Serviciul olandez de informații a prins un spion rus care încerca să se infiltreze în interiorul Curții Penale Internaționale, care investighează crimele de război din Ucraina

Foto: Vederea exterioară a Curții Penale Internaționale de la Haga, Țările de Jos. (AP Foto/Peter Dejong)

Serviciul olandez de informații a anunțat joi că a prins un spion rus care încerca să folosească o identitate braziliană falsă pentru a se infiltra în interiorul Curții Penale Internaționale, care investighează acuzațiile de crime de război în Ucraina, scrie Reuters, reluat de https://timpul.md.

Potrivit serviciului olandez de informații, spionul rus Serghei Vladimirovici Cerkasov își crease o acoperire elaborată, care mergea mai mulți ani în urmă, pentru a încerca să intre ca cetățean brazilian în Olanda, unde a solicitat să facă un stagiu internship la Curtea Penală Internațională din Haga (CPI).Dacă Cherkasov ar fi reuşit, ar fi obţinut acces la sistemele de e-mail ale instanţei şi ar fi putut să copieze, să modifice sau să distrugă documentele sau probele prezentate.

Potrivit Reuters, conform declarației șefului agenției olandeze de informații, Erik Akerboom „a fost o operațiune pe termen lung a GRU (serviciul militar de informații al Rusiei – n.r.), operațiune care necesită mult timp, energie și bani.

Moscova nu a avut deocamdată o reacție, deși în mod obișnuit guvernul rus neagă acuzațiile de spionaj, pe care le cataloghează drept o campanie a Occidentului împotriva Rusiei.

Serviciul General de Informații și Securitate al Olandei a precizat într-un comunicat că bărbatul, care s-a prezentat sub identitatea de Viktor Muller Ferreira,un cetățean brazilian decedat, a fost ridicat de pe un aeroport olandez.

El a fost declarat persoană indezirabilă și urcat în primul avion înapoi spre Brazilia, unde va avea de urmat procedurile judiciare.

„Acest lucru ne arată clar că rușii încearcă să obțină acces ilegal la informații din interiorul CPI. Clasificăm acest (incident) ca pe o amenințare de nivel înalt”, a mai precizat Akerboom, adăugând că CPI îl acceptase pe bărbat pentru un internship.

O acoperire atent construită

Este neobișnuit pentru agenția olandeză de informații să facă publice informații detaliate despre modul de acțiune a serviciilor ruse de informații, mai notează Reuters.

Serviciul olandez a publicat un document de patru pagini în care dezvăluie cum și-a inventat Cerkasov acoperirea.

Aceasta include o poveste despre o familie cu un istoric zbuciumat, detalii dintr-un club unde îi plăcea să asculte muzică electronică, dar și care este restaurantul lui favorit din Brazilia, unde mânca tocăniță de fasole ieftină.

„Cerkasov a folosit o poveste de acoperire a identității bine construită, prin care și-a ascuns toate legăturile cu Rusia în general și cu GRU în particular”, a arătat serviciul olandez de informații.

Curtea Penală Internațională, formată din 123 de state membre, a decis o investigație în Ucraina la doar câteva zile după ce trupele ruse au atacat țara, pe 24 februarie. CPI instrumentează cazuri de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Olanda a expulzat în ultimii ani mai mult de 20 de ruși acuzați de spionaj.

Publicitate

SRI, în alertă maximă! Serviciile secrete din Rusia și-au intensificat acțiunile în țara noastră

 (sursa foto: Pixabay/ Pete Linforth)

Oficial SRI: Cu câteva luni înaintea războiului a venit în România și al treilea serviciu secret rus, SVR. Alte două – FSB și GRU, erau deja prezente în spionajul cibernetic

Toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, respectiv FSB, GRU şi SVR, încearcă să fie prezente în România, pe partea de spionaj cibernetic, a declarat marţi directorul general al Centrului Naţional Cyberint al SRI, Anton Rog, transmite Agerpres, preluat de https://www.g4media.ro.

FSB este principalul serviciu secret din Rusia cu atribuții interne (urmașul KGB), GRU e serviciul secret al Armatei, iar SVR e serviciul de spionaj extern.

„Noi aveam date tehnice pentru doi actori că sunt aici. Aveam FSB şi GRU. Cu câteva luni înainte de război a venit şi al treilea actor care lipsea în România: SVR. Deci, acum, pe partea de spionaj cibernetic, toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, cu atacuri complexe (….), încearcă să fie prezente în România”, a declarat Anton Rog la BCR Expert Hub, eveniment unde s-a discutat despre „Securitate cibernetică, provocări şi prevenirea vulnerabilităţilor”.

El a explicat că rolul Centrului Naţional Cyberint este să dovedească, indubitabil, cu dovezi tehnice, că atacul respectiv este realizat de o anumită grupare etc.

„Atribuirea politică o face mai târziu preşedintele României, în cazul în care consideră că este oportun, pe baza datelor tehnice oferite de Centrul Naţional Cyberint şi alte instituţii din România sau în cooperare cu companii private”, a precizat Rog.

Potrivit acestuia, există „un pattern” pe care Rusia l-a folosit de fiecare dată când a avut atacuri militare.

„Înainte au atacat teritoriul respectiv sau împreună cu zona adiacentă cibernetic. Lucrul acesta s-a întâmplat şi acum. Şi nu toate atacurile au putut să targeteze foarte precis Ucraina. Unele atacuri au ieşit, ca să zic aşa, din ce îşi doreau ei şi au afectat şi Europa, aproape în integralitate”, a explicat reprezentantul SRI.

Acesta a menţionat că alte 3 – 4 state au acţiuni cibernetice în România, dar nu a făcut nominalizări, unele fiind dintre „ţările care nu ar trebui să facă aşa ceva”.

România, invadată de serviciile secrete rusești. SRI, în alertă maximă / foto: sri.ro

Pe de altă parte, Bogdan Botezatu, director Cercetare Ameninţări Informatice, Bitdefender, a atras atenţia asupra faptului că „lumea vorbeşte de război informatic, dar nu se întâmplă în România”, în schimb se observă interes din partea actorilor comerciali. Este vorba de atacatori care vor să infecteze calculatoare, vor să fure informaţii, vor să planteze ransomware.

„S-au intensificat atacurile în ultima vreme. Noi am terminat 2021 cu undeva în jur de 400 de atacuri unice care apar pe minut. Când vorbesc de atacuri unice, vorbesc despre servere unice de malware care ajung în fluxurile noastre. În 2022, până acum, numărul de atacuri unice a crescut undeva în jur de 550 pe minut. O creştere nu foarte mare, dar semnificativă”, a precizat el.

Botezatu a adăugat că numărul de atacuri nu e dat de un context legat de război sau de schimbări dramatice în societate, ci de digitalizare.

„Foarte mulţi oameni au acum dispozitive pe care le folosesc. Înainte nu le aveau pentru că puteau să meargă la magazin, puteau să-şi facă treburile în format fizic, acum depind de infrastructura tehnică pentru e-learning, pentru lucrul de la distanţă, pentru tranzacţii bancare şi aşa mai departe”, a mai spus specialistul Bitdefender.

Ruslan Puhov, expert rus, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova : ”România dispune de un puternic serviciu de spionaj militar”

---

România şi Suedia sunt statele care s-au dovedit a fi deosebit de relevante şi competente în domeniul strategiilor de război, susţine directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova, Ruslan Puhov, notează publicaţia MESAJ.MD.

„Ne place să ironizăm asupra României, în general şi particular, pentru că are patru servicii speciale, însă în fapt România dispune de un serviciu foarte puternic în sectorul spionajului militar, mai ales în ceea ce ţine de reţeaua de agenţi speciali”, spune Puhov.

Potrivit expertului rus, serviciul român este într-atât de puternic că şcoala NATO de spionaj se află în România.

De precizat că singurul serviciu de spionaj militar al României – probabil cel la care şi face referire expertul rus – este Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) – cunoscut şi ca serviciul de informații al Armatei Române. 

„Americanii i-au rugat pe români şi aceştia i-au ajutat după intrarea în Afganistan, pentru că aceştia pot foarte bine să lucreze cu oamenii”, precizeaza Puhov, citat de publicaţia MESAJ.MD.

De asemenea, sursa citată susţine că serviciul român a fost printre primele care a sesizat că Rusia a demarat campania pentru anexarea Crimeei.

 „Mulţi specialişti occidentali încă cumpăneau dacă e aşa sau nu, în timp ce agenţii români deja semnalau la Washington, Bruxelles şi Londra că „ruşii îşi întorc Crimeea”.

Ruslan Puhov este  unul dintre autorii cărţii „Spionajul militar”, analist rus în domeniul apărării și director al  Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor din Moscova.

Este membru al Consiliului public al Ministerului Apărării din Rusia, compus din civili și militari pensionari, care îl consiliază pe ministrul Apărării pe o varietate de probleme. Anterior a fost director executiv al Uniunii Armatei Ruse, care reprezintă producătorii ruși de arme de calibru mic.