Prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale, fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu – o etapă de tranziție spre sfârșitul progresismului liberal și a pseudo-democrației reprezentative

 

 

 

 

Rezultatele Alegerilor Prezidențiale 2019 (Primul tur)
Autoritatea Electorală Permanentă a reuşit numărarea a 99% din voturi.

 

Acestea sunt rezultatele:

Klaus Iohannis – 36,65% 
Viorica Dăncilă – 23,80% , 
Dan Barna – 13,99%, 
Mircea Diaconu – 9,25%, 
Theodor Paleologu – 5,6%,

Rezultatele erau previzibile.

Cine controlează percepția, controlează realitatea. Mass media îl supraevaluează pe Iohannis de 5 ani încoace, RISE Project a distrus șansele lui Barna să intre în turul 2 și Dăncilă are noroc că beneficiază de uriașul aparat PSDist, cu oameni în teritoriu și o infrastructură de partid bine pusă la punct.

Discursurile Candidaților

Pe lângă clișeele vagi (calea europeană, România normală), Iohannis a ieșit cu un discurs violent, anti-PSDist, de război total și permanent. Chiar dacă repetă aceeași placă cu Pesedeul, retorica agresivă îi angajează emoțional pe susținătorii lui, le menține interesul și implicarea.

Dăncilă a ieșit cu un discurs de mamă, pentru pacifiști, vrând a fi un “președinte al tuturor românilor” și repetând cuvintele echilibru și consens.

Acest tip de discurs pozitiv e slab și nu prinde. Românii vor sânge, confruntare, duel! Vor să privească doi gladiatori care se bat pe viață și pe moarte.

Nu poți câștiga doar cu bun simț și speranță, trebuie să te bați și să-ți dobori adversarul.

 

 

 

 

 

 

 

Totuși. Atâta agitație pentru ce?

Am avut prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale,  fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu, fără minima posibilitatea de a-i adresa vreo întrebare…

La butoanele electorale continuă să se afle un serviciu secret militarizat, caz unic în Europa, dacă nu în lume…

Pe lista alegătorilor continuă să figureze numărul sfidător de 19 milioane de persoane, ceea ce corespunde întregii populații a României, cu diaspora și copii cu tot. Numărul real al alegătorilor se plasează pe la 14-15 milioane, dintre care doar vreo 10 în interiorul granițelor.

Ceea ce înseamnă din capul locul vreo 5-7 procente fictive de alegători, adică suficient cît să încline balanța după placul unora.

În vara lui 2009, Adrian Năstase declara public că

“În România, serviciile sunt cele care decid câștigătorii campaniilor electorale (în special cele prezidențiale). Sunt teorii solide, destul de credibile și foarte greu de combătut de cei care au acces la informații despre cum se implică oamenii puternici din servicii în campaniile electorale.”

 

 

 

Suntem singura țară zis democratică în care un serviciu militarizat controlează procesul de votare.

Mulți autori au scris de-a lungul anilor despre alterările electorale săvârșite de serviciile speciale, acțiuni coordonate ale acoperiților din diverse domenii (presă, administrație, justiție), sau manipularea softurilor electorale (furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale).

Având în vedere toate aceste fapte, discuțiile în contradictoriu cu privire la ce candidat ar trebui să susținem nu își au rostul. Eforturile făcute pentru a convinge oamenii să voteze un anumit oportunist, care se prezintă tradiționalist, sunt irosite. Ar trebui dirijate în altă parte.

Când vine vorba de alegeri și de etapa istorică în care ne aflăm ca popor, lucrurile se vor înrăutăți înainte să se îmbunătățească, așa că înarmează-te cu voință, răbdare și ia pastila stoicismului.

Alegerile Prezidențiale și Pastila Stoicismului

 

 

 

 

 

 

 

Am văzut mult interes și tot felul de luări de poziții prin presa independentă, în special de la naționaliștii vârstnici.

Firește, cred că înțeleg de ce sunt unii atât de atenți la alegeri. În cazul prietenilor mei boomeri, s-ar putea să nu trăiască până apare schimbarea de direcție a României, pe care o așteptăm și care va veni negreșit, ca un pendul.

Pe termen scurt situația e sumbră. Dar așa cum cel mai întunecat este înainte de răsărit, privind din perspectivă, viitorul este luminos la orizont.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcția progresistă în care merge țara românească (“calea europeană”, “modernizare”,) este aceeași pe care a mers Occidentul în urmă cu câteva decenii.

Însă atăzi, în Occident, balanța forțelor este pe cale să se încline.

Țările apusene, îmbolnăvite de virusul unui progres suicidal de tolerant, intră într-o nouă etapă. Regimurile liberale se află în plin proces de disoluție, iar apariția unor forțe conservatoare tinere va fi o punte pentru ascensiunea naționalismului suveranist.

Acesta este mersul firesc al lucrurilor, istoria se repetă.

Noi mintenaș intrăm în Republica Weimar, apusul iese și se îndreaptă spre anii ’30.

 

 

 

 

 

 

 

Având în vedere că suntem “în urmă” față de Occident, la noi vor trece încă 5 ani cu Iohannis, probabil urmând alți zece cu următorul politruc globalist până vom vedea o schimbare de direcție.  Ceea ce nu-i un lucru rău.

Înseamnă că avem destul timp să ne mărim rețelele, să clădim organizații pentru activism militant și să creștem vizibilitatea presei alternative (independente).

În acest timp, situația din România se va înrăutăți, deci vom avea la dispoziție suficientă muniție pentru a asedia panteonul de zei falși ai idolatriei iudeo-democratice, de a desacraliza conceptele de “toleranță”, “egalitate” și  “diversitate”, pavând calea pentru o cultură suveranistă și național-autoritară.

Acest proces nu poate fi oprit, așa cum un râu nu poate fi oprit din cursul său.

Dacă se ivește un obstacol, râul îsi va găsi drum și va curge în continuare.

La fel stă situația cu etapa de tranziție spre sfârșitul progresismului liberal, pseudo-democrației reprezentative și a lor „opium pentru popor”, drepturile omului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citiți articolul integral accesând:

https://www.incorectpolitic.com/alegeri-prezidentiale-pastila-stoicismului/

Sterie Ciumetti

Manifestaţia organizată la împlinirea unui an de la tulburările din 10 august 2018. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Ciudat, dar aştia se îmbracă la fel ca membri grupării teroriste Antifa.

 

 

 

 

 

 

 

Şi cei ce se revendică a fi „Acțiunea Antifascistă România” (Antifa), au chemat oamenii la protest și au postat videoclipuri care instigau la vandalism.  

 

 

Şi renumitul domn Mălin Bot, pretins jurnalist, a chemat intensiv la protest, inclusiv printr- un videoclip.

 

 

 

 

Acestea au fost doar câteva exemple din valul de instigări care au indundat internetul şi în general mijloacele de difuzare în masă.

Organizatorul principal declarat a fost „Diaspora Pentru România”, şi un anume doctor Tommy Tomescu.  

 

Ziare.com:

„ Conform organizatorului Tommy Tomescu, la protest vor participa in jur de 250.000 de persoane, iar manifestatia este despre problemele diasporei si impotriva politicilor care au dus la crearea si mentinerea acestor probleme.”

Cine este mai exact Diaspora Romania? Se revendică a fi „un grup de acțiune civică”.

                                                                    *

De pe site-ul , DiasporapentruRomânia:

 

PREZENTAREA GRUPULUI CIVIC DIASPORA PENTRU ROMÂNIA

„DIASPORA PENTRU ROMÂNIA” este un grup de acțiune civică constituit din cetățeni români din Diaspora dar și din România.

Considerăm că o Diaspora puternică poate și trebuie să contribuie la edificarea unei Românii democrate, o voce puternică în corul Națiunilor civilizate.

Identificând problemele Diasporei vom găsi soluții acestora, în același timp realizînd o largă coeziune a Diasporei.

Una dintre acțiunile în care membrii „DIASPORA PENTRU ROMÂNIA” sunt implicați acum este „MITINGUL DIASPOREI” planificat a avea loc pe data de 10 August 2019, miting de protest împotriva politicilor care au dus la crearea și menținerea cunoscutelor probleme ale Diasporei”.

     

Există totuşi persoane care ştiu cine este acest Mălin Bot şi cum stoarce el bani, pretinzând că luptă pentru…schimbare.

Una dintre acestea îi scria scum trei zile:

 

                                                                 *

ActiveNews:

 

„Alina Mungiu Pippidi spune că asistăm la crearea unei partide criptofasciste, care e pe fond contra ordinii constituționale, „hrănită” din aplicația lui Moise Guran, unde au dus o campanie permanentă anticonstituțională pe bază de gradați de ai lor

Alina Mungiu Pippidi atrage atenția asupra pericolului îndepărtării de la ordinea constituțională, odată cu apariția unui „mic grup activ de populiști radicali, aparținînd unei organizații oculte, dar foarte agresive, care se ocupă cu atacul la Constituție și Curtea Constuțională mult mai mult decît cu atacul la PSD” 

 

 

 

 

 

 

„Asemenea grupuri, odată create, persistă. Asistăm la crearea unei partide criptofasciste, care e pe fond contra ordinii constituționale și vrea judecata poporului, nu a legii,  pentru care va fi furnizat de undeva și un lider – Iohannis e doar un vehicul șters, care a mers cu acest referendum populist contra instinctelor lui mai bune, că i-a fost teamă că dacă nu călărește valul îi trece valul peste cap.

Să vezi ce mai rămîne din instituțiile statului de drept după ce iau ei puterea – timpurile astea, cînd sub dictatura anecdotică a PSD doar șeful PSD ajungea la închisoare, vor fi cam ca Ungaria sub socialiștii corupți înainte să vină Orban.”

Cu toate această desfăşurare de forţe mobilizatoare, abia s-au adunat ieri în Piaţa Victoriei din Bucureşti, dornici să manifesteze , cca. 20000 de oameni.

Mulţi dintre aceştia erau mobilizaţi de partidele din opoziţie.

Organizatorii vorbeau cu o zi înainte de eveniment de prezenţa sigură la demonstraţie a cel puţin  250000 de persoane…

Protestul nu a dus lipsă de momente tensionate, manifestanții având de-a lungul serii clinciuri atât cu forțele de ordine, cât și între ei.

Urmăriţi mai jos  momentele tensionate din timpul manifestaţiei.

 

 

 

 

 

   

Surse:

 Incorect Politic

 Justiţiarul.ro

 

CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI, UN MANIFEST – AVERTISMENT ÎNAINTEA DISPARIŢIEI ROMÂNIEI. VIDEO

 

Obârșia Neamului nostru 

Într-o tară tot mai deformată de concepte menite să ucidă ce a mai rămas viu în creierul colectiv, anihilarea ultimelor dizidențe a devenit o prioritate asumată pe față, fără ocolișuri, fără complexe – Legea nr. 217/215, arătând orizonturile strâmte ale societății,  încorsetată tot mai mult de o cenzură inactuală, nenecesară, dar atât de utilă celor de la Putere… dovada faptului că, dincolo de diversiunile hertziene, românii se află sub influența unui regim politic represiv!.

Această stare de fapt, este specifică tuturor țărilor care se află sub ocupație pentru a fi jecmănite de mafia transnațională care, pentru a crea confuzie, se autodefinește prin mijlocul complice al așa zisei „prese  libere”, ca fiind democratică și liberală.

Întru confiscarea radicală a conștiinței identității naționale, istorice,    religioase, culturale, morale și fizice a națiunii, instanțele globaliste ne-au declarat războiul ultim!

Dar   nu   orice   fel    de  război, ci unul în care armele ne-au fost interzise cu desăvârșire… și noi, prin tăcere, ca o vinovată complicitate, am acceptat provocarea! Înțelegem de ce trădătorii din conducerea coloniei române, fiind vânduți altor interese, au acceptat sinuciderea de grup organizată de șefii lor (nealeși democratic!) din vârful putrezit al Europei… pardon! Bruxelles, fiindcă, de fapt, ei nu fac parte din grupul nostru…

Dar noi, cei din Obârșia Neamului nostru, de ce acceptăm impunerea acestui protocol al sfârșitului NAȚIONAL?

 

 

 

 

 

Noua grilă de gândire impusă printr-un viciu matematic elementar…puțini dar puternici, reușind să reformeze realitatea celor mulți și slabi (mass-media din România manipulează prin știri diversioniste), ne aduce inevitabil în poziția de a căuta adevărul acolo unde îl mai putem găsi, adică departe de televizor!

Astăzi, în mod regretabil, rânduiala obștească ce a caracterizat evoluția și continuitatea neamului nostru pe aceste meleaguri, a fost deturnată de la sursă.

Acestă deviere (indusă!), cauzează oamenilor o stare de analiză din ce în ce mai abstractă în raport cu națiunea uitând că, de fapt, aceasta reprezintă arealul lor unic de supraviețuire – prelungirea propriei ființe.

Motivat de aceste constatări belicoase, cel mai probabil dintr-un complex ideologic inversat, nefiind un reeducat „sănătos”, dar vrând totuși să mai rămân cu o bucată de pământ în țara mea, vrând să trăiesc alături de comunitatea sufletului meu, în Obârșia Neamului nostru, privesc spre mulțimea instrumentalizată de peste mări și țări cu mintea limpede, sprinceana ageră și nervul pregătit!

Vrând să trăiesc doar cu ai mei (din nou!) pe glia strămoșească, ignorând cu înțelepciune „chemările” progresiștilor și  violentele trădări interne – anumite gânduri, au început să-mi străbată căile minții…

 

 

 

 

 

 

 

 

Mă întreb, dacă ești împotriva invaziilor musulmane pe teritoriul unei țări creștine din Europa, acestă atitudine firească de prezervare, face din tine un xenofob?

Dacă ești împotriva prozelitismului anticreștin, promovat cu disperare în România prin directivele U.E., înseamnă  că ești intolerant?

Dacă nu înțelegi modernitatea eliberatoare a căsătoriilor sodomiste și a paradelor urbane, unde oameni bolnavi defilează în chiloți „tanga“ și cizme de cowboy, uneori cu copii adoptați în cârcă, fluturând frenetici pe ritmuri electronice, baloane „hazlii“ în formă de penis, înseamnă că ești retrograd?

Dacă nu vrei să-ți vezi țara, neamul, identitatea, civilizația și tradițiile străvechi, dispărând în imensitatea eterogenă a nimănui, înseamnă că ești rasist?

Dar dacă ești împotriva pedo-criminalilor, a corupților de tot soiul și a trădătorilor de neam, și ți-ai dori ca aceștia să fie supuși oprobiului și judecății poporului, în piața publică, acest gând face, oare, din tine un dușman al rasei umane?

În aceeași ordine de idei, nici un criminal nu ar trebui să fie exonerate de pedeapsă, indiferent de origini, poziție, avere sau influența pe care o poate exercitata, mai cu seamă într-un stat care se pretinde a fi unul de drept, suveran și democratic, adică un stat unde poporul își poate manifesta dreptul suveran la apărare și justiție ori de câte ori este agresat… nu-i așa?

Dar ce-i de făcut atunci când agresorul este, de fapt, un perfect anonim, nu este ales prin sufragiu, nu poate fi tras la răspundere, este străin de neamul și civilizația noastră și locuiește la Bruxelles?

Știm că multora mintea le-a fost înecată cu fel de fel de concepte, care, din păcate, le-au încurcat capacitatea de gândire și i-au făcut să vadă totul prin prisma așa-zisei „realități“ pe care o trăim sub dominația mass-media.

Dar această realitate nu este decât una virtuală, drept care, contrar aparențelor înșelătoare, sufocantul văl de fum administrat popoarelor autohtone ar  putea fi înlăturat cu multă ușurință!

Prin urmare, dacă ne împotrivim alianței mafiote transnaționale (U.E.), care impune  regimul de teroare și distrugere prin șantajul financiar, atunci când nu se folosește de forța bombelor (vezi Iugoslavia), distrugând tot ce avem mai scump pe lumea asta, atunci este de la sine înțeles că noi, cei care urmăm calea și învățăturile lui Iisus Hristos, să fim acuzați, de către călăii noștri, de antisemitism, mai ales atunci când uzurpatorii sunt de descendență turco-mongolă (khazari)…

Pentru noi, asumarea acestei poziții a rămas singura cale de supraviețuire!

Mai mult, atunci când călăii noștri erau otomanii, cine s-ar fi gândit să-i reproșeze lui Ștefan cel Mare sau lui Mihai Viteazul  înverșunarea și strategia arătată pe câmpul de luptă împotriva invaziilor barbare?…

Oare Vlad Țepeș a fost un islamofob incorect politic, sau și-a onorat datoriile de conducător apărându-și neamul de invadatori?

Mergând mai departe în lumina acestei analize și dacă este în conformitate cu o anumită realitate, atunci singura întrebare care merită să fie pusă este dacă noi, cei din Obârșia Neamului nostru, mai vrem să dăinuim pe aceste pământuri sacre, sau ne predăm  dușmanilor fără luptă fiindcă așa au decretat: televizorul, noul limbaj impus, guvernul slugilor de casă și stăpânii noștri nealeși democratic de la Bruxelles?

Și până la urmă dacă eu, ca român, sunt învinovățit de ideologii străine de cultura, Crezul, tradiția și simțirea mea, ce-mi pasă mi-e dacă niște venetici, mă acuză că sunt retrograd, xenofob, intolerant, homofob, rasist, antisemit, etc.?

Chiar nu-mi pasă! Vorba bunicului (Bunul Dumnezeu să-l odihnească!):

„Să fiți voi sănătoși, bă’!… dar atâta timp cât pot mânca o bucată de pâine uscată în țara mea, pe pământul strămoșesc, alături de românii mei și în rostul meu, nu-mi pasă nici de voi și nici de ce aveți voi de zis!” – în timp ce bunica, o leacă mai ironică, zicea: „Eh, lasă-i dragă în supărarea lor! Nu-i bai, de noi, i bai, de alții!”

– Înțelegeți…?

Să ne aducem aminte de Petre Țuțea care, îndrăznind poziții cu mult mai îndrăznețe, declara pe la asfințitul vieții: „Dumnezeu e român. Sau dacă nu, sunt împotriva lui!”

– Ce Român, ce Om !

Mihai ȘERBAN, autorul lucrării „Manifest. Cartea Neagră a României” 

 

Întrebarea „De ce ne merge rău în România?” are un răspuns mult mai complex decât o lozincă sau un slogan repetat compulsiv.

Mihai Șerban reușește să răspundă în 12 minute printr-un veritabil MANIFEST, alcătuit după un studiu năucitor.