CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Interconectarea regională, etnopolitica și necesitatea unei doctrine românești a reunificării

 

 

 

 

 

Necesitatea unei doctrine românești. Interconectare și etnopolitică.

Discuțiile privind reintegrarea Basarabiei în statul român și modul cum România trebuie să primească inițiativele Uniunii Europene de organizare a acestei regiuni (de pildă culoarele de transport), inițiativele altor state din regiune, Polonia cu Inițiativa Celor Trei mări, Rusia cu Centura Mării Negre, trebuie așezate pe un punct geopolitic de vedere coerent, punctul de vedere românesc asupra locului și rolului României.

Deci, orice discuție despre cum vom răspunde acestor chemări și inițiative trebuie să pornească de la formularea unui punct de vedere românesc asupra regiunii. Uniunea Europeană nu are de unde să știe mai bine decât noi interesele noastre de comunicație cu Moldova după cum unirea R. Moldovei nu ne va fi cerută de vreo putere regională.

Orice punct de vedere care își propune să coreleze geografia pe care este așezat un stat cu interesul de stat presupune trecerea prin factorul etnic, care este tocmai elementul de legătură dintre geografie și interesul de stat.

Cu alte cuvinte, un stat nu poate face politică externă, și cu atât mai puțin geopolitică, fără să operaționalizeze componenta etnopolitică, cea care îi asigură conținut și legitimitate intereselor sale de stat, care trimite la comunitatea care îl plătește și care se așteaptă să fie reprezentată.

România, spre deosebire de alte state, este înconjurată de o platformă demografică etnică românească. În momentul în care înțelegem că este datorie de stat să ca politicile să se facă prin raportare la factorul etnic, acesta va trebui introdus și în politicile noastre regionale. Până acum, factorul etnic a fost introdus ca factor de frânare a politicilor noastre externe.

Sub falsul comandament „să nu deranjăm/supărăm vecinii”, prin recunoașterea de către România a faptului că face politică pentru români, nu doar pentru scopuri abstracte, statul român a sacrificat inclusiv interese economice strategice și și-a slăbit poziția inclusiv din perspectiva multiculturalistă (nu poți fi multicultural ignorându-ți propria comunitate). În plus, cum toate statele vecine au componenta etnopolitică în raportarea lor la România, locul lăsat liber de țara noastră în raportarea la ele a fost ocupat, evident, de politicile acestor state. Resuscitarea dimensiunii etnopolitice în acțiunea de stat are trei implicații, care privesc:

  1. apărarea, promovarea identității etnoculturale a comunităților în statele lor de reședință;

  2. promovarea comunităților istorice și a diasporei ca platformă-punte între România și statele vecine, în toate politicile noastre transfrontaliere;

  3. de dezvoltare al unui program de reunificare cu R. Moldova, afirmat și asumat public. În cazul R. Moldova, avem situația unui stat în care se vorbește limba română, în care populația majoritară este de etnie română și, în care principala problemă este una de reprezentare colectivă asupra identității, în special în media și politică.

Orice discuție despre interconectări energetice, fluviale etc., pentru a servi cu eficiență interesul românesc, trebuie să aibă limpede care este acest interes românesc. Comunitățile românești, atât societatea românească din interiorul frontierelor, cât și cele din afară, sunt cele care definesc acest interes, în raport cu care statul are funcția de a-l face cunoscut și implementa: este ceea ce înțelegem prin dimensiunea etnopolitică a politicii noastre externe.

Simion Mehedinți – Românii și Istmul-Ponto-Baltic

România are un punct de vedere consacrat deja privind amplasarea sa în lume. Pus la punct de savantul  Simion Mehedinți la începutul secolului XX, se referă la localizarea României ca margine a Europei pe axa Baltica-Marea Neagră.

Mehedinți, părintele geografiei românești și precursor al geopoliticii din țara noastră, arăta că:

„Însă, de data aceasta, importanța geopolitică a noului hotar s-a făcut vădită mai mult ca oricând înainte. În timp ce, la încheierea războiului mondial Statele Europei se organizau, pe temeiu geografic, etnografic și istoric, în spiritul unei justiții internaționale, – Republica, sub titulatura de «Sowjet», se situa într-o poziție de vădit conflict cu tot restul lumii: Cel mai mare stat continental păși la luptă, călcă în picioare dreptul internațional și declară războiu tuturor acelora cari nu se voiau comuniști. … Zona istmului ponto-baltic este, pentru lumea statelor din Apus, de o mare importanță. Din p. de v. geologic, morfologic, climatic, hidrografic, biogeografic, etnografic, antropogeografic, geopolitic, țările baltice cu Polonia și România laolaltă constituiesc hotarul Europei în fața «Marei-Siberii». Mai ales Românii, cu originea, limba și cultura lor, care înspre Mediterana își au obârșia, mai ales ei – apar ca un popor de margine prin excelență, așa cum și Carpații sunt un bastion al Europei.” (în Conea, op.cit.)

Teza istmului ponto-baltic vine să clarifice ceea ce înțelegem prin „Europa” și să separe apele. Este vorba de două geografii, două ecosisteme, două tipuri de practică internațională. Practic, teza Eurasiei, a unității naturale dintre Asia și Europa, teza favorită a geopoliticii rusești, este, iată, clarificată chiar în premisele sale de către gândirea românească geopolitică interbelică. Și nu doar aceasta.

Teza germană a scurtcircuitării Uniunii Europene pornind de la complementaritatea economiei germane cu cea rusă este și ea pusă sub semnul întrebării. Pentru că este cunoscut faptul că spațiul este factor creator de civilizație, iar conviețuirea presupune mult mai mult decât interese, presupune compatibilități. Or, arată Simion Mehedinți, istmul ponto-baltic „desparte două lumi”.

Fiecare cu ale sale, spune Simion Mehedinți, noi cu ale noastre, până la istmul ponto-baltic. Mai departe, este altceva. Globalizarea uniformizează nevoile de consum, practicile industriale și comerciale până la un punct, dincolo de care apar deosebirile culturale care ne fac să fim ceea ce suntem fiecare, ca popoare. Popoarele europene, arată Mehedinți, au la margine … poporul român, și, mai la nord, pe polonezi și pe baltici, nu pe altcineva.

Un alt corolar al tezei mehedințiene a istmului ponto-baltic privește direcțiile de înaintare, de acțiune, al României.

Chiar dacă suntem popor de margine, România se află așezată pe mai multe axe, pe care suntem datori să le fructificăm. Și cea mai importantă fructificare este Reîntregirea. Aceste axe nu sunt simple culoare care se cer a fi fructificate, ci funcții pe care statul român este dator să le exercite. Contextul pieței unice europene, și acum, al inițiativei croato-poloneze fiind cadre favorabile în care România trebuie să se manifeste, să răspundă, să aibă un punct de vedere. Dacă partenerii noștri își pot vectoriza interesele de securitate operaționalizându-le prin interconectare în transporturi, comunicații digitale, energie, așa cum am arătat noi mai avem un factor de care trebuie să ținem cont, ca o datorie: comunitățile românești.

Nu putem vorbi de Trimarium fără a ține cont de faptul că avem comunități românești la nord, până în Polonia și la Sud, până la Adriatica, care leagă direct tocmai cele trei mări. Desigur, avem nevoie de o politică externă suficient de imaginativă pentru a fructifica economic și în parteneriate cu statele de reședință acest atu:

„Prezența etnicilor români în profunzimea spațiilor balcanice conferă Statului român funcții balcanice, în convergență cu celelalte state balcanice și central europene, după cum prezența lor ca popor la Dunărea de jos și deopotrivă la Dunărea de mijloc conferă aceluiași Stat funcții central-europene, în vreme ce prezența lor ca popor unitar, în ciuda bistatalității actuale, în vecinătatea apropiată a Răsăritului ucraino-rus conferă aceluiași Stat funcții ponto-baltice. În fine, prezența românilor în profunzimea spațiului ponto-caspic conferă, aceluiași Stat funcții într-un spaţiu care include zona pontică şi, într-o măsură, zona caucaziano-caspică.” (I. Bădescu, „Romanitatea orientală”, mss., 2006, p.1)

Infrastructura

În momentul de față nu există un culoar european major care să permită construcția unei conexiuni speciale cu R. Moldova. Aceasta trebuie să vină din inițiativa României. Însă, în momentul de față, există cel puțin trei proiecte regionale mari care au sau pot avea tangență cu reintegrarea R. Moldova:

  1. Trimarium cu ramificațiile sale feroviare și fluviale, vezi mai jos.

  2. Centura Mării Negre

  3. Autostrada 8 (a „Unirii”, sau „Moldova”).

Golopenția – rolul infrastructurii – unificarea în rețea (tip mangrove)

Infrastructura are o dublă funcție, de circulație a mărfurilor, dar și de unificare a spațiilor. Pentru că, așa cum am văzut, este parte a densității dinamice (Durkheim), a intensității contactelor dintre indivizi, mai exact între munci. Trimarium, de pildă, pentru a avea eficacitate, trebuie să integreze muncile din țările prin care trece și să dezvolte noi oportunități în acest sens.

Tocmai de aceea am arătat că proiectele acestea externe trebuie interiorizate. Am arătat că acest lucru se poate întâmpla prin conceptul istmului ponto-baltic. În acest fel, infrastructura va contribui la dinamizarea economiei și la unificarea sufletească a societății.  Fără dezvoltarea unor astfel de proiecte, „România riscă să-și vadă definitiv paralizată jumătatea răsăriteană”.

„Faptul că România riscă să-şi vadă definitiv paralizată jumătatea răsăriteană, dacă guvernul ţării nu va concepe şi înfăptui un plan de dinamizare economică şi implicit spirituală a României de răsărit prin construcţii de căi de comunicaţie, fixarea obligatorie a anumitor industrii, ce beneficiază de protecţia statului şi nu trebuie să se găsească neapărat la Bucureşti, Galaţi sau Braşov, în centrele moldovene, impune astfel de cercetări [„amănunţite [care] ar putea evidenţia pricinile declinului…”].

E nevoie de o acţiune intensă pentru ca Moldova şi Basarabia să fie legate prin coaste solide şi artere elastice de coloana vertebrală şi de inima de la Bucureşti a României.” (Opere Complete, I, p.436)

Din această perspectivă, reunificarea cu Basarabia este parte a procesului de reintegrare prin căi de comunicație a R. Moldova cu România, dar și a Moldovei cu restul țării.

Trimarium ramificat

Trimarium este o Inițiativă a Poloniei și Croației, la care s-au raliat încă 10 state, în 2016 (Austria, Bulgaria, statele baltice, Cehia, Slovacia și Slovenia). Deși nu toată lumea recunoaște explicit, funcția Inițiativei este aceea de asigurare a securității limesului ponto-baltic prin, desigur, interconectare economică. Inițiativa aceasta, mai mult decât altele, scoate în evidență componenta națională a securității colective și trebuie citită, deci, în această cheie: ea nu este un concept abstract, este concepută între țări prin raportare la un pericol limpede, este vorba despre securitatea pe care politicile naționale ale unor state din centrul U.E. nu o pot asigura statelor de la marginea U.E.

Avem în vedere geopolitica germană a resurselor vitale care își dă mâna cu interesele rusești în Europa, aspect care nu coincide cu sentimentul integrității teritoriale pentru statele baltice, Polonia și România.  În consecință, dacă Inițiativa Trimarium este o inițiativă pentru circumscrierea acestui pericol, înseamnă că răspunsul trebuie să vectorizeze interesul național. Ce interese naționale are România?

Cum trebuie să își dea mâna interesul național al României cu cel al polonezilor? Interconectându-ne, desigur, asigurând căi eficiente de comunicație între statele noastre, dar mai ales între comunitățile noastre. România are o punte importantă demografică între România și Polonia în Bucovina de Nord, care trebuie inclusă ca și componentă a relaționării cu Ucraina, pe care România, probabil, ar trebui să o invite în Trimarium. În felul acesta, calea ferată către Gdansk, pe care o propune în prezent România, ar trebui să aibă cel puțin o ramificație către Cernăuți-Lvov, direct către Gdansk.

Totodată, din ramificația de mare viteză Suceava-Lvov prin Cernăuți este necesară gândirea ramificației Iași-Chișinău, complementară autostrăzii 8.  Fără această ramificație, relația Nord-Sud va fi mediată de către Ungaria, în condițiile în care România oricum are comunicații foarte bune cu această țară și aproape inexistente cu Ucraina.

Aici sunt două idei: 

  1. axa București-Gdansk să coaguleze demografia românească extrateritorială, comunitatea românească autohtonă fiind, astfel, implicată în rolul său de apropiere dintre state (România-Ucraina), prin proiecte de infrastructură care să fie realmente Nord-Sud:

  2. calea ferată București-Cernăuți-Lvov-Gdansk

  3. ruta navigabilă Vistula-San-Prut

  4. axele să fie gândite cu ramificații, în cazul de față cea mai importantă fiind Chișinăul. Ramificațiile sunt produse ale succesului axei, acestea dezvoltându-se tocmai ca măsură a ideii la care se raportează. În cazul de față, dacă Cernăuții se află chiar pe axa București-Gdansk, ramificația naturală a acesteia este Chișinăul, care se află, la rândul lui, pe culoarul dintre Prut și Nistru, care se varsă în Mare prin Giurgiulești-Galați-Sulina/Constanța.

Astfel, un alt etaj al componentei românești al Trimarium ar trebui să aibă în vedere cealaltă platformă demografică românească majoră: R. Moldova, care poate fi susținută pentru integrare în Inițiativă de România, ca mijloc de unificare a celor două spații. Prutul trebuie transformat din frontieră în cale de comunicație, pus în lucru ca parte a intereselor românești în cadrul axei de comunicație Nord-Sud până la Baltica. Istoric, de altfel, Prutul și Nistrul au fost culoare majore de conectare a Mării Negre la Baltica, circulația mărfurilor fiind atât de intens, încât, ne arăta Brătianu în „Marea Neagră”, acesta poate fi asociat cu cristalizarea statelor feudale românești.

După cum am văzut, la începutul secolului XX, românii se gândeau să resuscite acest coridor prin interconectarea Vistula-San-Nistru/Prut. Dar Prutul nu va deveni axă de comunicație dacă nu va fi integrat în coridorul Rin-Dunăre și nu va fi traversat cât mai rapid de Autostrada Moldova, spre Chișinău:

„Chiar dacă ideea folosirii Prutului drept cale navigabilă pare astăzi drept una „exotică”, trebuie ştiut că, în fapt, realitatea istorică este cu totul alta. Timp de secole, Prutul a fost una dintre principalele legături comerciale ale Moldovei cu regiunile riverane Dunării şi Mării Negre. Mai mult, de aceste legături erau interesate şi alte state, iar în 1914 au fost realizate lucrări ample de amenajare a Prutului navigabil. Aşa se face că, mergând pe această linie a dezvoltării, Fundaţia Carol I a prezentat în premieră, în 1920, cu sprijinul Academiei Române, soluţia dezvoltării navigabile a Prutului şi a integrării sale într-un proiect regional de anvergură, prin realizarea interconectării şi amenajării navigabile pe axa Vistula-San-Nistru-Prut.  …

În fapt, o cale navigabilă între Galaţi şi Gdansk, în care ar fi implicate România, R. Moldova, Ucraina şi Polonia, poate lega Marea Baltică de Marea Neagră şi, mai departe, de Marea Mediterană şi a devenit o necesitate socio-economică, ce ar putea reduce considerabil costurile transporturilor de mărfuri în Europa şi ar contribui la relansarea porturilor din zonă.

Proiectul ar implica o soluţie de amenajare a râurilor interioare Vistula-San-Nistru-Prut, pe o lungime de aproximativ 1.900 km, cu un canal artificial de legătură între Nistru şi Prut, pe o lungime de 72 Km.

În această reţea comercială, Galaţiul ar deveni un nod de transport atât pe axa Est-Vest, cât şi pe axa Nord-Sud, cu toate beneficiile ce decurg de aici. Că un astfel de proiect este posibil o demonstrează, de exemplu, amenajările navigabile Ron-Rin-Elba. Un factor favorizant este şi demararea proiectului de modernizare a terminalului multimodal din Portul Galaţi.”  („Viața liberă”, 31 oct. 2017).

A 8 – Autostrada Moldova

Începută, ca studiu, de CNADR, în 2007, acceptată spre finanțare de UE în 2012, pe ruta Timișoara-Sebeș-Turda-Tg. Mureș-Ungheni

Lungime: 320 km

Traseu: Ungheni-Iași-Tg.Neamț-Tg.Mureș

Denumiri: „Autostrada Marii Uniri”, Autostrada Moldova, „Montana”, „Unirii”.

Coridorul European: ? – harta coridoarelor europene din 2018 nu are nicio referire la un culoar care să includă Moldova

Stadiu: blocată, proiectul este sub anchetă DNA

Costuri: 4 sau 9 miliarde euro

„Pentru cei 310 km ai autostrăzii noastre (Ungheni – Iași – Tg. Mureș) s-a realizat în 2007 un studiu de prefezabilitate. Un studiu de fezabilitate a fost realizat în 2009. După încă trei ani, Comisia Europeană a inclus autostrada în rețeaua continentală care ar trebui realizată până în 2020. Iar prin 2014 s-a dărâmat totul. Întâi s-a anunțat o licitație pentru refacerea studiului de fezabilitate inițial, pe motiv că estimarea costului, de 9 miliarde de euro, era totuși exagerată. Pe urmă s-au făcut tot felul de liste de priorități, pe care autostrada a fost inclusă ba pe locul 4, ba pe locul 9, ba la categoria „rezerve”. Masterplanul de transport al României stabilea în 2015 că se va lucra la această autostradă abia din 2021.

N-ar fi rău nici așa, numai să fie. Ca să nu ne lungim, după ce s-au tot anunțat licitații pentru refacerea studiului de fezabilitate, licitații care nu s-au mai organizat, CNAIR a anunțat că la o adică ar fi bun și vechiul studiu și că vrea să-l folosească pentru viitoarea proiectare. Asta se întâmpla acum vreo patru luni. Pentru ca acum vreo trei săptămâni să se audă că proiectul se suspendă până termină DNA ancheta referitoare la revizuirea studiului de fezabilitate.”

Funcțiile autostrăzii

  1. conectarea Chișinăului cu Târgu Mureș, prin Iași, adică a Ardealului cu Moldova. Autostrada ar asigura infrastructura conectării celor două provincii românești, a celei mai dezvoltate și mai bine vascularizate cu cea mai neglijată.

  2. Autostrada A8 ar scoate din izolarea ritmului încet de mișcare a mărfurilor și energiilor una dintre cele mai prolifice regiuni istorice: Moldova.

  3. Dar autostrada aceasta are o funcție mult mai importantă: resuscitarea unei jumătăți de Românie, aceea a Moldovei, care are un PIB aproape de trei ori mai mic față de București.

  4. Conectarea la Vest a R. Moldova (și Ucrainei)

Se știe că densitatea dinamică – intensitatea contactelor dintre persoane, este cheia care face diferența dintre societățile civilizate și cele rămase în urmă. Autostrada A8 ar ajuta la echilibrarea densităților dinamice din interiorul României. Astfel, chiar dacă se spune că traficul actual Est-Vest „nu justifică un drum în profil de autostradă”, să nu uităm că traficul este creat de oportunități: juridice, culturale, turistice, calitatea forței de muncă. De ce nu ar fi și A8 o oportunitate pentru Moldova unificată?

Reunificarea – economia și demografia unificării

Deja putem vorbi de o demografie și economie a unificării. Fenomenul este foarte interesant dată fiind lipsa unui program de reunificare, așa cum a avut Germania de vest  pentru realizarea reunificării în 1990.

Situația actuală

În momentul de față România și R. Moldova sunt deja integrate într-o economie și demografie a unificării. Adevărat, economia este în special pe dimensiunea ei comercială (60% din comerțul R. Moldova se face cu România). În ceea ce privește demografia, 30% dintre basarabeni au pașapoarte românești, iar procentul celor care doresc Unirea necondiționat (30%) plus interesat de pensii și salarii ajunge la 52%, arată Vlad Cubreacov de la Asociația Răsăritul Românesc, un observator atent al spațiului Moldovei de Est.

Sumele necesare reunificării, pe 20 de ani, sunt de circa 200 miliarde de dolari, PIB-ul României pe un an.

Corecturi necesare la proiectele regionale naționale și internaționale

  1. A 8: de inclus în proiectul ei și R. Moldova, până la Chișinău

  2. Trimarium: de integrat și R. Moldova cu ramificații spre Dobrogea. Dovadă că acesta este traseul natural, este că vecinii noștri văd și ei la fel: Ucraina și Bulgaria văd conectarea Odesei cu Varna prin Dobrogea. Nu în ultimul rând, de susținut o legătură directă între Constanța și Gdansk prin Cernăuți și Lvov, prin cooptarea Ucrainei.

Unirea cu Basarabia nu este un moft istoric. Este un demers firesc pentru o țară care vrea să se recupereze pe sine. Reprezintă reintegrarea României pe istmul ponto-baltic, frontiera sa naturală.

Totodată, reintegrarea Basarabiei odată cu fructificarea unor proiecte interne (A8) și regionale (Trimarium) este convergentă cu apariția componentei etnopolitice a politicii noastre externe. În felul acesta comunitățile istorice din jurul frontierelor și mult dincolo de ele vor fi ceea ce pot fi: punte între țările istmului ponto-baltic.

Surse:

Fragmente din http://radubaltasiu.blogspot.com/2018/08/reunificarea-romaniei.html

Referințe:

Unire 18, „Conferințele Congresului Reîntregirii Neamului”, http://www.unire2018.ro/iasi 

Liviu Mureșan, Alexandru Georgescu, „A Romanian Perspective on the Three Seas Initiative”, în The Market for Ideas,No, 7-8, sept-dec. 2017,  http://www.themarketforideas.com/a-romanian-perspective-on-the-three-seas-initiative-a314/

Golopenţia, Anton, Opere Complete, vol. I, Sociologie, Ediţie alcătuită şi adnotată de prof.dr. Sanda Golopenţia. Studiu introductiv de prof.dr. Ştefan Costea, Ed. Enciclopedică, [Bucureşti], 2002

Reclame

14/04/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O DECLARAȚIE – AVERTISMENT A ASOCIAȚIEI MEDICILOR ȘI CHIRURGILOR AMERICANI DESPRE VACCINAREA OBLIGATORIE, ADRESATA SENATULUI STATELOR UNITE

 

 

capitoliu

INTERZIS ÎN MASS-MEDIA DIN SUA: DECLARAȚIA ASOCIAȚIEI MEDICILOR ȘI CHIRURGILOR AMERICANI DESPRE VACCINAREA OBLIGATORIE, ADRESATA SENATULUI STATELOR UNITE

Declarație privind directivele federale pentru vaccinuri – AAPS- Asociația medicilor și chirurgilor americani.

 

Către:

Subcomisia de Supraveghere și Investigații, Comitetul pentru Energie și Comerț al Casei

Comitetul Senatului pentru Sănătate, Educație, Muncă și Pensii

Privind: Declarația directivelor federale pentru vaccinuri

26 februarie 2019

 

 

Asociatia Medicilor si Chirurgilor Americani (AAPS) se opune ferm interventiei federale in deciziile medicale, inclusiv obligativitatii vaccinurilor.

După ce au fost pe deplin informați cu privire la riscurile și beneficiile unei proceduri medicale, pacienții au dreptul să respingă sau să accepte această procedură. Reglementarea practicii medicale este o funcție de stat, nu una federală.

Preluarea dreptului de preemtiune de catre guvern asupra deciziilor pacienților sau părinților privind acceptarea de medicamente sau alte intervenții medicale este o incalcare serioasă în deciziile individuale de libertate, autonomie și autoritate parentala privind creșterea copilului.

Politica privind obligativitatea vaccinarii este argumentata de amenintarea la adresa sanatatii publice. Dar ce amenintare e atat de mare incat sa justifice obligația oamenilor de a accepta riscurile impuse de guvern?

Autoritățile pot interveni pentru a proteja publicul împotriva unui risc de unu la un milion , cum ar fi cancerul, datorat unei expuneri involuntare la un mediu toxic sau – unui risc de unu la 100 000 dintr-o expunere voluntară (de exemplu ocupațională).

Insa care este riscul decesului, al cancerului sau al complicațiilor cauzate de un vaccin? Nu există studii riguroase de siguranță cu o putere suficientă pentru a exclude un risc mult mai mare de complicații, chiar și unul din 10000, pentru vaccinuri.

Astfel de studii ar necesita un număr adecvat de subiecți, o durată lungă (ani, nu zile), un grup de control nevaccinat („placebo” trebuie să fie cu adevărat inactiv, cum ar fi salina, nu adjuvantul sau orice antigen – , și luarea în considerare a tuturor evenimentelor ce pot cauza sănătătii (inclusiv a tulburărilor neurodezvoltarii).

Vaccinurile sunt în mod inevitabil riscante, după cum a recunoscut Curtea Supremă și Congresul din S.U.A. Programul de compensare a vătămărilor provocate de vaccinuri a plătit pagube de aproximativ 4 miliarde de dolari, iar obstacolele ridicate trebuie să fie depășite pentru a colecta despăgubiri. Daunele pot fi atât de devastatoare încât majoritatea oamenilor ar prefera sanatatea decat o recompensa de milioane de dolari.

Vaccinul împotriva variolei este atât de periculos încât nu se mai poate obtine acum, în ciuda reactivarii variolei. Vaccinul împotriva rabiei se administrează numai după o expunere suspectată sau la persoane cu risc sporit, cum ar fi medicii veterinari.

Vaccinul antipertussis-impotriva tusei convulsive cu celule întregi a fost retras de pe piața din America, cu un deceniu mai târziu decât de pe piața japoneză, din cauza unor cazuri severe de leziuni permanente ale creierului. Vaccinul acelular care l-a înlocuit este evident mai sigur dar si mai putin eficient.

Raportul risc / beneficiu variază în funcție de frecvența și severitatea bolii, de siguranța vaccinului și de factorii individuali ai pacientului. Acestea trebuie evaluate de către pacient și medic, si nu impuse de o agenție guvernamentală.

Varicela este amenințarea cea mai mediatizata folosită pentru implementarea vaccinarii și este probabil cea mai periculoasa în rândul bolilor prevenite de vaccin, deoarece este atât de contagioasă. Există epidemii ocazionale, în general, începând cu o persoană infectată provenind de undeva în afara S.U.A. Majoritatea, dar în nici un caz toți oamenii care au avut rujeola nu au fost vaccinați.

Aproape toți fac o recuperare completă, cu o imunitate robustă, de lungă durată. Ultima moarte de rujeolă în S.U.A. a avut loc în 2015, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Sunt potențialele complicagii ale rujeolei, inclusiv moartea la persoanele care nu pot fi vaccinate din cauza imunodeficienței, o justificare pentru revocarea drepturilor tuturor americanilor și stabilirea unui precedent pentru restricții și mai mari asupra dreptului nostru de a acorda sau refuza consimțământul pentru intervențiile medicale? În mod clar nu.

Multe complicații grave au aparut dupa vaccinarea cu ROR (vaccinul impotriva rujeolei, oreonului si rubeolei) și sunt enumerate în prospectul producătorului, deși nu s-a dovedit o relație de cauzalitate.

Potrivit unui raport realizat de Cochrane Collaboration-Organizatie Caritabila Britanica -in 2012, “Proiectarea si raportarea rezultatelor de siguranta in studiile de vaccinare ROR, atat pre-cat si post-marketing, sunt in mare masura inadecvate „(citat de Centrul național de informare privind vaccinurile ).

Avocații mandatului afirmă adesea că este nevoie de o rată de imunizare de 95% pentru a obține imunitatea populatiei. Cu toate acestea, în raportul de lege Oregon, Mary Holland și Chase Zachary de la Scoala de Drept NYU argumentează că imunitatea completă a populatiei și eradicarea rujeolei sunt imposibil de realizat, de aceea un obiectiv mai bun pentru populatie ar fi preventia și controlul bolilor.

Cel mai bun rezultat ar decurge, după cum susțin ei, din consimțământul informat, comunicarea mai deschisă și abordările bazate pe studii de piata.

Chiar și fără a ține seama de efectele adverse ale vaccinului, rezultatele vaccinării aproape universale nu au fost complet pozitive. Varicela, când apare, este de patru până la cinci ori mai nociva decât în perioadele de pre-vaccinare, Revistei Lancet Infectious Diseases, din cauza modificării distribuției de vârstă: mai mulți adulți, a căror imunitate bazată pe vaccin a scazut și mai mulți sugari, care nu mai beneficiază de imunitate pasivă de la mama lor imună naturală pentru a le proteja în perioada cea mai vulnerabilă.

Varicela este o problemă dificilă, iar vaccinarea forțata in masa , probabil nu o va rezolva.

Măsuri mai bune de sănătate publică – detectarea din timp, identificarea surselor și izolarea; un vaccin mai eficient și mai sigur; sau un tratament eficient sunt in schimb necesare.

Între timp, cei care aleg să nu se vaccineze acum pot declansa un focar sau pot fi izolați.

Pacienții imunosupresați ar putea alege izolarea în orice caz, deoarece persoanele vaccinate pot, de asemenea, transmite rujeola, chiar dacă nu sunt bolnavi ei insisi.

Probleme pe care Congresul trebuie să le ia în considerare:

Producătorii sunt practic imuni la răspunderea pentru produse, astfel încât stimularea dezvoltării unor produse mai sigure este mult diminuată.

Producătorii pot chiar refuza să pună la dispoziție un produs considerat mai sigur, cum ar fi vaccinul monovalent împotriva rujeolei, în locul ROR (pojar-oreion-rubeolă). Refuzul consumatorilor este singurul stimulent pentru a face un produs mai bun

Există conflicte enorme de interes care implică relații lucrative cu furnizorii de vaccinuri.

Cercetarea posibilelor efecte adverse ale vaccinurilor este anulată, la fel ca și disidențele profesioniștilor.

Există multe mecanisme teoretice pentru efectele adverse ale vaccinurilor, în special la copiii cu creier în curs de dezvoltare și sisteme imunitare.

Rețineți efectele devastatoare ale virusului Zika sau rubeolei asupra dezvoltării oamenilor, chiar dacă adulții pot avea infecții ușoare sau asimptomatice.

Multe vaccinuri conțin viruși vii care intenționează să provoace o infecție ușoară. Creierul copiilor se dezvoltă rapid – orice interferență cu simfonia complexă de dezvoltare ar putea fi distrugătoare.

Vaccinurile nu sunt nici 100% sigure, nici 100% eficiente. Nici nu sunt singurele mijloace disponibile pentru controlul răspândirii bolii.

AAPS – Asociatia Medicilor si Chirurgilor Americani – considera ca drepturile la libertate sunt intransferabile.

Pacienții și părinții au dreptul de a refuza vaccinarea, deși persoanele potențial contagioase pot fi restricționate în mișcările lor (de exemplu, ca în cazul Ebola), după cum este necesar pentru a proteja pe alții împotriva unui pericol clar și prezent.

Persoanele nevaccinate care nu prezintă nici o expunere la o boală și nici o dovadă a unei boli nu reprezintă un pericol clar sau prezent.

AAPS reprezintă mii de medici în toate specialitățile la nivel național.

A fost fondată în 1943 pentru a proteja medicina privată și relația pacient-medic.

Cu respect a ta,

Jane M. Orient, MD, director executiv

Asociația medicilor și chirurgilor americani

preluare http://basarabialiterara.com.md/?p=36610

 

 

 

19/03/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Atenție! Comunismul revine

 

 

 

Imagini pentru miscarea rezist cersipamantromanesc

 

 

 

 

 

 

 La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, Marx și Engels au dorit să unească proletarii din toată lumea și să-i ridice într-o revoluție socialistă împotriva societății capitaliste.

O primă țară în care marxismul a găsit un teren de experimentare a fost Rusia, în care bolșevicii au răsturnat dinastia țarilor dând astfel naștere unei himere împotriva firii – Uniunea Sovietică.

Venirea Primului Război Mondial nu a dat însă ocazia socialismului să se instaureze în țările occidentale, pentru că, proletarii din Europa nu s-au unit împotriva guvernelor lor, așa cum anticipa Marx, ci s-au luptat pentru țările și pentru identitatea lor națională.

A venit apoi marxistul Antonio Gramsci, care a avut ideea de a impune marxismul pe o altă cale, mai insidioasă, prin schimbarea culturii societății occidentale, care să devină astfel pregătită să accepte ideile marxiste.

Astfel a apărut ideea „marșului cel lung” prin instituțiile culturale occidentale, care va transforma radical în doar câteva decenii, gândirea și cultura occidentală, americană și europeană.

În 1923, membri ai Partidului Marxist-Comunist au înființat în Germania, un institut care mai târziu a fost cunoscut ca Școala de la Frankfurt.

Aici își are originea conceptul de teorie critică, care își propunea să conteste standardele acceptate până atunci în toate aspectele vieții, dintr-o perspectivă marxistă.

Imediat ce Hitler a ajuns la putere în Germania și a început Al Doilea Război Mondial, marxiștii Școlii de la Frankfurt au fugit în America, unde au găsit adăpost în New York, la Universitatea Columbia.

Din Școala de teorie critică de la Frankfurt au făcut parte nume de tristă celebritate ca: Max Horkheimer, Georg Lukács, Antonio Gramsci, Charles Reich, Herbert Marcuse, Theodore Adorno, Erich Fromm, Wilhelm Reich.

Aceștia, prin cărțile și activitatea lor, au încercat și în mare parte au reușit, să distrugă fundamentele moralei creștine, temelia pe care s-a dezvoltat Occidentul, înlocuindu-le cu așa zise noi „valori”ca: irelevanța religiei, pesimismul cultural, revoluția sexuală, distrugerea căsătoriei și a familiei, feminismul, identitatea de gen, căsătoria între persoane de același sex etc.

Un mare rol în promovarea acestei ideologii îl are în zilele noastre miliardarul american de origine ungaro-evreiască, George Soroș.

Încă de la începutul anilor ’90, acesta a investit sume imense  în întreaga lume, pentru a crea organizații capabile să disemineze ideile scelerate neomarxiste  în societate. 

Elita academică americană a fost prima infestată cu acest veritabil virus. După universități, marșul a continuat în școlile, liceele, studiourile de la Hollywood și mass media americană.

Nici România nu a făcut excepție, iar Sandra Pralong, prima președintă a Fundației Pentru o Societate Deschisă din țara noastră, finanțată de Soroș, este acum consilier al președintelui României.

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

O pleiadă de demnitari, personalități culturale, jurnaliști, profesori, politicieni au trecut prin această școală de gândire în ultimii 25 de ani.

 

 

Comunismul ideologic originar, care stă la baza tuturor variantelor eşuate ulterior, are la bază câteva idei:

 

– convingerea că ordinea veche a societății nu e bună şi trebuie înlocuită cu una nouă.

– de lucrul acesta e gata să se ocupe minoritatea celor care se autodefinesc a fi cei care au înțeles sensul istoriei, care reprezintă viitorul şi progresul și care trebuie să tracteze restul unei societăți inerte, ce nu înțelege că schimbarea e în interesul ei.

– mijloacele de acţiune pentru dobândirea puterii împlică şi acte ce ies din jocul democratic.

– forțele care se opun progresului sunt credința în Dumnezeu şi instituţia religioasă (Biserica), statul suveran (eventual naţional) şi ataşamentul de patrie, familia burgheză (tradiţională) şi proprietatea privată.

– prin urmare, comunismul declară război religiei şi Bisericii (ateism şi anticlericalism),moralei creștine, statelor suverane (internaţionalism), familiei (eliberarea de sub morala tradiţională) şi proprietăţii private (colectivism şi etatism).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru miscarea rezist cersipamantromanesc

 

 

Anticlericalism (atacuri la orice formă de sprijinire de către stat a cultelor – deşi Constituţia prevede această obligație în sarcina statului indiferent de mărime sau motivul contribuției statului), atac la familia tradițională – susținerea diluării instituției sociale a familiei prin sprijinirea formelor alternative de conviețuire, contestarea identitarismului şi susţinerea fără rezerve a proiectelor de tip globalist (noua denumire a internaţionalismului).

Deocamdată noul comunism a renunțat la confiscarea proprietății private, dar încet-încet se confiscă viața privată.

Procedeele utilizate sunt deseori obstrucționiste şi agresive (#rezist), inclusiv recursul la scandal și atacuri la persoană.

În Vest, comunismul şi marxismul au căpătat forţă în anii hippie; ţineţi minte cântecul „Imagine” al lui John Lennon?

Imaginează-ţi că nu există nici un rai
E uşor dacă încerci
Nici un iad sub noi
Deasupra noastră doar cer
 

Imaginează-ţi că nu există ţări
Nu e greu de făcut
 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Imagine there’s no countries (…) and no religion, too”, „Imagine no possessions (…)”etc;…doar că rezultatele au fost de fiecare dată până acum opuse proiectului originar.

La noi, după tranziţie, comunismul revine în forţă nu prin hippies, ci prin urmaşii lor hipsteri…

Alianţa făcută cu un partid bănuit de a fi fost moşit de fiul unui fost ofiţer de Securitate, nu vine decât să întregească tabloul: atenție la USR!”

 

 

Mișcarea #Rezist – o ideologie neomarxistă, progresistă, anarhistă, internaționalistă, globalistă, care susține Noua Ordine Mondială 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întrebarea este dacă oamenii care au participat la proteste erau în cunoștință de cauză cu privire la ideile și punctele de vedere pe care miscarea #rezist le promovează.

Intrebarea e mai grava pentru creștinii neinformați care ajung să susțină astfel de acțiuni fără să cunoască adevăratelele țeluri ale #rezistenților.

Pentru cine nu a avut timp sa se documenteze despre aceasta organizație, înainte sa îi imbrațișeze sloganurile, ar fi benefic să cunoască ideile de bază pe care se sprijină aceasta:

-susținerea LGBT, adica susținerea și promovarea homosexualilor, lesbienelor,transsexualilor și în general a tuturor minorităților sexuale;

-susținerea ateismului;

-scoaterea crestinismului din școli;

-introducerea orelor de educație sexuală în școli;

-susținerea imigratiei musulmane în zonele majoritar creștine;

-susținerea legalizării avorturilor.

 

 

Mișcarea #Rezist – o ideologie neomarxistă, anarhistă, internaționalistă, ateistă 

 

Este o miscare fondata de ONG-urile lui George Soros in SUA, care se activeaza la orice evenimente care le-ar putea periclita acțiunile , cum ar fi alegerea lui Trump, care nu e de acord cu homosexualitatea, avorturile si alte blestematii sataniste.

De asemenea în România, această mișcare are  printre principalele sale  scopuri dezbinarea poporului și distrugerea creștinismului.

 

 

 

 

 

 

Un argesean a inregistrat marca #rezist si vrea sa-si faca partid

 

 

Astazi, se vorbeste despre un alt concept numit “Marxism Cultural” – concept creat de Scoala de la Frankfurt. Ulterior, Scoala de la Frankfurt s-a mutat la New York, unde si-au pus in aplicare planurile malefice de schimbare a Americii si de incercare de rasturnare a intregii civilizatii pamantene.

La prima vedere, o persoană care află de astfel de planuri malefice, se intreabă: Ce vor acesti oameni? Care este scopul lor? Raspunsul este: O Noua Ordine Mondiala  și un Guvern Mondial Totalitar.

In Scoala de la Frankfurt activau numai radicali de stanga precum Georgy Lukacs, Herbert Marcuse, Aldous Huxley, Antonio Gramsci etc. Acesti indivizi, adepţi ai bolşevismului, s-au intrebat de ce proletarii nu accepta revoluţia comunistă ajungând la concluzia că acestia erau ataşaţi de valorile naţionale (traditie, cultură, istorie, religie).

Teoreticienii marxişti au inţeles că pentru a putea răsturna valorile naţionale, au nevoie de o alta strategie, alta decât cea clasică a revoluţiei anarhiste promovată de Mihail Bakunin.

13

Unul dintre simbolurile principale ale marxistilor este pumnul strâns, care simbolizează revolta proletarilor față de burghezie şi capitalişti.

A fost Comunismul/Socialismul o ideologie pentru proletari?

Răspunsul este categoric nu! Comunismul/Socialismul s-a folosit de proletari pentru a instaura o dictatură.

În zilele noastre neomarxiştii, neocomuniştii, internationaliştii, anarhiştii, globaliştii, încearcă să se folosesască din nou de proletari, dar şi de minoritaţile de tot felul, pentru a-şi pune în practică teoriile aberante prin care încearcă să distrugă fundamentele civilizației noastre .

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/04/29/ce-este-miscarea-rezist/

 

 

 

Vă lăsăm  să descoperiți mai multe detalii extrem de interesante, în acest film documentar american intitulat „Cultural Marxism – The Corruption of America” realizat de James Jaeger, subtitrat în română, care beneficiază de comentariile unor reprezentanți de seamă ai curentului conservator din America: Pat Buchanan, Ron Paul, Ted Baehr, G. Edward Griffin, Edwin Vieira, Michael Badnarik, Larken Rose, Stefan Molyneux și Walter Reddy.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

  1. http://www.activenews.ro/stiri-social/Coincidenta-Protestatarii-anti-Trump-din-SUA-folosesc-acelasi-rezist-ca-si-protestatarii-anti-PSD-de-la-Bucuresti.-Mesaje-impotriva-presedintelui-SUA-in-Piata-Victoriei-141033

  2. https://www.cocoon.ro/tu-stii-ce-inseamna-miscarea-rezist-te-ai-informat-inainte-sa-pronunti-rezist-in-timpul-protestelor-chiar-crezi-ca-esti-de-acord-cu-ideile-lor-crestinii-intra-in-conflict-direct-cu-aceasta-miscar/

  3. adev.ro/ol9ql3

  4. https://www.dzr.org.ro/miscarea-rezist-o-ideologie-marxista-anarhista-internationalista/#

     6. http://www.justitiarul.ro/cine-se-afla-in-spatele-protestelor-rezist-portrete-de-tefelisti-tineretul-frumos-si-liber-de-profesie-mitingisti-i/

      7.Gabriel Popa Stiri pentru Viata 

      8. https://www.activenews.ro/stiri-social/FILM-DOCUMENTAR-Marxismul-Cultural-plaga-nevazuta-care-a-corupt-America-si-care-ameninta-si-      Romania. 

 

05/03/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: