CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Analist german: După pandemie, vine criza economică…

 

 

 

Albrecht Ritschl

 

 

 

Albrecht Ritschl este specialist în istoria economieiDin 2007, el predă la London School of Economics.

În cele ce urmează, într-un interviu acordat Deutsche Welle, el a expus succint câteva considerații privitoare la iminența crizei economice mondiale.

Suntem de abia la începutul crizei. Aceasta poate deveni la fel de gravă precum criza economică mondială din anii 30 ai secolului trecut. Nici scăderea Produsului Intern Brut cu 20 de procente nu este complet exclusă. Perspectivele sunt sumbre și depind de durata perioadei de carantină. 

Criza Corona are multe puncte comune cu economiile din timpul războaielor, a explicat Albrecht Ritschl.

Ea poate ajunge la nivelul crizei economice mondiale din anii 30. Dar Germania este bine pregătită.

Diminuarea cererii, scăderea producției, șomajul în masă, criza financiară urmată apoi de criza publică a datoriilor.

Comparațiile nu sunt indicate, dar cea mai asemănătoare este situația economică din timpul războiului. În timpul conflagrațiilor mondiale au fost închise restaurantele, micile magazine și afacerile artizanale.

Motivul, în acel context, era evident obținerea de resurse necesare în economie pe timp de război. Ceea ce nu se întâmplă acum. Aceasta este marea diferență.

Dar putem afirma de pe acum că anumite sectoare se vor contracta precum în timp de război. În anumite domenii, economia a scăzut atunci cu până la 70 de procente.

Cu toții ne întrebăm când ne vom confrunta cu probleme de aprovizionare sau conflicte sociale violente. Vedem că politicienii de peste tot intră în panică. Panica e foarte vizibilă la președintele american, care a promis să repornească economia după Paște. Nimeni nu știe cum a ajuns la această concluzie. Dar de multe ori, calculele politice funcționează diferit față de aprecierile experților.

La nivel internațional asistăm la extinderea politicii monetare, ceea ce specialiștii numesc „helicopter money”. Avem exemplul SUA. Dar și șomajul tehnic din Germania este în principiu același lucru.

Și acestea sunt măsuri care se luau în timpul războaielor mondiale.

În principiu, este vorba despre stingerea financiară a încendiului. Sunt reacții, dar nu decizii care dau dovadă de putere creatoare. Cea mai mare necunoscută rezidă în măsurile de izolare și efectele lor. Sunt remediile drastice mai grave decât boala? O temă intens discutată în aceste zile.

Nu se știe dacă vom ajunge la inflație. Economiștii au prevăzut o inflație după criza financiară din 2008. Și toți, aici mă includ și pe mine, s-au înșelat. Vreau să spun că nu putem preconiza nimic. Dar, chiar cu riscul de a mă face din nou de râs, susțin că pericolul există.

Efectul principal se regăsește în modificările stilului de lucru în domeniul industrial și nu numai. Exemplul tipic este că acum lucrăm de acasă. Și pot să îmi imaginez că mulți vor continua să lucreze și după izolare din sistemul home office. Marile conflagrații, marile crize s-au soldat cu modificări la nivelul producției.

Primul Război Mondial a dus la implicarea femeilor în activități remunerate, recunoașterea sindicatelor, stabilirea zilei de lucru de 8 ore, acceptarea dreptului universal de vot. În anii 30 au încercat cu disperare să întoarcă roata.

După cel de-al Doilea Război Mondial s-a impus producția industrială în masă, societatea de consum, ca și accesul în masă la educație. Toate sunt exemple care au urmat marilor crize.

Reala forță necesară refacerii după criză este nivelul datoriei publice. Atunci când statul are un nivel relativ scăzut al datoriei publice înainte de criză, ceea ce implică și posibilitatea de a acționa în domeniul politiciii fiscale, acesta își va reveni mai repede și mai bine din criză.

State care nu dispuneau de astfel de rezerve au avut de luptat cu datorii publice imense. Exemplul clasic după criza din 2008 este Europa de Sud, care va avea probleme similare și acum.

Germania a reușit, prin atât de contestata politică fiscală strictă, să își asigure rezerve pentru a acționa după criză la nivel extins. Astfel, Germania se poziționează foarte bine.

Dar în Germania avem problema că suntem mai dependenți de contextul internațional decât marea majoritate a economiilor puternice.

Altfel spus, suntem mai interesați decât restul ca și vecinilor noștri să le meargă bine,  spus specialistul german în interviul consemnat pe https://www.dw.com/ro/specialist 

 

 

 

30/03/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Pandemia de coronavirus a readus în memorie straniile premoniții din 2015 ale miliardarului Bill Gates

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pandemia de coronavirus a readus în memorie o conferință din 2015 a lui Bill Gates, în care fondatorul Microsoft avertiza: „Nu suntem pregătiți”. Acum cinci ani, Bill Gates explica într-o conferință TED că umanitatea ar trebui să se teamă mai mult de viruși decât de rachete nucleare. „Viitoarea epidemie? Nu suntem pregătiți”, spunea miliardarul.


„Când eram mic, catastrofa de care ne temeam cel mai mult era un conflict nuclear”, explica el.

„Dar dacă există ceva care să omoare 10 milioane de oameni în deceniile următoare, probabil că va fi vorba mai degrabă de un virus extrem de contagios decât de un război (…)

Am investit mult în descurajarea nucleară și foarte puțin într-un sistem pentru stăvilirea epidemiilor. Nu suntem pregătiți.”
În 2015, filantropul globalist, angajat în cercetarea științifică printr-o fundație pe care a înființat-o împreună cu soția sa, evoca apariția unui „virus necunoscut care ar putea provoca moartea a milioane de persoane și pierderi financiare de 3000 de miliarde de dolari în toată lumea”. […]

 

„Data viitoare s-ar putea să fim mai puțin norocoși”, avertiza Gates. „Imaginați un alt virus cu care majoritatea oamenilor se vor simți suficient de bine pentru a lua avionul sau a merge la supermarket (…) Alte variabile ar putea înrăutăți de o mie de ori lucrurile: de exemplu, un virus capabil să se propage prin aer, cum a fost gripa spaniolă în 1918.”

Bill Gates pleda pentru stabilirea unui „sistem de sănătate mondial”, cu unități medicale mobile și rezerviști.

  Banca Mondială estimează că o epidemie mondială de gripă ar diminua bogăția mondială cu 3000 de miliarde de dolari, pe lângă milioane de morți.”

În 2009, și CIA avea o premoniție legată de o pandemie devastatoare: în raportul său despre starea lumii în 2025, analiștii agenției de spionaj imaginau apariția unei „noi maladii respiratorii umane virulente, extrem de contagioase”.

Și CIA a prevăzut cu multă acuratețe circumstanțele în care virusul ar putea apărea:

„Dacă se declară o maladie pandemică, aceasta se va petrece neîndoios într-o zonă cu o foarte mare densitate a populației, cu o mare apropiere între oameni și animale, așa cum există în China și în Sud-Estul asiatic, unde populațiile trăiesc în contact cu animalele”.

Or, specialiștii apreciază că epidemia cu COVID-19 a apărut într-o piață din Wuhan, unde exista o puzderie de animale exotice.

Autor: Adrian Pătrușcă

Sursa: evz.ro

19/03/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Epidemia de coronavirus și inexplicabila repetare a pandemiilor la fiecare 100 de ani

 

 

 

 

Epidemia care lovește la 100 de ani – coincidență sau mână criminală?

 

 

 

 

Panica pune încet-încet stăpânire pe întreaga lume pe măsură ce bilanțul epidemiei de coronavirus din China se agravează. La ora actuală sunt mii de cazuri la nivel mondial răspâ ndite nu doar în China și Asia, dar  și pe alte continente.

Ceea ce pare și mai ciudat, este că practic la fiecare 100 de ani omenirea este confruntată cu pandemii catastrofale, iar numărul victimelor din ce în ce mai mare.

Astfel, în timp ce organizațiile internaționale se codesc să declare o pandemie, oamenii și-au adus aminte că acum 100 de ani, în 1920, lumea se confrunta cu apogeul unei epidemii de gripă spaniolă,  care debutase în 1918.

A fost un dezastru greu de imaginat – 500 milioane infectați la nivel mondial, iar stimările privind numărul morților merg de la 50 la 100 de milioane de oameni.

La 1820 lumea se lupta cu o epidemie de holeră, care a decimat Asia  și a ajuns până în Europa și al cărei bilanț catastrofal nu a putut fi niciodată stabilit. Ne putem face doar o idee despre mortalitatea ridicată a epidemiei dacă ținem cont că numai în Bangkok, în Tailanda,  au murit 30.000 de oameni.

La 1720, epidemia de ciumă bubonică din Europa a distrus populația orașului francez Marseille, provocând moartea a 50.000 deoameni  în oraș și încă 50.000 în ținuturile învecinate.

 La începutul anilor 1600, epidemia de tuberculoza, cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma Alba, a devastat populația europeana timp de aproximativ 200 de ani, ucigând fiecare al saptelea purtator. Mai tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta in cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul secolului XIX, 10% din totalul deceselor erau cauzate de tuberculoză.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este prea devreme să spunem ce ne așteaptă de la actuala epidemie, dar perspectivele sunt înspăimântătoare. Potrivit specialiștilor, rata mortalității în cazul infecției cu coronavirus este de 15%, mult mai mult decât alte infecții similare, în care mortalitatea este de doar 3%.
La fel de grav este faptul că specialiștii chinezi au anunțat că boala se poate transmite încă din perioada de incubație, cu mult înainte ca purtătorul să dea semne de boală.

Această posibilitate face ca toate măsurile de control luate pe glob să fie inutile. Controalele de pe aeroporturi nu servesc la nimic dacă un pasager purtător de coronavirus se prezeintă perfect sănătos, fără febră, fără măcar să strănute. Este foarte posibil ca oamenii aceștia să umble o săptămână sau două printr-un oraș european, împrăștiind coronavirusul în stânga și-n dreapta.

Am putea crede că este un mod prin care planeta mai reduce din populație, dar la fel de bine ne putem întreba dacă nu este vorba de forțe obscure care încearcă același lucru.

Tot mai multă lume vorbește de o armă biologică, de un virus scăpat din laborator sau pur și simplu un virus plantat discret – nu întâmplător în China, o țară care deranjează prin puterea economică.

Iar efectele se văd, coronavirusul nu a lovit puternic doar populația, ci și economia Chinei, scrie https://bpnews.ro/ /epidemia-care-loveste-la-100-de-ani-coincidenta-sau-mana-criminala/

22/02/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: