CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Impertinența Moscovei nu are margini. Diplomatul basarabean Mihai Gribincea spulberă minciunile ordinare revărsate de Ambasada Rusiei la București

Minciunile criminale revărsate de Ambasada Rusiei la București, spulberate de diplomatul Mihai Gribincea: pe Nistru a avut loc un război moldo-rus, NU un așa-zis război civil. Impertinența Moscovei nu are margini

Minciunile criminale revărsate de Ambasada Rusiei la București, spulberate de diplomatul Mihai Gribincea: pe Nistru a avut loc un război moldo-rus, NU un așa-zis război civil. Impertinența Moscovei nu are margini

Fost ambasador al Basarabiei la București, autorul și diplomatul de carieră Mihai Gribincea (foto dreapta sus) aruncă în aer, pe Facebook, minciunile mizerabile și criminale împroșcate de Ambasada Rusiei la București, care a găsit de cuviință să se laude, joi, că Rusia ar fi oprit ”războiul civil” din Republica Moldova, în condițiile în care, o știe toată lumea, pe Nistru a avut loc o sângeroasă agresiune rusească transformată într-un război moldo-rus, scrie https://podul.ro/minciunile-criminale-revrsate-de-ambasada-rusiei-la-bucureti-spulberate-de-diplomatul-mihai-gribincea

La începutul anilor ‵90, Rusia a declanșat războiul de pe Nistru, impunând așa-zisa Transnistria, zonă încă ocupată de trupe rusești, ceea ce reprezintă o rușine uriașă pentru întreaga Europă – conflictul a fost decis de la Kremlin pentru a face imposibilă Unirea firească a Basarabiei cu România. 

Totodată remarcăm că autoritățile române n-au nici cea mai mică intenție de a reacționa pe măsură la ticăloșiile revărsate de Ambasada Rusiei la București. Amintim că ambasador este românofobul Valeri Kuzmin (foto stânga sus), notoriu pentru derapaje pe ambele maluri ale Prutului.  

Publicația Podul.ro vă prezintă comentariile ambasadorului Mihai Gribincea:

Ieri, 13 ianuarie 2022, Ambasada Federației Ruse în România a publicat o listă cu ”faptele ei de arme” și ale SUA, dezinformând opinia publică, printre altele, că ”În Republica Moldova, Rusia a oprit războiul civil”.

Impertinența Moscovei nu are margini. Au fost publicate sute de documente care demonstrează neîndoielnic că separatismul transnistrean, de rând cu cel al găgăuzilor din sudul Moldovei, a fost orchestrat de Moscova, scopul acesteia fiind inițial forțarea rămânerii Republicii Moldova într-o nouă Uniune statală, iar mai târziu crearea în stânga Nistrului a unei regiuni separatiste, ce ar găzdui trupe rusești și care ar împiedica o posibilă unire a Republicii Moldova cu România. Au fost publicate, de asemenea, suficiente dovezi care demonstrează că implicarea trupelor Armatei a 14-a ruse în acțiunile militarea de pe Nistru, fuziunea acestora cu trupele separatiste, au transformat conflictul, care în aparență era unul dintre Chișinău și separatiștii de la Tiraspol, într-un război moldo-rus. Și după toate acestea, Moscova ne spune că a oprit un război civil în Moldova”. 

Pentru a reîmprospăta memoria diplomaților de la Ambasada Rusiei de la București, Mihai Gribincea le recomandă acestora să citească Hotărârea Curții europene a drepturilor omului în cazul Ilașcu și alții versus Moldova și Rusia, din 8 iulie 2004.

15/01/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

LA CUMPĂNA ANILOR 2021-2022 în estul Ucrainei se ciocnesc două țări, două interese internaționale diferite, dar și două mentalitați opuse și două lumi incompatibile

CONFLICTUL RUSO-UCRAINIAN LA CUMPĂNA ANILOR: 2021-2022. REINTEGRAREA MOLDOVEI

Dima N

Foto: Prof. Dr. Nicholas Dima, fost analist la Vocea Americii.

Ucraina reprezinta pentru Rusia o mare dilema; Rusia reprezinta pentru Ucraina un mare coșmar.

In prezent, in estul Ucrainei se ciocnesc două țări, dar si două interese internationale diferite; două mentalitati opuse si două lumi incompatibile.

Pe de o parte, lumea Occidental-Americana bazata pe interese materiale si profit, dar din ce in ce mai rupta de traditiile moral-crestine ale Europei.

Pe de alta, noua Rusie care se intoarce la vechile valori pravo-slavnice si la traditii agresive.

Conflictul este agravat de expansiunea chineza la nivel global. Ce vrea fiecare dintre jucatorii geopolitici de pe tabla actuala de sah a lumii?
Federația Rusă, condusa in prezent in mod autocratic de Vladimir Putin, urmarește in linii mari refacerea Rusiei țariste.

In acest scop, noua Rusie se prevaleaza de vechea religie ortodoxa si pe afinitatea de cultura si limba dintre rusi, ucrainieni si belorusi si urmareste sa readuca cele trei natiuni sub tutela ei.
Ca mentalitate, rusii mostenesc tipul razboinic nordic de la vikingi, tipul abuziv oriental de la mongoli, si tipul blajin al slavilor autohtoni.

Populatia care a rezultat din aceasta combinatie genetica locueste pe o imensitate spatiala care se intinde de la St. Petersburg pana la Vladivostock si din peninsula Kola pana in muntii Caucaz.

Majoritatea locuitorilor federatiei ruse sunt slavi, dar in mijlocul si la periferia lor convituesc mai multe minoritati etnice, rasiale si releigioase. Unele minoritati sunt pe punctual de a fi asimilate, dar altele isi cer independența.

Pentru a stapani imensul ei spatiu cucerit in evul mediu, dar anacronic in lumea de azi, Moscova trebue sa controleze atat minoritatile interne cat si tarile vecine.

Si daca Belorusia ii este mica, supusa si aliata, Ucraina ii creiaza probleme.
Rusia nu va accepta ca Ucraina sa fie cooptata in Uniunea Europeana si cu atat mai putin in alianta Nord Atlantica.

Pentru Kremlin asa ceva ar fi o provocare la razboi; casus beli. Si totusi Ucraina incearca sa iasa de sub tutela Moscovei si sa se apropie de occident. Si aici incep complicatiile.

In estul Ucrainei si in Crimea locuiesc foarte multi etnici rusi care prefera probabil Rusia.
In 1991 cand Uniunea Sovietica s-a dezintegrat nimeni nu i-a intrebat pe rusii din Ucraina ce preferinte au si din ce tara vor sa faca parte.

In urma protocolului semnat la Budapesta în 1994, Ucraina a cedat Rusiei aresenalul nuclear aflat pe teritoriul ei și în schimb Moscova a recunoscut oficial frontierele si integritatea Ucrainei.

In 2014 însă Rusia a anexat Crimea și a instigat regiunile Lugansk si Donetsk din bazinul Donbas sa-și declare autonomia.

Cele doua regiuni din estul Ucrainei sunt locuite in mare masura de etnici rusi si sunt foarte importante din punct de vedere economic si strategic. Pierdera Crimeei a declansat ostilitatea Ucrainei si opozitia occidentului.

Acum, Ucraina urmăreste sa-si recupereze teritoriul, dar Rusia o tine sub amenintarea unei agresiuni care ar putea sa o coste si alte pierderi.
Conflictul actual din estul Ucrainei este deocamdata local, dar se poate extinde oricand. Intre timp, Ucraina a inceput sa primeasca ajutoare si incurajeri din occident, desi America si NATO nu s-au angajat sa intervina militar.

Occidentul doreste sa atraga Ucraina de partea sa fara sa riste un razboi care ar putea ameninta echilibrul geopolitic mondial.

În Republica Moldova ia amploare fenomenul mercenarilor care luptă în  Ucraina de partea separtiştilor din Donbass şi Lugansk. VIDEO | CER SI  PAMANT ROMANESC

Foto: Trupe ruse desfășurate în jurul Ucrainei

Rusia intelege jocul occidentului si a iesit la atac. Si are si motive. In circa 20-30 de ani, populatia nerusa si in special cea musulmana din actuala federatie va continua sa se inmulteasca in timp ce etnicii rusi sunt in declin demografic.

Cecenia si alte mici natiuni mululmane din Caucaz sunt deja gata sa-si revendice independenta. Moscova trebue sa actioneze inainte de a fi prea tarziu.

In acelasi timp, Ucraina se inarmeaza si in viitor, dupa ce Putin se va retrage, nu stie ce atitudine vor adopta urmatorii lideri din Kremlin.
Dupa anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014 in jurul Ucrainei s-a declansat o atmosfera de neincrede si de conflict iminent sau potential.

Statele Unite au trimis nave militare in Marea Neagra in apropierea Crimeei.

NATO si-a intarit flancul estic. Rusia considera aceste masuri drept provocari si a trecut la contra masuri. Moscova a remilitarizat Crimea si a conectat-o cu restul Rusiei printr-un pod nou peste stramtoarea Kerch.

Si pentru a contracara prezenta Americana in Marea Neagra, Rusia a adus nave de război din Marea Caspica prin canalul Volga Don.
Situatia prezenta la granita Ruso-Ucrainiana este incordata si riscanta. Ucraina se poate opune Rusiei in cazul unui conflict major, dar nu are nici o sansa de izbanda. Rusia poate invinge, dar riscurile economice si politice sunt mari si imprevizibile.

Se pare ca in conjunctura actuala Rusia stie ce poate, si intr-adevar inca mai poate, dar nu stie exact ce vrea.

Sa destabilizeze Ucraina, sa o dezmembreze, ori sa o reanexeze? Ucraina la randul ei stie ce vrea; sa devina membra a Europei, dar nu poate din cauza Rusiei.

Personal, cred ca actuala criza va fi depasita fara consecinte grave pentru ca nimeni nu e dispus sa-si asume riscul unui mare razboi. Si totuși, evenimentele pot scapă de sub control.

Tensiunea actuala este deasemenea agravata de provocarile Belorusiei la frontiera cu Polonia si de reapropierea politica, economica si militara dintre Rusia si China.

In asemenea conditii, un mic conflict local se poate transforma intr-o mare catastrofa. Nu cred ca se va intampla de data aceasta, dar in 10-15 ani va fi probabil inevitabilă.


PS: Pentru Romania conflictul Ruso-Ucrainian are o importanta deosebita pentru ca Kievul deține vechile provincii românesti Bucovina de nord, Herța si Bugeacul de la gurile Dunarii.

27/12/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat

Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Poate să îl joace?

Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat, scrie https://www.defenseromania.ro, preluat de Romanian Global News.

Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.
Potrivit lui Coffey, scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului de la Kiev. Moscova a încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene nu a permis o dezvoltare a situației în faza de secesiune.
Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află regiunea autonomă Găgăuzia a Republicii Moldova cu vederi pro-ruse și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi. Din această poziție, Rusia amenință mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.
Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 29_scenariu_bugeac.jpg

Regiunea Bugeacului a aparținut în ultima mie de ani tătarilor, țărilor române/României, Imperiului Otoman, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse.

Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.
Deși există diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă datorită legăturilor istorice cu Moscova, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.
Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului.

Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.
Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.
Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna sprijinului direct al armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează. În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități militare, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.
Desigur, Kievul are capacitatea să controleze situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii, pentru care Moscova se pare că va aduce într-un final 175.000 de militari.
Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.
Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.

Scenariul non-cinetic

Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO. Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat.

Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.

Scenariul de ofensivă limitată

Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.

Scenariul coridor terestru până în Crimeea

Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc. Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.

Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei

Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa. Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse.

Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Novorussiya.gif

„ Noua Rusie” (sau rusă  Novorossia > Новороссия ) este un teritoriu anexat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei în secolul  al XVIII- lea (1764). Teritoriul cuprindea stepele din sudul Imperiului Rus, situate între Marea Azov și de-a lungul Mării Negre, care corespunde în prezent sudului Ucrainei, inclusiv regiunea Kuban situată la estul Crimeei, dar fără celelalte teritorii care vor fi anexate ulterior. Toate aceste regiuni au fost locuite timp de câteva secole de tătari, care au devenit vasali ai Imperiului Otoman.

Celelalte teritorii au fost cedate de otomani Rusiei imperiale: Taurida (Crimeea) în 1774 și Meotida în 1783, Edisan în 1792, Basarabia și Bugeacul în 1812. Anexiunile au devenit imediat oficiale, rușii s-au stabilit acolo și au fondat colonii și au dezvoltat mai multe orașe: Odesa, Tiraspol, Nikopol, Herson, Theodosia, Eupatoria, Sevastopol, Simferopol, Melitopol, Stavropol etc.

Pe lângă slavi, Imperiul Rus a încurajat aici colonizarea de germani, armeni, bulgari, sârbi și greci, care au înlocuit populația musulmană, în special tătari, care se refugiase masiv în Imperiul Otoman. 

16/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: