A început Summitul Comunității Politice Europene din R.Moldova, o reuniune la nivel înalt la care participă 47 de şefi de stat şi de Guvern şi lideri ai instituţiilor UE

Joi, 1 iunie, R. Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Printre liderii care participă la summitul din R. Moldova se află Emmanuel Macron (Franța), Klaus Iohannis (România), Olaf Scholz (Germania), Pedro Sánchez (Spania), Rishi Sunak (UK), Georgia Meloni (Italia), Mark Rutte (Olanda), Karl Nehammer (Austria), Mette Frederiksen (Danemarca), Alexander De Croo (Belgia), Kaja Kallas (Estonia), Mateusz Morawiecki (Polonia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Roberta Metsola (Parlamentul European).

Summitul aduce în prim-plan Republica Moldova și pe președinta Maia Sandu, promotor al direcției europene și pro-occidentale a țării.

La reuniune au fost puse în discuție „chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei” și de viitorul Republicii Moldova „ca stat european care și-a ales drumul său ferm în UE”, a spus Maia Sandu.

UE a trimis deja o misiune civilă de sprijin la Chișinău, care să ajute la blocarea amenințărilor hibride. De asemenea, misiunea europeană a impus sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și de încercări de destabilizare a Moldovei.

Președinta Maia Sandu a făcut declarații de presă la încheierea summitului alături de prim-ministrul Cehiei, țara care a găzduit prima ediție a evenimentului, și premierul Spaniei, acolo unde urmează să aibă loc următoarea ediție a summitului.

„Suntem deosebit de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Întreaga comunitate s-a reunit pentru a susține acest efort: România, Franța, Suedia, Regatul Unit, Elveția, Consiliul UE și alți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova. Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.”, a spus Maia Sandu în cadrul conferinței.

„Pentru noi este în primul rând un semn de încredere și un semn de susținere (…). Republica Moldova nu este singură și noi am simțit acest lucru și în trecut, în special în ultimele luni când a trebuit să facem față unor situații dificile, unor crize mari și am simțit foarte puternic această prietenie. 9…) Astăzi am demonstrat că suntem parte a acestei comunități, că putem și noi să oferim, nu doar să beneficiem.”, a menționat Maia Sandu pentru presă.

„Avem nevoie de o țară unită în Moldova si desigur vă dorim succes în toate și să reușiti să vă mențineți fără rachete, fără decese. Noi mereu vă vom susține. Până la urmă am reușit să facem așa că țările din Europa să se unească.

”Sunt sigur că după ce vom câștiga războiul veți avea și voi o țară unită fără să cadă rachete și fără Rusia”, a spus Volodimir Zelenski, fiind întrebat despre regiunea transnistreană.

„Nu din întâmplare am vrut să organizăm acest al doilea summit aici în Moldova. Aceasta demonstrează speranța întregului continent în privința acestei țări minunate. Moldova este membră a familiei europene și salutăm eforturile pe care le face pentru a deveni membră a UE (…). Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima reuniune de la Praga, ca și atunci, și acum vrem să transmite un mesaj de forță, de unitate mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Principiile și valorile democratice care stau la baza uniunii europene și regulile internaționale sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni și de aceea trebuie să reacționăm toți împreună.”, a declarat prim-ministrul Spaniei Pedro Sánchez.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a exprimat joi „sprijinul deplin al Poloniei pentru cererea de aderare a Republicii Moldova la UE printr-o procedură accelerată”, precum şi pentru integrarea în NATO a „unei ţări mici, dar pe care o admirăm pentru rezistenţa sa în faţa Rusiei”, relatează EFE, citată de Agerpres. Într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, Morawiecki a cerut aliaţilor europeni să acţioneze în mod coordonat în sprijinul Ucrainei şi să facă faţă cu o viziune strategică provocărilor pe care le ridică războiul din Ucraina, avertizând asupra unui război hibrid cu folosirea imigraţiei ca armă. Potrivit liderului polonez, în afară de pregătirea militară, există şi alte domenii în care Europa şi aliaţii occidentali trebuie să opună o rezistenţă coordonată Rusiei: atacurile cibernetice, propaganda şi „valurile de migraţie create artificial”, toate acestea având ca scop „destabilizarea UE şi testarea forţei NATO, cele două organizaţii cele mai apropiate de noi”. „Avem în faţa noastră un inamic foarte hotărât şi trebuie să ne pregătim pentru multe luni, poate ani de luptă”, a declarat Morawiecki, care a cerut Bruxellesului şi Statelor Unite să continue să trimită „continuu” atât fonduri, cât şi materiale Ucrainei „pentru lupta sa pentru suveranitate”.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusiei și efectelor atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astăzi transmite din nou un mesaj puternic de sprijin pentru R. Moldova și Ucraina. Mă bucur că această Comunitate Politică Europeană, care a fost inițiată în octombrie anul trecut la Praga, arată rezultate. Astăzi vedem clar că această comunitate este un forum important pentru toate țările europene. Membrii comunității vor să coopereze pașnic, vor o ordine internațională bazată pe reguli. Cu această reuniune demonstrăm că suntem puternici și uniți, că vom apăra pacea, cooperarea și securitatea în Europa.”, a declarat prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Guvernul norvegian va asigura o finanţare nerambursabilă pentru Republica Moldova de 50 de milioane de euro, a anunţat joi premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, prezent la Summitul Comunităţii Politice care are loc la Bulboaca, informează Moldpres, citată de Agerpres.

Au fost raportate tentative de destabilizări în ziua summit-ului, potrivit tv8.md. Ministrul de Interne al R.Moldova , Ana Revenco, a dat asigurări că oamenii legii au intervenit în mod sincronizat, iar planurile au fost zădărnicite. „Au fost inclusiv tentative de a arăta dintr-un alt unghi ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova. Toate aceste tentative au fost contracarate. Au fost mici grupuri care au încercat să demonstreze în spațiul public referitor la ceea ce se întâmplă la Bulboaca, la Summit, obiectivele acestui mare eveniment, la obiectivul pe care și l-a propus toată țara – de a arăta că R. Moldova merită pe bună dreptate să fie parte a familiei europene”, a mai explicat Revenco.

O scurtă istorie a Castelului Mimi (foto) din Bulboaca, R.Moldova,locul în care a fost organizat Summitul Comunității Politice Europene

Castelul Mimi din localitatea Bulboaca este considerat unul dintre cele mai frumoase atracții din Republica Moldova,și a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1893,la 45 de kilometri de Chișinău,de politicianul Constantin Mimi, care a fost ultimul guvernator al Basarabiei din perioada dominației țariste, dar şi director al Centralei de la Bucureşti a Băncii Naţionale Române (1926), scrie euronews.ro.

”Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el”, spun reprezentanții Castelului Mimi despre fondator.Potrivit Agora.md, Constantin Mimi s-a născut la 2 februarie 1868, într-o familie refugiată în Basarabia din Albania. În 1893, a fondat castelul după un proiect francez, a folosit în premieră betonul armat, iar la ridicarea acestuia a implicat ingineri italieni. Construcţia a fost finalizată către anul 1901, iar câţiva ani mai târziu, bijuteria arhitecturală era vizitată de Ţarul rus Nicolae al II-lea sau de prinţul moştenitor al României, Carol al II-lea.

Tot Mimi a adus în Basarabia oile „Karakul” şi a condus primul automobil de marca Ford.

…

Publicitate

ȘEFUL DIPLOMAȚIEI RUSE, Serghei Lavrov, reacționează la summitul UE-Ucraina și acuză Occidentul că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”

Foto: Serghei Lavrov

Publicația https://www.national.ro relatează că în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit la Kiev pentru un summit UE-Ucraina, Moscova a acuzat Europa că încearcă să anihileze Rusia și a comparat-o cu naziștii.Ursula von der Leyen a asigurat Ucraina de sprijinul deplin al UE la sosirea sa la Kiev, joi, însoțită de comisarii săi, în ajunul summitului UE-Ucraina programat pentru vineri în capitala ucraineană, la care va participa și președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Nu este aceasta nazism, rasism?”

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov a profitat de un interviu la televiziunea rusă pentru a lansa o diatribă, acuzându-i pe europeni că vor să pună capăt „chestiunii rusești”, arătând-o cu degetul pe Ursula von der Leyen.

Ea „a spus că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei (…) astfel încât să nu se mai ridice timp de zeci de ani”, a răbufnit șeful diplomației lui Putin rus într-un interviu televizat. „Nu este acesta rasism, nazism și o încercare de a rezolva problema rusă?”, a spus el, comparând situația cu „soluția finală a problemei evreiești” – Holocaustul orchestrat de naziști.

Lavrov a mai spus că Occidentul nu folosește „camere de gazare”, dar că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”.

Președintele Vladimir Putin a fost primul care a acuzat Ucraina de nazism și Occidentul de complicitate pentru a-și justifica invazia în urmă cu aproape un an.

Moscova spune că vrea să-și „denazifice” vecinul, înscriindu-și ofensiva în moștenirea victoriei sovietice asupra naziștilor în cel de-al Doilea Război Mondial.

Joi, Putin va conduce ceremonii solemne pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei sovietice în bătălia de la Stalingrad.

Sprijinul occidental, „o escaladare”

În plus, Lavrov a descris din nou sprijinul militar occidental pentru Ucraina ca fiind „escaladare”, în special dacă sunt livrate arme cu rază de acțiune mai lungă.

Ucraina cere rachete de înaltă precizie cu o rază de acțiune de peste 100 de kilometri pentru a distruge liniile de aprovizionare rusești și pentru a depăși deficitul de forță de muncă și de arme.

Până în prezent, Occidentul a refuzat, de teamă să nu provoace o nouă escaladare rusă. Cu toate acestea, președintele american Joe Biden a declarat marți că va discuta cu Zelenski.

După multe tergiversări, europenii și americanii au dat undă verde în această lună livrărilor de tancuri grele moderne, chiar dacă numărul acestora rămâne sub ceea ce cere Kievul.

Zece ”previziuni umile” pentru 2023, făcute obraznic pe TWITTER de fostul președinte și prim-ministru rus, Dmitri Medvedev

Medvedev face pe Twitter zece ”previziuni umile” pe 2023 şi le transmite ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”. România şi Războiul rus din Ucraina nu apar în aceste ipoteze halucinante.

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, face zece ”previziuni” pe 2023, ”în Ajunul Anului Nou” pe care le prezintă, într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter luni seara, drept ”umile”, în comparaţia cu ”ipotezele futuriste” ale altora, care ”parcă rivalizează să le evidenţieze pe cele mai sălbatice şi cele mai absurde”.

De asemenea, el îşi prezintă aceste ”previziuni” în opt mesaje postate pe Twitter, transmite News.ro., preluat de https://timpul.md.

”1. Preţul petrolului va creşte la 150 de dolari (barilul), iar preţul gazelor (naturale) va depăşi 5.000 de dolari pe metrul cub.

2. Regatul Unit va reintra în Uniunea Europeană (UE).

3. UE se va prăbuşi după întoarcerea Regatului Unit, euro va ieşi din uz (şi va deveni) fosta monedă a UE.

4. Polonia şi Ungaria vor ocupa regiuni în vestul fostei Ucraine actuale.

5. Al Patrulea Reich va fi creat, cuprinzând teritoriul Germaniei şi sateliţilor săi, adică Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia, Republica Kievşi alţi proscrişi.

6. Războiul va izbucni între Franţa şi al Patrulea Reich. Europa va fi împărţită, Polonia va fi reîmpărţită în (acest) proces.

7. Irlanda de Nord se va despărţi de Regatul Unit şi va intra în Republica Irlanda.

8. Războiul Civil va izbucni în Statele Unite, California şi Texasul devenind ca rezultat state independente. Texasul şi Mexicul vor forma un stat aliat. Elon Musk va câştiga alegerile prezidenţiale într-un număr de state care, după sfârşitul noului Război Civil, vor fi date GOP.

9. Toate cele mai mari pieţe bursiere şi financiare vor părăsi Statele Unite şi se vor muta în Asia.

10. Sistemul de management monetar de la Bretton Woods se va prăbuşi şi va conduce la prăbuşirea FMI şi Băncii Mondiale (BM). Euro şi dolarul vor înceta să mai circule ca monede globale de rezervă. În schimb vor fi foloste activ monedele fiduciare digitale”.

Fostul şef de stat îşi încheie aceste ”previziuni” făcându-le ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”.

Medvedev nu menţionează România în aceste ipoteze halucinante, în pofida atacului aproape tuturor est-europenilor și nici războiul Rusiei din Ucraina nu apare în aceste ”previziuni”.

”Epic thread!!”, i-a replicat Musk într-un prim mesaj, după care a revenit și a scris un nou mesaj la postarea sa inițială:

„Acestea sunt cu siguranță cele mai absurde predicții pe care le-am auzit, arătând și o lipsă incredibilă de conștientizare a progresului făcut în inteligența artificială și energia sustenabilă”.