CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un ștreang la gâtul R.Moldova

 

 

 

Imagini pentru transnistria photos

 

 

 

 

Transnistria, ştreangul la gâtul Republicii Moldova

 

 

  Începând cu sfârşitul anului 2007 şi până la jumătatea anului 2010, Rusia a transferat circa 55,5 milioane de dolari către 137 de mii de pensionari transnistreni sub formă de adaos la pensie. La un moment dat, Rusia a încetat să mai transferi bani, suspectând Tiraspolul de lipsă de transparenţă în distribuirea fondurilor. Finanţarea a fost reluată şi  adaosul la pensie constituie circa 15 dolari, iar 214 milioane de ruble s-au alocat pentru susţinerea agriculturii.

…Nu vreau să procedez la comparaţii şi întrebări naive gen „Cum ar reacţiona Rusia dacă, de exemplu, Guvernul României, ar decide să aloce milioane pentru pensiile moldovenilor din RM?”.

Problema e alta. În curând  R. Moldova va marca 30 de ani de la declararea Independenţei.

De aproape 30 de ani, RM nu-şi exercită suveranitatea asupra teritoriilor din stânga Nistrului și în tot acest timp Rusia și-a păstrat  trupele sale pe teritoriul din stânga Nistrului.

De aproape 30 de ani, deşi e numită „aşa-zisa”, republica de la Tiraspol, aceasta există ca atare, de facto, iar Chişinăul se află în tratative cu această aşa-zisa „republică transnistreană”, dar fără niciun rezultat.

 

 

 

 

 

Imagini pentru transnistria photos

 

 

 

 

 

 

Se schimbă preşedinţii la Chişinău, se schimbă formatele, numai „prezidentul” de la Tiraspol nu se schimbă şi atitudinea plină de afecţiune a Rusiei faţă de „odrasla” sa de suflet, Transnistria. 

În aceşti ani, în Transnistria a apărut o generaţie de tineri pentru care această „regiune rebelă”, numită la Chişinău „aşa-numita republică transnistreană”, este de facto patria, ţara lor. Transnistrenii se consideră cetăţeni ai unei ţări adevărate, urăsc totul ce e legat de R. Moldova şi nu acceptă niciun fel de „unire a celor două maluri”.

Rusia îşi joacă de minune rolul, se declară mereu deschisă pentru negocieri cu RM, din când în când mai aruncă pe piaţă câte un „memorandum Kozak”, trăgând astfel din timp până se vor coace premisele pentru a aplica R. Moldova lovitura de graţie. Ce am în vedere?

Ruşii niciodată nu au dorit, dar au simulat dorinţa de a „soluţiona diferendul transnistrean” atâta timp cât a fost nevoie ca Transnistria să se constituie ca stat de facto şi să apară cetăţeni devotaţi acestui stat. Acum acest scop este realizat şi este de aşteptat ca Moscova să devină din ce în ce mai „favorabilă” ideii „soluţionării diferendului”.

Un om fără prejudecăţi şi cu mintea limpede îşi imaginează ce ar însemna ACUM pentru R. Moldova „unirea cu Transnistria”. Fără a exagera câtuşi de puţin, asta ar însemna moartea R. Moldova.

Chiar după primele alegeri în varianta „R. Moldova reîntregită” vor dispărea partidele de centru-dreapta şi puterea va fi preluată de transnistreni, procesul de transnistrizare a Moldovei (rusificare, sovietizare) se va produce rapid şi masiv, va fi abandonat vectorul proeuropean, se vor declanşa conflicte sociale şi interetnice, va căpăta noi turaţii exodul moldovenilor peste hotare ş.a.m.d.

Nu îndemn la „abandonarea Transnistriei”, nici la ocuparea şi „românizarea” ei; îndemn cititorii să mediteze asupra acestei perspective. Mie nu mi se pare din domeniul fantasticului, ci al unor realităţi imediate, fapt ce ar trebui să determine clasa politică de la Chişinău să fie pregătită pentru o asemenea evoluţie a situaţiei. Politicienii noşti trebuie să fie foarte atenţi la mişcările Rusiei şi să realizeze că, dacă ruşii vor deveni tot mai „favorabili” şi mai „constructivi” în „rezolvarea problemei Transnistriei”, înseamnă că Moldovei i s-a pregătit ştreangul.

ARHIVA TIMPUL md.

Un articol de: Constantin Tănase

10/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

George Damian: ”Republica Moldova este un teritoriu sub ocupație rusească, unde viața politică este dominată de frica unei eventuale intervenții militare ruse”

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru r moldova si rusia photos

 

 

 

 

 

 

George Damian : Ce este Republica Moldova?
 

Toți cei care vorbesc despre Republica Moldova ar trebui să înțeleagă o afirmație simplă: distanța dintre Chișinău și primul soldat rus înarmat este de circa 50 km și nu există nici un obstacol pe drum, scrie George Damian pe http://www.moldnova.eu, preluat de Romanian Global News.

Toți experții, politicienii și jurnaliștii de la București, Bruxelles și aiurea ar trebui să înțeleagă acest fapt simplu și clar. Soldații ruși înarmați și aflați în misiune de luptă se găsesc la 50 de km de Chișinău și nimic nu îi poate împiedica să ocupe capitala Republicii Moldova.

Altfel spus, în maxim 60 de minute Chișinăul poate fi ocupat de trupele ruse. Să nu ne facem iluzii că nu ar exista planuri și scenarii pentru așa ceva sau că rușii nu ar îndrăzni să facă asta – ori că s-ar găsi cineva să dea un ordin de rezistență sau că armata Republicii Moldova ar putea rezista. Rușii nu ocupă Chișinăul nu pentru că nu ar putea, ci pentru că le convine situația existentă.

Iar asta ne duce la răspunsul pentru întrebarea din titlu: Republica Moldova este o mască pentru baza militară rusă de la Nistru. Asta a fost teritoriul dintre Prut și Nistru în ultimii 200 de ani, hinterlandul unui castru ce a găzduit o legiune rusească, un tampon, o zonă de siguranță pentru forța militară de la Nistru cu direcția de acțiune către gurile Dunării.

În 1807 rușii s-au angajat să se retragă din Moldova și Valahia, însă au uitat s-o mai facă: din considerente militare. Generalii țarului doreau să pună presiune la Dunăre asupra Imperiului Otoman, nu să fie siliți de fiecare dată să traverseze mai multe cursuri de apă. Într-un mod specific de gândire rusească, imediat după ce au promis că se retrag din țările române au luat decizia să rămână.

Anexarea Basarabiei a fost un act pur militar în 1812: rușii rămâneau la Dunăre și puteau lovi rapid Imperiul Otoman. (Povestea acestei decizii am scris-o aici).

Basarabia țaristă a fost un hinterland agricol pentru trupele ruse staționate aici, bază de aprovizionare și concentrare a trupelor ațintite către Imperiul Otoman. Oamenii serioși ai epocii au înțeles asta, tocmai din acest motiv după războiul Crimeei a fost retrocedat românilor sudul Basarabiei, din același motiv rușii au luat înapoi sudul Basarabiei în 1878.

Ideea bazei militare permanente de la Nistru nu a fost abandonată nici în perioada când Basarabia a făcut parte din România în interbelic. Atunci Moscova a creat în 1924 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (Transnistria de azi). În documentele publicate de istoricul Gheorghe Cojocaru sovieticii afirmă clar că sarcina RASSM este de a fi vârful de lance al re-anexării Basarabiei și sovietizării României, obiectivul fiind dominarea (și sovietizarea) peninsulei Balcanice.

La pachet a venit și inventarea limbii moldovenești, a poporului moldovean separat de cel român și tot restul construcției identitare făcute cu Nagant-ul în ceafă. Planul a fost respectat: sovietizarea României a fost făcută sub supravegherea agenților pregătiți la Tiraspol în perioada interbelică. Vedeți la Viktor Suvorov ce concentrare de trupe era în Transnistria și Basarabia înainte de Al Doilea Război Mondial.

În timpul și după dizolvarea Uniunii Sovietice, Moscova a avut un obiectiv simplu în regiune: menținerea cu orice preț a bazei militare de la Nistru. Iar Republica Moldova este o perdea de fum care acoperă din punct de vedere politic și diplomatic această bază militară. Poduri de flori, unionism, Elveția Estului, identitate civică, românism, aderare la UE, reforme și progres – toate sunt false dezbateri. Marea majoritate a politicienilor de la Chișinău sunt paralizați de frica armatei ruse.

Nimic din ceea ce se discută la Chișinău nu are vreo valoare reală și cam tot ce se discută în dezacord cu Moscova rămâne doar la nivel de discuție. De frica soldaților ruși se păstrează cultul Armatei Roșii, istoriografia de tip sovietic, simbolistica sovietică.

Mesajul e simplu: „Vedeți? Suntem cuminți, facem ce trebuie, facem ca voi, nu vă supărați!”

Să recapitulăm: Republica Moldova este un teritoriu sub ocupație rusească, unde viața politică este dominată de frica unei eventuale intervenții militare ruse. Orice discuție sau proiect referitor la Republica Moldova trebuie să pornească de la această realitate.

Independența și suveranitatea Republicii Moldova sunt doar niște chestii imaginare, nu există în realitate.

 

06/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Avertisment: Un plan periculos al Federației Ruse de transformare a regimului Dodon într-un regim de ocupație,cu scopul anexării R.Moldova și restaurării fostei URSS

putin-dodon

 

Foto: Țarul Putin al tuturor Rusiilor și sluga lui preaplecată, Igor Dodon, președintele R.Moldova

 

UN SCENARIU PLANIFICAT 

 

Regimul Dodon, va fi un regim de ocupație prin confederalizarea R.Moldova cu Transnistria, Uta Gagauză și  transformarea sa ulterioară în Republica populară Basarabia,după ocuparea regiunii Odesa de armata rusă din Transnistria, urmând ca în etapa finală să fie incorporată în Federația Rusă.

Prima etapă se va încheia când Stoianoglo va deveni Procuror General, apoi va urma confederalizarea etc. Va trebui să ne întoarcem la o Mișcare de Eliberare Națională, dacă nu-l vom opri la timp pe Dodon și trădători rămași din PD. Coaliția PSRM, PD și Partidul ȘOR de la Primăria Chișinău e un început și un exemplu cert. Guvernul CHICU este alt exemplu. 

Federația Rusă practic a luat sub controlul său  toate organele de forță.  Rusia a avut și are în prezent nevoie de Chișinău.

Acum se va întări câțiva ani, va instaura republica prezindențială, va prelua aeroportul din Chișinău și  cel din Tiraspol care va fi destinat nevoilor militare. Federația Rusă va ajunge la frontieră cu UE pentru a șantaja Balcanii, după care va urma cucerirea UCRAINEI  și  altor foste republici sovietice, pentru restaurarea puterii de odinioară a URSS.

Ce-i de făcut ? Demiterea Președintelui DODON prin PROTEST NAȚIONAL și condamnarea lui pentru trădare de țară. Totul se face la timp. Asta este legea vieții scrie http://basarabialiterara.com.md/ 

 

Alexandru Cozer: 2019 e anul care demonstrează cu prisosință că puterea, mai multă decât pot să suporte unii, sau venită prea brusc, strică de tot caracterele sau arată adevărata față a oamenilor.

De asta eu chiar mă bucur de toată importanța pe care și-o dă Igor Dodon în ultimele zile. Își asumă totul omul ăsta. În fața sa îngenunchează unii pupând drapele. Se așează în locul premierului, în clădirea Guvernului, în timp ce omul pus șef al Executivului stă cu capul plecat, într-o parte.

Asta e cam un fel de hibrid între Voronin și Plahotniuc. Și niciunul dintre ei, ambii fiind mai destoinici totuși (unul ca politician, celălalt ca mafiot), nu a sfârșit prea bine.

Eu chiar îl îndemn pe domnul președinte să-și asume absolut totul în acest stat. Cât mai mult și cât mai repede.

Eu vreau să văd ce mari succese va avea acest Guvern atât de asumat de el, după criticile aduse precedentului. Și sper să vadă și votanții săi.

Poate, poate… Așa încep să înțeleagă și cei care merg la alegeri precum niște roboței că cei pe care-i aleg cu ochii închiși nu sunt deloc așa cum par. Chiar dacă au deja 4 televiziuni personale și alte 5 puse la dispoziție pentru o perioadă.

 

Alexandru Cozer: Recunosc, am marele defect (pentru un stat precum Republica Moldova), de a crede în bunele intenții ale oamenilor.

De aia am sperat că Dodon va avea măcar un pic de bun simț și de respect pentru cetățeni și partenerii externi ai Republicii Moldova, atunci când va desemna un candidat la funcția de premier.

Dar Dodon a sfidat pe toată lumea în cel mai josnic hal.

În primul rând pe cei din UE, pentru că a desemnat un premier care a atacat, cu doar câteva săptămâni în urmă, de o modalitate mizerabilă Uniunea Europeană, statele care o formează și reprezentanții lor diplomatici la Chișinău.

A provocat chiar o reacție, foarte rară în asemenea cazuri, din partea lui Peter Michalko, noul ambasador al UE la Chișinău.

Mă întreb cum acest premier se va mai așeza la masă cu Excelența Sa. Sfidează o țară, atunci când la 12 ore după ce a desemnat un premier, ăsta deja vine la Parlament pentru vot de încredere. Fără a vedea cine sunt miniștrii, fără o dezbatere publică, fără a vedea măcar programul de guvernare.

Iar prin acest gest demonstrează și că era un plan bine gândit din timp, că erau deja pregătiți toți miniștrii și doar se aștepta căderea Guvernului. E imposibil în 48 de ore să identifici un cabinet de miniștri sau să scrii un program de guvernare.

Merge hotărât pe urmele lui Plahotniuc. Numai că nu știu dacă pe el cineva îl va primi la Miami

17/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: