CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

„KATYN-ul românesc de la Fântâna Albă”- Un documentar la TVR Moldova despre barbaria sovietică. VIDEO

 

 

 

 

Image result for masacrul fantana alba comemorare 2017 photos

 

 

 

Canalul principal al Societăţii Române de Televiziune, TVR1, a difuzat ieri documentarul „Katyn-ul românesc de la Fântâna Albă”, realizat de trimisul special al TVR MODOVA, Vasile Munteanu, şi lansat pe acest post TV la 24 aprilie. Pelicula readuce în memorie crima comisă la 1 aprilie 1941 de soldaţii sovietici, care au împuşcat peste trei mii de români bucovineni, civili, în tentativa lor de a trece graniţa sovieto-română, consemnează deschide.md/ro.

Grupul era format din oameni provenind câteva sate din Valea Siretului – Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuţii-de-Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni – şi purta, spun martorii, un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci de cetină). Ei au fost omorâţi în Poiana Varniţa, la aproape trei kilometri de graniţa cu România, după ce au ignorat somaţia grănicerilor sovietici, care au tras din plin, încontinuu, cu mitraliere, supravieţuitorii fiind apoi urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu săbiile.

Pelicula e preţioasă mai cu seamă prin mărturiile localnicilor.

„…Începând cu 1941 sunt scrise cu sânge, pagini negre din istoria neamului românesc… În ziua de 1 aprilie 1941, peste 1500 de locuitori din satele Pătrăuți de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupa și Socieveni s-au pornit către centru rational Hliboca. Cu timpul li s-au alăturat și alți locuitori din satele de pe valea Siretului, și procesiunea care intra în Hliboca atunci, constituia peste 5 mii de oameni. Ei au inaintat cererile lor administrației de pe atunci a raionului, cu rugămintea de a li se permite să treacă frontiera și să meargă în patria mama. Indignați de faptul că nu li s-a permis acest lucru, românii exclamau că nu mai suportă să trăiască în felul acesta și s-au pornit din nou către Suceveni, cu gândul să treacă în mod illegal frontier pentru a ajunge în România… ”, a povestit Petru Grior, președintele Centrului de Cercetări Istorice și Culturale, Cernăuți.

„…Atunci când au ajuns la podul de la Sireți au fost întâmpinați de o coloană de cavaleri ruși care i-au atenționat să se întoarcă, caz contrar vor fi toți împușcați. Însă mulțimea, provocată de agenți ruși, care îi îndemnau să înainteze, și-au continuat drumul…”, povestește cu ochii în lacrimi Mihai Bicer, martor al tragediei de la Fântâna Albă.

Cu regret, masacrul de la Fântâna Albă este prea puțin studiat. Nimeni nu știe exact câți oameni zac astăzi sub molizii din valea Siretului mic. Totuși, martorii acelei tragedii spun că neamul românesc a pierdut atunci peste 3 mii de feciori și fiice.

 

 

 

Masacrul de la Fântâna Albă, când sovieticii au mitraliat 3000 de români care voiau să treacă graniţa din Basarabia în România.

 

 

 

 

„…Din păcate nu se știe nici cifra concretă a celor care au murit atunci, mulți dintre ei au fost îngropați în morminte comune. Nu există o arhivă care poate fi consultată pentru a găsi răspunsurile la toate întrebările…” declară Marin Gherman, doctor în Științe politice, Cernăuți despre masacrul prin care au trecut atunci românii.

La memorialul din pădurea Varnița, se vine foarte rar, marele comemorări sunt doar pe 1 aprilie. În restul anului zona este cuprinsă de buruieni. Localnicii propun ca în acel loc de dus sacru pentru neamul românesc. Ei propun ca acolo să fie ridicat un schit, astfel, călugării ar avea grijă de monument tot anul și s-ar ruga pentru sufletele martirilor.

În 2011, Parlamentul de la București a declarant ziua de 1 aprilie, drept zi națională de cinstit memoria românilor, victim ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizată de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Sursa: TVR Moldova. 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/05/19/cand-isi-vor-cere-scuze-urmasii-criminalilor-rusi-si-unguri-autori-ai-genocidului-impotriva-poporului-roman/?preview_id=91943&preview_nonce=a5f4642117

16/05/2017 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | Lasă un comentariu

CUM L-AU NEUTRALIZAT AMERICANII PE VLADIMIR VORONIN, FOSTUL PREŞEDINTE COMUNIST AL R.MOLDOVA, CARE SE IMPLICASE ÎN FALSIFICARE ŞI TRAFIC DE VALUTĂ

 

 

Image result for vladimir voronin photos

 

Foto: Vladimir Voronin

 

Potrivit sursei mentionate, Voronin a fost obligat sa iasa din sfera de influenta a Moscovei in favoarea Washington-ului, „dupa ce serviciile speciale americane au scos la suprafata o retea internationala de falsificatori de bani, din care faceau parte si persoane apropiate presedintelui moldovean”.

Comentatorii de la „Argumentî i faktî” presupun ca in aceasta situaţie, pentru a evita un scandal de proporţii, Voronin a oferit serviciilor americane informaţii despre locul amplasării tipografiei clandestine, dupa care „s-a apropiat de Statele Unite şi a respins semnarea „planului Kozak”.

Banii falşi erau scoşi în Kosovo de catre o grupare criminală albaneză şi de originari din Cecenia, care erau utilizati pentru procurarea de armament . Patrunzând în Moldova, bancnotele erau plasate ulterior în Ucraina şi Federaţia Rusă, iar „cantitati importante de bancnote, trecând prin băncile comerciale moldovene, erau depozitate în rezervele Bancii Nationale a Moldovei”.

„Traficul de falsuri era organizat de catre directorul Departamentului Tehnologii Informaţionale de la Chişinau, Vladimir Molojen, şi de Vladimir Kolesnicenko, reprezentantul afaceristului canadian Boris Birstein, care a finanţat campania electorala a lui Voronin.

Informaţia a fost remisă serviciilor secrete moldovean şi ucrainean, dar Chişinăul nu a reactionat in nici un fel, spre deosebire de Kiev, care a intreprins acţiuni concrete în investigarea cazului şi l-a arestat pe fostul cekist Valerii Statiuk, inspector superior al Departamentului Vamal al Moldovei ”, scriu comentatorii de la Moscova.

Mai mult, acestia afirma ca Voronin era la curent cu operaţiunile de falsificare şi a reglat chiar aceste procese, adaugand că „din aceste tranzacţii, familia preşedintelui moldovean a obţinut un venit net, estimat la 150 milioane euro”.

SCENARIUL STRATEGIC AL SUA

Sa nu uitam ca mai inainte, Voronin era principalul aliat al Kremlinului si nu rata nici o ocazie sa improaşte România cu venin. Acum, el se declara mai proeuropean decât oricare alt lider politic de la Chişinău.
Mai mult, Voronin s-a intalnit la Kiev cu Viktor Iuscenko, cel care le-a redat ucrainenilor orange-ul libertatii şi l-a primit la Chişinau pe liderul revoluţiei de catifea din Georgia, Mihail Saakasvili.

Contactul direct dintre presedintii Ucrainei si Georgiei, ca de altfel şi vizita la Chişinau a preşedintelui României, Traian Băsescu, îl avantaja pe Voronin, care căuta sa rupă o parte din electoratul cu viziuni pro-occidentale, ca să recupereze procentajul pierdut în urma atitudinilor antiruseşti din ultimul timp.

Aceste intâlniri, dincolo de conotatia lor electorală, trebuie privite şi ca un element al unui scenariu strategic al SUA, care incearca să determine o linie a politicii externe din partea Moldovei similară cu cea a Georgiei si Ucrainei.

De fapt, SUA nu faceau altceva decât să ajute Georgia, Ucraina si Moldova – sa-şi uneasca eforturile pentru a scăpa de presiunile politico-militare ale Federatiei Ruse, deoarece dupa instalarea la Kiev a unei administratii dezagreate de Kremlin, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a devenit la fel de periculos pentru Ucraina ca şi pentru Moldova.

OBIECTIV COMUN, INTEGRAREA IN UE

Singurul loc de intalnire al celor trei ţări, cu exceptia CSI, este GUAM, o organizatie de cooperare economica infiinţată în anul 1997, la Strasbourg şi susţinuta de SUA în implementarea mai multor proiecte.

Nu in zadar, unul dintre subiectele principale discutate la intalnirile Voronin – Iuscenko si Voronin – Saakasvili a fost legat de  „perspectivele extinderii rolului GUAM”.

Iuscenko şi Voronin au semnat şi o declaraţie axată pe principiile obiectivului comun de integrare europeană şi al dezvoltării relaţiilor economice in baza standardelor UE.

În document se mai menţiona necesitatea instituirii unui control vamal mixt, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, şi antrenarea SUA si a UE, in calitate de observatori, in procesul de solutionare a conflictului transnistrean.

SUA VOR CONDAMNA EVENTUALELE FRAUDE

„Continui sa sper ca se va ingadui un proces electoral mai deschis, care va fi judecat liber si corect de catre grupurile de observatori la fata locului, dar, sincer vorbind, pana acum, semnele n-au fost bune”, a declarat senatorul american John McCain, co-autorul rezoluţiei senatoriale care a cerut „corectitudine si transparenta” in alegerile parlamentare din Moldova.

El a menţionat că de la Chişinau continuă sa parvină veşti alarmante privind reprimarea opoziţiei, interzicerea demonstratiilor si intrunirilor. 

McCain a precizat că, daca scrutinul va fi considerat fraudulos, din partea SUA vor veni condamnari si critici.

Senatorul republican a adaugat ca rolul Rusiei in regiune este foarte important, insa şi-a exprimat teama că Putin n-a invaţat lectia ucraineană şi că dorinţa sa de a se împotrivi progresului democraţiei la graniţele Rusiei s-a accentuat.

 

Sursa: Ioana Bojan, Gardianul 2015, prin

http://basarabialiterara.com.md/?p=25572

14/05/2017 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sluga Dodon s-a dezlănţuit după ce Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că dislocarea trupelor de ocupaţie ruse pe teritoriul ţării este neconstituţională

Imagini pentru moldova ucraina romania map

Curtea Constituțională a decis: Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor de ocupaţie ruseşti este neconstituţională

Igor Dodon, marioneta rusească aflată la conducerea ţării a declarat că judecătorii de la Curtea Constituţională a Moldovei fac plecăciuni în faţa unioniştilor, după ce, la 2 mai 2017, aceasta s-a pronunțat unanim în legătură cu interpretarea articolului 11 din Constituție (Sesizarea 37b/2014), referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 26 mai 2014  de deputații Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega și Corina Fusu privind interpretarea articolului 11 din Constituție, potrivit căruia:
„(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.”

Examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că acesta vizează în esenţă efectele neutralităţii declarate a Republicii Moldova în contextul ocupării unei părţi a teritoriului naţional de trupe militare străine.

Din redacția articolului 11 din Constituție, pot fi deduse două caracteristici distinctive ale instrumentului neutralității permanente a Republicii Moldova.

În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia.

În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că această ţară nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Republica Moldova a înscris în Constituţia sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea lui în cadrul ONU.

De fapt, nici un stat nu a recunoscut neutralitatea Republicii Moldova și nu există garanţii internaţionale ale acestui statut (aşa cum există în cazul Austriei).

Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate.

Articolul 11 din Constituţie prevede că “Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”. Deşi în paragraful al doilea al articolului este specificat că “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, încă din timpul ocupaţiei sovietice a actualului teritoriu al Republicii Moldova (1944-1991) până în prezent în partea estică a ţării au rămas dislocate trupe  ale Federației Ruse.

Astfel, faptul că Federaţia Rusă nu şi-a retras trupele sale de ocupaţie din estul ţării, ci dimpotrivă, şi-a consolidat prezenţa militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional.

Neutralitatea și independența sunt interdependente: Independența este atât ceea ce neutralitatea încearcă să protejeze, cât și, deoarece statul trebuie să poată lua decizii în mod liber, o condiție sine qua non a neutralității.

Pentru a fi credibil, un stat neutru permanent trebuie să dovedească un grad suficient de independență reală față de alte țări. Numai atunci va fi în măsură să reziste presiunilor la care ar putea fi expusă în momente de criză și să își îndeplinească obligațiile ca stat neutru.

Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, în partea estică a țării mai sunt trupe „de ocupație” ale Federației Ruse, a precizat Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, la un post de televiziune local.

„Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11% din suprafața Republicii Moldova)”, a subliniat președintele Curţii Constituţionale .

Curtea reține că, cu cât Republica Moldova rămâne sub ocupație militară, cu atât mai relativă este independența și autonomia pe care statutul său de neutralitate trebuie să le implice.

Curtea reține că Constituția nu poate fi un “pact sinucigaș” („The Constitution is not a suicide pact”).

Astfel, în cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora.

Mai mult, în condițiile unor capacități independente limitate de apărare tot mai evidente, este imperativă o mai mare cooperare internațională, atât bilaterală, cât și multilaterală.

Este evident că statutul de neutralitate nu constituie un obstacol în politica de apărare a Republicii Moldova.

O interpretare prea restrictivă, limitând foarte mult posibilitățile de apărare, ar fi un handicap pentru țară și pentru locuitorii săi.

Scopul neutralității este de a spori securitatea țării, nu de a-i limita capacitatea de apărare.

Mai mult, statutul de neutralitate nu este opozabil statului agresor, deoarece statul nu se poate abține când este agresat.

Totodată,  magistrații consideră că neutralitatea Republicii Moldova nu exclude și cooperarea cu alte alianțe militare pentru consolidarea capacității ei de apărare.

Rezultă, deci, că deschiderea Biroului NATO la Chișinău, preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, așa cum susținea președintele Igor Dodon, remarcă analiștii moldoveni.

Statul neutru are dreptul la legitima apărare (individuală şi colectivă) împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului.

Dispozițiile articolului 11 din Constituție, potrivit căruia nu pot fi nici baze militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, inter alia, înseamnă că, pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi nici o bază militară, condusă și controlată de către state străine.

În concluzie, Articolul 11 din Constituție trebuie să fie văzută ca instrument de protecție, și nu ca obstacol pentru protecția independenței, democrației și altor valori constituționale ale Republicii Moldova.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele enunțate, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul articolului 11 din Constituţie coroborat cu articolele 1 alin.(1), 3 și 8 din Constituţie:

1. Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate;

2. În cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora;

3. Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituţională;

4. Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operaţiuni de menţinere a păcii, operaţiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Sursa: Constcourt.md 

03/05/2017 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: