CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ÎN TIMP CE ÎNTREAGA LUME PRIVEȘTE SPRE RUSIA, PERICOLUL AR PUTEA VENI DIN CHINA

armata chineza - Media: 91696 | Obiectiv.info

Foto: Militari chinezi

Cu toți ochii ațintiți pe Rusia, pericolul ar putea veni din China. George Friedman: Destabilizarea Chinei în 2022 ar avea consecințe uriașe

George Friedman, analist american, fondator Stratfor și preşedintele publicaţiei de securitate Geopolitical Futures, a avertizat că în pofida faptului că toți ochii sunt pe Federația Rusă în 2022, marele pericol poate veni din China, scrie https://www.defenseromania.ro.

În cadrul unui interviu acordat Bloomberg, reputatul analist american a precizat că în 2022, destabilizarea Chinei ca urmare a crizei economice cu care se confruntă Beijingul, ar putea să-i facă pe liderii comuniști chinezi să recurgă la măsuri imprevizibile, atât pe plan intern, cât și extern,

În contextul în care toți ochii sunt pe Federația Rusă și pe situația din jurul Ucrainei, stat care se teme de o nouă agresiune militară rusă, analistul George Friedman subliniază că oficiali de rang înalt din SUA și Rusia se vor întâlni la Geneva unde vor negocia și discuta despre securitatea în Europa de Est.

Friedman a amintit că obiectivul Federației Ruse e să „neutralizeze” Ucraina și să revină pe cât posibil la sferele de influență din perioada sovietică. În orice caz analistul american remarcă foarte corect faptul că discuțiile care vor avea loc săptămâna viitoare între americani și ruși amintesc de o Europă de acum 30 de ani când cele două puteri controlau lumea. Friedman remarcă că nici Europa, precum nici China nu „joacă un rol important” în negocieri.

Cel mai mare risc geopolitic în 2022 va fi destabilizarea Chinei

Însă cu toate acestea, marele pericol crede Friedman vine din China, stat care se confruntă cu o criză economică care în opinia analistului e abia la început. Modul în care va fi gestionată această situație va fi crucial, riscul fiind ca liderii comuniști de la Beijing să recurgă la măsuri imprevizibile, atât pe plan intern cât și pe plan extern.

Amintim că Beijingul revendică în cvasitotalitate Marea Chinei de Sud, inclusiv Taiwanul.

Friedman susține că deși SUA se confruntă și ele cu instabilitate internă, America e încă capabilă să desfășoare cu succes acțiuni de politică externă iar Washingtonul nu e deloc nefericit cu actualul statu quo în ceea ce privește dosarul chinez, SUA fiind mai îngrijorare cu privire la acțiunile ruse.

Însă cel mai mare risc geopolitic în 2022 ar fi destabilizarea Chinei ca urmare a celei mai mari crize economice din ultimii patru ani. Iar dacă regimul de la Beijing nu va putea gestiona situația, China va deveni imprevizibilă atât intern cât și extern.

Criza de lichidități al dezvoltatorului imobiliar Evergrande a zdruncinat piețele de credit ale Chinei și, mai mult, a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată cu datoriile sale în dolari, amintea DC News la finalul anului trecut.

Evergrande, cu o datorie imensă de 300 de miliarde de dolari, nu a reușit să onoreze plată dobânzilor unor obligațiuni a căror perioadă de grație expirase în 6 decembrie 2021, în valoare de 82,5 milioane de dolari, în ciuda unui interval de grație de o lună, în raport cu scadența inițială. 

Cum va gestiona China această criză economică majoră va avea un impact uriaș asupra întregii lumi (…) Trebuie să fim atenție ca situația Rusiei și Chinei să nu scape din mâini”.

 George Friedman

09/01/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

RUSIA ȘI INTERESELE EI ÎN ROMÂNIA

România va fi cucerită de Rusia” - Previziunea îngrijorătoare care urmează  să vină peste câteva luni - IMPACT

Interesele Rusiei în România

Cât de „ocupată“ este România, în acest moment, de foştii securişti şi cât de puternic este prezentă Rusia pe teritoriul ţării noastre?

Acestea sunt problemele reale la care trebuie să ajungem dezbătând cazul „trădarea lui Pacepa“, atât de vehiculat în ultimele săptămâni. Generalul de Securitate care a fugit la americani în 1978 e acuzat acum, de istorici precum Larry Watts şi Cristian Troncotă, dar şi de foşti securişti precum Ioan Talpeş, că a fost agent KGB.

El ar fi „defectat“ la comanda sovieticilor, cu scopul de a strica imaginea României şi a lui Nicolae Ceauşescu.
Prin cele spuse, cei de mai sus confirmă, de fapt, că ruşii au avut permanent o puternică agentură în România, agenţii lor fiind infiltraţi până la cel mai înalt nivel,constată https://mateiudrea.wordpress.com/ interesele-rusiei-in-romania/

Războiul agenturilor

Succesiunea de evenimente din decembrie 1989, dar mai ales ceea ce a urmat, indică faptul că serviciile de spionaj sovietice au amplasat fie agenţi, fie oameni agreaţi, în cele mai înalte funcţii ale statului român.

Ce şi cât s-a schimbat de atunci? Aceasta este întrebarea esenţială şi al cărei răspuns ar putea să ne dea explicaţii pentru situaţia în care se află acum România.

O serie de întâmplări, analogii şi raţionamente ne pot ajuta să ne apropiem de realitate, chiar dacă informaţiile explicite sunt sărace, iar autorităţile, inclusiv serviciile secrete româneşti, nu discută niciodată subiectul.
România este, în acest moment, zonă de graniţă a lumii occidentale şi a structurilor politice, sociale şi militare atlantice. Dintotdeauna, ţările de frontieră au fost ţinta predilectă a activităţii de spionaj (vezi Stockholm, Elveţia şi Istanbul în Al Doilea Război Mondial, Berlinul de Vest, RF Germania şi Austria în timpul Războiului Rece, Liban, Siria şi Iordania acum, în contextul conflictului israeliano-arab).

Nu există niciun motiv ca să credem că România este ocolită de acest fenomen, atât timp cât guvernele ţărilor baltice, de exemplu (de asemenea, zonă de graniţă a UE şi NATO cu sfera de influenţă rusească), au acuzat, uneori deschis, amestecul serviciilor de spionaj de la Moscova.

Semnele că Moscova e activă

Chiar dacă, între timp, România a intrat sub umbrela americană şi a Uniunii Europene, SRI şi SIE au pornit la drum, în 1989, cu oameni agreaţi şi chiar decoraţi de KGB (vezi numirea lui Mihai Caraman la conducerea Serviciului de Informaţii Externe). La fel, conducerea statului român. Destui dintre politicienii influenţi de acum (inclusiv premierul Victor Ponta) au fost formaţi la şcoala lui Ion Iliescu şi a lui Petre Roman – amândoi, încă activi politic.
La începutul anilor 2000, guvernul lui Adrian Năstase le-a cedat ruşilor aproape întreaga industrie siderurgică. Printre combinatele date în condiţii dezastruoase – şi cele pe care acum Mechel le vinde la fier vechi.

Lipsa oricăror prevederi contractuale care să protejeze România de astfel de acţiuni distrugătoare pentru economia naţională reprezintă una dintre responsabilităţile de care fostul premier şi acoliţii săi de atunci nu vor scăpa niciodată.
Absenţa reacţiei din partea guvernului de acum în faţa acţiunii ruşilor la Mechel arată că, între timp, lucrurile nu s-au schimbat. De asemenea, combinatele de aluminiu au fost date, de foarte mult timp, tot companiilor ruseşti.

Există, mai ales în ultimul an, un discurs anti-occidental tot mai puternic şi pe din ce în ce mai multe voci, sprijinit şi popularizat de mijloace mass-media.

Sferele de influenţă: cine şi cât ia

Ceea ce se întâmplă în România sugerează, mai degrabă, o împărţire a sferelor de influenţă ale Occidentului şi Rusiei în România.

O parte a industriei a fost preluată de Rusia, o alta – de firme din Occident. La fel, resursele naturale.

O altă parte a industriei a fost dezactivată, iar o altă „felie“ a încăput pe mâna foştilor securişti şi activişti de partid.
Situaţia din prezent seamănă destul de bine, la nivel macro, cu cea în care România a ajuns la finalul perioadei interbelice: un stat slab, corupt, cu afacerişti autohtoni „făcuţi“ din afacerile cu bugetul, industria şi resursele exploatate de companii străine, clasă politică incompetentă, iar marile puteri – foarte active la nivelul agenţilor de influenţă.

Bătălia vizibilă se dă în plan mediatic, pentru a se influenţa opinia populaţiei sau pentru a se crea impresia că există anumite curente de opinie.

Iar aici România e forfecată între campanii purtate de cercuri financiare din Occident (cum ar fi cea plătită cu zeci de milioane de euro pentru pornirea exploatării la Roşia Montană şi a zăcămintelor de gaze de şist) şi campanii care se potrivesc mănuşă cu interesele Moscovei (cum ar fi cea de convingere a românilor că toate relele li se trag de la Uniunea Europeană).

29/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Maia Sandu, președintele R.Moldova: ”Am transmis Rusiei faptul că modelul UE este cel mai potrivit pentru țara mea. Vom insista ca alegerea noastră să fie respectată”

Sabotată de corupți în plan intern, Maia Sandu caută sprijin extern pentru  țară | Moldova | DW | 03.02.2021

Maia Sandu: „Am transmis Rusiei faptul că modelul UE este cel mai potrivit pentru țara mea”

Maia Sandu, președintele ales al R.Moldova a declarat într-un interviu pentru Reuters că țara sa dorește să adere la UE „mai devreme decât mai târziu”.

Totodată, a mai menționat că a și informat Federația Rusă cu privire la această decizie, în cea mai clară poziționare pro-europeană de când a câștigat alegerile prezidențiale, în toamna anului trecut, scrie jurnal.md

Moldova vrea să devină membră a Uniunii Europene într-o zi. Ne-ar plăcea să ajungem acolo mai devreme decât mai târziu. Am transmis Rusiei faptul că modelul UE este cel mai potrivit pentru țara mea. Vom insista ca alegerea noastră să fie respectată”, a declarat Președinta țării.

Cu o zi înaintea unui summit între liderii UE și cei ai țărilor est-europene, Maia Sandu a declarat că Rusia pune presiune pe R.Moldova, folosindu-se de prețurile gazelor naturale.

Ea a adăugat că depinde și de Occident pentru a prinde și a sancționa autorii jafului de un miliard de dolari din sistemul bancar.

Maia Sandu a abordat și subiectul Gazprom, declarând că Guvernul va contesta cererea companiei de plată a unor datorii de 709 milioane de dolari.

,,Când prețurile gazelor au crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre niște datorii despre care susțin că sunt acolo din 1994… Bineînțeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Credem că datoria ar trebui să fie mult mai mică.

Declarațiile oferite pentru Reuters sunt cele mai clare remarci la parcursul european al Moldovei de când ea a câștigat alegerile prezidențiale la finalul anului trecut, scrie Biziday.

Maia Sandu a afirmat și că este îngrijorată de creșterea numărului de militari ruși la granița cu Ucraina, dar spune că nu există semne ale unei intensificări militare în Transnistria. Ea a cerut din nou retragerea militarilor ruși din provincia de dincolo de Nistru, pe care Națiunile Unite o recunosc ca parte a Moldovei.

15/12/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: