CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Biserica Ortodoxă din Ucraina schimbă data la care va sărbători Crăciunul și se rupe complet de Biserica Ortodoxă de la Moscova

Ziarul National md. informează că Biserica Ortodoxă din Ucraina a anunțat o nouă decizie care marchează ruperea completă de Moscova, anume aceea de a permite parohiilor din ascultarea sa să țină slujbele de Crăciun pe 25 decembrie.

Creştinii ortodocşi de rit vechi ucraineni sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, ca în Rusia, întrucât calendarul iulian (pe stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial, iar decizia luată acum de Biserica Ortodoxă din Ucraina reprezintă o premieră. Kievul face, astfel, încă un pas spre Vest, în încercarea de a renunța la una dintre cele mai puternice legături cu Moscova.

Problema datei Crăciunului a fost un subiect de lungă dezbatere în Ucraina, notează The Guardian.

Procesul de schimbare a datei Crăciunului în Ucraina a început cu pași mici în 2017, când guvernul a decis ca 25 decembrie să fie zi nelucrătoare, iar Biserica Ortodoxă a permis ținerea unor slujbe la această dată.

Potrivit Religion Pravda, la întrunirea sinodului, în octombrie anul acesta, ca urmare a solicitărilor primite, Mitropolia Kievului a decis ca parohiile să țină, dacă doresc, slujbe complete de Crăciun pe 25 decembrie.

Decizia are efect în aproximativ 7.000 de biserici din întreaga țară.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe din Ucraina, arhiepiscopul Ievstrati Zoria, a spus că se vor strânge date pentru a vedea câți credincioși participă la slujbele din 25 decembrie, care anul acesta va fi într-o zi de duminică.

„Nu vrem să forțăm pe nimeni. Noi înțelegem că asta nu rezolvă nimic. Personal, voi decide ce e de făcut după ce voi discuta cu enoriașii. E mai bine să promovezi acest proces încet și cu succes”, a explicat el.

Înainte de invazia Rusiei, o treime din credincioși doreau trecerea la Crăciunul de rit nou. Arhiepiscopul spune că acum acest curent este mai mare.

Un singur popor și două biserici ortodoxe

Din 2019, 1.600 de parohii au trecut la Biserica Ortodoxă a Ucrainei de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, care până de curând i-a rămas fidelă Patriarhiei Moscovei. Recent, aceasta s-a distanțat de Patriarhul Kiril și jumătate din episcopii nu-l mai menționează în rugăciuni.

Cele două biserici poartă denumiri asemănătoare. Predecesorul președintelui Volodimir Zelenski, Petro Poroșenko, a încercat să oblige Biserica Ortodoxă Ucraineană să-și schimbe numele în Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina. Mișcarea a eșuat după ce partidul pro-Kremlin Blocul Opoziției, acum scos în afara legii, a făcut apel la Curtea Constituțională.

Arhiepiscopul Zoria spune că Biserica Ortodoxă a Ucrainei este cea care a apărat integritatea, independența, suveranitatea și democrația Ucrainei, scrie spotmedia.ro.

Trecerea la Crăciunul sărbătorit pe 25 decembrie face parte dintr-un proces național mai amplu de renunțare la simbolurile Rusiei, ale Uniunii Sovietice și comunismului, început în 2014, când Putin a anexat Crimeea. Statuile lui Lenin au fost doborâte, iar ministrul Culturii a numit un expert care să decidă ce e de făcut cu monumentele sovietice și denumirile străzilor care evocă personalități ruse precum Tolstoi și Pușkin.

„Nu o numim derusificare. Este vorba de rezolvarea consecințelor totalitarismului rus”, a spus, săptămâna trecută, ministrul Culturii, Olksandr Tkacenko, adăugând că persoanele în vârstă, inclusiv părinții săi, ar putea fi refractari la trecerea la noul calendar, introdus în 1582 de Papa Grigorie al XIII-lea.

El a precizat că anul acesta familia lui va sărbători Crăciunul și în decembrie și în ianuarie.

„Tradiția poate fi progresivă sau regresivă. Trebuie să ne rupem de cultura rusă și de tradițiile mentale. Ne țin ostatici. Trebuie procedat cu grijă, dar trebuie făcut. Rusia își folosește parohiile de pe teritoriul ucrainean ca pe o armă ideologică”, a spus ministrul.

Crăciunul de rit vechi, controlat de Moscova

Unii episcopi ucraineni au încercat încă din secolele XIX și XVII să treacă la calendarul gregorian, pe care l-au adoptat Polonia și alte țări catolice, dar fără succes. Ucraina, care pe atunci făcea parte din Uniunea statală polono-lituaniană, a rămas la calendarul iulian, potrivit căruia Anul Nou se sărbătorește pe 14 ianuarie.

Între 1914 și 1916, o episcopie din orașul vestic Ivano-Frankivsk a introdus Crăciunul pe 25 decembrie, o mișcare contrară tradiționalismului și influentei Biserici Ortodoxe din Rusia.

După Revoluția Rusă, bolșevicii au trecut la calendarul gregorian din motive pragmatice, dar Patriarhia Moscovei a revenit la Crăciunul pe rit vechi.

Publicitate

12/11/2022 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX: Sfântul MARE Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir; Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este sărbătorit atat de Biserica Ortodoxă cât si de cea Catolică, era fiul comandantului cetății Tesalonicului, a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian (284-311) și este cinstit in fiecare an la data de 26 octombrie.

Parinții l-au crescut ca bun creștin, iar Dimitrie l-a iubit pe Dumnezeu, fiind sprijin saracilor.

A fost martirizat la Sirmium, în Serbia, iar moaștele sale au fost aduse in Tesalonic, la 26 octombrie 413. Biserica Ortodoxă Română sărbătorește în ziua următoare și pe Sfântul Dumitru Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale.  

Dupa moartea parintilor, Dimitrie a ramas unicul mostenitor al averii si numelui lor. Imparatul Maximian, auzind de moartea comandantului cetatii Tesalonicului, l-a chemat la dansul pe Dimitrie si l-a numit dregator in locul tatalui sau.

Dimitrie a fost primit cu bucurie de  locuitorii cetatii si a reusit sa-i apropie pe multi de Hristos. Insa imparatul pagân a aflat ca Dimitrie era crestin si a poruncit ca acesta sa fie intemnitat. In temnita, Dimitrie a trait in rugaciune.

Un ucenic crestin al sfântului l-a ucis în lupta pe gladiatorul preferat al împaratului. Suparat, Împaratul Maximian a cerut ca Dimitrie sa fie ucis de ostasi cu sulite.

Hainele sfântului luate de creştini nu erau impregnate cu sânge, ci cu mir tamaduitor de boli.

 Moastele Sfantului Dimitrie se găsesc în biserica ortodoxa Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir din Tesalonic – Grecia, fiind așezata la poalele orasului vechi. 

In zona mai puteti vizita si alte doua lăcasuri renumite, precum mănăstirea Sfânta Sofia, cea mai mare și mai faimoasa biserică bizantină din Salonic, și Panagia Chalkeon,datând din secolul al XI-lea, aflată intr-o gradină.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este considerat un protector al pastorilor, iar in noaptea de 25/26 octombrie a fiecărui an, se desfasoară cu precadere în localitățile din zona Bran-Muscel, Focul viu, focul lui Sumedru, un ceremonial nocturn de schimbare a timpului calendaristic.

Se crede că „focul viu” al ciobanilor români, purifică îndeosebi păstorii și turmele acestora.

De Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir se intră în alt anotimp pastoral, anotimpul rece, care se va incheia de Sângeorz.

Focul viu, focul lui Sumedru

 În ajunul sarbatorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, într-un loc inalt al satului, se aprinde un foc, care este intretinut cu lemne uscate si resturi vegetale. In jurul focului se strange intreaga suflare a satului, care striga in cor “Hai la Focul lui Sumedru”.

Participantii la tradiționalul „Foc al lui Sumedru”, care marcheaza incheierea anotimpului cald pastoral si începutul anotimpului rece, ce va dura până la Sângeorz, cand are loc „măsurișul laptelui”, sunt imbrăcați in costume populare și danseaza in jurul focului.

Femeile din sat impart covrigi, nuci si mere, iar la plecare cei care au participat iau carbuni aprinsi acasa pentru a fertiliza gradinile si livezile.

Credinte si obiceiuri despre divinitatea precrestinã peste care s-a suprapus figura impresionanta a sfântului martir crestin Dimitrie sunt atestate pretutindeni în România, cu precadere în zonele crescatorilor de animale.

Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor și patronul Catedralei Patriarhale

Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Bucureștilor, s-a născut in secolul al XIII-lea în satul Basarabi așezat pe raul Lom, un afluent al Dunării din apropierea orasului bulgaresc Russe.


Sfantul Dimitrie facea parte dintr-o familie săracă, care nu l-a putut da la invatatura, fiind nevoit sa-si castige de mic copil existenta. Cu timpul a devenit pastor, avand grija de animalele localnicilor din sat. Mergand destul de des la biserica alaturi de familia sa, iubind viata monahala, Dimitrie decide sa se calugareasca. Viata de calugar si-a petrecut-o in post, departe de ceilalti calugari intr-o pestera sapata in stanca.

Nimeni nu stie cat timp a trait in aceasta pestera. Ramasitele i-au fost gasite dupa multi ani cazute in albia raului Lom, dupa ce Sfantul Dumitru se pare ca i s-a aratat in vis unei tinere bolnave, promitandu-i ca daca parintii ei il vor scoate din apa, ea se va tamadui.
 

Sfantul Dimitrie cel Nou e sarbatorit in calendarul bisericesc pe 27 octombrie.

Moastele au fost depuse de preoti in biserica satului Basarabi, ramanad aici pana in anul 1774. Ca moastele sa nu fie profanate de ostasii turci, generalul rus Petru Saltacov, care purta pe atunci un razboi cu turcii a poruncit sa fie duse in Rusia.

Cand racla a trecut pe la Bucuresti, un negustor bogat cu numele de Hagi Dimitrie precum si mitropolitul Grigorie II al Tarii Romanesti, l-au rugat pe generalul rus sa lase cinstitele moaste ale Sfantului Dimitrie cel Nou poporului roman si Mitropoliei tarii. Ascultandu-le dorinta, moastele au fost asezate cu mare cinste in Catedrala Mitropolitana din Bucuresti  in iulie 1774. La Kiev, in Ucraina, se pastreaza si azi mana dreapta a Sfantului.

In 1918, pe 17 februarie, moastele Sfantului Dimitrie Basarabov, au fost furate din Mitropolia de la Bucuresti de catre ostasii bulgari, dar la Giurgiu acestia au fost prinsi si, zorii zilei de 19 februarie, moastele au fost readuse sub escorta militara in lacasul sfant.

Astfel Sfantul Dimitrie cel Nou (sau Basarabov) a devenit ocrotitorul Bucurestiului. Putem  gasi moastele lui la Catedrala Patriarhiala din Bucuresti, unde an de an, în apropierea sarbatorii sale din 27 octombrie, se face un pelerinaj la care participa zeci de mii de credinciosi de pretutindeni. Se zice ca moaștele Sfantul Dimitrie cel Nou au vindecat de boli mulți credincioși.


În perioada comunistă, pelerinajele la moaștele sfântului nu au mai putut avea aceeași amploare. Totuși evlavia credincioșilor față de dânsul nu a scăzut, iar el a continuat să ocrotească orașul, țara și Patriarhia însăși.

26/10/2022 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

GÂNDUL ZILEI

Fantezii tipice ale comunitatii Furry Neko – BBMF

În Australia, o mulțime de copii se declară pisici sau câini, iar școala le acceptă alegerea.

E o “valoare” a comunității care nu poate fi încălcată de vreun țăran prost dă Fierbinți sau dă Singureni care ar zice bă, dă-mă dracu’.

Nu e banc și nu e tot. Țicneala e cu mult mai extinsă. Fenomenul “blănoșilor” a determinat apariția unor găuri în uniformele unor elevi trans-specii, pentru a lăsa loc pentru coada imaginară.

Ba unii chiar trăiesc senzații tari când sunt călcați pe coadă.

Nu frate “medieval”, nu e nici jargon urban, nici expresie idiomatică românească.

Dacă un alt copil din clasă se așează pe locul unde ar trebui să fie coada imaginară, “blănosul” țipă ca o pisică sau un câine.

Bine, la ore, “blănoșii” nu sunt ascultați și nu vorbesc pentru că, se știe, pisicile și câinii nu vorbesc.

E, vedeți acum de ce sunt bune insectele? Unii consideră că sunt găini sau reptile și vor să li se respecte alegerea de a se putea comporta ca mâncători de insecte.

Dar stați puțin și nu mânați, lângă boi v-alăturați: curând o să apară și oamenii – hiene, pantere, lupi, tigri, lei sau vulpi. Și oamenii – crocodili sau varani.

Ăștia vor pretinde să li se respecte alegerea și să fie lăsați să fie carnivori. Bine, cu excepția omului – vulpe, care va mânca numai găini și iepuri și pește (că strugurii sunt acri, la dracu’), ceilalți oameni trans-specii vor putea mânca și carne de om, de unde și pledoaria recentă pentru canibalism.

Hai, trăiască progresul și ciocul insectivor mic!

Autor: Gheorghe Piperea

NOTĂ

Fenomenul „blănoşilor” (fursonas) s-a extins în ultimii ani în întreaga lume: unele persoane se îmbracă în costume şi se comportă ca diverse animale. A fi „blănos” presupune să interiorizezi personalitatea animalului şi să trăieşti întocmai 24/24, 7/7.

23/08/2022 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: