CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DE CE NU RENUNȚĂ KREMLINUL SĂ PROVOACE ȘI SĂ ÎNTREȚINĂ CONFLICTELE ÎNGHEȚATE DIN JURUL RUSIEI?

Pe hartă: Lungul șir al conflictelor înghețate în spatele cărora se află Moscova. O listă pe care se afla inclusiv Transnistria.

DE CE NU ARE PLANETA ÎNCREDERE ÎN RUSIA

Cunoscutul jurnalist Sorin Roșca Stănescu scrie în publicația online https://inpolitics.ro/de-ce-nu-are-planeta-incredere-in-rusia, că Kremlinul ar trebui să renunțe la o componentă esențială a doctrinei sale militare și politice – la generarea și menținerea așa-numitelor conflicte înghețate.

Conflictele înghețate sunt născute în urma unor confruntări militare generate de Federația Rusă, soluționate aparent printr-un armistițiu, dar care nu are decât valoare temporară.

Oricând, un conflict înghețat poate fi dezghețat printr-o simplă apăsare pe buton de la Kremlin, astfel încât Moscova să poată întreține la punctul de fierbere războaiele hibride pe care le-a generat și pe care le-a integrat doctrinei sale politice și militare.
Și ce avem în jurul Federației Ruse? Să facem o enumerare succintă
:

Un conflict înghețat în Nagorno Karabah, prin care Moscova ține în șah Armenia și Azerbaidjan.

Un alt conflict înghețat, prin care a fost creată o nouă entitate statală, tot nerecunoscută internațional, în Transnistria.

Conflictele înghețate până de curând, azi dezghețate, din Ucraina, prin care Federația Rusă încearcă să își adjudece definitiv nu numai Peninsula Crimeea, nu numai Donbasul, cu Donețk și Lugansk, nu numai Insula Șerpilor, ci și întreaga coastă a Mării Negre, iar dacă se poate, inclusiv Odesa și spațiul terestru până la Sulina.

În Cecenia, dacă ne amintim, sub conducerea lui Vladimir Putin, Federația Rusă a făcut prăpăd.

Un prăpăd similar cu cel provocat acum în Ucraina, dar pe care democrațiile occidentale s-au făcut că nu-l văd, întrucât Vladimir Putin a inițiat la timpul respectiv o mare jonglerie.

S-a alăturat declarativ luptei împotriva terorismului și le-a pus pecetea de teroriști luptătorilor ceceni pentru libertate.

Iar acum, chiar dacă vedem batalioane cecene luptând alături de Federația Rusă împotriva ucrainenilor, ar fi bine să nu ne lăsăm înșelați. Cecenii nu îi iubesc pe ruși. Și nu au încredere în promisiunile Kremlinului.
Mergând mai departe în istorie, putem observa cu ușurință că între Rusia și China, care aparent s-ar afla într-un parteneriat economic și chiar politic, există un diferend de amploare nerezolvat. Tot teritorial.

În continuare, China susține că un vast teritoriu care îi aparține a fost confiscat de ruși. E vorba de Manciuria.

Federația Rusă se află într-un diferend, tot de natură teritorială, e vorba de Insulele Kurile, și cu Japonia. Și nu am deloc pretenția că am epuizat toate exemplele. Teritoriile României au fost practic pe parcursul întregii istorii cotropite de ruși.

Culmea este că rușii au ocupat de mai multe ori Țările Române, în calitate de aliați, și nu au plecat decât cu greu și după mult timp, decât în calitate de adversari. De fiecare dată, angajamentele Moscovei nu au fost onorate. Fie că au fost scrise, fie că au fost verbale.
În consecință, Rusia de azi poate să aibă aliați temporari, poate să întrețină parteneriate cu alte state, dar nu prea poate să aibă prieteni.

Desigur, sunt nenumărați politologi care, într-o logică machiavelică, afirmă că relațiile între state nu se bazează pe prietenie, ci doar pe interese. E posibil. Numai că interesele pe termen lung nu pot fi susținute în afara respectării cuvântului dat. Ori respectarea cuvântului dat este premiza unui raport de încredere.
Doar prin forță militară, doar prin combinații pe tabla de șah politică, doar prin aranjamente geopolitice, dar în absența credibilității, Federația Rusă nu poate niciodată redeveni o putere globală.O alternativă la globalismul promovat de Statele Unite.

Iar primul pas pentru redobândirea încrederii, dacă acest lucru mai este posibil într-un viitor apropiat, este schimbarea acelor conducători care s-au dovedit a fi duplicitari, mincinoși și perverși.

16/09/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Financial Times: Europa trebuie să devină o putere politică globală

Criza provocată de invazia Rusiei în Ucraina a creat noi forme de cooperare între statele membre UE.

Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina zguduie Uniunea Europeană, accelerând transformarea ei într-o putere politică deplin suverană, care se adaugă actualei sale puteri economice.

UE a devenit mai puternică în urma unei serii de crize. Europa economică a clădit o monedă unică puternică și stabilă, făcând ca epoca sistemelor unei rate de schimb flexibile să devină o îndepărtată amintire.

Totodată după criza datoriilor suverane din zona euro, organizația și-a întărit sistemul financiar și pârghiile de ordin monetar.

Cel mai recent, ripostând în fața pandemiei de Covid-19, Uniunea Europeană și-a creat structuri economice convergente și o capacitate bugetară comună și de asemenea a pus bazele unei “Europe a sănătății”. Iar acum, ripostând în fața invaziei Rusiei din Ucraina, dincolo de impunerea rapidă a unor sancțiuni împotriva Moscovei, EU a trecut la acțiuni concrete în patru domenii.

Mai întâi, o “Europă a apărării”. UE capătă noi dimensiuni în sectorul apărării. După summit-ul de la Versailles din luna martie, UE și-a consolidat, și-a sporit și a coordonat investițiile naționale și europene în capacitățile de apărare.

Ea a lansat totodată niște inițiative financiare comune, cum ar fi Fondul European pentru Apărare, și o nouă structură care să răspundă pericolelor din sectorul informatic. Referendumul din luna iunie în favoarea aderării Danemarcei la politica europeană de apărare este un semn al acestei dinamici accelerate.

În al doilea rând, “Europa suveranității industriale”, concentrată asupra energiei, asupra tehnologiei digitale și asupra industriilor. În lunile următoare, Europa va continua să-și reducă drastic dependența energetică de Rusia prin economii de energie coordonate, așa cum au fost ele aprobate de Consiliul UE la sfârșitul lunii iulie, prin diversificarea aprovizionării și prin mecanisme de solidaritate bazate pe necesarul energetic al fiecărui stat membru.

Asta va începe să transforme uniunea energetică într-o realitate palpabilă. Dar este doar începutul. Strategia de tranziție energetică rapidă, adoptată în iunie, va fi factorul-cheie pentru a ne asigura că suveranitatea energetică europeană se află pe niște baze stabile.

Mai mult, grație programului UE Generația Următoare, un program de finanțare în valoare de €750 miliarde, lansat în urma crizei provocate de pandemie, programele la nivelul întregii Europe creează totodată niște puternice capacități în domenii precum tehnologia digitală, sănătatea, hidrogenul și semiconductorii.

Pentru a veni în sprijinul unor atât de mari investiții pe planul apărării și al industriei, reglementările fiscale ale UE trebuie să evolueze, așa cum au susținut premierul italian Mario Draghi și președintele francez Emmanuel Macron în luna decembrie.

În al treilea rând, “Europa democrației”. UE va continua să își afirme identitatea ca forță democratică puternic ancorată în statul de drept. În această privință, nu există și nici nu va exista vreodată un compromis și nu se va arăta nicio indulgență față de cei care, atât din Europa, cât și din afara ei, caută să îngrădească libertatea și integritatea proceselor noastre electorale, independența noastră, imparțialitatea sistemelor juridice sau lupta împotriva corupției.

În sfârșit, există și o “Europă ca forță geopolitică”. UE trebuie să devină o ancoră de stabilitate pentru întregul continent european. Nu pot exista jumătăți de măsură în contextul acestui război hibrid lansat de Rusia: războiul său imperialist din Ucraina și folosirea energiei și a alimentelor ca arme menite să destabilizeze o lume întreagă.

Tocmai în acest context, ar trebui să înțelegem pasul istoric făcut prin acordarea statutului de candidat Ucrainei și Moldovei, prin recunoașterea statutului european al Georgiei, precum și prin deschiderea negocierilor cu Macedonia de Nord și cu Albania.

UE trebuie să lege Balcanii de Vest de familia europeană, căreia această regiune îi aparține din punct de vedere geografic, istoric și cultural.

Nu suntem naivi: știm că UE trebuie să facă niște reforme ca să poată funcționa eficient într-o Europă lărgită.

Asta implică guvernarea instituțională, precum și factorii decizionali, cum ar fi repunerea în discuție a regulii unanimității și a votului majoritar calificat în anumite probleme legate de politica europeană comună de securitate sau de impozite.

Acesta este scopul Uniunii Politice Europene propuse de președintele francez Macron: consolidarea stabilității europene prin cooperare în probleme de politică externă și de securitate, colaborarea în sectorul comercial, în cercetare și educație.

27/08/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Propaganda rusă CONTINUĂ SĂ DEVERSEZE MINCIUNI NERUȘINATE : ”Dacă Basarabia rămânea parte a României, ar fi fost o regiune subdezvoltată, cu o populație de analfabeți aserviți românilor”

Studenți moldoveni fluturează steaguri naționale și scandează sloganuri în timpul unui protest după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din țara lor natală, Republica Moldova, în fața sediului ambasadei Republicii Moldova la București, România, 14 noiembrie 2016.

Foto: ©EPA/ROBERT GHEMENT- Studenți moldoveni flutură steaguri naționale și scandează sloganuri în timpul unui protest după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din țara lor natală, Republica Moldova, în fața sediului ambasadei Republicii Moldova la București, România, 14 noiembrie 2016.

Dezinformare

Potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă, populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slugărească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României.

Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.

ȘTIRE: „Să ne imaginăm pentru o secundă că în cel de-al Doilea Război Mondial ar fi învins nazismul.

Hitler ar fi fost totul pentru noi, iar comunismul și evreii – răul mondial, iar românii în Moldova, pardon, ar fi fost în Basarabia domnii, „rasa superioară” și stăpâni. Maximum la ce ar fi putut spera actuala noastră clasă politică ar fi fost două-trei clase în școala bisericească, ca să poată să semneze, să scrie denunțuri și să numere vacile.

De ce i-ar fi trebuit „turmei” care trebuia să îngrijească vacile și berbecii educația de calitate? Ca să stai la coada vacii e suficient să numeri până la 100 și să poți citi ordinele „domnilor”. Și nu am fi avut nici școli, nici universități, nici Academia de Științe”.

Realitate

NARAȚIUNE: Dacă Republica Moldova ar fi fost parte a României, era o regiune subdezvoltată, cu o populație de analfabeți aserviți românilor.

CONTEXT/ETOS LOCAL: În Republica Moldova au fost reabilitate sau construite mai multe cimitire sau monumente dedicate ostașilor români care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, acțiuni care au fost criticate de unii politicieni sau mass-media rusă și/sau pro-rusă, care le califică drept semne ale unei renașteri a fascismului. Criticile au fost însoțite de reluarea unor narațiuni utilizate prima oară de propaganda sovietică.

În istoriografia, literatura și cinematografia sovietică, militarii români care au luptat în Al Doilea Război Mondial au fost prezentați ca fasciști care au nimicit populația locală, această narațiune fiind o continuare a uneia similare apărute imediat după 1918 despre „jandarmul român” care a bătut basarabenii după unirea Basarabiei cu România.

La fel, perioada dintre 1918-1940, după unirea Basarabiei cu România este considerată de sursele respective drept ocupație, în conformitate cu tezele moldovenismului privind existența a două limbi și popoare diferite.

OBIECTIV: Să readucă în memoria colectivă asocierile promovate în perioada sovietică dintre România/români și fascism și să elogieze perioada sovietică.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Unirea Basarabiei cu România a fost decisă în primul rând la Chișinău, fiind votată de Sfatul Țării, în contextul în care, pe fondul prăbușirii Imperiului Țarist și al războiului civil, teritoriul dintre Prut și Nistru era în pericol, așadar nu a fost vorba de o „ocupație românească”. De notat că teritoriul respectiv nu se unise benevol cu Imperiul Țarist, care îl capturase în cursul expansiunii sale către vest. În Imperiul Țarist, Basarabia a fost tratată ca o gubernie îndepărtată, subdezvoltată, cu populația locală (românească) concentrată în zona rurală. Fenomenul nu a dispărut după ce Basarabia a fost capturată de URSS, când populația românească a fost ținta unor persecuții la scară largă (deportări în masă, arestări, execuții). Atât în perioada țaristă cât și în cea sovietică, elitele provinciei au fost în cel mai bun caz rusificate, atunci când nu erau aduse direct din afară. Mai mult, teritoriul care reprezentase Basarabia din RSSM a fost păstrat ca o zonă predominant agricolă, dezvoltarea industrială fiind rezervată Transnistriei. Având în vedere toate aceste argumente, se poate spune că subdezvoltarea e un fenomen asociat mai degrabă cu ocupația țaristă și cu cea sovietică.

După prăbușirea URSS, România a devenit țara care a investit cel mai mult în educația tinerilor din Republica Moldova. Anual oferă locuri în universitățile și liceele sale pentru tineri din Republica Moldova, oferindu-le burse mai mari decât cele din Republica Moldova. În cadrul unui acord de grant oferit Republicii Moldova, România reparase peste 900 de grădinițe și a investit pentru reparația și extinderea Liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, o regiune rusofilă.

Pentru a avea un indiciu cu privire la care ar fi fost nivelul de dezvoltare al teritoriului dintre Prut și Nistru dacă ar fi făcut în continuare din România, ne putem uita la gradul de dezvoltare a acesteia. PIB-ul României pe cap de locuitor, de pildă, este de peste două ori mai mare decât cel al Republicii Moldova și l-a depășit și pe cel al Federației Ruse.

De notat însă că astfel de exerciții de istorie alternativă sunt futile, fiind folosite în acest caz în scop strict propagandistic.

SÂMBURE DE ADEVĂR: România a fost, într-adevăr, aliată cu Germania nazistă în timpul războiului purtat de aceasta cu Uniunea Sovietică, care a izbucnit la aproape doi ani după ce cele două state totalitare declanșaseră cel de-Al Doilea Război Mondial atacând Polonia. De-a lungul anilor în care a fost aliată cu Germania, înainte de a întoarce armele împotriva acesteia, România a avut o conducere care a adoptat politici si un discurs similar cu cel al Berlinului, atât în ceea ce privește poziția față de comunism, cât și cea față de evrei; de altfel, prin jandarmeria, armata și administrația sa, statul român a participat la Holocaust. Comuniștii și evreii din Basarabia au fost victime ale statului român.

Surse:

19/08/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: