CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Revista britanică Intelligence Digest, vorbeşte despre un acord secret, încheiat în septembrie 1990, între Uniunea Sovietică şi Germania pentru dezmembrarea unor state din centrul şi sud-estul Europei

Înţelegerea sovieto-germană pentru dezmembrarea unor state din centrul şi sud-estul Europei şi împărţirea dominaţiei în această regiune a Europei (1990)

În ianuarie 1994, în revista britanică Intelligence Digest, care se distribuie pe bază de abonamente pentru persoane selecţionate din mediile serviciilor speciale şi care cuprinde numeroase informaţii confidenţiale, a fost publicat un articol, de către redactorul şef, Joseph de Courey, referitor la un acord între Uniunea Sovietică şi Germania, încheiat cu prilejul unor discuţii secrete, la Geneva, în septembrie 1990.

Cele două părţi au abordat problemele sferelor de influenţă în centrul şi estul Europei.

Redactorul şef al revistei spunea că, ulterior, veridicitatea informaţiilor i-a fost confirmată şi dintr-o altă sursă, neaşteptată, care a dat gir informaţiilor iniţiale.

 

 

 

 

Foto: Liderul U.R.S.S.-ului, Mihail Gorbaciov și cancelarul Republicii Federale Germania, Helmut Kohl.

Astfel, în septembrie 1990, la Geneva, germanii şi sovieticii au căzut de acord asupra următoarelor decizii:

  1.  Uniunea Sovietică nu se va opune dezmembrării Cehoslovaciei.

  2.  Republica Cehă va deveni parte a sferei de influenţă economică a Germaniei, cu scopul posibil de încorporare politică a regiunii în următorii 12-15 ani în Germania.

  3.  Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est.

  4.  Ungariei i se va permite urmărirea scopului ei de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după primul război mondial prin Tratatul de la Trianon, în faţa României, Ucrainei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei.

  5.  Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei, pentru a o face mai atractivă decât vecinii ei.

  6.  Uniunea Sovietică se angaja să nu ridice obiecţii la divizarea Iugoslaviei şi să accepte intrarea Croaţiei şi Sloveniei în sfera economică germană de interese.

  7.  Uniunea Sovietică era rugată să accepte unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, dacă naţionaliştii ucraineni ar desfăşura activităţi „distructive”.

  8.  În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angaja să „nu fie activă” în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei.

Prăbuşirea lui Mihail Gorbaciov şi a Uniunii Sovietice, ca urmare a schimbării modului de promovare a propriilor interese de către Federaţia Rusă, a grăbit procesul de extindere a Uniunii Europene şi a modificat proiectele germano-ruse privitoare la centrul şi estul Europei.

Noile proiecte apărute au fost elaborate pornindu-se de la premisele unificării europene şi extinderii cât mai adânc către estul bogat în resursele de energie, materii prime şi pieţe de desfacere care să alimenteze uriaşa economie europeană, mai ales pe cea a Germaniei.

Înţelegerile germano-sovietice din anul 1990, chiar dacă au născut planuri începute şi apoi trecute în conservare, se aseamănă izbitor cu Pactul Molotov- Ribbentrop. Deosebirea este doar de imagine.

Clasa politică internaţională şi mass-media au condamnat în mod repetat şi vehement Pactul Molotov-Ribbentrop, ca şi dezmembrările Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei, din anii 1939-1941.

În schimb, înţelegerile din 1990, dezmembrarea Cehoslovaciei şi Iugoslaviei  şi încercările evidente de acelaşi fel din România, nu sunt combătute, ci, din contră, sunt privite pozitiv şi încurajate de forţe aparent nevăzute.

Proiectele şi acţiunile politice sunt mult asemănătoare, pe alocuri identice, dar poziţia comunităţii internaţionale faţă de ele este nu numai diferită, ci uneori opusă.

Acest lucru nu poate să ne facă să nu constatăm identitatea, în aceste cazuri, a politicilor hitleristo-comuniste din anii 1939-1940, cu cele din anii 1989-1990, ale regimurilor „democratice” din Germania şi Uniunea Sovietică, ale lui Kohl şi Gorbaciov.

Pentru unii aceste concluzii par dureroase. Este doar o percepţie datorată imensei manipulări a opiniei publice de pretutindeni, preocupare care înghite energii colosale şi reprezintă a doua mare cheltuială de resurse, după cursa înarmărilor.

Când lumea va înţelege aceste realităţi, regimul politic „democratic” se va putea reforma şi, eventual, îşi va putea prelungi existenţa.

După deceniile care au trecut de la înţelegerile germano-ruse, e timpul să examinăm cu seninătate aceste concluzii.

                                                                                              Prof. univ. dr. Corvin Lupu

(Articol apărut în „Vitralii-lumini şi umbre”-Revista veteranilor din serviciile române de informații, Anul IV, nr. 10/2012, pp. 37-38)

Reclame

25/03/2019 Posted by | ISTORIE | , , , | Lasă un comentariu

Albaneza – O soră necunoscută a limbii române. Video

 

 

 

 

 

24/03/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia țaristă la amurg. Ultimul mare bal al Romanovilor

Cea mai mare petrecere din Rusia țaristă la început de secol XX, a fost un bal la care oaspeții au purtat costume atât de extravagante, încât au servit ca sursă de inspirație în Rusia pentru cărți de joc și pentru hainele personajelor din filmul american de mare succes „Războiul Stelelor”.

La sfârșitul lui februarie 1903, în Rusia, la Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg (Muzeul Ermitaj de azi), a avut loc cel mai mare și mai elegant bal al momentului.

 

 

 

Imagini pentru Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg photos

 

 

Avea să fie ultimul mare bal din Rusia țaristă.Balul, care a ținut două zile, a fost cel mai opulent din întreaga domnie a lui Nicolae al II-lea şi a fost dedicat celei de 290-a aniversări a dinastiei Romanov, scrie RBTH, preluat de https://incredibilia.ro/.

În prima zi au avut loc ospățul și dansul, iar în cea de-a doua zi s-a ținut un bal mascat. Totul a fost fotografiat și s-a alcătuit un album de fotografii care continuă să fie o sursă de inspirație pentru artiști până în zilele noastre.

Tuturor  oaspeților li s-a cerut să vină în port tradițional rusesc din secolul XVII, ceea ce a dat evenimentului o notă cu adevărat  remarcabilă.

Femeile de la curte erau îmbrăcate în rochii brodate cu pietre prețioase și purtau „kokoșnik” (pălării) decorate cu cele mai frumoase bijuterii ale familiilor lor, iar bărbații purtau caftane opulent decorate și căciuli de blană boierești.

Ultimul împărat al Rusiei, Nicolae al II-lea, era îmbrăcat în brocartul aurit al țarului Alexei Mihailovici, un conducător din secolul XVII.

Împărăteasa Alexandra Feodorovna a venit la petrecere îmbrăcată în veșmintele primei soții a ţarului Alexei Mihailovici.

 

 

 

Cea mai tare petrecere

 

Prințesa Maria Ilinicina purta o rochie de brocart decorată cu satin argintiu și perle, iar pe cap avea o coroană plină cu diamante și smaralde. Împărăteasa Alexandra Feodorovna purta un smarald uriaș.

Toate bijuteriile fuseseră alese de bijutierul curții, Carl Faberge.Astăzi, o astfel de rochie ar costa aproximativ 10 milioane de euro !

Cea mai tare petrecere din Imperiul Țarist a avut 390 de invitați
iar sălile de bal ale Palatului de Iarnă nu aveau să mai găzduiască vreodată astfel de splendori.

„În timp ce dansam, în Sankt Petersburg aveau loc greve ale muncitorilor și nori negri se adunau deasupra Estului îndepărtat al Rusiei”, avea să-și amintească mai târziu ducele Alexandru Mihailovici.

„Purtam hainele unui vânător cu șoimi, alcătuite dintr-un caftan alb și aurit, cu vulturi aurii cusuți pe piept și pe spate, cu o bluză roz de mătase, pantaloni largi de culoare albastru deschis și cizme de Maroc.”

 

 

 

Cea mai tare petrecere

 

Războiul Ruso-Japonez a izbucnit un an mai târziu, urmat de Revoluția Rusă din 1905 şiPrimul Război Mondial au pus capăt organizării de baluri  la înalta curte imperială rusă.

Criza declanşată de conflagraţia globală şi Marea revoluţie bolşevică din octombrie 1917 au provocat de altfel şi sfârșitul pentru Imperiul Rus, însă  amintirea marelui bal din 1903 nu a murit în epoca sovietică.

Un pachet de cărți de joc special a fost produs în 1913, onorând cea de-a 300-a aniversare a dinastiei Romanov. Aceste cărți de joc au continuat să fie tipărite chiar și după ce Imperiul Rus s-a prăbușit și au devenit cele mai populare cărți de joc din URSS.

Milioane de sovietici habar n-aveau că țineau în mâini amintirea ultimului bal elegant al dinastiei Romanov, cea mai tare petrecere dinainte de sfârșitul perioadei țariste.

Costumul valetului de pică era copiat după costumul ducelui Mihail Alexandrovici, iar valetul de romb era copiat după Marele Duce Andrei Vladimirovici.

Dama de pică era în mare parte reprezentată cu costumul ducesei Elisabeta Feodorovna, iar dama de pică semăna cu sora țarului, Ksenia Alexandrovna, costumată în soție de boier.

 

 

Cea mai tare petrecere

 

Cea mai tare petrecere

Costum de ducesă din secolul XVII

Cea mai tare petrecere

Artistul vestimentar care a lucrat la filmul „Războiul Stelelor”, Trisha Biggar, s-a inspirat din stilul vestimentar al soțiilor de boieri care purtau kokoșnik, atunci când a proiectat costumul auriu de călătorie al Reginei Amidala.

 

Cea mai tare petrecere

 

Țarul Nicolae al II-lea în hainele țarului Alexei Mihailovici

Cea mai tare petrecere

 

Costum de  vânător de şoimi  din timpul ţarului   Aleksandr Mihailovici

 

Costum al ţareviciului

Costum aristocrată din secolul XVII. A fost folosit pentru a crea hainele prințesei din filmul Războiul stelelor

Vezi și 23 de imagini excepționale din Rusia înainte de bolșevici

23/03/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: