O DECLARAȚIE A MINISTRULUI APĂRĂRII AL R.MOLDOVA:„ forțele armate ale Republicii Moldova pot face față provocărilor din partea contingentului militar rusesc staționat ilegal pe teritoriul republicii în Transnistria”

©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Ministrul Apărării Republicii Moldova, Anatolie Nosatii, Chișinău, Republica Moldova, 12 ianuarie 2023.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi: forțele armate ale Republicii Moldova pot riposta provocărilor din partea contingentului militar rusesc din Transnistria

„Forțele armate ale Republicii Moldova au suficiente mijloace pentru a face față la provocările care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc staționat ilegal pe teritoriul republicii”, în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est) – a declarat ministrul Apărării în Guvernul pro-occidental de la Chișinău, Anatolie Nosatîi.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități și citat de Radio Chișinău, ministrul a calificat drept scăzută posibilitatea unei agresiuni cu caracter militar direct împotriva Republicii Moldova.

În martie, Nosatîi declara că prezența ilegală a trupelor Federației Ruse pe teritoriul Transnistriei, precum și a unui contingent paramilitar al așa-ziselor structuri de forță separatiste este un factor destabilizator pentru Republica Moldova.

Într-un interviu acordat agenției Agerpres, tot din România vecină,  ministrul mai spunea că Transnistria nu este principala problemă pentru Republica Moldova, dar este una dintre acestea.

Repetiție pentru Donbass

Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale ale R.Moldova, după un conflict armat soldat cu sute de morţi, tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își proclamase  independența.

Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999.

Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla acolo.

Potrivit analiştilor, secesiunea Transnistriei a inaugurat scenariul pentru separarea ulterioară, tot cu sprijin rusesc, a Osetiei de Sud şi Abhaziei de Georgia şi a Donbsasului de Ucraina.  

Publicitate

A început Summitul Comunității Politice Europene din R.Moldova, o reuniune la nivel înalt la care participă 47 de şefi de stat şi de Guvern şi lideri ai instituţiilor UE

Joi, 1 iunie, R. Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Printre liderii care participă la summitul din R. Moldova se află Emmanuel Macron (Franța), Klaus Iohannis (România), Olaf Scholz (Germania), Pedro Sánchez (Spania), Rishi Sunak (UK), Georgia Meloni (Italia), Mark Rutte (Olanda), Karl Nehammer (Austria), Mette Frederiksen (Danemarca), Alexander De Croo (Belgia), Kaja Kallas (Estonia), Mateusz Morawiecki (Polonia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Roberta Metsola (Parlamentul European).

Summitul aduce în prim-plan Republica Moldova și pe președinta Maia Sandu, promotor al direcției europene și pro-occidentale a țării.

La reuniune au fost puse în discuție „chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei” și de viitorul Republicii Moldova „ca stat european care și-a ales drumul său ferm în UE”, a spus Maia Sandu.

UE a trimis deja o misiune civilă de sprijin la Chișinău, care să ajute la blocarea amenințărilor hibride. De asemenea, misiunea europeană a impus sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și de încercări de destabilizare a Moldovei.

Președinta Maia Sandu a făcut declarații de presă la încheierea summitului alături de prim-ministrul Cehiei, țara care a găzduit prima ediție a evenimentului, și premierul Spaniei, acolo unde urmează să aibă loc următoarea ediție a summitului.

„Suntem deosebit de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Întreaga comunitate s-a reunit pentru a susține acest efort: România, Franța, Suedia, Regatul Unit, Elveția, Consiliul UE și alți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova. Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.”, a spus Maia Sandu în cadrul conferinței.

„Pentru noi este în primul rând un semn de încredere și un semn de susținere (…). Republica Moldova nu este singură și noi am simțit acest lucru și în trecut, în special în ultimele luni când a trebuit să facem față unor situații dificile, unor crize mari și am simțit foarte puternic această prietenie. 9…) Astăzi am demonstrat că suntem parte a acestei comunități, că putem și noi să oferim, nu doar să beneficiem.”, a menționat Maia Sandu pentru presă.

„Avem nevoie de o țară unită în Moldova si desigur vă dorim succes în toate și să reușiti să vă mențineți fără rachete, fără decese. Noi mereu vă vom susține. Până la urmă am reușit să facem așa că țările din Europa să se unească.

”Sunt sigur că după ce vom câștiga războiul veți avea și voi o țară unită fără să cadă rachete și fără Rusia”, a spus Volodimir Zelenski, fiind întrebat despre regiunea transnistreană.

„Nu din întâmplare am vrut să organizăm acest al doilea summit aici în Moldova. Aceasta demonstrează speranța întregului continent în privința acestei țări minunate. Moldova este membră a familiei europene și salutăm eforturile pe care le face pentru a deveni membră a UE (…). Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima reuniune de la Praga, ca și atunci, și acum vrem să transmite un mesaj de forță, de unitate mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Principiile și valorile democratice care stau la baza uniunii europene și regulile internaționale sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni și de aceea trebuie să reacționăm toți împreună.”, a declarat prim-ministrul Spaniei Pedro Sánchez.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a exprimat joi „sprijinul deplin al Poloniei pentru cererea de aderare a Republicii Moldova la UE printr-o procedură accelerată”, precum şi pentru integrarea în NATO a „unei ţări mici, dar pe care o admirăm pentru rezistenţa sa în faţa Rusiei”, relatează EFE, citată de Agerpres. Într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, Morawiecki a cerut aliaţilor europeni să acţioneze în mod coordonat în sprijinul Ucrainei şi să facă faţă cu o viziune strategică provocărilor pe care le ridică războiul din Ucraina, avertizând asupra unui război hibrid cu folosirea imigraţiei ca armă. Potrivit liderului polonez, în afară de pregătirea militară, există şi alte domenii în care Europa şi aliaţii occidentali trebuie să opună o rezistenţă coordonată Rusiei: atacurile cibernetice, propaganda şi „valurile de migraţie create artificial”, toate acestea având ca scop „destabilizarea UE şi testarea forţei NATO, cele două organizaţii cele mai apropiate de noi”. „Avem în faţa noastră un inamic foarte hotărât şi trebuie să ne pregătim pentru multe luni, poate ani de luptă”, a declarat Morawiecki, care a cerut Bruxellesului şi Statelor Unite să continue să trimită „continuu” atât fonduri, cât şi materiale Ucrainei „pentru lupta sa pentru suveranitate”.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusiei și efectelor atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astăzi transmite din nou un mesaj puternic de sprijin pentru R. Moldova și Ucraina. Mă bucur că această Comunitate Politică Europeană, care a fost inițiată în octombrie anul trecut la Praga, arată rezultate. Astăzi vedem clar că această comunitate este un forum important pentru toate țările europene. Membrii comunității vor să coopereze pașnic, vor o ordine internațională bazată pe reguli. Cu această reuniune demonstrăm că suntem puternici și uniți, că vom apăra pacea, cooperarea și securitatea în Europa.”, a declarat prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Guvernul norvegian va asigura o finanţare nerambursabilă pentru Republica Moldova de 50 de milioane de euro, a anunţat joi premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, prezent la Summitul Comunităţii Politice care are loc la Bulboaca, informează Moldpres, citată de Agerpres.

Au fost raportate tentative de destabilizări în ziua summit-ului, potrivit tv8.md. Ministrul de Interne al R.Moldova , Ana Revenco, a dat asigurări că oamenii legii au intervenit în mod sincronizat, iar planurile au fost zădărnicite. „Au fost inclusiv tentative de a arăta dintr-un alt unghi ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova. Toate aceste tentative au fost contracarate. Au fost mici grupuri care au încercat să demonstreze în spațiul public referitor la ceea ce se întâmplă la Bulboaca, la Summit, obiectivele acestui mare eveniment, la obiectivul pe care și l-a propus toată țara – de a arăta că R. Moldova merită pe bună dreptate să fie parte a familiei europene”, a mai explicat Revenco.

O scurtă istorie a Castelului Mimi (foto) din Bulboaca, R.Moldova,locul în care a fost organizat Summitul Comunității Politice Europene

Castelul Mimi din localitatea Bulboaca este considerat unul dintre cele mai frumoase atracții din Republica Moldova,și a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1893,la 45 de kilometri de Chișinău,de politicianul Constantin Mimi, care a fost ultimul guvernator al Basarabiei din perioada dominației țariste, dar şi director al Centralei de la Bucureşti a Băncii Naţionale Române (1926), scrie euronews.ro.

”Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el”, spun reprezentanții Castelului Mimi despre fondator.Potrivit Agora.md, Constantin Mimi s-a născut la 2 februarie 1868, într-o familie refugiată în Basarabia din Albania. În 1893, a fondat castelul după un proiect francez, a folosit în premieră betonul armat, iar la ridicarea acestuia a implicat ingineri italieni. Construcţia a fost finalizată către anul 1901, iar câţiva ani mai târziu, bijuteria arhitecturală era vizitată de Ţarul rus Nicolae al II-lea sau de prinţul moştenitor al României, Carol al II-lea.

Tot Mimi a adus în Basarabia oile „Karakul” şi a condus primul automobil de marca Ford.

…

Aberații istoriografice și lingvistice antiromânești: Ştefan cel Mare vorbea “limba moldovenească” şi aceasta ar fi fost “aproape aceeaşi limbă” care se vorbea în Muntenia.

“Eminescu, se pare, era român” iar Ştefan cel Mare vorbea “limba moldovenească” !

Lucian Boia: Ştefan cel Mare vorbea “limba moldovenească” şi aceasta ar fi fost “aproape aceeaşi limbă” care se vorbea în Muntenia. Se putea ca şi la noi – cum s-a întâmplat între Austria şi Germania – să se constituie o “naţiune moldovenescă” distinctă de “naţiunea muntenească”.

Aberaţiile în cauză au fost susţinute de “istoricul” Lucian Boia, fost propagandist PCR și autor falsificator la Editura Humanitas, consemnează http://www.napocanews.ro.

Lucian Boia scrie că mulți dintre scriitorii, oamenii politici și marile nume ale artei care au marcat istoria României în secolul al 19-lea aveau, cel puțin pe jumătate, origini străine: I. L. Caragiale „nu are nimic românesc, biologic”, Vasile Alexandri și Alexandru Dimitrie Xenopol aveau sânge grecesc, iar în cazul celui din urmă există și o origine evreiască, Nicolae Iorga era grec, Ion Mincu, autorul școlii neoromânești de arhitectură, era sârb”, au comentat cei doi.

Iată însă că și organul internaţionalei comuniste, revista “22” a GDS, a publicat cu entuziasm revoluţionar un foarte instructiv editorial al unui oarecare Dini G. Jónas,în care sunt lăudate ”zicerile”lui Boia:

”Adevăr istoric contra mitologie naţională

Unul dintre miturile cele mai înrădăcinate ale românilor, ridicat până şi la nivel de sărbătoare naţională, este cel al Unirii de la 1 decembrie 1918. Aceasta ar fi fost un act entuziast al întregului popor ardelean.

Care este însă adevărul istoric? Ni-l spune chiar reputatul istoric român, domnul profesor Lucian Boia, în cartea sa Primul război mondial, apărută la Editura Humanitas.

Cu obiectivitate și moderaţie, eminentul istoric arată cum un grup de intelectuali români, întruniţi la Alba Iulia, au decis unirea, fără să ţină seama de celelalte naţionalităţi ardelene. Care ar fi fost însă dorinţa lor reală? Probabil, influenţaţi de cultura maghiară, care înregistrase în ultimii ani progrese repezi printre ei, ar fi preferat să rămână în graniţele Ungariei, cu o largă autonomie, la egalitate cu celelalte naționalităţi conlocuitoare (sârbi, croaţi, slovaci etc.).

De altfel, aceşti intelectuali nu reprezentau, conform obiectivului recensământ maghiar din 1910, decât aproximativ o treime din populaţia oraşelor. Ceilalţi români, care trăiau la ţară, nici nu se gândeau la unire.

Autorul stabileşte apoi o serie de adevăruri istorice. El arată cum imperialistul Brătianu a cerut, pentru a intra în război, teritoriul până la Tisa. Apoi, cum catastrofala armată română a intrat repede (probabil în câteva zile) în derută, în contrast cu puternica armată austro-ungară, în care multiplele nationalităţi au arătat atâta entuziasm.

În sfârşit, cum injustul Tratat de la Trianon a răpit Ungariei şirul de trei oraşe din apropiere de frontieră, ca, de exemplu, cel denumit de localnici Sătmar, în maghiară Szatmar (nu denumirea oficială românească actuală de Satu Mare). Ce importanţă avea că zona înconjurătoare era pur românească, dacă oraşul principal era majoritar maghiar.”

Lucrarea domnului Boia ar trebui cât mai repede tradusă în limbile de circulaţie internaţională, ca şi în maghiară.

Dini G. Jónas”

Recent, Parlamentul de la Chişinău a luat decizia istorică de a oficializa limba română în R.Moldova, iar România a salutat acest pas foarte important, „pentru că restabileşte adevărul istoric legat de numele oficial al limbii din Republica Moldova.“

Aşa-numită limbă moldovenească nu există, este un construct artificial creat de Uniunea Sovietică şi folosit mai apoi de Rusia în scopuri propagandistice”, a spus ministrul afacerilor externe român Bogdan Aurescu, citat de TVR Moldova.

Istoria nu poate fi falsificată la nesfîrșit, chiar dacă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a replicat imediat pe contul său de Telegram:

„Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că limba moldovenească nu a existat niciodată, ea ar fi fost creată artificial în perioada sovietică. Nici domnul Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar până la urmă a fost creat. Este posibil acum să-l numim o „construcţie artificială”?”

În continuare, conița în cauză a ținut să adauge, cu tupeul cunoscut al propagandiștilor de la Răsărit, că:

„În lingvistica istorică, există de mult timp un consens în privinţa limbilor moldovenească şi română. Ele sunt într-adevăr asemănătoare, dar sunt dialecte diferite. Limba moldovenească este o limbă veche a moldovenilor, este menţionată în lucrări din secolul al XVII-lea. În 1628, a fost publicată cartea savantului german I. Alsted „Comorile cronologiei”, în care moldoveneasca – lingua moldavorum – este menţionată în tabelul limbilor şi dialectelor Pământului. Există, de asemenea, referiri mai vechi la limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Şi atunci nu exista limba română, exista limba română veche, care se numeşte mai corect, aşa cum consideră majoritatea cercetătorilor, limba valahă.

Limba română propriu-zisă s-a format abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, după ce teologul român Samuil Micu-Klein a creat un set de reguli şi o gramatică. Mai mult decât atât, limba moldovenească, ca limbă a statalităţii moderne, este în mod organic un simbol al autoidentificării locuitorilor moldoveni, formată în interiorul graniţelor moderne din 1940.

Prin abandonarea limbii moldoveneşti, actualul regim de la Chişinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) şi cui aparţin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească este acum păstrată oficial doar în Transnistria. Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să se ţină de logica istorică şi să numească limba română moldovenească, şi nu invers”.

„Declarațiile reprezentantei oficiale a ministerului rus de externe reprezintă o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova. Este dreptul nostru suveran de a decide cum numim limba pe care o vorbim și nu acceptăm lecții de istorie,” s-a arătat într-un comentariu al MAEIE moldovenesc.

Rămâne totuși întrebarea: Cum să ne explicăm persistența unor astfel de scremete propagandistice, care se tot repetă din secolul al XIX-lea până în zilele noastre, cu o neabătută consecvență în rândurile unor neisprăviți din Ungaria și Rusia și a slugilor lor din țara noastră ?