MOSCOVA ÎȘI DĂ DIN NOU ÎN PETEC, INVOCÂND un „genocid de tip nazist” în REPUBLICA Moldova

Foto: Maria Zaharova, purtătoarea de minciuni a conducerii moscovite

ISW: Rusia invocă un „genocid” de tip nazist în Moldova. Scopul retoricii ar fi justificarea unei „viitoare agresiuni ruse”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe (MAE), Maria Zaharova, a afirmat că guvernul de la Chișinău este implicat într-un „genocid” de tip nazist în Moldova. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), această declarație ar fi o inflexiune în retorica oficialilor de la Kremlin cu privire la Moldova, care probabil este menită să creeze condițiile pentru a asigura controlul asupra Moldovei și nu doar asupra unor regiuni ale acesteia relatează publicația Agora.md.

Zaharova a acordat un interviu de Ziua Victoriei pentru agenția de presă a Kremlinului, Tass, în care a susținut că președinta Maia Sandu și administrația sa se angajează în practici comparabile cu cele folosite de-al Treilea Reich.

Zaharova s-a concentrat foarte mult pe politicile guvernului moldovean față de „limba moldovenească”, susținând că „guvernul Sandu înlocuiește limba moldovenească cu limba română” și că acest lucru constituie „elemente de genocid împotriva unui întreg popor”!

Ea s-a arătat de asemenea extrem de iritată de faptul că autoritățile de la Chișinău nu marchează 80 de ani de la așa-numita ”eliberare” a Moldovei de către armata sovietică: https://tinyurl.com/2s4bsfkh

Purtătoare de cuvânt a MAE-ului rusesc a sugerat că Kremlinul se așteaptă ca în viitor să vină la putere o nouă administrație, care „să nu semene cu guvernul orientat spre vest al lui Sandu”.

Moscova a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de „a proteja compatrioții Rusiei”, în special vorbitorii de limbă rusă, care „se confruntă cu discriminarea”, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova.

Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au promovat recent povestea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă „mișcare nazistă modernă”, care s-ar înmulți foarte repede în Occident.

Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și republica separatistă transnistreană, găzduiesc populații mari de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecuția vorbitorilor de limbă rusă la cea a vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil „să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Moldova”, potrivit sursei citate.

Politicienii pro-Kremlin, prezenți la parada de la Moscova

Lideri din R.Moldova ai blocului electoral de opoziție pro-Kremlin „Victoria” au participat la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, ceea ce, potrivit ISW, indică și mai mult faptul că Moscova intenționează să folosească acești politicieni ca instrumente „pentru a destabiliza întreaga țară și pentru a ataca democrația și procesul de aderare a Moldovei la UE”.

„Participarea lui Șor, Guțul și Tauber la parada de Ziua Victoriei este o demonstrație publică notabilă a importanței acestor trei actori moldoveni – și, prin urmare, a blocului electoral Victoria – pentru eforturile Kremlinului în Moldova”, mai susține sursa citată.

Deși Guțul s-a întâlnit recent personal cu Putin și alți oficiali de la Kremlin, iar legăturile bilaterale ruso-găgăuze s-au intensificat notabil în ultimele luni, „includerea lui Șor și Tauber la festivitățile de la Moscova indică și mai mult faptul că eforturile Kremlinului în Moldova nu se limitează doar la Găgăuzia”.

ISW continuă să evalueze că „Kremlinul este implicat în eforturi de destabilizare a întregii Moldove și de împiedicare a aderării Moldovei la UE și probabil că încearcă să exploateze legăturile Găgăuziei și Transnistriei cu Kremlinul și opoziția față de autoritățile moldovenești ca parte a acestor eforturi mai ample”.

 Zaharova a susținut că limba, cultura și identitatea moldovenească vor rămâne după ce Maia Sandu (foto) își va termina mandatul de președinte și că va lăsa „o pată întunecată în istoria Moldovei”, sugerând că Kremlinul se așteaptă să vină o nouă administrație la Chișinău, care să fie diferită de guvernul actual al R.Moldova care este orientat spre vest.

Oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au promovat recent narațiunea conform căreia Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă care se presupune că este prolifică în Occident.

Ilan Shor, politicianul moldovean cu cetățenie israeliană sancționat de SUA, guvernatorul Găgăuziei Evghenia Guțul și parlamentara moldoveană Marina Tauber, au participat la Ziua Victoriei din 9 mai la Moscova la invitația președintelui rus Vladimir Putin.

Shor, Guțul și Tauber, principalii lideri ai blocului electoral ”Victoria” recent creat, se pare că va participa la alegerile prezidențiale din octombrie 2024 din Republica Moldova.

Prezența lui Shor, Guțul și Tauber la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, este o demonstrație publică notabilă a importanței acordate acestor trei actori moldoveni – și, în consecință, a blocului electoral Victoriei – pentru eforturile Kremlinului în Moldova.

Chiar dacă recent bașkana Gărăuziei, Evghenia Guțul, s-a întâlnit personal cu Putin și cu alți oficiali ai Kremlinului, iar relațiile bilaterale ruso-găgăuze au crescut considerabil în ultimul timp, invitarea lui Shor și Tauber la sărbările de la Moscova indică în continuare că eforturile Kremlinului în Moldova nu se limitează doar la Găgăuzia.

ISW continuă să evalueze că Kremlinul este angajat în eforturile de destabilizare a întregii țări, pentru a preveni aderarea Moldovei la UE și că probabil Rusia încearcă să exploateze legăturile sale cu Găgăuzia și Transnistria și opoziția lor față de autoritățile centrale moldovenești, ca parte a acestor eforturi mai ample.

Anterior, ISW scria că Rusia ar folosi-o pe Guțul pentru a-și justifica viitoare operațiuni. 

ÎNAINTE DE A ADERA la UNIUNEA EUROPEANĂ, Republica Moldova și-a stabilit obiectivul de a reintegra regiunea separatistă Transnistria, care este o creație a Rusiei

Maia Sandu, președinta R. Moldova, în vizită oficială în Norvegia. Photo source: Maia Sandu @OfficialFacebook.

Rusia testează în Moldova tot ce ține de războiul hibrid

Republica Moldova și-a stabilit obiectivul de a reintegra regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, a declarat marți președinta republicii, Maia Sandu, aflată într-o vizită de stat în Norvegia, relatează https://www.defenseromania.ro. care citează Agepres, Reuters și Radio Chișinău.

„Scopul nostru și misiunea noastră sunt să pregătim țara pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. Ideal ar fi ca până atunci să avem țara reintegrată. Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi. Vom face tot ce este posibil să realizăm reintegrarea înaintea aderării la UE, dar nu trebuie să excludem și alte posibilități. Angajamentul nostru pentru o rezolvare pașnică a conflictului rămâne la fel de puternic„, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

În aceeași conferință de presă, șeful executivului norvegian a anunțat că țara sa oferă un ajutor suplimentar Republicii Moldova în valoare de 350 de milioane de coroane, echivalentul a circa 30 de milioane de euro.

Acest sprijin financiar va fi destinat susținerii sectoarelor energetic și educațional, dar și promovării procesului democratic, a societății civile și bunei guvernări.

Atât premierul de la Oslo, cât și Maia Sandu au menționat războiul hibrid fără precedent pe care Federația Rusă îl duce în Europa, cu accent pe Republica Moldova, unde încearcă să destabilizeze situația politică și să submineze procesele democratice, a transmis Radio Chișinău.

„Alegeri importante urmează să aibă loc în Republica Moldova – prezidențiale, un referendum privind integrarea europeană, dar și alegeri parlamentare – și deja putem observa o multitudine de atacuri hibride menite să destabilizeze agenda acestor evenimente. O nouă amenințare de securitate în Europa, unde Rusia forțează toate limitele și toate frontierele. Suntem alături de dumneavoastră și de tot pentru ce luptă cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat Jonas Gahr Store.

Moldova este un teritoriu de testare pentru „instrumentele hibride” ale Rusiei

Maia Sandu a menționat că în ultimii ani, Moscova a utilizat o serie de acțiuni hibride, inclusiv șantaj energetic, presiuni economice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și interferențe electorale, în încercarea de a submina stabilitatea Republicii Moldova. Ea a exprimat recunoștință față de poporul norvegian pentru sprijinul acordat în depășirea crizelor generate de agresiunea Rusiei în Ucraina.

Republica Moldova este un teritoriu de testare pentru „instrumentele hibride” ale Rusiei, a declarat Maia Sandu, subliniind că partenerii pot învăța cum să contracareze aceste tactici. Ea a accentuat necesitatea consolidării eforturilor comune în lupta împotriva corupției și a reiterat speranța integrării europene a Republicii Moldova până în 2030.

De asemenea ştim că Rusia investeşte mult în dezinformare, nici o altă ţară, nici măcar una mult mai bogată decât Moldova, nu poate să facă faţă resurselor pe care le investeşte Putin. De aceea avem nevoie să ne unim forţele”, a mai spus ea.

Publicația timpul.md care apare la Chișinău, scrie că spațiul mediatic e inundat de analize în care ni se explică cum Rusia ar duce un război hibrid împotriva Moldova.

Majoritatea „experților” ratează esențialul, și anume că războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei a început cu mai bine de două secole în urmă, în 1812, iar unicul obiectiv a fost și rămâne în convingerea moldovenilor că nu sunt români, iar într-o oarecare măsură, destul de mică din fericire, s-a reușit.

Războiul hibrid este o strategie de luptă care combină metode tradiționale cu metode neconvenționale, precum propaganda, dezinformarea și manipularea opiniei publice. Această tactică a fost folosită de Uniunea Sovietică și mai târziu de Rusia într-un efort de a-și extinde influența în Europa de Est.

În cazul Moldovei, Moscova a încercat să își justifice dominația asupra teritoriului și populației prin cultivarea unei identități moldovenești separate de cea românească. Această strategie a fost pusă în aplicare prin intermediul propaganda și al politicii culturale.

În timpul perioadei sovietice, s-a încurajat dezvoltarea unei culturi moldovenești separate, inclusiv a unei limbi moldovenești, diferită de limba română. Cu toate acestea, această limbă era de fapt identică cu limba română, cu excepția alfabetului, care a fost schimbat de la cel latin la cel chirilic.

În plus, propaganda sovietică și postsovietică a subliniat diferențele culturale și istorice între Moldova și România, încercând să evidențieze o identitate moldovenească separată. Aceasta a inclus promovarea istoriei moldovenești separate și a personalităților istorice moldovenești, precum Ștefan cel Mare , în detrimentul istoriei și personalităților românești.

Revista22.ro subliniază că în ciuda acestor eforturi, majoritatea moldovenilor se consideră încă români și își împărtășesc istoria și cultura cu România. Cu toate acestea, există și un număr semnificativ de moldoveni care se identifică exclusiv ca moldoveni, respingând orice conexiune cu România. Majoritatea „moldovenilor” ne-români sunt fie de altă etnie decât cea majoritară sau sunt de partea fascismului imperialist, șovin și xenofob rus.

Există câteva mari probleme de securitate, cu posibil impact regional, pe care le-ar putea pune Transnistria: un avans, acum puțin probabil, al trupelor ruse prin regiunea de sud a Ucrainei și realizarea joncțiunii cu regiunea separatistă, intenții care au fost chiar anunțate public de către oficiali din armata rusă în primăvara lui 2022.

Un astfel de scenariu nu este însă dorit de regimul politic nerecunoscut de la Tiraspol, nici măcar de către trupele GOTR – formate în majoritate din localnici, care s-au obișnuit să fie militari pe vremuri de pace și cu unicul scop al unui salariu mai mare din partea armatei ruse. În mod similar gândesc și cei care fac parte din forțele paramilitare controlate de separatiști. Nu este însă exclus ca Federația Rusă să încerce să facă noi provocări și răzmerițe în regiunea separatistă, pentru a pune în dificultate atât R. Moldova, cât mai ales Ucraina.

O a doua problemă este depozitul de armament de la Cobasna. Vreme îndelungată, au fost făcute publice scenarii apocaliptice mincinoase în care o posibilă explozie la Cobasna era comparată cu o bombă atomică. Prezența GOTR este justificată de Rusia tocmai pentru a securiza armamentul. Dar Rusia s-a obligat prin Declarația finală a summitului OSCE de la Istanbul din 1999 să evacueze armamentul din Transnistria, angajament pe care l-a pus în practică doar într-o formă insuficientă. Securizarea depozitelor de muniții nu este însă atât de problematică. Aceasta poate fi realizată, în opinia societății civile de la Chișinău, de armata națională a R. Moldova, eventual folosind o expertiză ce ar putea fi realizată de către o comisie internațională.

Igor Grosu consideră însă într-un interviu pentru G4media că „… primul lucru care trebuie făcut este scoaterea armatei străine care se află ilegal în Transnistria și evacuat ceea ce poate fi evacuat din muniții, ce nu – sunt tehnologii care permit dezamorsarea într-un regim sigur”.

4. Aspecte legate de reintegrarea cetățenilor R. Moldova din stânga Nistrului

Infuzia masivă de propagandă de la Moscova, dar și cea creată la Tiraspol au pus amprente adânci în mentalitățile populației care trăiește în Transnistria. Integrarea în corpul electoral al R. Moldova a 150.000 de electori este o provocare serioasă pentru integrarea europeană. Dar atât reprezentanții guvernării, cât și experții din societatea civilă consideră că un proces de curățare a spațiului informațional din regiune ar putea schimba situația.

Pe termen scurt, a fost avansată posibilitatea introducerii unei perioade de tranziție: „O perioadă de tranziție în care să nu aibă drept de vot la nivel național, în care să poată vota doar autoritățile locale pentru 1-2 scrutinuri. O tranziție foarte bine explicată pe ani, ca să nu se înțeleagă că aceia din Transnistria sunt cetățeni de rangul doi, cred că ar fi o soluție de discutat, a declarat, pentru revista 22, Irina Tăbăranu, jurnalist zonadesecuritate.md, cu o vastă cunoaștere a regiunii separatiste.

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, consideră însă că la ultimele alegeri parlamentare, chiar dacă a fost organizat transport pentru locuitorii din stânga Nistrului (fiind înregistrate numeroase cazuri de corupere, transport organizat etc.), procentul celor care au votat pentru actuala guvernare (adică programul electoral pro-european) a fost mai mare decât în autonomia găgăuză (a se analiza procesele-verbale de la circumscripțiile electorale 36 și 37). În aceste condiții, probabil ar fi total nedrept și incorect să vorbim și mai ales să decidem fără a implica serios în aceste discuții locuitorii din regiune. Eu m-aș gândi serios mai degrabă la modul în care va trebui să asigurăm condiții egale și acces liber tuturor concurenților electorali în regiune. Rezultatele din stânga Nistrului ar putea fi o surpriză pentru mulți care pretind că ar cunoaște situația și pretind că știu ce trebuie făcut cu exactitate.

De foarte multe ori, rezultatele unor procese sau evenimente, inclusiv politice, sunt consecința unor greșeli fundamentale admise de majoritate sau de un grup de persoane, care la moment consideră în mod subiectiv că anume aceasta este soluția. Mai spun ceva aici, ca o altă concluzie. Din păcate, trebuie să recunoaștem că atât statul R. Moldova, cât și societatea moldovenească au eșuat să integreze minoritățile (acum nu vom descrie lacrimogen cauzele, pentru că este neproductiv) și acest eșec trebuie să-l asumăm. În condițiile în care nu vom accepta și nu vom analiza aceste greșeli, riscăm să greșim în continuare, inclusiv în raport cu cetățenii noștri din stânga Nistrului (atât câți au mai rămas).

În plus, reintegrarea transnistrenilor ar fi mult mai facilă decât cea a găgăuzilor, care fac parte din corpul electoral, trăiesc într-o regiune în care funcționează instituții și forțe de ordine finanțate din bugetul R. Moldova, dar care sunt complet integrați în lumea rusă. „Cei din Transnistria sunt mult mai puțin afectați de ideile propagandei ruse decât cei din Găgăuzia și Taraclia. În anii ‘80, mulți moldoveni s-au mutat în partea stângă a Nistrului pentru a lucra în industrie, școli și au încă rude în partea de teritoriu controlată de Chișinău. Contactele interumane sunt mult mai intense și datorită piețelor săptămânale. Comunitatea celor care cunosc limba română, chiar dacă nu o vorbesc, este mai mare în Transnistria”, a declarat, pentru revista 22, Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog.md.

5. Necunoașterea realităților din regiunea separatistă

În ultimii 30 de ani, autoritățile separatiste au permis doar sporadic accesul societății civile și al jurnaliștilor în regiune. În plus, „poziția slabă, inconsecventă și lipsită de orice viziune a Chișinăului a alterat în ultimii 20 de ani și atitudinea, înțelegerea și abordarea partenerilor străini. Astfel, au fost tentative insistente ale unor parteneri internaționali de rezolvare total greșită și neadecvată a problemei. Totodată, în unele domenii sau sectoare, organizații ca OSCE, de exemplu, au acționat într-o manieră neprofesionistă și au influențat negativ procesul, iar azi multe dintre acestea urmează a fi regândite și corectate”, a declarat Ion Manole.

6. Teama de Rusia și de război

Este larg răspândită atât în mentalitatea elitelor politice, cât și în cea a cetățenilor R. Moldova. Aceasta provine atât din experiența războiului din 1992, cât și din ideea că Rusia este atotputernică.

Războiul din Ucraina este o șansă pentru reconsiderarea chestiunii transnistrene. Conflictul din Transnistria a revenit pe agenda publică internațională în contextul războiului din Ucraina, precum și al amenințărilor directe transmise de elitele militare și politice de la Moscova cu privire la un atac al Rusiei asupra R. Moldova, cu utilizarea regiunii separatiste. Formatul de negocieri 5+2 pentru soluționarea conflictului s-a reunit ultima dată în 2019, deși autoritățile ruse și cele separatiste au cerut reluarea discuțiilor chiar și în 2022. Chișinăul consideră însă că astfel de demersuri ar fi sortite eșecului, atât timp cât Rusia și Ucraina se află în război. Nu trebuie însă ratată șansa de a configura un nou plan de reintegrare, pentru ca R. Moldova să nu fie pusă în situația în care, la sfârșitul războiului, s-ar putea regăsi cu o regiune eliberată de Rusia și cu riscul transnistrizării teritoriului controlat de autoritățile constituționale.

Reprezentanți de frunte ai coloanei a 5-a ruse din R.Moldova s-au adunat la Moscova pentru a-și reafirma slugărnicia față de regimul de la Kremlin și pentru a stabili căile de urmat în vederea destabilizării regimului proeuropean de la CHIȘINĂU

Regimul de la Kremlin vrea destabilizarea situației în R. Moldova

•  PUBLICAT DE TVR MOLDOVA

Politicianul afacerist condamnat penal în R.Moldova, Ilan Şor (foto), a organizat la Moscova un eveniment la care au fost prezenţi şi liderii mai multor partide politice apropiate acestuia. Ei au promovat strîngerea legăturilor cu Federaţia Rusă şi au asistat la un concert susţinut de mai mulţi artişti ruşi, aprigi adepți ai lui Putin şi ai războiului declanşat de acesta în Ucraina. Experţii politici de la Chişinău susțin că prin organizarea unui astfel de eveniment, Kremlinul şi-a reafirmat susţinerea pentru gruparea criminală Şor şi intenţia de a-şi extinde, prin actori politici controversaţi, influenţa în Republica Moldova.

EVGHENIA GUŢUL, başcan, UTA Găgăuzia: „Mulţumesc mult Federaţiei Ruse pentru o primire atât de calduroasă. Noi mereu am fost pentru relaţiile noastre de prietenie”

La adunarea organizata intr-un hotel din Moscova au participat reprezentanţi ai administraţiei Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, deputaţi neafiliaţi şi lideri ai unor partide extrapralamentare, afiliate fugarului Ilan Şor. Rând pe rând, aceştia au rostit discursuri pro-ruse şi au promovat ideea aderării Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică și la Spațiul Economic Eurasiatic.

MARINA TAUBER, deputat neafiliat: „Pe lângă situaţia din agricultură, desigur, în economie, noi cu toţii ştim despre relaţiile nostre tradiţionale cu Federaţia Rusă şi Uniunea Euroasiatică. Pentru noi, acum asta este o prioritate”.

Participanţii la reuninune au lansat mai multe informatii false despre parcursul european al Republicii Moldova dar şi despre relaţiile cu România. La eveniment a participat şi Ilan Şor, individ condamnat la 15 ani de inchisoare în Republica Moldova.

ILAN ŞOR, condamnat fugar: „Alternativa noastră este prietenia, colaborarea, parteneriatul şi relaţia bună cu Federaţia Rusă, cu partenerul istoric al Republicii Moldova”.

Escrocul Ilan Şor a adus mai multe acuzaţii partidului de guvernământ din Republica Moldova şi a anunţat crearea unui bloc politic numit „Victoria”. Reprezentantii Partidului Acţiune şi Solidarita au declarat că adunarea de la Moscova e o ruşine atâta timp cât întreaga lume condamnă Kremlinul pentru războiul barbar declanşat în Ucraina. Și analiştii politici spun că, prin acest eveniment de propagandă, Moscova recunoaște incă o data că mizează pe aceşti politicieni pentru a-şi aduce influența în Republica Moldova.

ALEXANDRU TĂNASE fost preşedinte al Curţii Constituţionale: „Regimul de la Kremlin, prin intermediul lui Ilan Şor, a acaparat întreaga putere în UTA Găgăuz Yeri pe care acum o folosesc pentru a destabiliza situația în Republica Moldova. Este foarte important ca autoritățile de la Chișinău să reacționeze cu multa inteligenţă şi maximă prudență, şi să nu accepte provocările şi capcanele pe care Kremlinul, împreună cu coloana a 5-a şi sculele sale de la Chişinău şi Comrat, încearcă să le amplaseze”.

ANATOL ŢĂRANU analist politic: „Desigur că nu este vorba de un „Congres al opoziției moldovenești”. Acest congres cu siguranță poate fi numit „Congresul ŞOR”. Iar faptul că au creat o alianţă politică care l-au numit pretenţios „Victoria” sau „Pobeda” cum spun ei, încă o dată spune că mesajele putiniste sunt transpuse de către Şor pe terenul Republicii Moldova, iasta nu îndeamnă altceva decât un atentat la siguranța naţională”.

Cei mai mulți dintre cei ce au participat astăzi la evenimentul de la Moscova, au făcut, în ultima perioadă, mai multe vizite în Federaţia Rusă, unde s-au întâlnit cu politicieni ruşi, inclusiv cu preşedintele Vladimir Putin. Reamintim că in 2023, Partidul „Şor” a fost scos în afara legii pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova în interesul Rusiei.

Găgăuzia, o pârghie prin care se încearcă blocarea aderării Moldovei la UE

© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Nou-aleasa șefă a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (ATUG), Evghenia Guțul.

Administrația regiunii autonome găgăuze situate în sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.

Publicația Veridica.ro atrage atenția că amenințările separatiste de la Comrat sunt însoțite de aceleași narațiuni ca și acum 30 de ani

Administrația de la Comrat, capitala acestei regiuni autonome, reia în disputa cu autoritățile centrale de la Chișinău aceleași narațiuni ca și acum peste 30 de ani. Printre ele se numără, de exemplu, teoria moldovenistă potrivit căreia moldovenii și românii ar fi două etnii diferite, sau cea privind existența unui așa-zis pericol al unionismului pe care forțele proruse din Republica Moldova l-au invocat de fiecare data când Chișinăul încerca să se îndepărteze de pe orbita Moscovei.

În cadrul unei recente vizite la Moscova, unde a avut o întrevedere cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin, guvernatoarea regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a amenințat că această regiune s-ar putea separa de Republica Moldova în cazul unirii acesteia cu România.

„Dacă actuala putere din Republica Moldova va merge pe ideea unirii, regiunea autonomă găgăuză nu va tăcea. […] Orice început unionist înseamnă lansarea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei și revenirea la Republica Găgăuză independentă [pe care au proclamat-o liderii găgăuzi la începutul anilor 90]. Sunt sigură că locuitorii multor sate limitrofe în care locuiesc bulgari și moldoveni ni se vor alătura […]”, a declarat Evghenia Guțul.

De fapt, această afirmație a Evgheniei Guțul îl viza pe premierul român, Marcel Ciolacu, care declarase într-un interviu la dcnews.ro că și el susține unirea Republicii Moldova cu România. Afirmația sa a fost, însă, ruptă din context și reinterpretată. În interviul respectiv Marcel Ciolacu se întreba retoric de ce președintele AUR, George Simion, are interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova.

„Și eu susțin unirea și nu am primit interdicție. E dreptul meu! Eu cred în continuare în unirea între Republica Moldova și România. Că se va face în interiorul UE, că vom găsi [o altă cale]… Republica Moldova este sustenabilă datorită ajutorului României. Acesta este adevărul. În Republica Moldova trăiesc români, ca și mine.

Istoria a făcut o nedreptate. Eu nu pot schimba trecutul, iar prezentul e o consecință a trecutului. Ce pot eu face, împreună cu dumneavoastră, e să clădim viitorul”, spunea Marcel Ciolacu în interviul citat.

Evghenia Guțul i-a amintit lui Marcel Ciolacu că, atunci când afirmă că în Republica Moldova locuiesc români, uită că aici locuiesc „și moldoveni, și ruși, și găgăuzi” ș.a. Ea a subliniat că Găgăuzia nu este numită înzadar „ancora independenței Moldovei”.

„Suntem adevărați patrioți ai Republicii Moldova și vom continua să apărăm suveranitatea ei, deopotrivă cu competențele regiunii noastre”, a afirmat Evghenia Guțul.

Rusia, prezentată ca salvatoare a găgăuzilor

În cadrul aceleiași vizite la Moscova, ea a spus că Rusia a susținut locuitorii regiunii găgăuze și, în felul acesta, „a salvat” poporul găgăuz.

Facilitățile oferite exportatorilor găgăuzi, reducerile la gaz și accesul la infrastructura de plăți rusească vor ajuta „la depășirea blocadei economice instituite de către Chișinău și la aducerea în Găgăuzia a fondurilor necesare pentru finanțarea proiectelor noastre sociale, de infrastructură și economice”.

Trebuie spus că aceste facilități despre care vorbea Evghenia Guțul au existat doar la nivel de declarații și nu au fost realizate până acum.

Evghenia Guțul le-a mai promis pensionarilor și bugetarilor din regiune că, începând cu data de 1 mai, vor primi câte 2 mii de lei moldovenești (aproximativ 100 de euro) pe carduri de tip MIR deschise de banca „Promsviazbank” din Federația Rusă. O bancă în prag de faliment, de altfel, și o nouă inițiativă imposibil de realizat pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cardurile din sistemul rusesc de plăți MIR nu pot fi utilizate în Republica Moldova. „Activități în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, a precizat BNM.

În replica la aceste promisiuni ale Evgheniei Guțul, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a declarat că toate acestea sunt „înșelăciuni tirajate”, dar și „intenții de a crea oportunități mediatice”.

„Gruparea criminală Șor nu a livrat decât promisiuni deșarte și titluri de știri. […]”, a mai spus Daniel Vodă.

Evghenia Guțul este o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova, în absență, la 15 ani de închisoare pentru furtul a cel puțin,un milliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Ilan Șor, liderul fostului Partid Șor scos în afara legii în 2023, pare să se afle în prezent la Moscova.

În realitate, Chișinăul alocă în regiunea găgăuză cele mai multe fonduri bugetare pe cap de locuitor

Realitatea este, însă, că nu Moscova, cum afirmă Evghenia Guțul, ci Chișinăul și partenerii săi occidentali sunt cei care investesc cel mai mult în dezvoltarea regiunii găgăuze. Într-un recent interviu pentru portalul de știri Nokta.md, președinta Maia Sandu declara că regiunea găgăuză, deși nu contribuie la bugetul de stat al Republicii Moldova, în virtutea facilităților pe care le are ca zonă autonomă, beneficiază de cele mai mari alocări bugetare pe cap de locuitor.

„În prezent, Găgăuzia nu plătește nici un leu la bugetul de stat. Nici un leu. Toate celelalte regiuni participă la formarea bugetului, însă toți banii acumulați în regiune rămân în Găgăuzia. Dimpotrivă, de la bugetul de stat se fac transferuri cu destinație specială […]. Găgăuzia primește aceste transferuri prin diferite programe de dezvoltare. […]

Nu este corect când politicienii din Găgăuzia evită să vorbească despre acest lucru și, dimpotrivă, spun că cei de la Chișinău i-ar ignora și că nu ar investi în regiune. În prezent alocările pe cap de locuitor în regiune sunt mai mari decât în celelalte regiuni, inclusiv în Chișinău, unde sunt concentrați cei mai mulți agenți economici. Pe de o parte bani există, pe de altă parte oamenii trebuie să-i întrebe pe politicienii locali cum sunt cheltuiți acești bani”, a subliniat Maia Sandu.

Ea a declarat, în cadrul unei recente vizite la Comrat că „cei care încearcă să semene discordie și să destabilizeze regiunea autonomă și țara” au un singur obiectiv – să readucă grupările corupte în fruntea statului.

Tensiunile între Chișinău și Comrat s-au acutizat odată cu apropierea datei referendumului proeuropean

Analistul politic Ion Tăbârță atrage atenția că aceste tensiuni între puterea centrală de la Chișinău și administrația regiunii autonome găgăuze s-au acutizat nu doar odată cu apropierea datei alegerilor prezidențiale, ci, mai ales, a referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană care urmează să aibă loc în toamna acestui an, iar Rusia este cea care le alimentează prin intermediul lui Ilan Șor.

„Se încearcă a utiliza regiunea Găgăuzia contra statului Republica Moldova și contra actualului Guvern proeuropean de la Chișinău. Federația Rusă folosește în mod cinic și populist etnia găgăuză în jocurile sale geopolitice. Evghenia Guțul este doar o piesă în anumite jocuri geopolitice.

Cred că instituțiile de drept trebuie să analizeze ceea ce spune doamna Guțul, dar și alți politicieni din regiune și să decidă dacă aceste declarații cad sau nu sub incidența legii separatismului, dacă sunt sau nu încălcate normele constituționale cu referință la suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebuie să acționeze ferm, dar și calm, pentru a curma din fașă orice tendințe separatiste și încercări de a destabiliza situația social-politică din Republica Moldova”, a subliniat Ion Tăbârță.

Rusia a înlocuit Transnistria cu regiunea găgăuză pentru a destabiliza Republica Moldova?

Un alt analist politic, Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation, consideră că Transnistria, pe care autoritățile de la Chișinău nu o mai controlează din timpul războiului de la Nistru din 1992, nu mai este, în prezent, regiunea prorusă care să destabilizeze Republica Moldova. Acest rol a fost preluat de către administrația de la Comrat, deoarece Tiraspolul își dorește stabilitate pentru ca patronii companiei Sheriff, care controlează regiunea transnistreană, să își poată continua afacerile în liniște.

În opinia lui Vladimir Socor, vizitele partidelor proruse din Republica Moldova la Moscova ar însemna că Putin vrea să le așeze la aceeași masă și să identifice un candidat comun la alegerile  prezidențialele care urmează să aibă loc în această toamnă în Republica Moldova, concomitent cu referendumul proeuropean.

Vladimir Socor consideră că, în ultimul timp, politicile Rusiei față de Republica Moldovei s-au radicalizat. 

„Înainte de războiul din Ucraina, Rusia nu urmărea să stăpânească Republica Moldova. Urmărea să stăpânească sistemul prin acțiuni de blocaj. […] Rusia dorea să mențină Republica Moldova în zona gri, cu guverne instabile de coaliție, de toate orientările. Între timp, în Republica Moldova au venit la putere autorități orientate către Uniunea Europeană. […] Rusia actualmente dorește controlul deplin asupra Republicii Moldova”, a subliniat analistul.

Găgăuzii sunt un grup etnic de origine turcică, dar de religie creștin-ortodoxă care au fost aduși în calitate de coloniști în sudul Basarabiei de către administrația țaristă, după anexarea acestei provincii de către Imperiul Rus, în 1812, și unde locuiesc compact până în prezent.

În 1990, când era în plină desfășurarea mișcare de eliberarea națională a românilor basarabeni, pe teritoriul Republicii Moldova (pe atunci încă Republica Sovietică Socialistă Moldova) apăruseră, cu concursul nemijlocit al Moscovei, două entități separatiste – republica transnistreană și republica găgăuză. Dacă în urma războiului de la Nistru din 1992, Transnistria, sprijinită de Rusia, a ieșit definitiv de sub controlul Chișinăului, republica găgăuză a renunțat la pretențiile separatiste, obținând în schimb, în 1994, statut de regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova.

Autonomie care pare a fi folosită de către actuala administrație locală de la Comrat pentru a face iarăși, ca și acum peste 30 de ani, jocurile Rusiei în raport cu autoritățile de la Chișinău.