CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Președintele Academiei, academician Ioan Aurel Pop: ”Dacă poporul ar fi bine condus, dacă ar avea o elită de încredere ar putea face minuni, așa cum s-a întâmplat de câteva ori în istoria noastră”

Acad.prof.dr. Ioan Aurel Pop: Mi-ar plăcea și mie să văd în fruntea Țării Românești oameni care, nu doar declară, dar și apără interesele românilor din preajma granițelor.

„Ceea ce face clasa politică e în afara interesului poporului. Dacă ar fi bine condus, dacă ar avea o elită de încredere ar putea face minuni, așa cum s-a întâmplat de câteva ori în istoria noastră”, a declarat Academicianul Ioan Aurel Pop la emisiunea lui Marius Tucă, citat de Romanian Global News.

„În perioadele noastre lungi, de stăpânire străină, și de dominație otomană, și rusească sau austro-ungară, stăpânii aceștia au cultivat delațiunea. Au cultivat ura unuia față de aproapele său. Ceea ce credința nu permite. Credința și Biserica ne îndeamnă să ne iubim aproapele. Pâra istorică, turnătoria, pâra la împăratul, toate vin din perioada istorică de ticăloșire. Știți că istoria noastră a avut perioade de ticăloșire, când am căzut, moral vorbind. Nu am mai respectat principiile pentru că singurul care conta era cel de „care pe care”.
Nu am văzut țară, nici Bulgaria, nici Polonia, nici Ungaria, să se ducă cu pâra atât de des la forurile europene sau Statele Unite ale Americii.
E vremea să ne revenim, să îndemnăm la construcție, nu la
distrucție”, a continuat domnia sa, citat de https://r3media.ro
În ceea ce privește viitorul, Ioan-Aurel Pop a spus că și-ar dori ca Țara să fie condusă de către oameni care să apere cu-adevărat interesele românilor, inclusiv a celor din afara granițelor.
Președintele Academiei a menționat că și-ar dori ca România să manifeste demnitate în relațiile internaționale.
Mi-ar plăcea și mie să văd în fruntea Țării Românești oameni care, nu doar declară, dar și apără interesele românilor din preajma granițelor. Aș vrea să văd momentul în care români din jurul granițelor nu mai sunt numiți vlahi sau moldoveni, deși știu că-s de aceeași limbă și același neam cu mine.
Suntem încă cel mai numeros și cea mai mare țară din sud-estul Europei. Conducătorii noștri ar trebui să impună respect pentru naționalitatea noastră. Noi suntem obligați să avem o demnitate. Suntem obligați de statutul nostru european și de membri ai alianței nord-atlantice. Trebuie să găsim o soluție de demnitate în Uniunea Europeană. Suntem parteneri egali. Rușii ne-au considerat o rudă săracă. Am intrat în UE cu speranța că vom da de demnitate. Acum vedem că sunt țări de-acolo ne privesc superior. Nu doar în privința noastră
”, a declarat profesorul clujean.

13/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | 3 comentarii

S-au împlinit 162 de ani de la nașterea profesorului bucovinean Constantin Mandicevschi,autorul renumitului cântec “Cântă cucu-n Bucovina”

  

 

Constantin Mandicevschi - autorul renumitului cântec românesc „Cântă cucu-n  Bucovina”.
 

Constantin Mandicevschi – 162 de ani de la naştere

 

Constantin Mandicevschi, s-a născut la 24 mai 1859 în satul Băhrineşti, raionul Hliboca   în Bucovina ocupată de Imperiul Austro-Ungar. Era fiul parohului bisericii din această localitate, Vasile Mandicevschi și al soției sale, Veronica Popovici.

El este autorul versurilor sfâșietorului cântec al românilor înstrăinați, “Cântă cucu-n Bucovina”.

A fost  profesor de istorie şi directorul liceului din Suceava, inspector școlar, directorul Bibliotecii Universității din Cernăuți, scrie Vladimir Acatrini – colaborator al Bibliotecii ştiinţifice a Universităţii naţionale Iuri Fedkovici din Cernăuţi, în http://nordulbucovinei.blogspot.ro și Agenţia BucPress https://www.bucpress.eu.

  

A absolvit școala veche moldovenească din Cernăuți, iar în anul 1869, a început cursul la obergymnasium din Cernăuți, susținând în vara anului 1877 bacalaureatul. Frecventează apoi Universitățile din Cernăuți și Viena, susținând în 1884 examenul de capacitate la istorie, geografie, limba şi literatura germană. Constantin și-a început activitatea pedagogică între anii 1884 – 1893, ca profesor la Gimnaziul Superior Ortodox din Suceava, unde a predat cursul de istorie şi limba germană. În această perioadă face cunoştinţă cu poetul Mihai Eminescu, care în anul 1885 s-a aflat de Crăciun la Suceava.

 

Potrivit cunoscutului savant, pedagog şi rector al Universităţii din Cernăuţi, Ion Nistor, Constantin Mandicevschi este „Primul român, care datorită talentului de conducător, a ridicat şcoala sa la nivelul celor mai bune şcoli din ţară… Datorită unei munci enorme şcoala posedă o bază tehnico-materială bună, profesorii sunt excelenţi, iar elevii din familiile sărace primesc burse… Ori vara, ori iarna, directorul, de la 7 dimineaţa este pe picioare…”.

Aceste cuvinte au fost rostite la Conferinţa directorilor bucovineni, care a avut loc între 13-14 februarie 1913, la Cernăuți.

 

Cântecul “Cântă cucu-n Bucovina”, care este mai mult decât o doină, e o pagină de istorie a destinului românesc, a fost scris de Constantin Mandicevschi în anul 1904, la îndemnul lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga.

  Stihurile originale ale lui C. Mandicevschi au fost transpuse pe melodia unui cântec de jale bucovinean, acest cărturar român patriot fiind unul dintre organizatorii festivităţilor de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la Putna din 1904.

Cântecul a prins şi a fost preluat de românii din satele din zonă , iar după a doua pierdere a Bucovinei, fiecare rapsod popular care l-a cântat a adăugat versuri, l-a modificat.

Cântecul a fost interpretat ani în şir de rapsodul popular Vasile Mucea, care l-a descoperit în satul Corceşti, raionul Storojineţ, în nordul Bucovionei, în 1943.

Originea sa era deja pierdută, la data când l-a cules Vasile Mucea, un muzicant din popor care l-a interpretat cu strălucire.

 Mandicevschi, autorul versurilor cântecului a murit la 14 decembrie 1933, în orașul Cernăuți, în  anul în care se năștea Mucea, ca și cum doina asta se încăpățâna să se agațe și de un suflet de muritor pentru a supraviețui.

Rapsodul popular Vasile Mucea a redescoperit cântecul în  satul Corceşti din regiunea Storojineţului înstrăinat împreună cu Nordul Bucovinei la Ucraina, unde avea rude la care putea ajunge în anii ’70 numai cu permis de la Securitate.

 

clement.media - Festivalul de folclor “Vasile Mucea”, Bilca, ediţia I

VASILE MUCEA (1933 – 2011)

 

 

 

Nu este mult de când Mucea s-a dus la cei drepţi, dar noi vom asculta mereu cu emoţie  melodiile simple și curate interpretate de el.

 

”Cântă cucu-n Bucovina” este mai mult decât o doină, este o pagină a destinului românesc care evocă un episod din istoria poporului nostru.

Este un cântec – manifest, un strigăt care mobilizează toate sufletele de români. 

El a fost înregistrat de Grigore Leşe de-abia în anul 1996, dar ambele sale versiuni ne arată că spiritul românismului nu a pierit ! 

  

 

Acum, după ce a ne-a fost redat, acest cântec nepereche trăieşte în sufletele tuturor și va trăi și după revenirea nordului Bucovinei la țara mamă, ca o mărturie a dragostei frățești care leagă toți românii.

 

31/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: ”Dragostea pentru locul tău de naştere trebuie cultivată”

Ioan Aurel Pop: ”Lumea nu trebuie lăsată să se schimbe oricum, altfel  suntem pierduți!”

 

În timpul unei întâlniri online cu elevii unui liceu, cărora le-a vorbit despre cultivarea valorilor în şcoala şi societatea românească, istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române a spus că nu există naţiuni superioare şi inferioare, ci doar naţiuni ”cu istorie mai cunoscută şi altele cu o istorie mai puţin cunoscută”, scrie agerpres.ro.

„Ura faţă de străini e cea mai mare prostie care a apărut în relaţiile între oameni. Dar a apărut. Ea există. N-avem dreptul s-o cultivăm, s-o apărăm. Dar dragostea pentru locul tău de naştere trebuie cultivată dintr-un singur motiv cel puţin: nu poţi iubi şi înţelege locurile de naştere ale altora, dacă tu eşti un vântură-lume. Atunci, într-adevăr, e un pericol mare. Dacă am înţelege aceste lucruri, cred nu s-ar produce nici exagerări. Dar în lumea de astăzi ce nu e exagerat?”.

O parte din valori îţi vin din solul, din locul naşterii tale. Şi astea sunt de neegalat, de neînlocuit. Am umblat mult în străinătate. Toţi românii care trăiesc în străinătate, chiar şi cei care nu recunosc, prima generaţie – nu vorbesc de copiii şi nepoţii lor, care se pierd în alte naţiuni -, au nostalgia locului de naştere. Şi chiar şi aceia care critică foarte tare ţara în ansamblu vin acasă cu plăcere să asculte susurul unui izvor, să audă încă o dată cum cântă o femeie bătrână la ţară pe înserat, când crede că n-o aude nimeni, să mănânce o mămăligă aburindă, care n-are gust în altă parte, nu-i aşa ca aici; să râdă, să plângă, să vadă morminte. Repet, şi cei care nu recunosc treaba asta o fac. Ceea ce înseamnă că, totuşi, primele noţiuni pe care le-ai dobândit în viaţă de la mamă, de la bunici, de la părinţi, de la tată rămân legate şi de un loc anume”, a subliniat istoricul.

„Şi eu mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră: ‘De ce să-mi fie ruşine? De ce să-mi fie ruşine de acest lucru? Numai pentru că în numele naţiunii s-au produs războaie? V-am spus, în numele dragostei s-au produs războaie, în numele democraţiei s-au produs războaie, în numele credinţei s-au produs războaie. Trebuie să schimbăm logica în aşa măsură încât să condamnăm credinţa, libertatea, democraţia şi naţiunea pentru războaie?

10/12/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: