CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

RUSIA mizează pe sperietoarea atomică

După ofensiva ucraineană de amploare, Putin și generalii săi a putut realiza că fără mobilizare, Rusia ar putea de fapt să piardă războiul.

Nici așa șansele Rusiei într-o confruntare clasică nu sunt prea mari: armata ucraineană a blocat în februarie prima ofensivă rusească și apoi a recucerit în jur de 8.000 de km2, în condițiile în care s-a confruntat cu armata regulată rusă. Acum Vladimir Putin aruncă în luptă rezerviști cu pregătire militară net inferioară, constată publicația online https://cursdeguvernare.ro.

Mesajul principal din discursul de miercuri dimineață al lui Vladimir Putin este clar: Rusia este dispusă să folosească arme nucleare, dacă Ucraina își continuă operațiunile ofensive.

O analiză din The Guardian citează opinia lui Mark Galeotti, expert în probleme rusești, care afirmă că amenințările apocaliptice au șanse reduse să fie puse în parctică, ele având doar scopul de a forța Occidentul și Ucraina să accepte câștigurile teritoriale ale Rusiei în război.

Nici Volodimir Zelenski nu crede că Vladimir Putin va apela la armament atomic. ”Nu cred că lumea îi va permite să folosească acele arme”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu publicat miercuri de ziarul german Bild.

O serie de comentatori externi afirmă că lui Vladimir Putin, a cărui armată a pierdut deja majoritatea echipamentului militar disponibil (cu ajutorul trupelor ucrainene și al armamentului occidental), nu îi mai rămâne decât să apeleze la ”escaladarea verbală” a conflictului.

Putin nu reușește să închege nicio alianță internațională

Recentul summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai din Uzbekistan a arătat că președintele Putin își pierde respectul între puterile globale, precum China și India, și al foștilor susținători regionali, Kazahstan, Kârgâstan, Azerbaijan.

Din perspectiva alianțelor, Vladimir Putin nu a reușit să convingă nici China și nici Turcia să ajute Rusia, fie politic, fie prin furnizarea de echipamente militare, în efortul de consolidare al pozițiilor trupelor sale din regiunile Herson, Lugansk și Donețk.

Este un adevărat dezastru diplomatic pentru Vladimir Putin, care are în acest moment un singur aliat cert (Belarus, și nici acela foarte implicat) și o simplă portavoce în UE (Ungaria).

Erdogan nu vrea ca Marea Neagră să fie ”lac rusesc”

Pe lângă China, Vladimir Putin a încercat să negocieze și cu Turcia un sprijin militar. În întâlniri bilaterale la nivel înalt, Rusia s-a arătat interesată de achiziționarea de drone Bairaktar, pe care Turcia le livrează cu dărnicie Ucrainei.

Sau chiar de un joint-venture pentru producerea în Rusia a echipamentelor Baykar. Ambele propuneri au fost refuzate.

Președintele Erdogan a speculat intens dificultățile economice traversate de Rusia și, în acest context, încearcă să echilibreze balanța de putere în Marea Neagră. După anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, Turcia și-a simțit amenințată poziția de ”gardian” al strâmtorilor Bosfor și Dardanele, porți strategice de acces la Marea Neagră.

Acesta este motivul pentru care Recep Tayyip Erdogan spunea în 2016 că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Peninsulei Crimeea, iar în 2022 că Rusia trebuie să retrocedeze Ucrainei toate teritoriile ocupate, în Dombas și Crimeea.

Reacții în consonanță UE și SUA

Principala întrebare pentru următoarele câteva luni: cum vor reacționa Europa și aliații săi la noul nivel de escaladare și la nevoia Ucrainei de a se pregăti eventual pentru un război de iarnă. Primele declarații arată determinare.

La sesiunea de miercuri dimineață, unii lideri europeni, citați de CNN, au catalogat anunțul lui Vladimir Putin drept un „act de disperare” și au spus că vor menține sprijinul lor pentru Ucraina.

Președintele Joe Biden a spus că „nimeni nu a amenințat Rusia” și „nimeni, în afară de Rusia, nu a căutat un conflict” în Ucraina. Președintele american a promis sprijin ”până la capăt” pentru Ucraina.

Mulți lideri occidentali au anunțat deja că nu vor recunoaște rezultatele referendumurilor, anunțate la 23 și 27 septembrie în teritoriile ucrainene ocupate.

UE analizează mai multe sancțiuni dacă Rusia își va duce mai departe planurile. La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică externă, Peter Stano, l-a acuzat pe Vladimir Putin de un „pariu nuclear foarte periculos” și a spus că comunitatea internațională trebuie să facă presiuni asupra lui pentru a „opri un astfel de comportament nesăbuit”.

„În acest război, există un singur agresor, Rusia și o țară agresată, Ucraina. Sprijinul UE pentru Ucraina va rămâne constant”, a spus și Charles Michel.

30/09/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

LA BRUXELLES MINISTRUL AGRICULTURII, Petre Daea, a respins în numele României propunerea de reducere sub pretextul reducerii emisiilor de metan și de amoniac, a efectivelor de animale

România respinge propunerea de reducere a efectivelor de animale și cere reanalizarea pragului de 150 UVM* pentru fermele zootehnice în vederea reducerii emisiilor de metan și de amoniac, a susținut la Bruxelles ministrul Agriculturii, Petre Daea, conform RomâniaTV preluat de https://www.activenews.ro.

”România are mari rezerve privind introducerea bovinelor și reducerea drastică a unui prag atât de scăzut la 150 UVM-uri pentru fermele de animale, în vederea reducerii emisiilor de metan și amoniac”, a declarat la Bruxelles ministrul Agriculturii.

În numele României, Daea a subliniat că: 

”Nu s-a ținut seama de specificitatea fermelor ecologice tradiționale de tip extensiv, precum și de tipul de agricultură specific. În România, încărcătura de animale pe unitatea de suprafață este sub media europeană, prin urmare emisiile sunt scăzute. Propunerea de reducere a emisiilor industriale va impune poveri financiare și administrative, determinând scăderea numărului de animale din țările membre, implicit scăderea ofertei pe piață, care va fi compensată de țările terțe care nu au aceste standarde de mediu. Revizuirea directivei va efectua va afecta profund toate fermele și mod deosebit fermele mici și mijlocii”.

”Costurile impuse determinate de revizuire a directivei sunt mult mai ridicate și mai complexe decât cele prezentate, ceea ce ar însemna surse suplimentare de finanțare pentru a susține fermierii în vederea realizării acestui obiectiv. Deci, România nu este de acord cu o reducere atât de drastică și consideră că este necesară reanalizarea a pragului”, a concluzionat ministrul român Petre Daea.

* Unitatea Vita Mare (UVM)

29/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

RELATĂRI ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ PRIVITOARE LA EXPLOZII PUTERNICE SUBACVATICE LA CONDUCTELE DE GAZ RUSESC DIN MAREA BALTICĂ – VIDEO

Radiodifuzorul național suedez SVT a raportat că seismologii au înregistrat explozii în apropierea conductelor Nord Stream în ultimele 36 de ore.

Într-un raport publicat de SVT se spunea că stațiile de măsurare din Suedia și Danemarca au înregistrat luni explozii subacvatice puternice în aceeași zonă cu scurgerile de gaz.

Nu există nicio îndoială că acestea sunt explozii”, spune Björn Lund, lector în seismologie la Rețeaua Națională Seismică Suedeză, SNSN.

Prima explozie a fost înregistrată la ora 2:03 în noaptea de luni, iar a doua la 19:04 luni seara. Avertismentele privind scurgerile de gaz au venit de la administrația maritimă la ora 13:52, respectiv 20:41, luni, după ce navele au detectat bule la suprafață.

SVT a obținut coordonatele exploziilor măsurate și acestea se află în aceeași zonă în care au fost înregistrate scurgerile de gaze. Sursa l-a citat în continuare pe Lund spunând despre măsurători:

„Puteți vedea clar cum valurile sar de la fund la suprafață. Nu există nicio îndoială că a fost o explozie. Am avut chiar și o stație în Gnosjö care a preluat asta.”

Țările europene s-au mobilizat marți pentru a investiga scurgerile inexplicabile a două gazoducte rusești care trec pe sub Marea Baltică, în apropierea Suediei și Danemarcei, infrastructură aflată în centrul unei crize energetice de la invazia Rusiei în Ucraina.

Experții, dar și Rusia, care a construit rețeaua, au declarat că nu poate fi exclusă posibilitatea unui sabotaj, scrie Reuters.

Autoritatea maritimă suedeză a emis un avertisment cu privire la două scurgeri la conducta Nord Stream 1, la scurt timp după ce a fost descoperită o scurgere la conducta Nord Stream 2, aflată în apropiere, care a determinat Danemarca să restricționeze transportul maritim pe o rază de cinci mile marine.

28/09/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: