CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ucraina a resuscitat identitatea națională într-un mod fără precedent, în vreme ce acest subiect este ocolit în România

Profesorul Dan Dungaciu: „Ucraina a resuscitat în spațiul public ideea de identitate națională. Noi suntem pregătiți să ne-o asumăm pe toate componentele ei?”

Ucraina a resuscitat identitatea națională într-un mod fără precedent, iar Europa și-a asumat această identitate, spune prof. univ. Dan Dungaciu, invitatul lui Marius Tucă la ediția specială, transmisă live de Gândul, preluat de Romanian Global News.
„Toate statele, uitați-vă ce se întâmplă în Ucraina. Acolo e o resurecție a identității naționale fără precedent. Dacă te uiți în spațiul european și chiar în cel românesc ajungem să ne asumăm identitatea națională ucraineană cu o ardoare fără rest, dar când era vorba de identitatea românească în Centenar – era ceva rău”, a declarat prof.Dan Dungaciu.
Analistul punctează faptul că Ucraina a reușit să resusciteze în spațiul public ideea de identitate națională.

Un subiect care era mai degrabă ocolit atât în România cât și în Uniunea Europeană înainte de declanșarea războiului.
„Am sărit dintr-o barcă în alta când e vorba de alte identități. Noi trebuie să ne obișnuim cu asta. Ucraina a resuscitat în spațiul public ideea de identitate națională.
Noi suntem pregătiți să ne-o asumăm pe toate componentele ei? Pentru că și asta va fi una din consecințele acestui război”,
spune el.

18/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Financial Times: Europa trebuie să devină o putere politică globală

Criza provocată de invazia Rusiei în Ucraina a creat noi forme de cooperare între statele membre UE.

Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina zguduie Uniunea Europeană, accelerând transformarea ei într-o putere politică deplin suverană, care se adaugă actualei sale puteri economice.

UE a devenit mai puternică în urma unei serii de crize. Europa economică a clădit o monedă unică puternică și stabilă, făcând ca epoca sistemelor unei rate de schimb flexibile să devină o îndepărtată amintire.

Totodată după criza datoriilor suverane din zona euro, organizația și-a întărit sistemul financiar și pârghiile de ordin monetar.

Cel mai recent, ripostând în fața pandemiei de Covid-19, Uniunea Europeană și-a creat structuri economice convergente și o capacitate bugetară comună și de asemenea a pus bazele unei “Europe a sănătății”. Iar acum, ripostând în fața invaziei Rusiei din Ucraina, dincolo de impunerea rapidă a unor sancțiuni împotriva Moscovei, EU a trecut la acțiuni concrete în patru domenii.

Mai întâi, o “Europă a apărării”. UE capătă noi dimensiuni în sectorul apărării. După summit-ul de la Versailles din luna martie, UE și-a consolidat, și-a sporit și a coordonat investițiile naționale și europene în capacitățile de apărare.

Ea a lansat totodată niște inițiative financiare comune, cum ar fi Fondul European pentru Apărare, și o nouă structură care să răspundă pericolelor din sectorul informatic. Referendumul din luna iunie în favoarea aderării Danemarcei la politica europeană de apărare este un semn al acestei dinamici accelerate.

În al doilea rând, “Europa suveranității industriale”, concentrată asupra energiei, asupra tehnologiei digitale și asupra industriilor. În lunile următoare, Europa va continua să-și reducă drastic dependența energetică de Rusia prin economii de energie coordonate, așa cum au fost ele aprobate de Consiliul UE la sfârșitul lunii iulie, prin diversificarea aprovizionării și prin mecanisme de solidaritate bazate pe necesarul energetic al fiecărui stat membru.

Asta va începe să transforme uniunea energetică într-o realitate palpabilă. Dar este doar începutul. Strategia de tranziție energetică rapidă, adoptată în iunie, va fi factorul-cheie pentru a ne asigura că suveranitatea energetică europeană se află pe niște baze stabile.

Mai mult, grație programului UE Generația Următoare, un program de finanțare în valoare de €750 miliarde, lansat în urma crizei provocate de pandemie, programele la nivelul întregii Europe creează totodată niște puternice capacități în domenii precum tehnologia digitală, sănătatea, hidrogenul și semiconductorii.

Pentru a veni în sprijinul unor atât de mari investiții pe planul apărării și al industriei, reglementările fiscale ale UE trebuie să evolueze, așa cum au susținut premierul italian Mario Draghi și președintele francez Emmanuel Macron în luna decembrie.

În al treilea rând, “Europa democrației”. UE va continua să își afirme identitatea ca forță democratică puternic ancorată în statul de drept. În această privință, nu există și nici nu va exista vreodată un compromis și nu se va arăta nicio indulgență față de cei care, atât din Europa, cât și din afara ei, caută să îngrădească libertatea și integritatea proceselor noastre electorale, independența noastră, imparțialitatea sistemelor juridice sau lupta împotriva corupției.

În sfârșit, există și o “Europă ca forță geopolitică”. UE trebuie să devină o ancoră de stabilitate pentru întregul continent european. Nu pot exista jumătăți de măsură în contextul acestui război hibrid lansat de Rusia: războiul său imperialist din Ucraina și folosirea energiei și a alimentelor ca arme menite să destabilizeze o lume întreagă.

Tocmai în acest context, ar trebui să înțelegem pasul istoric făcut prin acordarea statutului de candidat Ucrainei și Moldovei, prin recunoașterea statutului european al Georgiei, precum și prin deschiderea negocierilor cu Macedonia de Nord și cu Albania.

UE trebuie să lege Balcanii de Vest de familia europeană, căreia această regiune îi aparține din punct de vedere geografic, istoric și cultural.

Nu suntem naivi: știm că UE trebuie să facă niște reforme ca să poată funcționa eficient într-o Europă lărgită.

Asta implică guvernarea instituțională, precum și factorii decizionali, cum ar fi repunerea în discuție a regulii unanimității și a votului majoritar calificat în anumite probleme legate de politica europeană comună de securitate sau de impozite.

Acesta este scopul Uniunii Politice Europene propuse de președintele francez Macron: consolidarea stabilității europene prin cooperare în probleme de politică externă și de securitate, colaborarea în sectorul comercial, în cercetare și educație.

27/08/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

U.E. se adaptează la criza energetică provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia și permite revenirea la producerea energiei pe bază de cărbune

Va mai aduceti aminte de propaganda privitoare la încalzirea globala și de cauza principala a ei?
Ei bine, s-a contramandat…
Nu, nu incalzirea ci cauza!
Dupa ce ani de zile ne-au impuiat capul cu problema emisiilor de carbon și mai ales a principalului vinovat (carbunele de orice natură) acum s-au refacut calculele. Si ce au descoperit cercetatorii nemți?
Că a fost o greșeală desființarea industriei carbunelui ca și cea a energiei atomice.
Se pare ca gazul rusesc nu este chiar asa de „green” cum s-a crezut inaintea razboiului din Ucraina.
Carbunele este mult mai bun, poate fi facut să nu polueze, nu mai produce reziduuri si mai ales este ieftin și-ți dă o senzație de independență energetică,așa că „la loc comanda”
Da, dar ce te faci cu idioții de pe Dîmbovița care s-au întrecut in zel si au distrus absolut tot, bazindu-se pe gazul din import (evident n-au hotărît ei nimic, au primit mutarea în plic) ?

Nu va vine sa credeți? Ei bine, citiți aici si va minunați :

https://www.cnbc.com/2022/08/12/well-have-to-burn-additional-coal-in-the-short-term-cfo-of-rwe-says.html.

O mină de lignit reactivată în Germania

Uniunea Europeană se adaptează la criza energetică amplificată de invadarea Ucrainei de către Rusia și permite revenirea la prodcerea energiei electrice pe bază de cărbune, a anunțat vineri șeful politicii de mediu Green Deal, Frans Timmermans, citat de Politico și https://www.g4media.ro.

”Nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o altă turnură și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a spus Timmermans.

Este o schimbare istorică pentru UE, dat fiind că Bruxelles-ul și statele membre trecuseră în ultimii ani la o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic. Renunțarea la cărbunele extrem de poluant a dus însă la creșterea prețurilor la energie.

Acum însă, pe măsură ce Rusia folosește gazele naturale ca pe o armă politică, dat fiind că e responsabilă pentru o treime din gazele utilizate în Europa, UE permite revenirea la cărbune.

Frans Timmermans a anunțat în martie a.c. că UE va adopta legislația necesară pentru ca statele membre să poată utiliza în continuare cărbunele.

Cam în aceeași perioadă, spre supărarea activiștilor climatici, Comisia Europeană a aprobat includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor din tranziția spre decarbonizare. 

Între timp, mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, au anunțat deja redeschiderea unor centrale electrice pe cărbune

Germania – cea mai mare economie a Europei – a decis să reactiveze unele dintre centralele sale electrice pe cărbune pentru a compensa lipsa de gaz rusesc.

Gigantul energetic german RWE va arde cărbune suplimentar pe măsură ce exporturile de gaz rusești scad.

Alex Kraus, directorul financiar al companiei energetice germane RWE a declarat joi pentru CNBC că va arde mai mult cărbune pe termen scurt – dar insistă că planurile sale de neutralizare a emisiilor de carbon în viitor rămân în vigoare și în viitor, până în 2040.

Greenpeace a descris cărbunele drept „cel mai murdar și cel mai poluant mod de a produce energie”.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat săptămâna trecută că țara și-a redus deja dependența de cărbunele rusesc cu cel puțin jumătate în ultima lună, deoarece Uniunea Europeană a fost de acord să interzică importurile de combustibil din Rusia.

Comentariile lui Michael Muller vin în timp ce țările europene se străduiesc să consolideze aprovizionarea cu energie, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă.

Potrivit Eurostat, anul trecut Rusia a fost cel mai mare furnizor atât de produse petroliere, cât și de gaze naturale al UE, dar și-a redus semnificativ fluxurile de gaze naturale către Europa, după ce națiunile occidentale au impus sancțiuni Kremlinului ca urmare a invaziei neprovocate a Ucrainei.

„RWE sprijină în mod activ guvernul german sau guvernele europene în gestionarea crizei energetice”, a declarat Muller pentru Joumanna Bercetche de la CNBC. „Așa că, de asemenea, aducem înapoi o capacitate suplimentară de cărbune pentru a gestiona această situație.”

Acest plan va presupune ca trei dintre centralele electrice pe bază de lignit ale RWE să fie readuse la rețea de la începutul lunii octombrie. RWE spune că lignitul, cunoscut și sub numele de cărbune brun și considerat deosebit de dăunător pentru mediu, „rămâne un partener de încredere până în prezent. ” Acesta adaugă că RWE Power – care se concentrează pe generarea de lignit și energie nucleară – extrage milioane de tone metrice de cărbune în fiecare an.

Toate cele de mai sus reprezintă un obstacol pentru afacerea cu sediul central din Essen, care a spus că vrea să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2040.

Cărbunele are un efect nociv asupra mediului și Greenpeace l-a descris drept „cel mai murdar și cel mai poluant mod de a produce energie”. Arderea cărbunelui produce o mulțime de emisii potențial periculoase, inclusiv dioxid de carbon, dioxid de sulf, particule și oxizi de azot.

„Sperăm că ceea ce se întâmplă în prezent este… o problemă pe termen scurt în care trebuie să găsim securitatea aprovizionării”, a spus Müller de la RWE.

„Și de aceea, doar din perspectiva unui cetățean corporativ, simțim că este de datoria noastră să sprijinim guvernul german în refacerea capacității pe termen scurt – dar pentru a fi foarte clar, asta nu ne schimbă strategia”, a adăugat el.

„Deci, în timp ce [pe] termen scurt trebuie să ardem cărbune suplimentar, trebuie să fie clar că trebuie să existe o accelerare a dezvoltării surselor regenerabile, astfel încât să îndeplinim în continuare… țintele pe termen mediu și lung.”

Joi, RWE a raportat câștiguri pentru prima jumătate a anului 2022, venitul net ajustat fiind de 1,6 miliarde de euro (aproximativ 1,66 miliarde de dolari), comparativ cu 870 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2021.

Compania a declarat că a investit aproximativ 2 miliarde de euro în extinderea portofoliului său ecologic în prima jumătate a anului 2022. „Investițiile totale vor ajunge la peste 5 miliarde [euro] până la sfârșitul anului 2022”, a adăugat acesta.

Producția de energie electrică din surse regenerabile a fost cu aproximativ 20% mai mare în această perioadă comparativ cu prima jumătate a anului 2021, a spus acesta, invocând condițiile de vânt îmbunătățite și capacitatea crescută.

Cărbunele a marcat ultimii 200 de ani ai omenirii și ne-a ajutat să trecem la Epoca Industrială, dar cărbunele nu ne-a marcat doar trecutul, ci va fi în continuare important și în viitor.

Ce țări europene depind cel mai mult de cărbune o arată ponderea procentuală a cărbunelui în mixul de electricitate. În Polonia vorbim de 70%, în Cehia este de 50%, în Bulgaria de 49%, în Germania de 30%.

Care este situația în România?

În 2020 puterea instalată a cărbunelui în sistemul energetic național a ajuns la 4.590 MW și a produs aproximativ 17% din energia electrică utilizată la nivel național.

Termocentralele din România au o medie de vârstă de 44 de ani, cea mai veche fiind Paroșeni, pusă în funcțiune în 1964, și cea mai nouă unitatea 2 de la termocentrala Craiova, din 1989.

Bineînțeles,Valea Jiului și bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiții, după ce Uniunea Europeană și-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autoritățile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal.

Ar fi prea mult să ne așteptăm la o revitalizare a acestor zone, dar poate ar fi fezabilă o stopare a declinului.

De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloși din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia (compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari și Craiova) și Complexul Energetic Hunedoara (care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar și centralele de la Deva și Paroșeni).

Aceste mari companii din energie au probleme financiare, au nevoie de eficientizare și se vor mai face disponbilizări. Unele sunt în insolvență, altele au acumulat datorii mari, iar altele au primit ajutoare de stat ”cu cântec”.

În februarie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană anunța că aprobă un ajutor de restructurare de până la aproximativ 2,7 miliarde euro pentru Complexul Energetic Oltenia.

15/08/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: