MACEDONIA DE NORD A RECUNOSCUT LEGAL PE TERITORIUL SĂU EXISTENȚA MINORITĂȚII BULGARE. Grecia continuă să ignore minoritarii slavi macedoneni care trăiesc pe teritoriul său.

Bulgaria a blocat timp de peste doi ani negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane, transmite AGERPRES.
Aderarea Macedoniei de Nord la UEa fost blocată de dreptul de veto exercitat de Bulgaria, care insistă asupra modificărilor constituției pentru recunoașterea minorității bulgare, eliminarea „discursului instigator la ură” din manualele scolare macedonene și soluționarea disputelor legate de limbă și istorie.
Premierul bulgar, Kiril Petkov,declarase că Bulgaria va retrage dreptul de veto dacă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord ar începe după ce țara își va schimba constituția și va adăuga bulgarii „părți ale națiunilor” (comunități etnice precum albanezi, turci, vlahi, romi etc., ale căror drepturi sunt protejate).
Parlamentarii din Macedonia de Nord au adoptat, sâmbătă, un acord intermediat de Franţa, care propune modificarea Constituţiei Macedoniei de Nord pentru recunoaşterea minorităţii bulgare, acord menit să rezolve o dispută cu Bulgaria şi să elibereze calea către continuarea negocierilor aflate în impas în vederea aderării la Uniunea Europeană, transmite Romanian Global News.
Propunerea nu impune Bulgariei să recunoască limba macedoneană.
Ca urmare a acordului, Bulgaria va permite vecinului său din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare cu UE.
După anunţarea rezultatului votului atât preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au felicitat Macedonia de Nord în mesaje pe Twitter, un mesaj similar venind de la Washington într-un comunicat semnat de secretarul american de stat Antony Blinken.
Macedonia de Nord, o fostă republică iugoslavă, este candidată la aderarea la UE de 17 ani, dar aprobarea negocierilor a fost mai întâi blocată de Grecia şi apoi de Bulgaria.
În timp ce printr-o politică externă fermă Bulgaria a reușit recunoașterea minorității bulgare din Macedonia de Nord.
Minoritatea macedoneană este un subiect sensibil în Grecia.
În Grecia, vechea dispută privind minoritatea slavo-macedoneană a reizbucnit. Experții consideră situația complexă. Între timp, istoria reprimată face ca emoțiile să fiarbă, consemnează https://www.dw.com/ro.
Începând cu anii 50, statul a exercitat presiuni asupra macedonenilor slavi din Grecia – inclusiv în orașul său natal: „Într-o zi de vară din 1959 au intrat soldați înarmați. Ei au adunat poporul în piață și toți au jurat că nu vor mai vorbi limba lor”.
Între timp, aproape nimeni nu mai îndrăznește să își asume rădăcinile slavo-macedonene. Este greu de spus despre câți oameni e vorba. „Avem aproximativ 6 000 de alegători, dar există mai mulți oameni care își cultivă cultura în nordul Greciei”, spune Evaggelia Apsis din partidul Ouranio Toxo, care susține drepturile minorității slavo-macedonene.
Problema este că mulți oameni se tem să mărturisească public rădăcinile lor. Este vorba despre aprecierea diversității culturale a regiunii, spune Sakellarios: „Suntem cetățeni greci, plătim impozite și respectăm statul, vrem să trăim în cultura noastră și să cântăm cântecele noastre”.
Situația juridică a minorităților în Grecia
Guvernul elen însuși a colectat date care indică existența unei minorități slavo-macedonene, subliniază Konstantinos Tsitselikis, profesor de drepturile omului la Salonic. „În 1951 a avut loc un recensământ cu tema „Care este limba ta maternă?” Datele și dovezile științifice recente, care demonstrează existența unei „limbi slave” în nordul Greciei atestă continuitatea lingvistică”, spune Tsitselikis.
Deși statul grec nu recunoaște caracteristicile minoritare, cum ar fi limba și identitatea etnică, acest lucru nu afectează în mod necesar existența minorității:
„A existat o hotărâre într-o dispută între Grecia și Bulgaria cu privire la întrebarea ‘cine sunt minoritățile?’
În 1930, Curtea Internațională de la Haga a ajuns la concluzia că o minoritate nu este o problemă juridică, ci o chestiune de fapte”, a declarat Tsitselikis pentru Deutsche Welle.
PREȘEDINTELE SUA solicită Congresului să aprobe 33 de miliarde de dolari ajutor suplimentar pentru Ucraina

Decizie istorică
Publicația https://timpul.md care apare la Chișinău, informează că AFP şi Reuters au relatat că Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar.
Această enormă ”asistenţă militară şi de securitate” înseamnă ”arme şi muniţii care merg la poporul ucrainean” pentru a lupta împotriva invaziei ruse, a indicat sursa citată.
Conform AGERPRES, restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi 3 miliarde ajutor umanitar şi alimentar.
NATO, pregătită să ajute ani la rând Ucraina cu arme
NATO este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.
”Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung”, pentru că ”există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani”, a spus Stoltenberg la o reuniune a tinerilor la Bruxelles.
”Aliaţii NATO se pregătesc să ofere sprijin pe o perioadă lungă de timp şi de asemenea să ajute Ucraina să facă trecerea de la echipamentele militare vechi din epoca sovietică la arme şi sisteme mai moderne conform standardelor NATO, care vor necesita mai multă instruire”, a explicat secretarul general.
Dacă la începutul invaziei ruse ajutorul militar oferit ucrainenilor s-a axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, în contextul noii faze a războiului în care Rusia se concentrează pe partea de est a Ucrainei armata acesteia are tot mai mult nevoie şi de arme grele.
Majoritatea armelor de acest fel transferate Kievului de statele NATO au fost echipamente de concepţie sovietică preluate din stocurilor armatelor est-europene, dar recent mai multe membre ale NATO, în primul rând SUA, au început să ofere Ucrainei şi obuziere, precum şi alte categorii de armament greu.