CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Adevăruri despre trecut: Prețul achitării datoriei externe a României în 1989. VIDEO

 

 

 

La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scînteia o veste mare – Republica Socialistă România și-a achitat integral datoria externă.

Informația a fost făcută publică de Ceausescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurat la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făcând pe socoteala lor planuri fantastice.

În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari, iar până în 1982 a ajuns la 11,8 miliarde de dolari. Achitarea ei integrala a aruncat cetățenii acestei țări în grava criza a anilor 80.

Privațiunile oamenilor n-au incetat nici după  marea realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se află pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape.

În 1989, când România, somată ultimativ de creditori iși  plătise toate datoriile, tovarășii noștri de drum din CAER și din Tratatul de la Varșovia, Polonia și Ungaria, erau datoare zeci de miliarde de dolari la băncile occidentale.

Ar fi interesant să știm cât mai exact ce s-a întâmplat cu acele datorii. Din câte știm nu s-au plătit. De ce? Cum a fost posibil?  

Veștile îngrijorătoare venite din vecini în toamna lui 1989, prabusirea dictaturilor comuniste una dupa alta, l-au facut pe dictatorul Ceausescu sa exclame: ,, Vedeți? Ce ne-ar fi făcut dacă nu am fi achitat datoria externă! „

Fara indoiala a existat o legatura directa intre explozia populara din decembrie 1989 din România si starea de sărăcie si foamete in care fusese adancit poporul acestei țări.

Revoluţia anticomunistă din România din 1989 a fost cea mai ambiguă din Estul Europei şi singura care a făcut victime omeneşti.

Dar care a fost prima reacție a romanilor la iesirea din comunism?

Au cerut alimentele si bunurile de care fusesera privati. O reactie fireasca…

Dar de unde sa fie luate, daca economia fabrica preponderent otel si ciment, iar agricultura era la pamant? Din import.
Odata cu desfiintarea pietei CAER, marfurile produse de economia noastra detehnologizata nu si-au mai gasit desfacere. Agricultura, brusc descentralizata, a intrat si ea in degringolada, iar rezultatul asteptat a fost recesiunea.

Acest fapt nu este insa deloc surprinzator. Pana in 1992-1993, toti est-europenii s-au confruntat cu reculuri ale PIB-urilor. Economiile trebuiau sa se reaseze pe o structura noua.

Acesta a fost contextul de la care a pornit Romania spre economia de piață.

La acel moment, Ungaria si Polonia aveau datorii externe pe care astazi Tratatul de la Maastricht le-ar penaliza. Romania nu datora nimic.

Faptul că a ieşit din comunism fără datorii nu i-a fost României de mare folos. Din păcate, sprijinul material şi financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria şi mai apoi spre cehoslovaci, ocolind Romania. 

 Polonia  a beneficiat de o stergere masivă a datoriei sale, ca urmare a sprijinului S.U.A. După criza polonă din 1980, acest stat est-european avea imense datorii la băncile occidentale, iar acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-şi achite datoriile contractate în decursul anilor 1970.

 În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeaşi datorie o avea şi Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era in fapt dublă faţă de cea a României.

 Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevoită să-şi achite datoriile până la ultimul ban !

Cercetatoarea germana Annely Ute Gabanyi argumenta, bazându-se pe cercetările şi analizele pe care le-a făcut, că regimul Ceauşescu nu ar fi vrut să-şi plătească datoriile la băncile occidentale, aşa cum scriu istoricii români, ci a fost obligat să o facă.

Astfel, de pildă, FMI i-a propus României în perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile ţării să fie re-eşalonate şi, în schimb, guvernul să aplice măsuri de austeritate extrem de drastice.

Sub presiunea Occidentului, România a fost nevoită să dea înapoi banii împrumutaţi în anii ’70, chiar cu preţul înfometării populaţiei.

În acest fel, cancelariile vestice mizau pe două efecte: recuperarea banilor şi ieşirea în stradă a românilor umiliţi.

Un oficial american a explicat ziaristei austro-americane Susanne Brand­stätter :

 „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care în cele din urmă ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.

Neîndoielnic, politica de austeritate severa la care a fost supusă populaţia României în anii 1980, a fost printre  factorii decisivi care au dus oamenii la disperare şi, în final, la revoltă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/08/ziua-de-8-decembrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/08/o-istorie-a-zilei-de-8-decembrie-video-4/

Reclame

08/12/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

UDMR încearcă din nou obţinerea autonomiei teritoriale, locale şi culturale pentru populaţia maghiară din România, prin modificarea Constituţiei

 

 

 

 

 

 

Liderii partidelor maghiare din Romania cer din nou autonomie teritoriala, locala si culturală. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care susţine că ar trebui să fie discute în 2018 şi legiferate.

El a explicat că acesta este un deziderat al comunităţii maghiare încă din 1990, când a fost semnată „Declaraţia de la Cluj.”

Solicitarea vine în contextul în care PSD are nevoie mai mare ca oricând de voturile UDMR, după ce coaliţia a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.

Tema autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost readusă pe agenda publică de UDMR la doar două zile după sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire, dar mai ales în contextul în care coaliţia PSD-ALDE a pierdut majoritatea la Camera Deputaţilor.

De altfel, în momentele de cotitură ale social-democraţilor, UDMR şi-a arătat sprijinul, însă doar după obţinerea promisiunii că PSD va vota proiecte cu miză pentru comunitatea maghiară.

La finalul manifestarilor de celebrare a Centenarului Marii Uniri, liderii UDMR au depus in data de 03.12.2018, în Parlamentul României, un proiect de lege – motivat de o pretinsă nerespectare a prevederilor Rezolutiunii Uniri din anul 1918 adoptată la Alba Iulia.

Proiectul formaţiunii conduse de Kelemen Hunor în Parlament vorbeşte inclusiv de „autonomia specială“, acolo unde minoritatea maghiara  are o proporţie semnificativă, în cazul României fiind vorba de judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

„Credem că în anul Centenar a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în rezoluţia adoptată la Adunarea Naţională:

«Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlucuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi un drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indiviziilor ce-l alcătuiesc», drept pentru care am depus prezenta iniţiativă legislativă“, se arată în iniţiativa UDMR, care pleacă de la principiile enunţate în Rezoluţia de la 1 decembrie 1918, când s-a vorbit de acordarea de drepturi şi „popoarelor conlocuitoare. 

 

Reprezentanții comunității maghiare au solicitat sa se legifereze următoarele:

Reprezentarea proporțională în instituțiile administrative la nivel local, județean, national și european.

Numai ca, dacă se legiferează reprezentarea proportionala la nivel local, județean, național, în condițiile în care conform ultimului recensământ maghiarii reprezintă cca 6% din populația totală a țării, maghiarii ar putea ieși pe minus dacă numărăm toți etnicii maghiari prezenți în instituțiile administrative din România.

În cazul reprezentării proporționale la nivel european, este o pretenție mai mult decât fantezistă având în vedere că în anul 1918 nu exista Uniunea Europeană iar regulile europene de reprezentare nu le putem legifera la nivel național (a se citi UDMR).

Similar cu această argumentație, în cazul solicitării reprezentării proporționale în instanțe, tribunale, ministere, servicii publice deconcentrate, propunem un exercitiu care se află la îndemâna UDMR şi anume asigurarea acestei reprezentări proporționale în cazul etnicilor români din zonele locuite preponderent de maghiari.

Autonomia este cheia pentru păstrarea identității fiecarei regiuni, se întâmplă peste tot în Europa, trebuie și în România. (…)Vorbim despre trei forme de autonomie: Autonomie regională, autonomie locală pentru comunitățile care trăiesc în condiții interetnice și autonomie culturală, aceste forme trebuie cât mai repede discutate cu majoritatea româneasca ți adaptate legislativ”, a declarat Kelemen Hunor.

În fapt, UDMR nu dorește o reprezentare proporțională a etnicilor maghiari în ” aparatul de stat”, deoarece are peste 6% din acesta, nici chiar autonomia culturală, care nici ei nu ştiu exact ce înseamnă, doresc un singur lucru: „AUTONOMIE TERITORIALĂ” a zonelor locuite compact de maghiari.

Dar, totuși care poate fi adevărata motivație a a acestei autonomii?

În primul rând, purtarea unui „război” permanent pentru obținerea autonomiei asigură voturi, aceste voturi asigură locuri în parlament și cuprinderea formațiunii în luarea deciziilor importante în stat.

În al doilea rând, lupta pentru autonomie, sau obținerea acesteia, menține comunitatea maghiară în enclave izolate de restul țării și posibilitatea manipulării acesteia pentru… obținerea de voturi.

Este extrem de simplu. Dar nu toată lumea vede.

Asadar, UDMR nu solicită doar autonomia Ţinutului Secuiesc, ci şi alte prevederi în favoarea sa. În primul rând, cei din UDMR vor ca minorităţile istorice să aibă alt tratament în ceea ce priveşte alegerile europene şi alegerile locale, adică să aibă un număr de locuri asigurat, care să fie direct proporţional cu procentul acestora din populaţia totală a României.

Adică, în cazul UDMR, să aibă 7% din mandatele pentru Parlamentul European şi un procent similar în mandatele rezultate în urma alegerilor locale. Iniţiatorii s-au gândit să-şi facă viaţa mai uşoară şi în competiţia electorală naţională. Astfel, printr-o prevedere a proiectului, UDMR vrea să i se asigure automat 7% din locurile din Parlament, chiar dacă la vot obţine mai puţin sau dacă nu întruneşte măcar pragului electoral, în prezent de 5%. 
 

Într-un comentariu oferit Q Magazine, jurnalistul Dan Tanasă a declarat că gestul formațiunilor politice maghiare nu este deloc surpinzător, dar în același timp este umilitor pentru acest început de an al Centenarului Marii Uniri.

„ Liderul UDMR vorbește de fapt ca un demnitar al statului ungar, nu ca reprezentant al statului român. Este surprinzător cum în acest moment, în Transilvania, se readuce structura societății medievale, în care ungurii erau în centrul orașelor mari și dețineau proprietățile, iar românii erau obligați să trăiască la periferiile orașului și nu aveau voie să ridice biserici din piatră ș.a.

Această rezoluție este complet anticonstituțională și profund antiromânească. În același timp, ea este parte a unui proiect mult mai amplu care vizează într-un final ruperea Transilvaniei de România. Este regretabil să vedem cum clasa politică de la București este complet absentă, vecină practic cu trădarea de neam”, afirmă jurnalistul Dan Tanasă pentru Q Magazine.

„În timp ce Bucureștiul are niște reacții anemice cu privire la românii de pretutindeni, românii din Republica Moldova, alocând doar câteva sute de mii de euro pentru proiecte culturale, Budapesta ia decizia să ofere, în anul Centenarului, peste 100 de milioane de euro organizațiilor maghiare.

Este important să precizăm că banii nu sunt destinați pentru proiecte identitare, ci mai degrabă pentru achiziții mobiliare și imobiliare” a adaugat  jurnalistul.

 

      Cititi in cele ce urmeaza textul Rezoluției UDMR privind autonomia, la care s-au raliat si celelalte doua partide ale maghiarilor din Romania, PCM si PPMT :

Rezolutie_autonomie-1Rezolutie_autonomie-2

 

 

 

 

 

„Din păcate, anul trecut s-au făcut anumite concesii extrem de toxice pentru statul național unitar român. De exemplu, prin modificarea legilor sănătății s-a ajuns ca în instituțiile medicale de stat, să se permite utilizarea limbii turce, romani și maghiare.

Asta ne arată că unii politicieni, fie de stânga sau de dreapta, nu fac altceva decât să se întreacă cine este chelnerul mai bun pentru UDMR”, a declarat Dan Tanasa.

 

Concluziile le lăsăm în seama dumneavoastră.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 adev.ro/pj80vs

http://www.napocanews.ro/2018/12/udmr-o-noua-incercare-de-modificare-a-articolului-1-al-constitutiei-romaniei.html

https://evz.ro/udmr-autonomie-cerere-an-centenar.html

https://www.qmagazine.ro/reactie-dura-fata-de-rezolutia-udmr-ce-urmaresc-partidele-maghiare/

07/12/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Eroii care au infaptuit Marea Unire a românilor. VIDEO

Hora

Nicolae Grigorescu – Hora

 

 

 

Poporul român este printre cele mai vechi din Europa. Primele sale forme de organizare teritoriala după trecerea migratorilor s-au numit „romanii populare”, iar în secolele X-XIII au intemeiat structuri statale: ducate, cnezate sau voievodate, din care în secolele XIII-XIV s-au coagulat cele trei ţări române, de religie ortodoxă.
Românii din Transilvania s-au apărat trei secole de atacurile regatului Ungariei, însă în cele din urmă teritoriul dintre munţi a fost cotropit si colonizat de maghiari, secui şi saşi, uniţi în 1437 de actul Unio Trium Naţionum.

Transilvania a fost redenumită „Ardeal”, ortodoxia a fost scoasă în afara legii, iar terenurile au fost acordate fidelilor coroanei.

Austria a ocupat Transilvania în 1691 şi a anexat Bucovina în 1775, iar Rusia a cotropit în 1812 tinutul romanesc dintre Prut si Nistru pe care l-a numit Basarabia.

Ideea statului unitar român a apărut în 1744, cînd Inochentie Micu-Klein a scris Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (Petiţia Valahilor din Transilvania), urmat de intelectualii ardeleni greco-catolici Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, în 1784, a prefigurat Revoluţia de la 1848, cînd la Blaj s-a strigat „Noi vrem să ne unim cu ţara!”

După Unirea în 1859 a principatelor Moldova şi Ţara Românească, România şi-a proclamat independenţa în 1877.
Regele Carol I a susţinut lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria, în forme discrete şi indirecte. Lupta pentru unire a fost dusă pe plan politic, de Partidul Naţional Român din Transilvania, care în perioada 1882-1892 a redactat Memorandul în mai multe limbi, ceea ce a dus la cunoaşterea problemei românilor în toată Europa (maghiarizarea forţată).
La creşterea dorinţei de unire a contribuit şi progresul României sub domnia de 40 de ani a lui Carol I. După doi ani de neutralitate, armata română a intrat în război de partea Antantei şi contra Puterilor Centrale şi forţa armelor a dus, după alţi doi ani, la unirea Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28 noiembrie 1918) şi a Transilvaniei (1 decembrie 1918 / 18 noiembrie 1918 pe stil vechi) cu patria mamă. Statul naţional unitar a fost recunoscut internaţional şi consfinţit de Constituţia din 1923.

La sfîrşitul Primului Război Mondial, marile puteri aveau interesul ca naţiunile etnice să devină independente. Cele două mari imperii europene, Austro-Ungaria şi Rusia, au fost dezmembrate şi au apărut statele naţionale, republici şi regate.

La implinirea visului de a trăi într-un singur stat şi-a adus contribuţia o clasa politica insufletita de un patriotism de nezduncinat.
1 Decembrie, Ziua Naţională, este o sărbătoare, dar pentru romani are şi o notă de tristeţe, acum cand de la cel mai important eveniment din istoria României au trecut 100 de ani, însă ţara nu mai este aceeaşi ca in urma cu un secol.

Avem milioane de români în afara graniţelor, dar păstrăm speranţa să trăim laolaltă, intr-un viitor mai bun. Ne gîndim la românii din afara României şi nu putem uita că sîntem de acelaşi neam şi vorbim aceeaşi limbă.

La mulţi ani, România, la multi ani români, oriunde v-ati afla !

 

 Sursa: http://www.graiul.ro/2018/11/30/eroii-marii-uniri/

 

 

 

 

CITITI SI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/05/ziua-de-5-decembrie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/05/o-istorie-a-zilei-de-5-decembrie-video/

 

 

 

 

05/12/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: