CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 21 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 21 iunie în istoria noastră

1822: A luat sfârşit epoca  fanariotă în Principatele Române, după acceptarea de catre Poarta Otomană la conducerea acestora a unor domni pamanteni.

In Moldova a urcat pe tron la 21 iunie, Ionita Sandu Sturza, iar în  Muntenia domnul pamântean  Grigore al IV-lea Ghica, (Grigore Dimitrie Ghica),a fost înscăunat la data de  30 iunie.

1848: Revista „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, a publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca si  poezia  „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu.

Foto:  Andrei Mureşan și Anton Pann

Imagini pentru anton pann photos

 Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!”.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

1848 (9 iunie s.v./21 iunie s.n.): Inceputul revoluţiei paşoptiste în Muntenia.

Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile

Acuarelă de C. Petrescu : Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile „Dreptate, Frăţie” în 1848.

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale.

În ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decît în Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată.

În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris.

În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei fagaduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul cînd se vor ridica împotriva asupritorilor.

Mişcarea s-a declanșat în Muntenia, în ziua de 21 iunie 1848, stil nou (9 iunie 1848, stil vechi), la Islaz, în judeţul Romanaţi (azi Teleorman), ale cărui autorităţi militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor.

S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole în care se prevedea:

– independenţa administrativă şi legislativă,
– separaţia puterilor,
– egalitatea drepturilor politice,
– alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
– reducerea listei civile a domnitorului,
– emanciparea clăcaşilor,
– emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă,
– dezrobirea ţiganilor,
– instrucţiune egală,
– înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare,
– crearea Gărzii Naţionale.

Proclamația a fost citită în public de către Ion Heliade Rădulescu în localitatea Islaz, un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu, sau Calafat.

La 23 iunie 1848, stil nou (11 iunie 1848, stil vechi), ştiind că a pierdut sprijinul armatei, domnitorul Bibescu semnează la Bucureşti proclamaţia de la Islaz, care va deveni noua constituţie.

A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu abdică.

Scurta perioadă de trei luni cât a durat revoluţia în Muntenia, a avut totuşi urmări însemnate. Ea a produs o mişcare a maselor, o zguduire a societăţii, în special a clasei posedate, a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care-şi vor găsi mai tîrziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 ale lui Cuza şi Kogălniceanu: secularizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului.

Pe de altă parte, prin influenţa exercitată, în mai mare măsură asupra revoluţionarilor din Moldova, care formulează, utilizând proclamaţia în 22 de puncte, programul din august, şi în mai mică măsură asupra revoluţionarilor din Transilvania, ea contribuie la întărirea şi adîncirea ideii de unitate naţională.

În sfîrşit, prin propaganda în Apus a fruntaşilor exilaţi, ea determină un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea Principatelor, curent care-şi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858).

Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 stă la baza României moderne.

1848: Revoluționarii moldoveni, exilați după represaliile domnului Moldovei Mihail Sturdza, organizează la Cernăuți Comitetul revoluționar moldovean, în frunte cu Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Zaharia Moldoveanu, etc, care ține o strînsă legătură cu revoluția din Valahia.

Comitetul însărcinează pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program de revendicări sociale și politice.

1853: Trupele rusești trec Prutul in Tarile Romane, fără a declara război Turciei.

În septembrie, sultanul otoman sprijinit de Anglia și Franța adresează Rusiei un ultimatum, prin care îi cere evacuarea trupelor din Moldova și Muntenia.

Urma să se înceapă Războiul Crimeii (1853-1856), purtat de Rusia pe de o parte și Turcia, Anglia, Franța și Regatul Sardiniei, pe de  altă parte, razboi in care Rusia va fi  invinsă.

 1872 (21.VI/3.VII): Fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române, vorbită de majoritatea populaţiei ardelene, ca limbă oficială.

De asemenea s-a cerut o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române s.a.

1878: A avut loc Congresul de la Berlin, convocat de marile puteri nemulţumite de prevederile Tratatului de la San Stefano, incheiat de Rusia cu Imperiul Otoman, dupa razboiul  din anii 1877-1878 .

In timpul acestui Congres au fost recunoscute independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei.

1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor.

Ulterior a fost realizator şi director de programe la Societatea Romana de Radio; (m. 1952). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 21 iunie 1886.

1894: S-a născut Virginia Haret-Andreescu, prima femeie-arhitect din lume recunoscută la Congresul XVI de Istorie a Științei (București, 1981).

A studiat la Școala Superioară de Arhitectură și Belle- Arte din  Paris.

Virgina Maria Andreescu – Haret (1894 -1962)

 Prima femeie arhitect România, s-a născut la 21 iunie 1894. Era nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu şi soţia matematicianului şi astronomului Spiru Haret, nepotul care a moștenit numele fondatorului învățămantului romanesc de performanță.

La 9 ani, rămasă fără mamă, s-a ocupat de cei trei frati şi de gospodărie.

Având înclinare spre disciplină, a reuşit să treacă peste acest handicap şi să facă liceul în particular, iar în anul 1912, după obţinerea diplomei de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul, să intre prima la examenul de admitere al Şcoalei de Arhitectură din Bucureşti.

Notele obţinute relevă o studentă strălucită, remarcată de Petre Antonescu, profesorul care a inclus-o în echipa sa şi sub a cărui coordonare a lucrat pe şantierele numeroaselor clădiri proiectate de el.

În 6 iulie 1919 proiectul ei de diplomă cu tema „O Academie de Arte Frumoase” a obţinut calificativul maxim: „admis cu menţiunea foarte bine”. I s-a decernat diploma cu numărul 62 pe 1919. Era „prima diplomă de arhitect atribuită unei femei” în România, pe plan mondial fiind a patra în ordine cronologică!

Proiectul a fost prezentat la Expoziţia absolvenţilor Şcoalei de Arhitectură ţinută la Ateneul Român în anul 1925 şi a fost distins cu premiul Ministerului Instrucţiunii Publice.

Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele Dimitrie Cantemir şi Gheorghe Şincai, Biserica “Sf. Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora.

Virginia Andreescu Haret şi-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului: pe bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăţi Tinerimea Română, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridică o serie de clădiri – printre primele blocuri de beton armat; pavilonul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, precum şi alte clădiri monumentale, fie de stat, fie vile particulare.

Foto: Palatul Tinerimea Română.

Lista proiectelor şi realizărilor arhitecturale ale Virginei Andreescu-Haret este lungă şi impresionantă.

Marea arhitectă s- a stins  la 6 mai 1962, lăsând în urma sa o operă importantă şi un renume mondial.

 1909: A murit  istoricul literar şi poetul Vasile Gherman Pop.

S-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti.

„Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) a fost o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina).

1920: S-a născut actorul  de comedie Puiu Călinescu; (m. 16 mai 1997).

1921: La Bucureşti, a avut loc premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”.

Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto – Cinematografic al Armatei Române.

Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian.

1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară, autor al unor importante  cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional; (n. 1860, la Eperjes/Ungaria).

 1941: Al doilea război mondial: În noaptea de 21 – 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord  cotropite de sovietici.

1943: S-a născut la Bucuresti, regizorul de teatru şi operă Andrei Şerban; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în 39 de ţări.

In 1968 a absolvit Institutul de Teatru si Cinematografie Bucuresti, clasa Radu Penciulescu.

Ca regizor, a pus in scena spectacole de teatru si opera in 39 de tari.
In SUA, incepand cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein”s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. si cu New York City, Seattle si Los Angeles Opera.
In Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena si Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul National Bucuresti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.
In Japonia a pus în scena spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.

Imagini pentru andrei şerban photos

In 1990 s-a întors în România şi a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993).

A obtinut numeroase premii si distincti, intre care se remarca:

1965 – Premiul „Best Performance” cu piesa „Seful sectorului suflete”, scrisa de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului International Studentesc de la Zagreb
Obie Awards
Tony Award
Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz si Belgrad
Multe din productiile sale au fost nominalizate pe Broadway, in New York.

1951: S-a născut solistul vocal şi compozitorul Doru Tufiş.

1970: A decedat in Bucuresti, matematicianul Victor Vâlcovici, fost profesor universitar la Iaşi ,Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti.

A urmat Facultatea de Ştiinţe la Universitatea din Bucureşti (1904 – 1907). Studiile superioare le-a definitivat in Germania, la Universitatea din Gottingen, obţinând aici doctoratul în matematică, în 1913.

La Timişoara a pus bazele Societăţii Ştiinţifice din Politehnică şi a publicaţiei „Bulletin scientifique de l’Ecole Politehnique”. A condus şi „Revista matematică” din Timişoara, înfiinţată de Traian Lalescu.

În anul 1930 se mută la Universitatea din Bucureşti. Între 1931 – 1932 este numit ministru al Lucrărilor Publice, în cabinetul condus de Nicolae Iorga. De asemenea, în cariera sa politică a ajuns deputat. În 1936 este numit membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1965).

A abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; este considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 1965; (n. 21 septembrie 1885, Galati).

1982: A murit Nicolae Ioan Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa; (n. 1897).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 22 iulie 1982.

1988: A decedat istoricul şi criticul  literar roman, George Ivaşcu; (n. 22 iulie 1911, Cerţeşti ).

A fost un autor şi publicist român comunist, membru al PCR încă din perioada de ilegalitate a acestuia, a fost implicat, în 1948, în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea, pentru ca în 1954, după revizuirea procesului, să fie declarat nevinovat şi eliberat.

 

A fost director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988); (n. 1911)

 1991: S-a încheiat Acordul-cadru de cooperare dintre Guvernul României şi UNICEF

1992: Proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).

1995: Toţi liderii partidelor parlamentare române au semnat „Declaraţia de la Snagov”, prin care şi-au dat acordul de principiu faţă de Strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

1999 (21/22): A murit regizorul român Iulian Mihu; (n. 3.11. 1926, București) 

Primele două filme semnate de Iulian Mihu au fost scurtmetraje: „La mere” (1953) – regizat împreună cu colegul său Manole Marcus și „Jocurile copilăriei” (1955).

Primul lungmetraj, „Viața nu iartă” (1957), era ecranizarea unui roman scris de Alexandru Sahia.

2001: Comitetul Român pentru Adopţii a decis suspendarea, pentru un an, a primirii de noi cereri de adopţie a unor copii din România de către persoane sau familii din străinătate.

2005: România și Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană la Luxemburg împreună cu reprezentanții statelor membre ale acestei organizaţii

2005 România și Bulgaria, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană

Tratatul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

2008: A decedat lingvistul şi scriitorul  Victor Iancu.  

Imagini pentru lingvistul şi scriitorul Victor Iancu.photos

A publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru; (n. 1936).

In data de  21 iunie este  Solstițiul de vară.

În 21 (respectiv 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit şi nu mai apune la cercul polar.

Această zi marchează solstiţiu de vară în emisfera nordică şi solstiţiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, şi cea mai scurtă în emisfera sudică.

În jurul zilei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, când ne bucurăm de cea mai lungă zi din an, dar şi cea mai scurtă noapte.

In timpul solstitiului de vara, soarele descrie o miscare circulara, paralela cu Ecuatorul.

Dupa acest moment, pana la solstitiul de iarna, de pe 21 decembrie, durata zilelei va incepe sa scada progresiv, iar a noptii sa creasca.

Daca in emisfera nordica pe 21 iunie e vara si foarte cald, in emisfera sudica in aceeasi zi incepe oficial iarna.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Lunea Sfantului Duh

Postul inchinat sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel incepe anul acesta pe 22 iunie. Lasatul secului se face pe 21 iunie. Mentionam ca atunci cand Invierea Domnului este praznuita mai tarziu de 1 mai nu mai raman suficiente zile pentru post.

Din acest motiv, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel sa aiba macar 7 zile chiar daca, in baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai putin de o saptamana. Aceasta decizie a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu nr. 5721 din 10 iunie 2015 este menționată în Anuarul Liturgic si Tipiconal pe anul 2019, aparut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.

Lunea Sfantului Duh

In a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”

Insa, in calendarele românesti aceasta zi este trecuta ca sarbatoare a Sfintei Treimi.Se pare ca aceasta denumire a fost data sub influenta catolica. La catolici, Sfanta Treime e sarbatorita in prima Duminica dupa Rusalii. In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de dupa Rusalii este numita Lunea Sfantului Duh, ca in Penticostar.

La sinodul II ecumenic, tinut in anul 381 la Constantinopol, a fost respinsa invatatura lui Macedonie, care afirma ca Sfantul Duh este o „creatura”.

Aici s-au alcatuit celelalte articole din Crez si s-a marturisit ca Sfantul Duh purcede din Tatal si „este impreuna cu Tatal si cu Fiul inchinat si mărit”.

Lasatul secului pentru Postul Sfintilor Petru si Pavel

Postul inchinat sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel incepe anul acesta pe 22 iunie. Lasatul secului se face pe 21 iunie. Mentionam ca atunci cand Invierea Domnului este praznuita mai tarziu de 1 mai nu mai raman suficiente zile pentru post.

Din acest motiv, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel sa aiba macar 7 zile chiar daca, in baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai putin de o saptamana. Aceasta decizie a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu nr. 5721 din 10 iunie 2015 este menționată în Anuarul Liturgic si Tipiconal pe anul 2019, aparut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.

Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia

Lasatul secului pentru Postul Sfintilor Petru si Pavel; Sfantul Mucenic Iulian din Cilicia

Sfantul Mucenic Iulian s-a nascut intr-o familie de nobili. A trait in Tarsul Ciliciei in vremea lui Diocletian.

Sfantul Mucenic Iulian cand a primit moartea muceniceasca era in varsta de 18 ani. Persecutorii l-au torturat timp de un an incercand sa-l faca sa se lepede de credinta in Hristos.

Acestia au arestat-o pe mama lui Iulian, silind-o sa-si convinga fiul sa se lepede de Hristos, dar ea l-a sfatuit sa mearga la moarte cu multumire, cu nadejde si cu bucurie. Sfantul Mucenic Iulian a fost legat intr-un sac, plin cu serpi veninosi, pe care l-au aruncat in mare.

Sfintele moaste ale Sfantului Mucenic Iulian au fost aduse de valuri la mal, iar credinciosii le-au gasit si le-au ingropat cu cinste la Alexandria, in anul 290. Moastele au fost mutate dupa un timp in Antiohia.

In predica sa la Sfantul Mucenic Iulian, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: “Din gura mucenicului iesea glasul lui cel sfant, iar impreuna cu glasul si o lumina care lumina mai puternic decat razele soarelui […] Luati un om bolnav, indiferent cat de groaznic, un posedat de diavol sau care si-a pierdut mintile, si aduceti-l la racla in care se odihnesc ramasitele sfinte ale acestui sfant, si veti vedea cum demonul sare si fuge de la om, ca si ars de foc”.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/21/o-istorie-a-zilei-de-21-iunie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro.

21/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 20 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 20 iunie în istoria noastră

 1862: Este asasinat la București, primul ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu.

Barbu Catargiu, primul prim-ministru al României: „Totul pentru ţară, nimic  pentru noi”

Foto: Barbu Catargiu (n.26 octombrie 1807, Bucuresti).

A fost lider al Partidei conservatoare și un strălucit orator. A fost prim ministru al României dîn  1862 si până când a fost asasinat pe 20 iunie  al aceluiași an.

Era fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței (Stanca) Văcărescu (fiica banului Barbu Văcărescu).

Asasinul său prezumtiv se presupune că ar fi fost un oarecare Gheorghe Bogati, insa nici pana astazi nu se cunoaste cu certitudine cine l-a   împușcat sub clopotnița Mitropoliei din Bucuresti, după ce ieșise din Adunarea legislativa a tarii.

După asasinarea lui Catargiu, Bogati  s-a îmbogățit brusc și a primit un post important la  Piatra Neamț.

Printre cei suspecți de organizarea asasinarii sale a fost și Nicolae Bibescu, prefectul Politiei Bucuresti,  poreclit ulterior „Pistol“, care a  refuzat însă să ofere declarații Judecatoriei Criminalicești.

1891: A decedat la Paris, Mihail Kogalniceanu, om politic, diplomat, istoric şi gazetar, “creierul” Unirii Principatelor Româneşti ; (n. 6 septembrie 1817 la Iași in Principatul Moldova).

A fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale.

Mihail Kogălniceanu, 1817-1891

 

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1868, , preşedinte al Academiei Romane (1887-1890) si un colaborator apropiat al domnitorului  Alexandru Ioan Cuza.

Cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern.

În timpul mandatului sau de ministru al afacerilor externe in timpul guvernului Bratianu, Romania  îşi cucereşte Independenţa de stat.

Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură.  

N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume“, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.

Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti.

A fost înmormântat la Cimitirul “Eternitatea” din Iaşi.

1874 :  În România, la București,a avut loc prima ascensiune în scop militar cu un balon.

1874 Ascensiunea Balonului Mihai Bravul

Succesul primei înălțări a balonului Mihai Bravul din 9 iunie 1874 a determinat conducerea armatei să solicite balonul pentru un zbor în interes militar.Acesta a fost efectuat de către maiorii Constantin Poenaru, Iacob Lahovari și Dem. Dumitrescu. Misiunea lor era să observe la fiecare 10 minute altitudinile succesive ale balonului cu ajutorul barometrului holosteric, temperatura și umiditatea aerului, precum și posibilitățile de urmărire și recunoaștere a terenului în scopuri militare. Pentru acestea, ofițerii au avut la dispoziție două barometre holosterice cu termometre interioare, un termometru liber, higrometrul lui Saussure, o hartă, o busolă și trei lunete. Pentru etalonare, presiunea și temperatura au fost măsurate și la București de către I.A. Cantacuzino, la aceleași intervale de timp.

 1913: S-a născut la București, Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist; (m. 1979, București).

Aurel Baranga Whois

Ioan Aurel Leibovici fiul Paulinei şi al lui Jean Leibovici ) a fost medic de profesie, practicând această  meserie între 1939-1944. Ca scriitor a debutat în „Bilete de papagal” (1929).

După venirea comuniștilor, s-a adaptat foarte repede cerinţelor ideologice ale realismului socialist, majoritatea pieselor sale s crise în tristul deceniu ’40-’50 conţinând riguros toată paleta de clişee tematice specifice socialismului dur.

În 1948 a înfiinţat revista de satiră şi umor „Urzica”, o publicaţie foarte îndrăgită de cititorii români din vechiul regim.

Din 1949 şi până la sfârşitul vieţii (10 iunie 1979) a fost redactor-şef la ”Urzica”.

A fost căsătorit cu actriţa Marcela Rusu.
Primele sale piese de teatru exaltă marile realizări ale clasei muncitoare , care , în frunte cu ţărănimea dezrobită de sub jugul moşierilor nemiloşi, va călăuzi poporul român spre înaltele culmi ale afirmării progresului socialist.

Se simte puternic în scrisul său influenţa programatică a marxism – leninismului, dar şi motivaţia autorului de-a aşeza sub lentila critică tot ce contravine acestui gen de mesaj.

1917: S-a născut la  Lugoj, Iosif Constantin Drăgan, om  de afaceri român, stabilit de decenii în Italia.

A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică si a editat  buletinul “ Noi tracii”. 

Imagini pentru Iosif Constantin Drăgan,photos

Potrivit  revistei Capital,  în 2006 a urcat pe primul loc in topul celor mai bogati romani,  cu o avere de 1,3-1,6 miliarde de dolari.

Stabilit de mai multe decenii în Italia, a fost  fondator al Centrului European de Studii Tracice si preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing.

A urmat studiide drept la Universitatea din București (1938). După ce a terminat a doua facultate, la Universitatea din Roma, unde a studiat Științe politice și Economie, și-a dat doctoratul în jurisprudență, tot la Roma. Atras de idealurile Gărzii de Fier, dar reprezentând un curent de opinie corporatist, în 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste. 

După al doilea război mondial, în 1948, a fondat o companie de distribuție a gazului petrolier lichefiat. În urma venirii la putere a PCR i-a fost interzisă revenirea în România timp de 30 de ani. În 1967 a pus bazele Fundației Europene Drăgan, cu scopul de promovare a valorilor civilizației românești, a fondat două edituri: Nagard în Italia și Europa Nova în România, o universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan (1991, Lugoj), o stație TV, una radio, Radio NovaFm, un ziar săptămânal, Redeșteptarea, și un cotidian local Renașterea Bănățeană – toate în România. De asemenea a mai finanțat construirea lângă Orșova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa). A scos buletinul istoric Noi tracii.

A decedat pe  21 august  2008  la  Palma de Mallorca,  in Spania.

1928: Are loc  la București, primul concurs național de decatlon.

1929 : S-a născut la Iași, actorul Petre Gheorghiu,o personalitate de prestigiu a teatrului românesc; d. 6 august 2000, la București.

A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași. Și-a început activitatea teatrală la Teatrul Național din același oraș, după care a fost remarcat de marea actriță Lucia Sturza Bulandra, care l-a adus în 1956 la București, unde punea bazele unei trupe de elită la Teatrul Municipal (ulterior, Teatrul „Bulandra”). A făcut parte din „generația de aur” a teatrului românesc,alături de Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittiș, regizorii Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu.  Debutul său pe marele ecran s-a produs în 1957, în filmul Citadela sfărâmată, în regia lui Haralambie Boroș. A jucat numeroase roluri în film, teatru, televiziune și radio; printre realizarile memorabile pe scena tatrului Bulandra se numără Nick în Clipe de Viață de William Saroyan, Trahanache în O scrisoare pierdută de Caragiale și Sir Toby Belch în A Douăsprezecea Noapte de William Shakespeare. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967).

1934: S-a născut la Cluj, compozitorul, dirijorul şi muzicologul Cornel Ţăranu, membru corespondent al Academiei Române din 2012.

1934 Cornel Țăranu

A studiat compoziție în perioada 1951–1957 cu Sigismund Toduță la Conservatorul de Muzică din Cluj, apoi la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar între 1968–1969 a studiat la Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel.

După terminarea studiilor și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare până la profesor de compoziție. În 1968 a înființat la Cluj ansamblul Ars Nova. Din 1990 este vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1995 a înființat și este directorul Festivalului Cluj Modern. A fost profesor de Compoziție la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii.

Pe lângă simfonii și alte lucrări pentru orchestră, a compus două opere: Secretul lui Don Giovanni și Oreste-Oedipe, muzică de cameră, muzică pentru cor și lieduri, precum și muzică de film. A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 și 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer.

A fost câștigătorul primei ediții (2008) a Premiilor Naționale pentru Arte, la categoria Muzică, pentru opera Oreste-Oedipe, realizată după libretul lui Olivier Apert. Este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, 2002).

1936: A avut loc Conferința Internațională de la Montreux (Elvetia), care a avut ca scop stabilirea unui nou regim al stramtorilor Bosfor si Dardanele.

Conventia  confirma principiul libertatii de trecere si de navigatie prin stramtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum si in timp de razboi daca Turcia nu era parte beligeranta.

Delegatia romana a fost alcatuita din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Straine, Constantin Contescu si Vespasian V. Pella, ministri plenipotentiari.

1937: S-a născut la București, regizorul Radu Gabrea, scenarist şi producător. Între 1974 şi 1997 a locuit în Germania.

După absolvirea liceului Spiru Haret, s-a înscris la Institutul de Construcții din București. În anul II a fost arestat timp de 9 luni și jumătate deoarece un coleg îl invitase la o manifestație de solidaritate cu Revoluția din Ungaria din 1956, manifestație care de altfel nu a mai avut loc.

A fost arestat la 12 noiembrie 1956. A fost judecat în lotul „Mitroi”, compus în cea mai mare parte din studenții de la Facultatea de Drept. Prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost achitat, fiind eliberat la 28 mai 1957.

După eliberare, a fost readmis la Facultatea de Construcții, pe care a terminat-o cu diplomă de inginer construcții civile și industriale. A lucrat apoi doi ani pe șantier lângă Târgu Mureș înainte de a reveni la București în proiectare. S-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie de film, pe care a absolvit-o în 1968.

A fost profesor asociat de regie și montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film la mai multe ziare.

A regizat peste 25 de filme artistice și documentare într-o cariera de peste 45 de ani, abordând după întoarcerea sa în România subiecte istorice mai puțin cunoscute sau „distorsionate în mod sistematic”, și care în opinia sa trebuie demistificate cu ajutorul cercetării documentaristice.

Filmele sale deseori ating tematica minoritarilor evrei, sași sau șvabi în diferite perioade a secolului trecut.

1940: A fost inaugurat la Bucuresti, Institutul de Antropologie, intemeiat sub auspiciile Universității din București și în parteneriat cu Decanatul Facultății de Medicină București, prin eforturile profesorului Francisc Rainer, anatomist, antropolog și embriolog.

După 1944, Institutul de Antropologie îşi încetează oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică se continuă sub conducerea profesorului Alexandru Tudor.

Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, înfiinţează un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963).

Abia după 1990, Institutul îşi redobândeşte personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990 -2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institut de Antropologie „Francisc I. Rainer”

1943: Se inaugurează la București, în parcul Cișmigiu, ansamblul de  busturi  ale unor mari scriitori –  Rondul Român.

Sunt amplasate busturile scriitorilor: Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ion Creangă, Bogdan-Petriceicu Hașdeu, Ștefan Augustin Iosif, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Mihai Eminescu și Titu Maiorescu.

1944:  Se crează, pe baza unei platforme  comune, Blocul  Național Democrat (BNM) din România, alcătuit din partidele Comunist, Social-Democrat, Național-Țărănesc și Național-Liberal.

Platforma cuprindea următoarele obiective principale: încheierea fără întîrziere a armistițiului cu Națiunile Unite, ieșirea României din războiul purtat alaturi de Germania, eliberarea țării de sub ocupația germană, alăturarea ei Națiunilor Unite și restabilirea independenței și suveranității naționale, înlăturarea regimului de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțional, democratic.

1954: S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunare la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.

Are o punte rutieră cu două benzi, una pentru traficul feroviar, precum și trotuare pentru pietoni. Secțiunea centrală, de 85 m lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari. S-a construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.

 NOTĂ: Până la 14 iunie 2013 când a fost inaugurat podul Calafat-Vidin pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română a fost în funcţiune numai podul dintre Giurgiu şi Ruse.

1960: Se desfășoară la București între 20–22 iunie lucrările Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român (comunist).

Controversata viaţă secretă a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Ce  taină ruşinoasă împărţea cu Ceauşescu

A consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.

1962: A murit istoricul roman Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, om politic și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale; deținut politic la penitenciarul Sighet; (n.1900).

A fost fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945).

1966: S-a născut Marian Lupu, politician moldovean, fost  președinte interimar al R. Moldova și președinte al Parlamentului de la Chișinău.

1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; ( n. 20 aprilie 1908).

În studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români.

A urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis.

NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 24 iunie 1988, istoric al literaturii antice.

1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor, conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910). 

Dumitru Eremia | Discography | Discogs

1989: A murit la Livada Beiușului, Traian Dorz, poet creştin şi fost deţinut politic care a executat peste şaisprezece ani de închisoare in temnitele comuniste; n.25 decembrie 1914, Râturi/Livada Beiușului–Mizieș, Bihor.

A  fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe “Oastea Domnului”.

 1990: A avut loc şedinţa solemnă a învestirii noului preşedinte al României. Ion Iliescu a rostit jurământul de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia de premier pe Petre Roman.

Șocant cum arată Ion Iliescu la 90 de ani. A ajuns aproape de nerecunoscut  - IMPACT

1991: S-a înfiinţat Partidul România Mare (PRM), condus de scriitorul şi politicianul Corneliu Vadim Tudor.

Familia și prietenii apropiați la slujba de patru ani de la moartea lui Corneliu  Vadim Tudor - Stiri pe surse - Cele mai noi stiri

  Partidul România Mare, s-a înființat prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015).

În prezent, Partidul România Mare este condus de generalul (r) Emil Streinu, în urma Congresului al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, în Capitală.

1992: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât, în sedinta din 20 iunie 1992, canonizarea în rândul sfinţilor a voievodului Constantin Brancoveanu si a copiilor săi, precum si a “binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant”, praznuit la 2 iulie.

1992 Canonizarea domnitorilor Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu

 Totodata, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”.

1994: La Strasbourg, România a ratificat Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiţionale.

1995: A murit, la Paris, scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultura contemporani; (n. 1911, la Răşinari, comitatul Sibiu, in Transilvania).


A inceput la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti unde a fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu.

In 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.

In 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză.

Imaginea articolului Emil Cioran, supranumit "filosoful disperării", ar fi împlinit vârsta de 100 de ani pe 8 aprilie

Prima sa carte intitulata Pe culmile disperării, apare în 1934 în Româniasi este distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români.

Succesiv i-au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937).

Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României l-a autocenzurat în ediţia a doua, aparută la începutul anilor ’90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide.”

 1997: Este inaugurat în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialului Sighet”).

Imagine similară

Memorialul e format dintr-un muzeu, situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. A fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta de la acea dată a Alianței Civice, Ana Blandiana, și realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan și o prestigioasă echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri.

1997 Memorialul Sighet

În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegații de experți au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport și a luat Memorialul sub egida sa. Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997.

În 1998 Consiliul Europei a așezat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

1998 : S-a adoptat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, acordate de instituții de învațămant acreditate în România și în Republica Moldova. A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 111/18 martie 1999.

2001: S-au deschis oficial lucrările la autostrada București – Constanța.

 

2012 : Fostul prim ministru al Guvernului Romaniei, Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de magistrații Curții Supreme în dosarul „Trofeul calității” .

În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu o arma de foc; tentativa sa de suicid s-a soldat cu mai multe plăgi în zona gâtului.

 2014: A decedat scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu.

A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.

Jurnalista Ana-Maria Sireteanu s-a stins din viaţă - Cultură - Radio  România Actualităţi Online

A fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002; (n. Bucureşti,  21 februarie 1945 ).

Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.

A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.

Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România.

2015: A decedat  la Bucureşti, la vârsta de 93 de ani, fostul fotbalist şi antrenor român de fotbal, Angelo Niculescu; (n. 1 octombrie 1921, Craiova).

Fotbalul românesc este în doliu » A murit marele Angelo Niculescu!

A absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educaţie fizică şi sport în cadrul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A fost şi preşedinte al Colegiului Central al Antrenorilor şi preşedinte de onoare al Şcolii Naţionale de Antrenori. A publicat două cărţi pe teme sportive: „Fotbal. Metode şi mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu şi „Corabia cu 11 pasageri” (1974). Este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal şi are titlul de „Antrenor emerit”.

A antrenat echipa naţională a României calificata la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic şi pe cea ajunsa în sferturile Campionatului European din Belgia 1972.

Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 şi 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaţionale.

Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.

 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal, membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare;  (n. 1929).

Imagini pentru Sándor Kányádi,photos

După un an petrecut la Institutul de Artă Teatrală se înscrie la Universitatea Bolyai, unde în 1954 obține diploma de profesor de limbă și literatură maghiară.

Încă din anii studenției colaborează cu redacțiile clujene: la Irodalmi Almanach (1951–1953), la Dolgozó Nő (1953–1960),  apoi în redacția revistei pentru copii Napsugár, până la momentul pensionării (1990). După ce locuința sa clujeană a fost retrocedată, s-a mutat la Budapesta, însă revenea regulat în satul natal, la Băile Harghita, Selters. A murit la Budapesta, dar rămășițele pământești îi sunt depuse în cimitirul familiei din Porumbenii Mari.

E descoperit de Páskándi Géza, pe atunci redactor la revista de tineret Ifjúmunkás, după ce acesta remarca o poezie apărută la gazeta de perete a școlii. După acest start Kányádi va publica regulat în revistele literare. 

A avut parte de numeroase premii și distincții: premiul revistei Utunk în 1968, premiul Uniunii Scriitorilor din România – 1971, respectiv 1978, premiul Déry Tibor – 1986, premiul  Kossuth – 1993, premiul Herder – 1995,  premiul Moștenirii Maghiare – 1998, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler – 2000, premiul Milenar Kölcsey Ferenc – 2001, premiul Patria mea – 2005, premiul Táncsics – 2008.  În afară de aceste premii în 2004 i se atribuie premiul Fundației Pentru Literatura Maghiară Transilvană, în același an e decorat cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare cu Stea, iar în 2009 cu Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Ungare.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Sfantul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor

La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile – Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime. Anul acesta praznuim Pogorarea Sfantului Duh pe 20 iunie. Ca vechime, Rusaliile coboara până în veacul apostolic.

In primele secole creștine, praznicul Cincizecimii era o dubla sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealaltă.

Sfântul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor

Sfântul Mucenic Metodie a imbrațișat viata monahală încă din tinerețe. Pentru viața sa curată și bineplacută lui Dumnezeu a fost chemat la arhierie, fiind numit Arhiepiscop al cetății Patarelor din Licia.

A fost un adversar al ereziei lui Origen. Păgânii i-au tăiat capul cu sabia  şi sfântul s-a mutat la Domnul. Astfel, cel ce mai înainte slujea Mielului lui Dumnezeu s-a adus jertfă vie lui Dumnezeu.

S-a săvârșit mucenicește în cetatea Chalcis din Siria, pe vremea împăratului Aurelian.

Sfântul Mucenic Metodie a prorocit căderea Constantinopolului.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iunie-video-4/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro.

20/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Un dezastru nuclear anterior celui de la Cernobîl ascuns de sovietici timp de decenii. VIDEO

Catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost un accident major produs pe data de 26 aprilie 1986 care a zguduit întreaga Europă. Dar rușii au ascuns vreme de 30 de ani o altă catastrofă atomică, de proporții colosale și anume dezastrul de la Kîștîm, care s-a clasificat cu gradul 6 din 7 pe Scala Internațională Nucleară, făcându-l al treilea cel mai grav accident nuclear din istorie, despre care însă foarte puțină lume știe detalii, întrucât a fost ținut ascuns zeci de ani. 

A fost a doua tragedie de acest fel a secolului trecut și a treia la nivelul istoriei omenirii, după episodul apocaliptic de la Cernobîl și cel din 2011 de la Fukushima Diichi, scrie https://www.timpul.md.

Dezastrul nuclear de la Kîștîm a avut loc pe 29 septembrie 1957, în Uniunea Sovietică. Concret, în după-amaiaza zilei de 29 septembrie, la ora locală 16:22, la 1.400 de kilometri distanță de Moscova, în centrala nucleară Maiak din orașul sovieitc Oziorsk, sistemul de răcire al unui rezervor, care conținea peste 70 de tone de deșeuri lichide, s-a defectat. Nimeni nu a observat.

Temperatura a crescut, apa s-a evaporat și până la explozie nu a mai fost decât un pas. Baza de beton care cântărea 160 de tone a bubuit, dezlănțuind un nor radioactiv care conținea nitrat de amoniu și acetați.

Zece ore mai târziu de la momentul exploziei, norul radioactiv se deplasase la 350 de kilometri distanță de Oziorsk.

Circa 1.000 de kilometri pătrați au fost contaminați cu Cesiu-137 și Stronțiu-90. Deși pericolul la care erau expuși oamenii erau uriaș, autoritățile comuniste nu au făcut decât să declanșeze o blocadă informațională.

La mai bine de o lună distanță, însă, pe 6 octombrie 1957, aproximativ 15.000 de persoane din satele apropiate de zona centralei nucleare au fost evacuate, însă fără a fi informate cu privire la motivele pentru care se întâmplă asta.

De asemenea, autoritățile sovietice au adus nu mai puțin de 1.500 de etnici tătari pentru a curăța locul, ei fiind cunoscuți drept ”carnea de tun”.

La scurt timp după ce s-au ocupat de ”treaba murdară”, aceștia au murit, în urma expunerii la radiații.

În același timp, însă, mulți dintre oamenii rămași în zonă credeau că o boală rară face ravagii printre ei, întrucât unor victimele le cădea pielea de pe față, mâini și alte părți expuse ale corpului.

Și oamenii aduși să curețe locul s-au confruntat, evident, cu probleme de sănătate, mulți murind la scurt timp. A rămas, însă, în urmă, mărturisirea unei supraviețuitoare. Glașa Ismagilova avea atunci 11 ani și a povestit, în cadrul unei investigații publicate în Philadelphia Inquirer, în urmă cu câțiva ani, momentele dramatice prin care a trecut: ”Mâinile ne sângerau. Toată lumea voma. Voma mea era foarte verde. Un doctor m-a controlat și mi-a spus că am mâncat prea multă mazăre și m-a trimis înapoi la muncă”.

Obligați de părinți să ajute la curățarea zonei contaminate, copii, alături de părinții lor, au scos din sol cartofi și morcovi contaminați, pe care i-au aruncat în puțuri săpate adânc. Au îngropat și hoituri de bovine, au cărat țigle, uși de lemn și moloz și au curățat cu cârpe funinginea radioactivă depusă pe zidăria caselor, cărămidă cu cărămidă. Și cei mai mulți dintre ei nu mai sunt astăzi în viață.

Ba mai mult, potrivit ABC.es, dezastrul de la Kâștâm, care a avut loc cu zeci de ani înainte de Cernobîl, iar radiațiile erau de 500 de ori mai puternice decât bomba atomică de la Hiroshima. Unele date arată că 200 de oameni au murit imediat după dezastrul nuclear, alte rapoarte, ce datează din 1982, au arătat că 8015 persoane au murit pe parcursul celor 32 de ani după accident. Pentru a reduce contaminarea după accident, solul contaminat a fost excavat și depus în așa numite „cimitire de pământ”. Toate acestea au avut loc, însă, în mare secret, pentru că acest dezastru nuclear a fost ținut ascuns timp de 20 de ani.

Abia în 1976, tragedia avea să iasă la lumină, prin efortul depus de dizidentul rus Jores Medvedev. Și tocmai în epoca post-Perestroika, în 1998, un tribunal din Ozersk a stabilit că autoritățile sovietice sacrificaseră viețile copiilor de tătari în operațiunea de lichidare a urmărilor accidentului nuclear. Au urmat ani și ani de procese în instanțele din Rusia, cele mai multe fără sorți de izbândă.

Acum, însă, zeci de ani distanță, sătenii din Tatarskaya Karabolka încă încearcă să își facă dreptate și cer recunoașterea oficială a dramei care a ruinat destinele atâtor familii de tătari. Satul este un focar de cancer și anormalități genetice.

De asemenea, deși aproape 250.000 de persoane au avut de suferit din cauza radiațiilor, acum, la Mayak se află una dintre principalele centrale nucleare din Rusia.

19/06/2021 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: