CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

De ce a capturat Rusia din prima zi a invaziei în Ucraina Insula Şerpilor?

De ce a capturat Rusia din prima zi a invaziei în Ucraina Insula Şerpilor şi încearcă să o transforme într-un „distrugător“ de nescufundat.

Rolul jucat de acest mic teritoriu în dominarea regiunii extinse a Mării Negre împreună cu spaţiul aerian din sudul Ucrainei

Lupta prelungită pentru Insula Şerpilor reflectă rolul vital jucat de acest mic afloriment stâncos în dominarea regiunii extinse a Mării Negre.

Rusia îi recunoaşte în mod clar semnificaţia şi a căutat să captureze Insula Şerpilor în prima zi de război.

Analiştii militari şi experţii în securitate au analizat mai multe imagini realizate din satelit în ultimele zile în zona Insulei Şerpilor şi au constatat o intensificare fără precedent în această zonă a activităţilor armatei ruse, de la începutul invaziei Ucrainei până în prezent, relatează adevarul.ro.

Dacă Rusia va reuşi să-şi consolideze stăpânirea pe Insula Şerpilor, aceasta va servi drept bază pentru sistemele de rachete care ar permite Kremlinului să controleze o mare parte a Mării Negre, împreună cu spaţiul aerian din sudul Ucrainei.

„Gândeşte-te la insulă ca la un distrugător de nescufundat”, a spus Andy Netherwood, expert în apărarea aeriană, citat de The Guardian.

„Dacă plasezi acolo un radar şi sisteme de rachete sol-aer, îţi permite să domini spaţiul aerian din nordul Mării Negre, inclusiv abordarea importantă strategică a Odesei.”

Activitatea din ultimele zile de pe Insula Şerpilor, suprinsă de imagini din satelit, arată că ruşii par să fi mutat cel puţin 10 unităţi de tehnică militară.

image

Stânca Insula Şerpilor din Marea Neagră este situată la aproximativ 45 de kilometri de ţărmurile României şi ale Ucrainei.

Insula este parte a raionului Ismail al regiunii Odessa din Ucraina și reprezintă un punct strategic important, deoarece canalele navigabile din proximitatea insulei asigură legăturile comerciale către oraşele-port Odesa şi Herson, cu impact în planul rezilienţei economice a ţării.

De altfel, o analiză a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) arată că apropierea Rusiei de România ar trebui să ne îngrijoreze din cel puţin patru motive:

  • Economic- Izolarea economică a Ucrainei prin controlul asupra canalelor navigabile din proximitatea insulei, care pot deveni puncte de intrare pentru aprovizionări; obţinerea controlului asupra resurselor de hidrocarburi pe care le deţine Ucraina în zonă; capacitatea de a întreprinde acţiuni de descurajare a explorării şi exploatării resurselor din zonă;
  • Militar – Poziţionarea pe şi în zona Insulei Şerpilor a unor capabilităţi militare tehnice (în special comunicaţii) şi umane aferente, cu scopul de a obţine avantajul strategic, în principal prin mărirea capacităţii de proiectare a forţei către actori şi/sau ţinte considerate de Rusia drept ostile;
  • Geopolitic şi geostrategic – consolidarea obiectivului consacrat al Rusiei de a „avea ieşire la mare”, prin deţinerea controlului asupra cât mai multor rute de transport maritime în plan regional şi conectarea la principalele rute internaţionale; impactul principal în această situaţie se configurează pe segmentul rezilienţei în domeniul transporturilor în statele afectate de acţiunile agresive ale Moscovei în Regiunea Mării Negre şi în zonele adiacente (Marea Caspică – Canalul Volga-Don, Marea Azov – Strâmtoarea Kerci, Marea Mediterana – Strâmtorile Bosfor şi Dardanele);
  • Politico-diplomatic: pe fondul precedentului privind anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, Rusia poate aborda similar subiectul legat de Insula Şerpilor, cu scopul de a o declara teritoriu rus, cu toate drepturile ce decurg din această situaţie, respectiv implicaţiile pentru actorii regionali şi internaţionali.

Ameninţare deschisă pentru marele port ucrainean Odesa şi Transnistria

O prezenţă consolidată a Rusiei pe această insulă ar putea fi dezastruoasă pentru Ucraina, atât din punct de vedere strategic, cât şi economic, după cum arată o analiza a serviciilor secrete ucrainene din domeniul apărării.

Câştigurile teritoriale ale Rusiei sunt cu siguranţă substanţial mai mici decât sperase Kremlinul, dar zonele pe care acum le controlează în mare parte au o mare importanţă pentru viitorul accesului la mare al Ucrainei şi al puterii navale ruseşti în Marea Neagră.

Rusia a capturat Berdiansk şi a declarat victoria la Mariupol, în ciuda rezistenţei forţelor ucrainene.

Procedând astfel, Ucraina a fost efectiv separată de Marea Azov, care a fost transformată decisiv într-un lac rusesc.

Totodată Ucraina a fost deja nevoită să închidă portul Odesa, suspendându-și exporturile vitale de cereale prin acest port, iar Kievul se teme că insula ar putea fi folosită şi ca o a doua linie de front.

04/06/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | 2 comentarii

5 scenarii posibile ale direcțiilor de atac ale Rusiei în sudul Ucrainei

Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Dar, poate să îl joace?

Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a analizat cinci scenarii de evoluție în viitorul apropiat a conflictului militar dintre Rusia și Ucraina .

Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia ar provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.

Scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului central de la Kiev. 

Dominarea Bugeacului, pe lângă prezența militară a Rusiei în Transnistria, ar face ca Moscova să controleze o porțiune considerabilă a graniței de vest a Ucrainei ceea ce ar amenința și stabilitatea importantului port Odesa de la Marea Neagră.

Potrivit lui Coffey, Moscova a mai încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin crearea așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene a blocat o dezvoltare a situației până la faza de secesiune.

Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află  regiunea autonomă cu vederi pro-ruse Găgăuzia a Republicii Moldova și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi.

Din această poziție, Rusia poate amenința mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.

Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.

Bugeacul a aparținut în ultimul mileniu tătarilor, țărilor române, Imperiului Otoman, României, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse. 

Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.

Deși există această diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.

Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului. 

Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.

Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.

Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează. 

În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități ale armatei ucraniene, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.

Desigur, Kievul ar avea capacitatea să stăpânească situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii generalizate a armatei Ruse.

Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.

Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.

Scenariul non-cinetic

Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO.

Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.

Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.

Scenariul de ofensivă limitată

Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.

Scenariul coridorului terestru până în Crimeea

Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc.

 Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.

Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei

Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa.

 Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse. Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.

28/05/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia regizează noi”ATENTATE”, PROVOCĂRI și DIVERSIUNI în Transnistria

Noi provocări în așa-zisa Transnistria. ”Atentatele” sunt regizate de FSB-GRU. Rusia încearcă să atragă R.Moldova în războiul din Ucraina

Foto: PUTIN și președintele R.Moldova , Maia Sandu

Rusia încearcă să atragă R.Moldova în războiul din Ucraina

Rusia criminală face panaramă în așa-zisa Transnistria, mințind că regiunea s-ar confrunta cu așa-zise ”atentate”. Vineri, după mai vechile minciuni emise pe bandă rulantă, Tiraspolul controlat de Moscova a mai comis o provocare caraghioasă: insistă că centrul militar și un depozit de petrol ar fi fost ”atacate” cu… cocktailuri Molotov.

Amintim că așa-zisele ”atentate” nu pot avea loc la Tiraspol întrucât așa-zisa Transnistria e controlată cu strictețe de serviciile secrete rusești de mai bine de 30 de ani, toate mișcările fiind drastic supravegheate. Provocările nu reprezintă decât simple pretexte în perspectiva atragerii R.Moldova în războiul rusesc.

Potrivit Jurnal.md, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au anunțat că în cursul nopții trecute ar fi avut loc două tentative noi de a escalada situația din regiune. Persoane necunoscute ar fi încercat să incendieze centrul militar și un depozit de petrol.

Anunțul a fost făcut de așa-zisul serviciu de presă al așa-zisului minister de interne de la Tiraspol. 

Narativul Rusiei mincinoase: la ora 04:15, un autoturism s-ar fi oprit în prejama unui depozit de petrol care aparține unei întreprinderi. Din mașină a ieșit o persoană necunoscută care a aruncat un obiect cu un amestec incendiar și a dispărut în mare grabă.

‹A luat foc un petic de iarbă care a fost stins în mare grabă›, anunță instituția, lăudându-se că ar fi salvat un petic de iarbă de la pârjol.

Peste aproximativ 30 de minute ar fi avut loc un alt incident. O persoană ar fi aruncat două cocktail-uri Molotov în clădirea Comisariatului militar republican.

Unul a zburat pe trotuar, iar al doilea a rămas blocat între gratiile geamului.

Incendiul a fost stins de paza instituției. Miliția din regiune anunță că nu au fost înregistrate pagube sau victime – evident, asta pentru că totul este regizat de năimiții Rusiei de la Tiraspol. 

Agenturile străine s-ar afla în spatele ”atentatelor”, fantomele rusești de la Tiraspol insistând că mașinile din care ar fi coborât ”atacatorii” ar fi avut numere ”străine” – luați act de faptul că astfel de mașini nici nu ar fi putut să intre în așa-zisa Transnistria, darămite să mai și circule cu ”atentatori” prin această mică URSS. Haideți să fim serioși. 

14/05/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: