CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

URAREA DE CRĂCIUN ÎN CELE PATRU DIALECTE ISTORICE ROMÂNEȘTI

Https://cubreacovblog.wordpress.com, redă urarea de Crăciun în cele patru dialecte istorice ale limbii române comune:


CRĂCIUN FERICIT! (dacoromân)
CĂRCIUN HĂRIOS! (aromân)
BUN CRĂCIUN! (meglenoromân)
BUR BOJICI! (istroromân)

CRĂCIUN FERICIT! SĂRBĂTORI CU PACE ȘI SĂNĂTATE!

Sărbătoriţi Crăciunul şi vă bucuraţi, repetând în cor cu strămoşii:

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie!

(Troparul Naşterii Domnului Iisus Hristos)

Publicitate

25/12/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Familia limbilor romanice, Limba română și dialectele limbii române

Clasificarea limbii române printre limbile romanice şi printre dialectele sale.

Originea limbii române a suscitat multe teorii şi adesea a servit unor scopuri politice ori economice de moment, scrie Minutul de gramatică / https://www.facebook.com.
Limba română este considerată cea mai estică limbă romanică din familia limbilor dezvoltată în timp de limba latină.

Celelalte limbi romanice sunt franceza (în Franţa), portugheza (în Portugalia), spaniola (în Spania), catalana (în Spania şi Italia), retoromana/ romanche (în Elveţia), italiana (în Italia), dalmata ( dispărută – s-a vorbit până în secolul XIX pe coasta dalmată în Croaţia) şi sarda ( vorbită în insula mediteraneană Sardinia din Italia).

De notat că sunt numeroase alte ţări în lume în care limba oficială este una dintre limbile romanice menţionate (n Africa, America, Asia).
Problema integrării limbii române în familia limbilor romanice pare astăzi rezolvată, dar există teorii vechi, gata oricând să fie scoase de la naftalină,care afirmă că limba română ar fi din aceeaşi familie cu limbile slave (deși doar 10% din cuvintele românei au această origine).

O asemenea repoziţionare a aparținut unor lingvişti ruşi care aveau tot interesul să integreze limba română în familia limbilor slave, deoarece ofereau astfel un argument suplimentar autorităţilor politice pentru o invadare a României, chipurile, pentru protejarea slavismului.

Au servit de asemenea bine intereselor maghiare care argumentau că populaţia românească a venit la nord de Dunăre după apariţia poporului maghiar în pusta panonică, și prin urmare, ungurii sunt cei care ar merita să ocupe Transilvania.

Cum se vede, miza lingvistică este uriaşă şi poate servi perfect unor doctrine politice ostile. E bine să fie consultat / citat cercetătorul Dimitri Macrea, care a făcut un studiu în privinţa etimologiei a circa 50000 de cuvinte şi a constatat că cel mai mare procent dintre acestea (cca.20%) sunt de origine latină.

Iar dacă abordăm zona fondulului lexical principal, cel care formează osatura oricărei limbi, numărul de cuvinte latine creşte până la un procent de 70 şi 80%.
Cum am spus, vom vedea şi

dialectul daco-român este vorbit azi la nord de Dunăre (pe teritoriul actualei Românii, în Repulblica Moldova şi parţial în Ucraina, Ungaria, Ţările balcanice, Israel, în mici comunităţi româneşti din străinătate).

Dialectul aromân – variantă armân – (în jur de 350000 de vorbitori după Th. Capidan) este azi întâlnit în Grecia, în Serbia, în Bulgaria şi în România.

Dialectul istro-român este vorbit doar în câteva sate din peninsula croată Istria (are sub o mie de vorbitori).

Dialectul megleno-român – variantă meglenită – e vorbit în principal în Macedonia, dar şi în Turcia (are între 5000 şi 12000 de vorbitori) – vezi şi Dicţionarul meglenoromân al lui Th. Capidan
Teoretic lucrurile sunt clare în privinţa ramificării dialectale, numai că şi aici şi-a băgat coada prpaganda rusă care susține că idiolectul vorbit în provincia istorică Basarabia ar fi sau o limbă autonomă sau un dialect autonom.

Se vorbeşte de o limbă moldovenească, ba chiar s-a realizat și aberaţia unui dicţionar român-moldovean publicat de un oarecare Vasile Stati, un individ oportunist, care ignoră cu reacredință faptul că idiolectul basarabean nu este decât un grai al dialectului daco-român.


La final, am adăugat o listă cu începutul rugăciunii Tatăl nostru atât în limbile romanice, cât şi în dialectele limbii române . Ar fi fost interesant pentru fiecare limbă să fi văzut şi cum sună acelaşi lucru în diferitele lor dialecte, dar poate se încumetă altcineva.

De ce am ales acest text de rugăciune? Pentru că este singurul tradus în toate aceste limbi. Dicţionarele pentru limbile romanice mai rare sunt greu de găsit pe internet (dalmata, sarda, chiar romanche).
1. Latină + Limbi romanice
• Tatăl nostru care ești în ceruri, sființească-Se numele Tău – română
• Pater noster, qui es in caelis sanctificetur nomen tuum – latină
• Notre Père qui est aux cieux, que ton Nom soit sanctifié, – franceză
• Padre nuestro que estás en el cielo, santificado sea tu nombre. – spaniolă
• Pai nosso, que estás nos céus, santificado seja o vosso nome; – portugheză
• Pare nostre qui esteu en el cel, sigui santificat el vostre nom; – catalană
• Bap nos, quel chi est in ils cels, sanctificha vegna teis nom; – romanşă (retoromană)
• Padre nostro che sei nei cieli, sia santificato il tuo nome. – italiană.
• Tuota nuester, che te sante intel sil, sait santificuot el naun to. – dalmată
• Babbu nostru chi ses in is Celus, Santificau siat su nomini tuu – sardă

2. Dialecte


• Tatăl nostru care ești în ceruri, sființească-Se numele Tău – dacoromână

  • Tati a nostru cari esta n țeru – meglenoromână
  • Tatâ a nostru, cari hii tu țeru, s-aiseascâ numa a Ta – aromână
  • Ciace nostru car le ști en cer, neca se sveta nomelu Teu – istroromână

Notă – Ca o curiozitate adaug aici una dintre primele încercări de a scrie Rugăciunea Domnească cu litere latine, în limba română de la începutul secolului al XVII-lea, realizată de către călătorul Martin Gruneweg:

„Tatul nostru, cze ieste in czer, suinczaskese numele teu, fie woia ta kum in czer ascha schi per pemind, pita nostra sche zioza nostra dene noe astes, schi ne iarte grischelile nosstre, kum iertem schi noi greschicilor nostri, sche nune duce in napaste, cze ne isbeuechte de hitlanul: Amin” .

Bibliografie
• http://www.sufueddu.org/pregadorias/Babbunostu.htm
• http://www.gazetaromaneasca.com/…/observator-lingvistic-de-…
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_istrorom%C3%A2n%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_meglenorom%C3%A2n%C4%83
• http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megl3/cuprins.htm
• http://www.cucumis.org/proiect_11_p/p_sv_59_16.html
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_retoroman%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_dalmat%C4%83
• Alexandru Ciocâltan, Rugăciunea Tatăl nostru în însemnările lui Martin Gruneweg, în Limba română, an XV, nr. 2 aprilie-iunie, 2011, pp. 244

05/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ÎNLOCUIREA ALFABETULUI LATIN CU CEL RUS ÎN TERITORIILE ROMÂNEȘTI COTROPITE DE SOVIETICI

Hotărârea privind înlocuirea alfabetului latin cu cel rusesc începând cu 1 iunie 1938. Tiraspol, 19 mai 1938.

CUM A FOST ÎLOCUIT ALFABETUL LATIN CU CEL RUS

Termenul ”chirilic” în cazul alfabetului impus vorbitorilor de limbă română din Transnistria și apoi și din Basarabia (1940-1941, 1944-1989) este impropriu., scrie militantul unionist de la Chișinău, Vlad Cubreacov pe blogul său,https://cubreacovblog.wordpress.com.

Termenul propriu este cel de ”rus”, ”rusesc”, așa cum rezultă chiar din documentul bolșevicilor. Deci, a fost vorba pur și simplu despre rusificarea scrisului românesc.

Precizăm că ulterior a fost introdus grafemul Ъ (semnul tare), eliminat în 1965, și litera Ӂ (gi).

Redăm mai jos transliterarea fidelă a acestui document agramat:

”DESPRE TREȘEREA SCRISULUI MOLDOVENESC DE LA ALFAVITU LATIN LA ALFAVITU RUS
HOTĂRÂREA COMITETULUI ÎMPLINITOR ȚENTRAL A RASS MOLDOVENEȘTI
Dușmanii norodului, care au operat în Moldova au petrecut politica dușmănoasă pe frontu zidirii naționale-culturale, îngunueșă limba moldovenească cu cuvinte și termene salone-burgheze românești, au întrodus alfavitu latin neînțeles pentru truditorii Moldovei.
Luând în samă șerințele truditorilor Moldovei, Prezidiumu Comitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești, –
H O T Ă R Ă Ș T E:
1. A treșe scrisu moldovenesc dela 1 iuni anu 1938 dela alfavitu latin la alfavitu rus.
2. A întări alfavitu scrisului moldovenesc într’un număr de 31 sămnuri din următoarele litere: А, Б, В, Г, Д, Е, Ж, З, И, Й, К, Л, М, Н, О, П, Р, С, Т, У, Ф, Х, Ц, Ч, Ш, Щ, Ы, Э, Ю, Я, Ь.

Împlinitoru îndătoririlor Președintelui Comitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești – CONSTANTINOV
Secretaru Comitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești – RUSNAC
19 mai anu 1938”

Adică:

”DESPRE TRECEREA SCRISULUI MOLDOVENESC DE LA ALFABETUL LATIN LA ALFABETUL RUS
HOTĂRÂREA COMITETULUI EXECUTIV CENTRAL AL RASS MOLDOVENEȘTI
Dușmanii poporului, care au operat în Moldova, au desfășurat o politică dușmănoasă pe frontul construcției naționale-culturale, poluând limba moldovenească cu cuvinte și termeni burghezi românești de salon, și au introdus alfabetul latin neînțeles de către muncitorii din Moldova.

Având în vedere cererile muncitorilor din Moldova, Prezidiul Comitetului Executiv Central al RASS Moldovenești, –

H O T Ă R Ă Ș T E:


1. Trecerea scrierii moldovenești de la alfabetul latin la alfabetul rus începând cu data de 1 iunie 1938.
2. Aprobarea alfabetului pentru scrierea moldovenească într-un număr de 31 de semne din următoarele litere: А (a), Б (be), В (ve), Г (ghe), Д (de), Е (e), Ж (je), З (ze), И (i), Й (i scurt), К (ca), Л (el), М (em), Н (en), О (o), П (pe), Р (er), С (es), Т (te), У (u), Ф (fe), Х (ha), Ц (țe), Ч (ce), Ш (șa), Щ (șcia), Ы (î), Э (ă), Ю (iu), Я (ia), Ь (semnul moale).

Președintele interimar al Comitetului Executiv Central al RASS Moldovenești – CONSTANTINOV
Secretarul Comitetului Executiv Central al RASS Moldovenești – RUSNAC

19 mai 1938”

22/05/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: