CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Pactul Ribbentrop Molotov este în continuare în vigoare… De ce Basarabia nu a avut soarta balticilor?

 Imagini pentru Pactul Ribbentrop Molotov photos

23 august 1939 : Ribbentrop, Stalin şi Molotov surâd mulţumiţi…Îşi împărţiseră Europa, iar Polonia,Ţările Baltice, Basarabia şi Bucovina erau condamnate.

Pactul Ribbentrop Molotov este în vigoare. De ce Basarabia nu a avut soarta balticilor ?

Îndrăznesc să spun că Pactul Ribbentrop Molotov este în continuare în vigoare.

Ruşii se apără spunând că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a fost denunţată de multă vreme, din 24 decembrie 1989.

Doar că foarte puţini au citit documentul acestei denunţări.

Puteţi citi aici hotărârea Sovietului Deputaţilor Poporului în care este condamnat Pactul Ribbentrop Molotov.

Această hotărâre spune în sesenţă la punctul 2 că URSS a fost silită să facă această înţelegere cu Germania nazistă de contextul internaţional (deputaţii sovietici au suferit o mică amnezie cu privire la negocierile purtate de Stalin cu Franţa şi Marea Britanie în paralel cu cele purtate cu Germania nazistă, Stalin putea alege să se alieze cu Londra şi Parisul).

Punctul 3 al hotărârii spune că protocolul secret este împotriva bunelor practici ale relaţiilor internaţionale (se mai aruncă şi un semn de întrebare asupra originalităţii protocolului secret, asta după ce zeci de ani Moscova a negat că a existat un astfel de protocol).

La punctul 4 deputaţii sovietici spun că Pactul Ribbentrop Molotov a fost anulat de atacul Germaniei naziste din 22 iunie 1941. (Deja decizia asta nu zice nimic nou!)

Punctul 5 este cel mai interesant. La început spune că Pactul Ribbentrop Molotov nu este conform cu principiile leniniste de politică externă (vă amintiţi planul lui Lenin de atacare a României pe două fronturi dinspre Ungaria şi Ucraina?) „Trasarea sferelor de influenţă ale Germaniei şi URSS a fost împotriva independenţei şi suveranităţii unor terţe ţări” spune documentul de la Moscova şi continuă spunând că la momentul semnării Pactului Ribbentrop Molotov relaţii dintre URSS şi Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda şi Polonia erau reglementate printr-o serie de tratate care garantau independenţa şi suveranitatea teritorială a acestor state.

Aţi observat detaliul? Nimic despre Basarabia, nimic despre România. Printre rânduri eu citesc aşa: Basarabia nu este pe aceeaşi poziţie cu Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi Finlanda.

Din punctul de vedere al faptelor lucrurile sunt clare: Estponia, Lituania şi Letonia sunt în NATO şi UE, Republica Moldova este blocată de un conflict îngheţat.

Condamnarea Pactului Ribbentrop Molotov a fost făcută din vârful buzelor şi în nici un caz nu se referă la Basarabia.

(Mai e un detaliu care nu îmi dă pace: am impresia că există o legătură între faptul că pe 24 decembrie 1989 se adopta acest text pervers la Moscova, iar pe 25 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu era împuşcat la Târgovişte).

 

Heinz Guderian si Semion Krivosein

 

Vă puteţi delecta mai sus cu o fotografie din 22 septembrie 1939, când generalul nazist Heinz Guderian se bucura la Brest-Litovsk, alături de generalul sovietic Semion Krivoşein, de împărţirea Poloniei între cele două imperii criminale – URSS şi Germania.

 

 

https://historice.ro/pactul-ribbentrop-molotov-este-in-vigoare-de-ce-basarabia-nu-a-avut-soarta-balticilor/

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/05/06/despre-prietenia-sovieticilor-cu-nazistii/comment-page-1/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/30/fratia-de-arme-sovieto-nazista-parade-militare-comune-naziste-in-polonia-cotropita-galerie-foto-si-video/

 

 

ADDENDA

 

Deși acum Rusia neagă valabilitatea Pactului criminal Ribbentrop Molotov, el este în continuare în vigoare.
Ruşii se apără spunând că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a fost denunţată de multă vreme, din 24 decembrie 1989.

Doar că au uitat să întoarcă teritoriile românești ocupate de Uniunea Sovietică în urma acestui Pact Criminal între Hitler și Stalin.

De ce până astăzi teritoriile românești nu au fost recuperate? Din momentul în care celelalte consecințe ale pactului au fost anulate.

 

 

Reclame

02/10/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

100 de ani de România. 1920 – anul recunoaşterii României Mari

ro1918-ro2018

 

 

100 de ani de România.

La finalul Primului Război Mondial, România obținea mai mult decât eliberarea românilor din Austro-Ungaria, pe care și-o propusese la începutul conflagrației.

Începutul anului 1918 se anunța dezastruos, România semna în mai Pacea de la Buftea-București, un tratat de pace care-i aducea mari prejudicii.

Marile schimbări în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric au făcut ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, concretizate în Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea  cu Basarabia, în noiembrie unirea Bucovinei, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

 Marea Unire de la 1918 a însemnat pentru România o repoziționare în Europa, prin noua sa suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8).

O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industrială a ţării (cu 235%), economia, dar și resursele naturale.

Marea Unire a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatele semnate la  Saint-Germain-en-Laye (10 septembrie 1919) prin care Austria a renunţat în favoarea României la  Bucovina şi Trianon (4 iunie 1920), în urma căruia Ungaria recunoştea apartenenţa la România a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului.

Negocierile internaţionale de la sfârşitul Primului Război Mondial se apropie de final.

Patru comisii de experți- britanică, franceză, americană și italiană- au trasat frontierele României cu Ungaria.

Alexandru Vaida-Voevod, noul prim-ministru, a participat în februarie-martie 1920 la Conferința Puterilor Aliate de la Londra unde s-a arătat dispus să încheie pacea cu Ungaria, neuitând să menționeze necesitatea recunoașterii de către Aliați a actelor de unire cu Transilvania și Basarabia.

Alexandru Vaida Voevod

Alexandru Vaida Voevod

Reprezentantul Ungariei, contele Albert Apponyi care acuza în ”tezele” sale România, Iugoslavia și Cehoslovacia de ”imperialism”, deoarece ”în virtutea principiilor naționalităților”, aceste state au acaparat ”teritoriul milenar al Ungariei”!

 

Apponyi Albert

Apponyi Albert

Diplomația românească a răspuns în martie 1920 acestor ”teze”, ca și soluțiilor preconizate de diplomația de la Budapesta pentru tratatul de pace cu Ungaria prin mai multe memorii din care amintim ”Românii și drepturile minorităților reclamate de delegația maghiară”, ”Românii și plebiscitul cerut de delegația ungară”, ”Românii și contrapropunerile ungare privind clauzele militare, navale, și aeriene”.

În Camera Lorzilor în decembrie 1919- martie 1920 când s-a discutat tratatul de pace cu Ungaria s-au avansat unele formule bizare, ca aceea a lordului Bryce, potrivit căreia pentru ”rezolvarea” chestiunii maghiarilor s-ar fi putut crea mai multe ”coridoare” între Ungaria și toate ”insulele” unde locuiau maghiarii și chiar secuii în Transilvania, Cehoslovacia și Ungaria.

Aceste „opinii” au fost repede abandonate pe baza argumentelor solide oferite de români și celelalte popoare asuprite de fosta coroană maghiară.

La Paris, Conferința a hotărât să dea dreptate cauzei românești, iugoslave, cehoslovace și italiene. Contele Apponyi a protestat pe 16 mai 1920 față de decizia Conferinței și a contestat caracterul plebiscitar al hotărârii Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia.

El a refuzat să semneze tratatul. A doua zi, contele Pal Teleky a remis o notă președintelui francez Millerand prin care anunța că totuși Ungaria va semna tratatul de pace în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar .

Tratatul de la Trianon stabilea noile frontiere ale Ungariei cu vecinii săi şi  prevedea la articolul 45:

„Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27 partea II (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tractat sau prin orice alte Tractate încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând parte din România”.

Din partea României Tratatul de la Trianon a fost semnat  din partea României în data de 4 iunie 1920 de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu şi consfinţea recunoaşterea internaţională a unirii cu România a străvechilor teritorii româneşti Transilvania, Crişana, Banat  şi Maramureş, reprezentând din punctul de vedere al statalităţii finalul de drum în procesul anevoios al făuririi statului național unitar român.

România Mare intra într-o perioadă de aparentă stabilitate.

Cu toate acestea, la 20 octombrie 1920 a început greva generală a proletariatului din România, la care au participat la chemarea Partidului Socialist cca 400.000 de salariaţi din toate ramurile industriei şi transporturilor, aceasta fiind prima grevă politică generală a proletariatului din întreaga Românie (20 – 28 octombrie), iar în Senatul României s-a produs primul atentat cu bombă din istoria modernă a ţării noastre, soldat cu moartea a trei persoane, inclusiv a ministrului Justiţiei de atunci, Greceanu pus la cale la 8 decembrie 1920, de un grup de  evrei comunişti (Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau) , condus de Abraham Grinstein, şeful serviciului de terorism bolşevic cu sediul la Odessa.

Deşi evenimentul aceste evenimente au tulburat opinia publică, pentru România unită începea o perioadă de reforme şi împliniri.

Ce umbrește Centenarul Marii Uniri?

O scurtă privire, aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918, ne arată că, bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după Marea Unire.

În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou, și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței.

Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă resimțită de întreaga suflare românească.

Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

Harta României 1918 vs harta României 2018

Harta României după Marea Unire din 1918 şi harta României 2018

Cuvintele lui Nicolae Titulescu, rostite la Ploiești, în 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii Naționale, în chestiunea Ardealului, adaptate la anului 2018, prin înlocuirea Ardealului cu Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței, trebuie să răsune în mințile și inimile oricărui om care simte românește!

Problema care se pune azi României, e înfricoșătoare, dar simplă; sau România pricepe datoria pe care i-a creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abea începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”, cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pentru vecie exemplul unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite.
Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!
România nu poate fi întreagă fără Ardeal! (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915)

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/09/02/ziua-de-2-septembrie-in-istoria-romanilor/

 

 

Sursa:

http://centenarulromaniei.ro/ce-inseamna-centenarul-marii-uniri/

02/09/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

16 martie 1918 – Ministrul ucrainean de externe,V. Golubovici,a făcut cunoscut guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român, pretenţiile teritoriale ale ţării sale asupra Basarabiei

Telegrama trimisă de ministrul de externe al Republicii Ucraina, V. Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român în data de 16 martie 1918, în care erau prezentate interesele Ucrainei în Basarabia.

 

„Către guvernul German, Austro-Ungar, Turc, Bulgar și Român.

 Prin aceasta am cinstea a vă declara, că Sfatul Miniștrilor Republicii Democratice Ucrainiene Populare găsește neapărat să aducă la cunoștința Stăpânirii Imperiale Germane următoarele:

Stăpânirea ucrainiană e mult interesată de soarta provinciei vecine, Basarabia.

Cu toate că cele două popoare domnitoare: cel ucranian și cel moldovenesc locuiesc amestecate, nu mai lasă nici o îndoială faptul că partea de miază-noapte a teritoriului Basarabiei e locuită în cea mai mare parte de ucrainieni, iar în partea de miază-zi (între grupurile Dunării și a ministrului) ei au majoritatea relativă și astfel Basarabia în privința stării etnografice, economice și politice alcătuiește o parte nedespărțită din teritoriul Republicii Democratice Ucrainiene.

Stăpânind o mare parte din malul Mării Negre, unde în partea dinspre apus se află un mare centru economic – Odesa, cu care la drept vorbind e legată toată partea de miază-zi a Basarabiei, guvernul ucrainean scoate, că prin orice schimbare a fostei graniței ruso-române, mai ales în părțile de miază-noapte și miază-zi se calcă mult interesele politice și economice ale Republicii Ucrainiene.

Având în vedere că în vremea de față o parte însemnată a Basarabiei e cuprinsă de oștile românești și întrebarea a cui să fie Basarabia de acum înainte, ar putea să fie un punct de discuții la conferința de pace din București, Guvernul Republicii Democratice Ucrainiene, socoate cu putință dezbaterea și rezolvarea acestei întrebări numai dacă va lua parte și va fi de acord și împuternicitul guvernului ucrainian.”

Președintele consiliului de miniștri și ministrul de externe, Golubovici.

*Telegrama a fost citită în Ședința Sfatului Țării din Basarabia din 16 martie 1918.

Sfatul Ţării din Republica Democrată Moldovenească a protestat împotriva amestecului Ucrainei în treburile interne ale Republicii Democratice Moldoveneşti şi a formulării de către această ţară a unor pretenţii teritoriale nejustificate.

Nota trimisă în data de 16 martie 1918 de GuvernulRepublicii Poporane Moldoveneşti, Republicii Ucrainene :

„Sfatul Ţării, Parlamentul Republicii Moldoveneşti, aflând despre tendinţele Ucrainei asupra unor părţi ale Republicii Moldoveneşti, în special asupra unei părţi a ţinuturilor Hotinului şi Cetatea Albă, îşi exprimă faţă de Guvernul Republicii Ucrainene, Rada Centrală şi întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc şi a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei.
…Sfatul Ţării îşi exprimă convingerea fermă şi credinţa nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politiceşte şi economiceşte popoarele libere ale Republicii Moldoveneşti.

Pentru conformitate,
Secretar al Sfatului Ţării,
B. Epuri

În data de 23 martie 1918, la insistenţa Blocului Moldovenesc, o delegaţie basarabeană formată din  I. Inculeţ, D. Ciugureanu şi C. Stere, sosit de la Bucureşti , se deplasează la Iaşi unde, în incinta Palatului Sturdza, discută cu reprezentanţii guvernului român problema unirii Basarabiei cu România.

Delegaţia basarabeană îl invită pe Alexandru Marghiloman, primul-ministru al României, la Chişinău.
La 26 martie 1918  primul-ministru al României Alexandru Marghiloman, însoţit de ministrul de război Constantin Hârjeu şi de alţi demnitari, soseşte la Chişinău.

Primul-ministru român duce tratative cu membrii guvernului basarabean, cu reprezentanţii fracţiunilor din Sfatul Ţării, cu reprezentanţi ai clerului, ai marilor proprietari, ai altor pături sociale pentru a se edifica asupra atitudinii acestora faţă de problema unirii Basarabiei cu România.

 

Imagini pentru sfatul ţării voteaza unirea photos

 

 

27 martie 1918 

Sfatul Ţării votează Actul Unirii Basarabiei cu România.  

Cu majoritatea de optzecişişase (86) voturi împotriva a trei(3) rezoluţia pentru unirea Basarabiei cu România a Blocului Moldovenesc este adoptată în aplauzele furtunoase a   celor prezenţi.

În acest timp, în sala şedinţei şi-au făcut apariţia oaspeţii români în frunte  cu primul-ministrul Marghiloman căruia preşedintele adunării, IC Inculeţ îi comunică rezultatul votului Parlamentului, în mijlocul unei noi explozii de aplauze şi strigăte entuziaste: „Vivat!”, „Trăiască România!”.

 

 

Membrii Sfatului Ţării care au votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918.

 

După propunerea preşedintelui, secretarul Sfatului Ţării, deputatul Buzdugan, dă citire Declaraţiei  Sfatului Ţării , care este ascultată în picioare de toată asistenţa, după care, la tribună se urcă d.Marghiloman, primul-ministru al României care declară:

„În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aci înainte şi în veci! Trăiască România Mare !”.

Primul ministru român termină discursul în aplauzele  furtunoase şi strigătele asistenţei : „Vivat!”, „Ura!”, „Trăiască România Mare!”, „Trăiască unirea în veci!”. Din public se aruncau flori deputaţilor.

Preşedintele Sfatului Ţării I.C. Inculeţ pune întrebarea primului-ministru d.Marghiloman: primeşte Guvernul
Român condiţiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluţia Blocului Moldovenesc, primite de către Parlament ca declaraţie a Sfatului Ţării.
Primul-ministru d.Marghiloman se urcă din nou la tribună şi declară că Guvernul Român primeşte în întregime atât litera cât şi sensul condiţiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluţia Blocului Moldovenesc, primite ca declaraţie a Sfatului Ţării (aplauze furtunoase şi strigăte „Ura”, „Trăiască unirea”, „Trăiască România Mare, nouă”).
Deputaţii şi publicul ovaţionează pe preşedintele I.C. Inculeţ, primul-ministru Ciugureanu şi ministrul Pelivan.
  La orele 7 şi 20 seara, Preşedintele declară închisă şedinţa Sfatului Ţării.

Așa se făurește Istoria !
 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/28/o-istorie-a-zilei-de-28-august-video-4/

 

 

 

 

Sursa: http://centenarulromaniei.ro/telegrama-trimisa-de-ucraina-guvernelor-german-austro-ungar-turc-bulgar-si-roman/#

28/08/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: