CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Deși a înregistrat cea mai mare recoltă de grâu obținută vreodată, România crește prețul pâinii și importă pâine congelată…

Producătorii iau în calcul scumpirea pâinii, dar nu vor să facă estimări  până la finalul recoltei

Ministerul Agriculturii a anunțat că anul acesta cantitatea totală de grâu recoltată este de 11,4 milioane de tone, cea mai mare obținută vreodată de România.

Cifre record au fost înregistrare sau sunt așteptate și la producția celorlalte cereale – orz, orzoaică, dar chiar și la rapiță, consemnează https://www.ziuanews.ro/ import-m-p-ine-de-i-avem-cea-mai-mare-produc-ie-de-gr-u-din-toate-timpurile.

„​Asta demonstrează doar trei lucruri: unu – că România are un potențial agricol imens care trebuie exploatat; doi – că fermierii români pot să contribuie consistent la securitatea alimentară a României și trei – că avem nevoie urgent de o strategie de gestionare a apei foarte bine finanțată, pentru că se demonstrează că, atunci când avem apă, când fermierii au acces la apă, producțiile pot fi foarte mari”, spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Marii producători se plâng de altceva și arată spre stat că nu face suficient să asigure recolte și mai bune. Cea mai mare problemă pentru agricultura industrială este fărâmițarea terenului și faptul că statul încurajează fermele mici, în detrimentul celor mari.

„​Noi suntem țara cu agricultura cea mai polarizată. Avem cele mai mari ferme din Europa, probabil din lume, avem ferme de zeci de mii de hectare, de 50 de mii de hectare, dar avem și celelalte exploatații foarte mici. Dacă, în cazul exploatațiilor foarte mici unde se lucrează pe suprafețe foarte mici, este nevoie de o comasare rapidă a terenurilor, în schimb exploatațiile foarte mari au deja o dimensiune economică suficientă care le face să reziste pe piață și să asigure aceste producții foarte mari „, explică Adrian Oros paradoxurile agriculturii Românești.

Producțiile record de cereale ale României s-ar putea să nu se reflecte în prețul pâinii, la care se așteaptă scumpiri. La nivel mondial, tona de grâu se vinde scump, la peste 200 de euro în portul Constanța. Prețul record este influențat de două componente – pe de o parte producția globală a fost mai mică cu 16 milioane de tone față de anul trecut, iar pe piața cerealelor a apărut, în 2021, o cerere surpriză din partea Chinei – 40 de milioane de tone. Cerealele ar fi destinate înlocuirii furajelor pentru animale. Cu cerere mare, peste producție, și prețul crește.

„​Exportăm foarte mult grâu pentru că producem foarte mult grâu. Nu avem nevoie pentru consumul intern decât un sfert din cantitatea pe care o am produs-o. Atunci este normal să exportăm foarte mult grâu”, spune ministrul Adrian Oros.

Din România exportă, în general, multinaționalele din domeniul agriculturii.

”Nu importăm multă pâine, cca. 20 de mii de tone pe an, ceea ce nu înseamnă mult lucru. Doar un kilogram de pâine din cele 78 de kilograme pe care le mâncăm pe an este din import”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Patronatului din industria pâinii Rompan, Aurel Popescu.

Prețul pe care îl plătește România pe kilogramul de pâine congelată din import este însă de 13 ori mai mare ca cel pe care îl încasăm pe kilogramul de grâu plecat la export.

Nu exportăm produse procesate pentru că, pe de o parte, nu există suficiente spații de depozitare și, pe de cealaltă parte, nu există aparatură de procesare pentru producțiile record. Reprezentanții patronatelor din industria pâinii mai identifică o altă cauză care i-ar scoate de multe ori de pe piața internațională.

„Piață găsim noi, dar ne ducem cu făina la export și ne întâlnim cu Rusia și cu Turcia care nu sunt țări membre UE și care subvenționează exportul și ele câștigă”, arată Aurel Popescu.

De probleme e conștient și ministrul și spune că în aceste momente fix la asta lucrează Lansează noi programe de investiții în agricultură, unele chiar pentru depozitare și procesare. Până atunci, îi roagă pe producători să mai aștepte cu vânzarea grâului, că prețul va mai crește.

19/09/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , | Un comentariu

Cine a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc ?

Grafic: https://www.mesageruldesibiu.ro

Cîțu a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc

Mă feresc să folosesc în exprimări de orice fel ar fi ele, în scris, sau verbal, adjective exaltate, menite doar să atragă atenția, nicidecum acoperite de grozăvia faptului la care mă refer, scrie jurnalistul Mirel Curea în https://www.infobrasov.net/citu-a-ingropat-romania-in-dobanzi-mai-mari-decat-cele-ale-tuturor-tarilor-ue-la-un-loc .

Sunt însă situații în care niciuna din sculele din raftul limbii române nu este suficientă pentru exprimarea consternării, moment în care nu mai pot spune decât „sunt mut”.
Astfel, am rămas mut în fața unei dezvăluiri făcute zilele trecute pe blogul săi, de analistul financiar Radu Soviani.

Din motive de neînțeles, nu a produs un cutremur în societatea românească, nu i-a scos pe oameni în stradă, nu a dus la protagonistului în fața vreunui procuror și nici măcar în fața Parlamentului.

Să o parcurgem:

Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul României a îndatorat populația și companiile cu împrumuturi mai mari decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro împrumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adăugat 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro și 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.

Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică, de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom, sau de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia, sau de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex.
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni din noiembrie 2019 și până în martie 2021 a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot: petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie.

Cum se finanțează această îndatorare?


Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană: cu 2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE.”

Subliniez, analiza lui Radu Soviani nu conține absolut nicio presupunere sau speculație, ea este bazată integral pe datele făcute publice de Banca Central Europeană.
Cum să-și exprimi uluiala? Cu „halucinant!”, cu „senzațional!”, cu „nemaivăzut!”? Este mult prea puțin. Cum spuneam, în față unui asemenea fapt, nu poți decât să rămâi mut? Și mai poți face încă vreo câteva chestii.
Una, ar fi să înțelegem de ce Florin Cîțu refuză la absolut să dea vreo explicație, fie publică, în fața presei, fie politică, în fața Parlamentului, cu privire la banii împrumutați, cu privire la dobânzile sălbatice pe care le-a așezat în spinarea românilor pe multe zeci de ani. Este clar, de ce refuză: pentru că nu are ce explicație să dea.

Ce explicație poate exista pentru faptul că o țară săracă, așezată în coada UE, plătește dobânzi mai mari decât suma dobânzilor plătite de toate țările Uniunii la un loc?

Altă chestie care ar putea fi făcută, ar fi ca românii să-l întrebe, peste tot pe unde dau nas în nas cu el, „Florine, cât la sută ți-ai tras pe dreapta?”.

În lipsa oricărei explicații – Cîțu refuză de un an să sufle ceva despre împrumuturile pe care le face în numele românilor – întrebarea este una absolut legitimă.

Nu în cele din urmă, devine din ce în ce mai limpede motivul pentru care Florin Cîțu are o din ce în mai solidă susținere în vederea preluării funcției de președinte PNL, primul tronson de drum bătătorit pentru Cotroceniul care va rămâne liber, la sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Johannis.

Un asemenea personaj este aur de 24K, este platină pură, pentru regizorii tragi-comediei aflată la al 31-lea sezon, ”România, țară liberă și democrată”.

Concluzie: ”Din 2020 până acum, guvernul toxic a împrumutat peste 50 de miliarde de euro”, susține deputatul Bogdan Trif într-un comunicat de presă.”Cu fiecare zi care trece fără ca românilor să le fie prezentat pe ce s-au dus banii și care este planul Guvernului pentru reducerea datoriei istorice, e tot mai clar abuzul în serviciu de care se face vinovat Florin Cîțu!”.

13/09/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Un decalog extrem de util al Marii resetări

Scriitorul Alexandru Petria, despre derapajul rasist al lui Tismăneanu: "E  o scârnăvie. Îl apăr din principiu"

Alexandru Petria: O critică a Marii Resetări

Volumul lui Klaus Schwab, preşedinte al Forumului Economic de la Davos, secondat de Thierry Malleret, punctul de plecare al op-ului de față, are constituție ideologică, ideologie cu șanse să fie pusă în practică în U.E, scrie scriitorul Alexandru Petria preluat de Romanian Global News.
„Schwab este, la urma urmei, un fel de personificare a UE: un german care gândește în engleză, cu Oda bucuriei ca nimb deasupra capului său chel și cu imperativele management-ului în inimă.”, îl descrie plastic Modeste Schwartz.

Prietenul ziarist Ambrus Bela a schițat un decalog extrem de util al Marii resetări, în revista Qmagazine, unde găsim:


„1) Blocări pandemice perpetue și controale economice până când populația se supune tiraniei medicale
2) Pașapoarte medicale și urmărirea contactelor interpersonale, ca parte a vieții de zi cu zi
3) Cenzurarea tuturor vocilor care se opun agendei
4) Activitate economică redusă în numele stopării „schimbărilor climatice”
5) Pauperitate și pierderea proprietății private
6) Introducerea „venitului de bază universal” pentru o generație de persoane dependente și disperate
7) O societate fără numerar și un sistem de monedă digitală în care confidențialitatea tranzacțiilor de orice fel este complet ștearsă
Crearea unei „economii comune” în care nimeni nu va deține nimic (afară de „elite”) și producția independentă este scoasă în afara legii
9) Ștergerea frontierelor naționale și sfârșitul suveranității și autodeterminării
10) Centralizarea puterii politice globale în mâinile „elitei”.


„La fel ca majoritatea doctrinelor de „calea a treia” proclamate în secolul al XX-lea, cea a lui Schwab este (…) o teorie vagă, destinată să mascheze realitatea unui fascism – nu în sensul pe care teoreticieni precum Gentile l-ar fi putut da cuvântului, ci, mai prozaic, în sensul istoric lăsat moștenire de către experiența regimurilor totalitare nesovietice din secolul al XX-lea: realitatea unui sistem care combină arbitrarul statului colectivist cu nerușinatele inegalități ale capitalismului de piață, în cadrul unui sistem pur oligarhic; pe scurt: tot ce e mai rău din ambele lumi din perioada Războiului Rece, dar vândut cu ajutorul unui marketing care pretinde că îmbină, de fapt, avantajele ambelor”, scrie Schwartz. Pe aici pulsează și percepția mea.
Ideologia Marii Resetări merită combătută prin întregul arsenal al mijloacelor la îndemână, din responsabilitate.

Ne-ar arunca într-o narațiune totalitară, bucurie doar a idioților. Ar distruge umanitatea în forma pe care o cunoaștem.
Nu-s pe aceeași linie cu Schwartz când este luată în derâdere sau considerată o capcană, pentru supunerea populației, ideea venitului universal de bază, una dintre coordonatele doctrinei politice pe care am schițat-o, dignitismul.

Nu arunci apa din sticlă, în deșert, numai pentru că au băut din ea și tâlharii.
Eseul lui Modeste Schwartz reprezintă un maraton de erudiție, cu o stilistică memorabilă, chit că presupune o lectură nu tocmai uşoară, dar rezultatul merită. Un text al unui intelectual neînregimentat, având alter ego libertatea.

13/09/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: