MOSCOVA ÎȘI DĂ DIN NOU ÎN PETEC, INVOCÂND un „genocid de tip nazist” în REPUBLICA Moldova

Foto: Maria Zaharova, purtătoarea de minciuni a conducerii moscovite

ISW: Rusia invocă un „genocid” de tip nazist în Moldova. Scopul retoricii ar fi justificarea unei „viitoare agresiuni ruse”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe (MAE), Maria Zaharova, a afirmat că guvernul de la Chișinău este implicat într-un „genocid” de tip nazist în Moldova. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), această declarație ar fi o inflexiune în retorica oficialilor de la Kremlin cu privire la Moldova, care probabil este menită să creeze condițiile pentru a asigura controlul asupra Moldovei și nu doar asupra unor regiuni ale acesteia relatează publicația Agora.md.

Zaharova a acordat un interviu de Ziua Victoriei pentru agenția de presă a Kremlinului, Tass, în care a susținut că președinta Maia Sandu și administrația sa se angajează în practici comparabile cu cele folosite de-al Treilea Reich.

Zaharova s-a concentrat foarte mult pe politicile guvernului moldovean față de „limba moldovenească”, susținând că „guvernul Sandu înlocuiește limba moldovenească cu limba română” și că acest lucru constituie „elemente de genocid împotriva unui întreg popor”!

Ea s-a arătat de asemenea extrem de iritată de faptul că autoritățile de la Chișinău nu marchează 80 de ani de la așa-numita ”eliberare” a Moldovei de către armata sovietică: https://tinyurl.com/2s4bsfkh

Purtătoare de cuvânt a MAE-ului rusesc a sugerat că Kremlinul se așteaptă ca în viitor să vină la putere o nouă administrație, care „să nu semene cu guvernul orientat spre vest al lui Sandu”.

Moscova a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de „a proteja compatrioții Rusiei”, în special vorbitorii de limbă rusă, care „se confruntă cu discriminarea”, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova.

Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au promovat recent povestea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă „mișcare nazistă modernă”, care s-ar înmulți foarte repede în Occident.

Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și republica separatistă transnistreană, găzduiesc populații mari de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecuția vorbitorilor de limbă rusă la cea a vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil „să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Moldova”, potrivit sursei citate.

Politicienii pro-Kremlin, prezenți la parada de la Moscova

Lideri din R.Moldova ai blocului electoral de opoziție pro-Kremlin „Victoria” au participat la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, ceea ce, potrivit ISW, indică și mai mult faptul că Moscova intenționează să folosească acești politicieni ca instrumente „pentru a destabiliza întreaga țară și pentru a ataca democrația și procesul de aderare a Moldovei la UE”.

„Participarea lui Șor, Guțul și Tauber la parada de Ziua Victoriei este o demonstrație publică notabilă a importanței acestor trei actori moldoveni – și, prin urmare, a blocului electoral Victoria – pentru eforturile Kremlinului în Moldova”, mai susține sursa citată.

Deși Guțul s-a întâlnit recent personal cu Putin și alți oficiali de la Kremlin, iar legăturile bilaterale ruso-găgăuze s-au intensificat notabil în ultimele luni, „includerea lui Șor și Tauber la festivitățile de la Moscova indică și mai mult faptul că eforturile Kremlinului în Moldova nu se limitează doar la Găgăuzia”.

ISW continuă să evalueze că „Kremlinul este implicat în eforturi de destabilizare a întregii Moldove și de împiedicare a aderării Moldovei la UE și probabil că încearcă să exploateze legăturile Găgăuziei și Transnistriei cu Kremlinul și opoziția față de autoritățile moldovenești ca parte a acestor eforturi mai ample”.

 Zaharova a susținut că limba, cultura și identitatea moldovenească vor rămâne după ce Maia Sandu (foto) își va termina mandatul de președinte și că va lăsa „o pată întunecată în istoria Moldovei”, sugerând că Kremlinul se așteaptă să vină o nouă administrație la Chișinău, care să fie diferită de guvernul actual al R.Moldova care este orientat spre vest.

Oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au promovat recent narațiunea conform căreia Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă care se presupune că este prolifică în Occident.

Ilan Shor, politicianul moldovean cu cetățenie israeliană sancționat de SUA, guvernatorul Găgăuziei Evghenia Guțul și parlamentara moldoveană Marina Tauber, au participat la Ziua Victoriei din 9 mai la Moscova la invitația președintelui rus Vladimir Putin.

Shor, Guțul și Tauber, principalii lideri ai blocului electoral ”Victoria” recent creat, se pare că va participa la alegerile prezidențiale din octombrie 2024 din Republica Moldova.

Prezența lui Shor, Guțul și Tauber la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, este o demonstrație publică notabilă a importanței acordate acestor trei actori moldoveni – și, în consecință, a blocului electoral Victoriei – pentru eforturile Kremlinului în Moldova.

Chiar dacă recent bașkana Gărăuziei, Evghenia Guțul, s-a întâlnit personal cu Putin și cu alți oficiali ai Kremlinului, iar relațiile bilaterale ruso-găgăuze au crescut considerabil în ultimul timp, invitarea lui Shor și Tauber la sărbările de la Moscova indică în continuare că eforturile Kremlinului în Moldova nu se limitează doar la Găgăuzia.

ISW continuă să evalueze că Kremlinul este angajat în eforturile de destabilizare a întregii țări, pentru a preveni aderarea Moldovei la UE și că probabil Rusia încearcă să exploateze legăturile sale cu Găgăuzia și Transnistria și opoziția lor față de autoritățile centrale moldovenești, ca parte a acestor eforturi mai ample.

Anterior, ISW scria că Rusia ar folosi-o pe Guțul pentru a-și justifica viitoare operațiuni. 

PROPAGANDA MINCINOASĂ A FEDERAȚIEI RUSE pretinde că organizarea REFERENDUMULUI pentru aderarea R.Moldova la UE ar înseamna că la Chișinău ”s-a decis abandonarea Transnistriei”

UN FALS TRÂMBIȚAT DE PROPAGANDA MOSCOVEI:  ”Planurile autorităților moldovenești de a organiza un referendum privind aderarea la UE în toamna anului 2024, fără a ține cont de opinia locuitorilor din Transnistria, va însemna că Chișinăul a decis să abandoneze republica nerecunoscută” (o declarație recentă a ministrul rus de externe Serghei Lavrov).

© EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV   |   Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

„[Moldova] a refuzat numeroase propuneri atât din partea transnistrenilor înșiși, cât și din partea Federației Ruse de a relua negocierile în formatul 5+2. Sandu a declarat că da, vom organiza un referendum privind aderarea la UE fără Transnistria. Probabil, există o dorință de a se uni cu România cât mai curând posibil, pentru a obține niște oportunități suplimentare prin aceasta. Și poate că se mizează pe o soluție militară la problema transnistreană. Acest lucru ar fi nesăbuit pentru conducerea Republicii Moldova și cred că ar trebui să înțeleagă acest lucru sau ar trebui să li se explice foarte clar acest lucru”, a declarat Lavrov, citat de publicația online https://www.veridica.ro.

Dezinformare
Prin organizarea referendumului privind integrarea în UE, Chișinăul renunță la Transnistria, afirmă ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Acesta reia, practic, teza dezintegrării Republicii Moldova, promovată în Transnistria și Găgăuzia.

NARAȚIUNI:  1. Republica Moldova se îndreaptă spre UE renunțând la Transnistria. 2. Se pregătește reglementarea pe cale armată a diferendului transnistrean, dar și o posibilă unire a Republicii Moldova cu România.

CONTEXT/ETOS LOCAL: La 24 decembrie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat Parlamentului să inițieze un referendum privind aderarea la UE.

Majoritatea PAS, pro-prezidențială, a modificat Codul electoral astfel încât să fie permisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile, astfel încât, cel mai probabil referendumul va avea loc odată cu prezidențialele în toamna acestui an.

Intenția de organizare a referendumului este contestată de opoziție, care consideră că a fost gândit pentru a o ajuta pe Maia Sandu să obțină un nou mandat și a deferit în scurt timp ținta unor campanii propagandistice și de dezinformare, pe unele dintre care le-a demontat Veridica.

Propaganda rusă a intensificat în ultimele luni și o campanie mediatică despre presupuse pregătiri ale Republicii Moldova cu sprijinul (în alte cazuri la comanda) Occidentului și/sau al Ucrainei pentru un atac asupra regiunii separatiste transnistrene.

O altă narațiune a propagandei ruse și celei din stânga Nistrului ține de o presupusă intenție a României de a anexa teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea din stânga Nistrului. „Iminenta” unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este una dintre principalele „sperietori” pentru o parte a populației, în special pentru minoritățile etnice.

Aceasta este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-românești, cea despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.

OBIECTIV PROPAGANDISTIC: Să asocieze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova cu renunțarea la regiunea separatistă transnistreană – practic, cu dezintegrarea Republicii Moldova. Să readucă în agenda publică narațiunile despre presupusa pregătire a unirii cu România și a participării Republicii Moldova în operațiuni militare, care induc frica în rândul majorității populației Republicii Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE:  Autoritățile de la Chișinău, dar și de la Bruxelles iau în calcul o posibilă aderare la UE în două etape, inițial fără  regiunea transnistreană, după modelul Ciprului, dar nu este vorba despre renunțarea la integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Varianta aderării în etape a fost imediat comentată de propaganda rusă drept intenția Chișinăului de a renunța la Transnistria, iar liderul separatist Vadim Krasnoselski a calificat-o drept „o abordare realistă”, adăugând într-un interviu pentru TASS că este dreptul „Moldovei vecine să decidă dacă vrea sau nu să adere la UE, dar nimeni nu-i poate impune punctul său de vedere Transnistriei”. Krasnoselski a declarat însă la o întrevedere recentă cu ambasadorul Rusiei la Chișinău că integrarea europeană a Republicii Moldova are efecte negative asupra locuitorilor regiunii transnistrene.

Chișinăul a respins și orice scenariu de atac asupra regiunii transnistrene și pledează în continuare pentru identificarea unei soluții pașnice de reglementare a conflictului.

Afirmațiile lui Serghei Lavrov reprezintă de fapt o continuare a politicii Kremlinului de a împiedica apropierea și aderarea țărilor ex-sovietice, pe care le consideră sfera lor de influență, la UE. Acest lucru s-a întâmplat, spre exemplu, la summitul de la Vilnius din 2013, când Moscova a pus presiuni asupra Kievului, astfel încât președintele de atunci Viktor Ianukovici a renunțat în ultimul moment să parafeze Acordul de asociere, ceea ce a și condus la protestele stradale cunoscute ca Euromaidan și fuga lui Ianukovici, urmată de venirea la putere a pro-europenilor ucraineni.

Moscova a răspuns atunci cu invadarea și anexarea Crimeii și a provocat un conflict secesionist în Donbass, iar opt ani mai târziu, pe 24 februarie 2022, a invadat Ucraina la scară largă.

În cazul Republicii Moldova, regiunea secesionistă transnistreană, sprijinită de Moscova, este una dintre principalele pârghii ale Kremlinului pentru a influența politica internă și externă a Chișinăului, inclusiv procesul de integrare europeană. În plus Kremlinul a amenințat mereu direct sau indirect cu recunoașterea independenței Transnistriei pentru a estompa tentativele Republicii Moldova de ieșire din zona sa de influență.

În plus, Moscova alimentează și tendințe separatiste și antieuropene și în alte regiuni ale Republicii Moldova, în special în autonomia găgăuză, unde în 2014 a fost organizat și un referendum nerecunoscut de Chișinău și finanțat din surse obscure, în care, ca pe timpurile sovietice, 99% au votat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică și tot cam atâția împotriva integrării europene.Tot 99% au optat pentru independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova își pierde statalitatea. Un referendum, în condiții aproximativ similare, Moscova a organizat o lună jumătate mai târziu în Crimeea, pentru a justifica anexarea acesteia.

Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuții între conducătorii claselor politice din cele două state. România a fost, de altfel, primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Preconizatul referendum privind aderarea R. Moldova la UE nu se va desfășura și în stânga Nistrului, controlată de un regim separatist, pro-rus,, dar cel mai probabil locuitorii regiuni vor putea vota.

REACȚII OFICIALE: Președintele parlamentului de la Chișinău și liderul partidului de guvernare,  Igor Grosu, a comentat la Radio Moldova.

„Acolo încă trebuie să organizezi condiții pentru a face referendum. Imaginați-vă un teritoriu pe care se află o armata staționată ilegal, reprezentanți ai serviciilor secrete, armament, plin de propagandă a Kremlinului., Noi trebuie să creăm condiții ca mass-media să ajungă acolo, partidele politice să aibă acces la cetățenii de acolo”, a comentat Igor Grosu. 

Dezinformare

Prin organizarea referendumului privind integrarea în UE, Chișinăul renunță la Transnistria, afirmă ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Acesta reia, practic, teza dezintegrării Republicii Moldova, promovată în Transnistria și Găgăuzia.

ȘTIRE:  Planurile autorităților moldovenești de a organiza un referendum privind aderarea la UE în toamna anului 2024, fără a ține cont de opinia locuitorilor din Transnistria, va însemna că Chișinăul a decis să abandoneze republica nerecunoscută, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat publicației Izvestia.

„[Moldova] a refuzat numeroase propuneri atât din partea transnistrenilor înșiși, cât și din partea Federației Ruse de a relua negocierile în formatul 5+2. Sandu a declarat că da, vom organiza un referendum privind aderarea la UE fără Transnistria. Probabil, există o dorință de a se uni cu România cât mai curând posibil, pentru a obține niște oportunități suplimentare prin aceasta. Și poate că se mizează pe o soluție militară la problema transnistreană. Acest lucru ar fi nesăbuit pentru conducerea Republicii Moldova și cred că ar trebui să înțeleagă acest lucru sau ar trebui să li se explice foarte clar acest lucru”, a declarat Lavrov.

ADEVĂRUL ISTORIC PRIVITOR LA ZIUA VICTORIEI ÎMPOTRIVA GERMANIEI NAZISTE. Ce înseamnă Sărbătoarea zilei de 9 mai în Imperiul Rus de astăzi

Timp de zeci de ani, din Moscova până în Berlinul de Est, 9 mai a fost sărbătorită ca Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial. Pentru sovietici și cei aflați în orbita lor, 9  mai a marcat triumful în ceea ce au numit Marele Război pentru Apărarea Patriei. Era efectiv ziua care celebra, mai mult decât oricare alta, forța Armatei Roșii și era o zi a lumii comuniste, subliniază publicația online https://www.veridica.ro.

În Occident, sfârșitul războiului în Europa este sărbătorit pe 8 mai, zi în care Germania a capitulat; diferența este dată de faptul că, atunci când s-a semnat, la Berlin, Instrumentul de predare, la Moscova era deja 9 mai.

Sub Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit, poate, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei. Este un prilej pentru a revendica moștenirea și gloria URSS și pentru a proiecta forța noii Rusii prin parade militare care amintesc de cele ale Războiului Rece. În fostele republici sovietice și în statele ex-comuniste, 9 mai a devenit o sărbătoare a nostalgicilor fostului Imperiu, a celor care încă se uitau către Moscova.

Agresivitatea tot mai mare a Rusiei, țară care cel puțin din 2008 reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene, dar și opțiunea majorității statelor est-europene pentru integrarea euro-atlantică, au dus și la o re-evaluare a zilei de 9 mai și chiar, în unele cazuri, la mutarea sărbătorii pe 8 mai.

Anul acesta 9 mai are o semnificație aparte. Rusia a dezlănțuit cel mai mare război din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Distrugerile la scară largă, atacarea obiectivelor civile, crimele de război comise de armata lui Putin i-au făcut pe mulți să amintească de ororile războiului mondial. Discursul Kremlinului trimite, și el, la acel conflict: rușilor li se spune că țara lor se luptă, ca și atunci, cu naziștii.

Pe 9 mai, la Moscova va avea loc o paradă militară prin care Rusia va încerca să arate iar că este o mare putere militară, deși realitatea din teren, în Ucraina, a spulberat mitul armatei ruse. Mai așteptată decât parada este apariția lui Vladimir Putin. Toată lumea se întreabă ce va spune: va declara război Ucrainei? NATO? Va decreta mobilizarea generală pentru un nou „mare război de apărare a patriei”? Va proclama victoria în Ucraina? Nimeni, în afara Kremlinului, nu știe.

Și în afara Rusiei, 9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse.

Ce (mai) înseamnă 9 mai în Republica Moldova?

În Republica Moldova, 9 mai este marcată oficial ca „Zi a Victoriei şi a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei” și, totodată, ca zi a Europei. Fiecare marchează ce îi este mai aproape: fie sărbătoarea de sorginte sovietică, fie pacea și unitatea europeană.

Anul acesta, pe fundalul războiului din Ucraina, 9 mai are valențe deosebite, în special după ce a fost interzisă așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe, promovată intens în Rusia în ultimele două decenii ca simbol al victoriei URSS în cel de Al Doilea Război Mondial, deși a fost folosită mai degrabă de trupele sovietice care s-au aliat cu naziștii (armata generalului Vlasov). Alături de această panglică, în Republica Moldova a fost interzisă și utilizarea însemnelor intervenției ruse în Ucraina – literele „Z” și „V”.

Tensiuni legate de Ziua Victoriei, după ce autoritățile au interzis simbolurile armatei ruse.Opoziția de la Chișinău nu vrea să respecte legea care interzice simbolurile armatei ruse

Reprezentanți ai opoziției proruse de la Chișinău, întâi de toate lideri ai Partidul Socialiștilor, au declarat că nu se vor conforma restricțiilor și vor purta pe 9 mai panglica neagră-portocalie la manifestațiile pe care le vor organiza. În spațiul public se vehiculează ideea unor posibile provocări în această zi, îndreptate, împotriva autorităților proeuropene de la Chișinău.

Ministerul de Interne spune că poliția și carabinierii, cum sunt numiți jandarmii în Rrpublica Moldova, sunt gata să intervină, dacă va fi cazul. MAI a menționat că, pe 9 mai, nu-i va opri pe cei care vor purta panglica neagră-portocalie, dar va aplica amenzi conform legislației în vigoare. În cazul partidelor, amenzile pot ajunge până la 30 000 lei moldovenești (1 500 euro).

Ziua Victoriei, abandonată în R.Moldova după căderea URSS, a fost readusă în atenție de comuniștii lui Voronin

În primii ani după prăbușirea URSS, ziua de 9 mai încetase să mai fie marcată oficial și era sărbătorită, în mod particular mai ales, de vorbitorii de limbă rusă, prin depuneri de flori la Memorialul ostașilor sovietici din Chișinău.

Ea a început să ia amploare odată cu venirea la putere în 2001 a Partidului Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin care, la fel ca și Vladimir Putin în Rusia, a încercat să-i imprime o grandoare aparte. Tot ce a reușit însă a fost să scindeze și mai mult societatea, afectată de oscilațiile între Est și Vest ale partidelor care pe parcursul anilor au deținut puterea la Chișinău; (Corneliu Rusnac, Chișinău).

În Occident, Ziua Victoriei împotriva Nazismului este 8 mai, pentru că Germania nazistă a semnat primul act al capitulării la Reims, în Franța, la ora 02:41 a zilei de 7 mai 1945. Capitularea necondiționată a forțelor germane a fost semnată de Generaloberst Alfred Jodl, din partea Oberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor Armate) și de reprezentantul noului Președinte al Reichului, Marele Amiral Karl Dönitz.

• Foto: Pe 8 mai 1945 a avut loc prima capitulare a Germaniei Naziste.

Documentul de capitulare a Germaniei de la Reims, preciza că forțele germane urmau să depună armele până la ora 23:01 la 8 mai iar guvernele comunicaseră deja atât militarilor lor, cât și publicului larg exact acest lucru.

Pentru a se disocia de occidentali, sovieticii au refăcut momentul capitulării a doua zi, pe 9 mai, în Berlinul ocupat de Armata Roşie.

Astăzi majoritatea istoricilor și politicienilor au convenit asupra faptului că Germania nazistă a capitulat pe 8 mai 1945, la 23:01, însă datorită diferenței de fus orar, pentru că la Moscova era deja 9 mai, chiar și numai de o oră și un minut, Stalin, care ținea să sublinieze rolul preeminent al Armatei Roșii și al URSS în războiul împotriva Germaniei, a decis că Ziua Victoriei în Europa a fost 9 mai 1945.