CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce ştim despre Bucureştiul nostru ? VIDEO

Imagine similară

 

Ce ştiaţi despre Bucureşti?

1. Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.
2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.
3. Unul dintre cele mai vechi drumuri din Bucureşti a fost   Podul Mogoşoaiei,  apărută la 1692 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Aceasta era pavată cu trunchiuri de copaci, iar străzilor astfel pavate li se spunea „poduri”, motiv pentru care şi noua cale a primit denumirea de „Pod”.

După ce la 8 octombrie 1878, armata română victorioasă în Războiul de Independenţă şi-a făcut intrarea triumfală în Capitală, Podul Mogoşoaiei a primit numele de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.
 
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, capitala Munteniei fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană.
Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În
timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.

7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania, fapt care aminteşte de viaţa comercială  dinamică a Ţării Româneşti.

9. Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului s-a dublat.Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori.

Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

 

 

Imagine similară

 

 

11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă(1591) Biserica Enei (1720) şi altele.

Demolarea Bisericii Enei 1977 Foto c Radu Stefanescu 08

Foto: 1977 – Demolarea Bisericii Enei

12. Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai
importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.

13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci.

Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T.Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o“o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”.

Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș.

A fost un succes care a durat până în timpurile noastre !

 

 

19/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

20 august 1470 – S-a desfăşurat între oastea lui Ştefan cel Mare al Moldovei şi tătari, sângeroasa bătălie de la Lipnic. VIDEO

 

 

 

Imagini pentru stefan cel mare photosSteagul de luptă a lui Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare), domn al Moldovei

 

Foto:

 

Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare), domn al Moldovei (1457-1504)

Steagul de luptă a lui Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare), domn al Moldovei

 

 

Bătălia de la Lipnic (Lipinți), pe Nistru, s-a dat la 20 august 1470 între oastea condusă de Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi tătarii Hoardei de Aur de pe Volga.  
Prevăzând că va avea în curând de luptat cu Turcii, Şdomnul Moldovei voia să aibă în Muntenia (Valahia) un domn prieten, în locul vasalului turcilor Radu cel Frumos şi să încheie tratate de alianţă cu alţi vecini.

Ştefan cel Mare a început ostilităţile împotriva lui Radu cel Frumos prin incursiunea din februarie 1470 când a prădat şi ars Brăila (la 27 februarie, în „marţea brînzei„), Oraşul de Floci şi judeţul Ialomiţa. 

Reacţia turcilor a venit prin intermediul tătarilor (aliaţii lor) care au năvălit peste Nistru şi au început să prade. După un obicei deja consacrat, aceştia au pornit expediţia după ce au fost strânse recoltele.

De această dată, oastea tătărască, împărţită în trei grupe, a  invadat concomitent Podolia, Lituania și Moldova.

Scopul principal al invaziei era pedepsirea polonezilor, lituanienilor şi a moldovenilor, pentru că l-au sprijinit pe Nur Devlet, unul din fondatorii Hanatului Crimeii, aliat ai regelui polon şi al lui Ştefan.

La 20 august 1470 (după alte surse 20 august 1469) are loc Bătălia de lângă satul Lipnic (Lipinţi), în aproperea Nistrului, între oastea lui Ştefan cel Mare a Moldovei şi invadatorii tătari, asupra cărora moldovenii obţin o strălucită victorie.

Sunt eliberaţi robii capturaţi de tătari şi recuperate prăzile jefuite de aceştia. Rămășitele forțelor duşmane vor fi alungate peste Nistru, biruința românilor fiind deplină.
După această măreață izbândă, Ștefan cel Mare va porunci, „pentru a preîntâmpina alte incursiuni tătare”, zidirea cetății „Orhei, relativ aproape de malul drept al Nistrului, pe apa Răutului.

Cronicarul moldovean Grigore Ureche a relatat în detaliu conflictul:

„Ştefan vodă, le-au ieşitu înainte. Şi la o dumbravă ce se chiamă la Lipinţi, aproape de Nistru, i-au lovit Ştefan vodă cu oastea sa, aug. 20, şi dându războiu vitejaşte, i-au răsipit şi multă moarte şi pieire au făcut într-înşii şi mulţi au prinsu în robie”.

La rândul său cronicarul polonez Jan Długosz scria  că în bătălie au fost prinşi  fiul hanului Mamak, şi Eminec, fratele Hanului.

Furios pe Ștefan, pentru faptul că-i luase fiul prizonier, Mamak Han va trimite în Moldova o solie alcătuită din 100 dintre cei mai de seamă sfetnici și războinici de la curtea sa, „care să-i ceară eliberarea necondiționată a moștenitorului său și să-l amenințe cu o cruntă răzbunare în cazul unui refuz. „

Aprigul Mușatin nu se va lăsa impresionat, ci, din contră, el  va porunci ca vlăstarul hanului „să fie despicat în patru”, chiar în fața solilor tatălui său.

 Totodată, voievodul moldovean a poruncit ca nouăzeci și nouă dintre solii tătari să fie trași în țeapă și doar unul singur, căruia i s-au tăiat nasul și urechile, să fie lăsat în viață, pentru a-i povesti stăpânului său despre cele petrecute . Acest teribil gest (de altfel obișnuit în epocă) avea drept scop descurajarea celor care ar fi avut gânduri de cotropire, urmărind „să pustiască satele și orașele Moldovei.

De altfel, după această cumplită lecţie dată de Ştefan, tătarii nu au mai îndrăznit multă vreme să atace Moldova.

 

Stema lui Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare), domn al MoldoveiImagini pentru troiţa lipnic photos

Stema lui Ştefan cel Mare ; Tablou de Ion Stoica Dumitrescu, intitulat „Bătălia de la Lipnic”


După aceste raiduri Ştefan cel Mare   ar fi dispus construirea cetăţii Orhei (pe malul drept al Nistrului), cu scopul precis de a apăra hotarele de răsărit.

Pe locul bătăliei duse de moldoveni cu tătarii  la Lipnic a fost înălțată, încă în perioada interbelică, la cimitirul satului cu același nume, o  Troiță  în memoria celor căzuți în luptă.

 

Surse:

enciclopediaromaniei.ro;

http://www.agero-stuttgart.de;

http://www.istoria.md/ 

 

 

 

18/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Anihilarea planului imperialist rusesc „Novorosia”a împiedicat armata rusă să ajungă la frontiera cu România

 

Imagini pentru plan novorusia photos

 

Ținta Rusiei: granița cu România, a fost oprită de Ucraina. Războiul hibrid à la russe

Dacă Ucraina n-ar fi stopat proiectul Novorosia, atunci armată rusă ar fi ajuns la granița cu România, afirmă Iurie Fiodorov, autorul cărții ”Războiul hibrid à la russe”.

Ce înseamnă război hibrid?Războiul hibrid, potrivit lui Iurie Fiodorov, este considerat acel război care combină atât acțiuni militare în sens clasic cât și metode nemilitare de destabilizare, nimicire a inamicului, inclusiv prin presiuni economice, provocarea conflictelor sociale, promovarea propagandei.

Iurie Fiodorov consideră că politica lui Vladimir Putin în privința Ucrainei poate fi comparată cu un comportament banditesc. În mijlocul anului 2015 a devenit clar că Moscova nu a reușit să-și realizeze planul de a transforma Ucraina în protectoratul Rusiei și de a defragmenta sud-estul Ucrainei pentru a crea un cvasi-stat Novorosia, a spus acesta.

„Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, adică dejucarea scenariilor separatiste în regiunile Dnepropetrovsk, Harikov, Odesa, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”, a spus Fiodorov.

Autorul cărții este de părere că Putin nu a calculat bine reacția societății ucrainene care a răspuns prompt agresiunii ruse și astfel războiul hibrid a suferit eșec.

Un alt factor care a stopat acțiunile rușilor, în opinia lui Fiodorov, a fost acțiunea autorităților din Odesa, Harikov și altor regiuni din sud-vestul Ucrainei privind neutralizarea grupelor pro-ruse.Fiodorov susține că experiența autorităților ucrainene poate fi de folos și altor țări din regiune pentru a opri eventualele acțiuni similare ale Moscovei.

Acesta a specificat că încă nu este clar dacă Moscova a renunțat la ideea unui război hibrid în Ucraina sau în alte țări vecine, însă un lucru îngrijorător, în opinia lui, este faptul că cetățenii ruși acceptă politica condusă de Putin.

„Acest fapt creează premize pentru desfășurarea unei noi agresiuni a Rusiei în privința Ucrainei – fie agresiune de tip hibrid, fie una tradițională”, a explicat Fiodorov.  

Iurie Fiodorov, autorul cărțiicartea-razboi-hibrid

Iurie Fiodorov, autorul cărții 
 

Fiodorov s-a referit și la încercările Kremlinului de a găsi susținători în afară țării, el considerând că atitudinea negativă a majorității politicienilor din occident și opiniei publice față de agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat Kremlinul să-și caute susținerea în forțele ultra-dreptei din Europa și SUA.

Totodată, acesta a spus că nu este de neglijat influența instituțiilor ruse în rândurile studențești din Occident.„În rândurile lor se pot forma grupe pro-ruse, care pe viitor vor putea să se transforme în transmițători a influenței ruse în mass-media, sectorului afacerist și politic”, a mai spus Fiodorov.

În pofida faptului că Kremlinul finanțează multiple proiecte de propagandă care este direcționată către auditoriu european, rezultatele acestei campanii nu sunt semnificative, în opinia lui Iurie Fiodorov.

Acesta a spus că actualmente în Germania, care recent a fost una din cele mai pro-putiniste țări, 58% din populația germană susțin sancțiunile împotriva Rusiei.Putin în rolul dușmanului extern al UcraineiDirectorul adjunct pentru afaceri internaționale al Centrului pentru Armata, Conversie și studii de dezarmare din Ucraina, Mikhailo Samus, a spus că cum n-ar suna de straniu, dar dacă Vladimir Putin nu ar acționa așa cum a acționat după evenimentele de după Maidan nu se știe dacă Ucraina ar fi ajuns acolo unde a ajuns acum.

Acesta a specificat că lipsa unui dușman extern este întotdeauna o verigă slabă în construcția unui stat, iar rolul lui Putin a picat cum n-ar fi de bine.„Pentru că situația internă a fost foarte complicată. Politicienii ucraineni întotdeauna încearcă să-și joace cartea lor și lipsa unui dușman extern ca de obicei este o verigă slabă când construiești un stat.

Putin a creat un astfel de imagine a dușmanului extern și a început să acționeze nu doar pe plan informațional dar a realizat și o agresiune reală care a transformat Ucraina pacifistă care niciodată nu s-a gândit că va lupta”, a explicat Mikhailo Samus.Acesta a spus că Ucraina niciodată nu a dus războaie și nu este un stat agresor din punct de vedere istoric.

Poziția pacifistă a Ucrainei a fost stipulată și în doctrinele sale militare, potrivit expertului. „În doctrinele militare ucrainene niciodată nu a apărut problema războiului pe scară largă.În ultima doctrina militară care a fost adoptată înainte de agresiunea a fost scris că posibilitatea unui război obișnuit este puțin probabilă, inclusiv pe termen scurt și pe termen lung.

Ca rezultat forțele militare la noi (ucraineni) pur și simplu se nimiceau”, a spus Samus.Expertul a mai spus că războiul hibrid pe plan informațional în Ucraina poartă un caracter periodic. Acesta a explicat că o perioadă anumită mass-media și coloana a 5-a pro-rusă din Ucraina își schimbă retorica din una agresivă în una pacifistă și le amintește ucrainenilor despre istoria comună a ambelor popoare și relații apropiate.

Samus consideră că acest lucru se face pentru a testa reacțiile oamenilor și dacă nu are efect se revine la limbaj agresiv. Actualmente, în opinia lui, s-a revenit la retorica agresivă. Un exemplu în acest sens a fost adusă declarația lui Putin din luna august precum că Ucraina utilizează metode teroriste, referindu-se la reținerea unui cetățean ucrainean în Crimeea care este bănuit de forțele speciale ruse în acțiuni ilegale pe teritoriu Crimeei.

Mikhailo Samus a spus că Rusia acționează în Ucraina inclusiv prin intermediul opoziției și că forțele pro-occidentale din Ucraina se așteaptă că în perioada imediat următoare forțele politice din opoziție vor încerca să provoace alegeri parlamentare anticipate. Samus a spus că Ucraina nu trebuie să se relaxeze pentru că una din caracteristicile ale războiului hibrid este crearea unei stări de relaxare în țară-obiect al războiului.

În timpul lansării cărții „Războiul hibrid a la rus” la Chișinău, Samus a specificat că în regiunile Lugansk și Donețk, potrivit informațiilor pe care le deține, se află militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării al Federației Ruse, doar că, potrivit acestuia, aceștia se maschează și ocupă oficial altfel de funcții.

Acest lucru se face inclusiv datorită necesității de a contabiliza mai corect resursele utilizate în susținerea acestor teritorii, a mai spus Samus.

Un alt invitat din Ucraina, președintele Centrului pentru Studii Globale ”XXI Strategia”, Michailo Gonciar, a prezentat un șir de instrumente cu ajutorul cărora se desfășoară războiul hibrid.Acesta a spus că forțele speciale ruse lucrează atât cu locuitorii speciali în zonele de acțiune, cât și cu ajutorul partidelor politice, mass-media, dar și cu sprijinul savanților.

Gonciar a mai spus că Rusia își transmite mesajele prin instituțiile de presă atât auditoriului propriu din țară, ucrainenilor, dar și celor din occident pentru a câștiga simpatizanți de acolo și prezentând Rusia ca o alternativă a Occidentului.

Este sau nu pregătită Moldova pentru un război hibrid?Andrei Covrig, colonel în rezervă, preşedintele Asociaţiei de Drept Umanitar din Republica Moldova, este de părere că un posibil război hibrid purtat de ruși pe teritoriu Republicii Moldova este foarte posibil.

În opinia lui Covrig pentru a începe un astfel de război în Republica Moldova există un arsenal suficient de instrumente, atât partide politice cât și cetățeni din Moldova care au participat în luptele din Estul Ucrainei.

„Avem și coloana a 5-a și partide politice pro-ruse, avem și agenți de influențe, deputați care desfășoare politica statelor străine, am în vedere Federația Rusă”, a spus Covrig.Colonelul în rezervă consideră că politicienii din Moldova nu înțeleg până la capăt pericolul unui eventual război hibrid.

Ca exemplu acesta a vorbit de lipsa unei reacții din partea clasei politice la faptul că un lider politic de aici s-a fotografiat cu patriarhul care slujește bisericii ruse, care promovează interesele unui stat străin.

Acesta a specificat că nu trebuie de uitat că Federația Rusă ar putea avea un interes sporit de a crea un coridor de legătură cu Transnistria, iar acest lucru trebuie să ne pună în gardă și să fim pregătiți pentru orice evenimente. Andrei Covrig a specificat că provocările hibride necesită și un răspuns hibrid.

Politologul Nicolae Chirtoacă, la rândul său, s-a întrebat dacă Republica Moldova are suficientă capacitate de apărare în astfel de războia. Chirtoacă a amintit despre concluziile reprezentanților Ministerului Apărării care au recunoscut că nu pot face față războiului hibrid de unii singuri și că în acest caz este necesar ca să fie implicate toate ministerele, dar și alte instituții importante de stat, cum ar fi președinția.

Iurie Fiodorov colaborează cu Radio Svoboda și este expert în politica externă și militară rusă. 

Cartea lui Iurie Fiodorov a fost lansată în cadrul proiectul „Consolidarea capacităţilor jurnaliştilor și formatorilor de opinie în reflectarea subiectelor de securitate şi apărare” organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova. 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/07/30/o-amenintare-pentru-pacea-lumii-razboiul-non-liniar-dus-de-rusia-pe-teritoriul-ucrainei-si-doctrina-gherasimov/

 

 

 

 

17/08/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: