și copil la grădiniță, știe că Ștefan cel Mare a domnit de la Suceava și este înmormântat la Putna, iar frontierele statului său erau de la Carpați la Nistru și Marea Neagră, adică de la Cetatea Neamțului și Suceava la Hotin, Soroca, Cetatea Albă și Chilia, care actualmente se află pe teritoriul a trei state – România, R. Moldova și Ucraina.

Succesoarea istorică și de drept internațional al acestei moșteniri „stataliste” este România, iar actualele agitații „stataliste” a lui Dodon sunt de sorginte sovietice, care au inventat „moldovenismul” tocmai pentru a-l opune României. În versiunea originală, „statalitatea” lui Ștefan cel Mare nu includea Transnistria, iar Dodon o încadrează în planurile sale, deoarece „moldovenismul” sovietic a venit tocmai de acolo începând cu anul 1924”, notează Octavian Țâcu într-un text publicat de „Europa Liberă”.

Istoricul mai remarcă faptul că Dodon se arată deranjat de simbolurile de stat ale R. Moldova, în totalitate românești (limba, drapelul, stema, valuta), dar în mod special de drapelul naţional – tricolorul – pe motiv că este străin „spiritului“ lui Ştefan cel Mare. 

„Ca rezultat, a etalat un drapel imaginat al lui Ştefan cel Mare – bicolor (roşu şi albastru dispuse pe orizontală cu bourul în mijloc). În realitate, aceste două culori se regăseau pe stema Principatului Moldav din perioada regulamentară, atunci când se afla sub… protectoratul Rusiei. Ideea renunţării la simbolistica mişcării naţionale de la sfârşitul anilor 1980 (drapelul, stema şi chiar alfabetul latin) revine în imaginarul lui „Homo Moldovanus”, constituind un element important al discursului revanşard, antiromânesc şi, în esenţă, antioccidental”, susține Octavian Țâcu.

 

 

Igor Dodon vorbind jurnaliștilor după lansarea Anului Ștefan cel Mare și Sfânt, Chișinău, 2 februarie 2018.

 

 

Un alt moment ridicol, în opinia istoricului, a fost atunci când Dodon a cerut Parlamentului R. Moldova să introducă 2 decembrie (dată la care, acum 100 de ani, și-a proclamat autonomia Republica Democratică Moldovenească) pe lista sărbătorilor oficiale ale R. Moldova. Preşedintele socialiștilor de atunci a ţinut să menţioneze că sărbătorirea unui centenar de „mare simbolism” aminteşte că moldovenii au avut întotdeauna dorinţa de a-şi „redobândi independenţa, de a-şi apăra statalitatea şi a-şi stăpâni propriul său teritoriu”.

„Ultimul „Homo Moldovanus” probabil n-a fost informat de istoricii săi de curte că spiritul unității panromânești a prevalat în viziunile majorității deputaților din cadrul Sfatului Țării, drept dovadă fiind faptul că în scurta sa perioadă de existență autonomă, apoi independentă, între 2 decembrie 1917 și 27 martie 1918, imnul național al RDM a fost „Deșteaptă-te, române”, iar drept drapel a fost ales tricolorul românesc cu cap de bour (tricolor pe care l-a ales ca drapel și Sfatul Țării). Adică, într-un mod misterios pentru Igor Dodon, dar și atunci moldovenii au sfidat „spiritul” lui Ștefan cel Mare și n-au vrut alt drapel decât tricolorul românesc.

Prin urmare, președintele Igor Dodon ar avea de acceptat mai multe chestiuni legate de Republica Democrată Moldovenească, care desigur îi dinamitează intențiile inițiale. Să accepte că proclamarea sa a fost o inițiativă și o reușită a Partidului și Blocului Moldovenesc, formațiuni de sorginte panromânești, pentru care acest pas era văzut ca unul spre unire cu România.

Să accepte că, dacă Sfatul Țării a avut legitimitate atunci când a proclamat autonomia republicii, atunci acesta are aceeași legitimitate când a chemat în ajutor armatele române, a proclamat indepenendența și cel mai important, a votat unirea cu România la 27 martie 1918”, mai scrie Țâcu.

Țâcu îi mai oferă o lecție de istorie lui Dodon, spunându-i că istoria nu este atât de simplu de instrumentalizat, cum crede el, pentru că în cazul Basarabiei de la 1917-1918 lucrurile au stat altfel decât ar dori să le prezinte președintele-economist. 

„Ideea de „statalitate moldovenească” în versiunea anilor 1917-1918 corespunde doar parțial și efemer dezideratelor de justificare a statalității moldovenești în „varianta lui Dodon”, pentru că aceasta se încadrează mai mult în agenda „unioniștilor”, de care acesta se teme cel mai mult.

Dacă Dodon ar fi crezut cu adevărat în ideea „statalității” de la 1917-1918, atunci el ar fi plasat-o în epicentru ceremonialului prezidențial din 2018, pentru că ar fi fost justificată din punct de vedere istoric.

Dar acest fapt contravine adevărului istoric și tocmai pentru a contracara importanța simbolică a Centenarului, la care „stataliștii” moldoveni din 1917-1918 au fost complici, Dodon a deplasat ceremonialul său spre timpurile obscure ale perioadei medievale. La fel cum au făcut și alți „Homo Moldovanus” până la el”, încheie istoricul.

Vedeți întregul material AICI.

 

 

 

04/02/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | 1 comentariu

%d blogeri au apreciat asta: