CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA AROMÂNILOR ȘI PROMOVAREA IDEII DIVERSIONISTE A EXISTENȚEI ÎN ȚARA NOASTRĂ A UNEI MINORITĂȚI ARMÂNEȘTI DISTINCTE DE NAȚIUNEA ROMÂNĂ

Harta răspândirii aromânilor și meglenoromânilor la sfârșitul sec, al XIX-lea și începutul secolului XX.

Sunt aromanii o „minoritate nationala”in Romania ?

De câțiva ani încoace,  pe 23 mai, se  sărbătorește în România  dar și în alte țări balcanice – cu excepția notabilă a Greciei, Ziua ”națională’ a aromânilor.

Evenimentul în sine este o acțiune lăudabilă, dacă este văzut prin prisma unui efort de păstrare a culturii și obiceiurilor aromâne, sau ca o încercare de promovare a drepturilor acestei comunități, mai ales în țările unde nu se bucură de o recunoaștere oficială.

Unii organizatori din România, se folosesc de acest eveniment pentru a promova o agendă eminamente politică, și anume recunoașterea aromânilor ca minoritate națională, care să se bucure astfel de drepturile reprezentative, culturale, lingvistice dar și financiare care derivă dintr-o atare recunoaștere.

Chestiunea declarării aromânilor drept minoritate aparte din punct de vedere etnic, lingvistic și cultural, în cadrul statului român, reprezintă un proiect asumat cu multă vervă încă de acum trei decenii.

Păstrarea specificului identitar aromân se datorează prioritar statului român – care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a sprijinit înființarea de școli și biserici la sud de Dunăre, asigurând insule de refugiu în fața campaniilor asimilaționiste elene și slave – este pusă între paranteze de către propagandiștii ideii separatismului aromân-român, scrie Andrei Nicolae pe https://www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.
Terenul lor de bătaie îl constituie în această perioadă data de 10/ 23 mai ca punct de referință în istoria aromânilor.

În fiecare an, în apropierea acestei zile, se redeschide tensionat dosarul chestiunii aromâne.
Din punct de vedere istoric, recunoașterea oficială a națiunii valahe/române din cadrul Imperiului Otoman publicată în Monitorul Oficial de la Istanbul în 10 mai 1905, a fost consecința unei campanii diplomatice de amploare susținută de către Regatul Român pentru recunoașterea macedo-românilor, adică a românilor balcanici, vorbitori ai dialectului aromân sau megleno-român.

Acest act istoric, recunoscut ca atare atât de istoriografia românească, dar și de cea străină, este de câțiva ani supus unei mistificări regretabile prin sărbătorirea acestui act (datorat în totalitate politicii de sprijin identitar- cultural a României pentru ramura sud-dunăreană a poporului român) într-o cheie diversionistă, aceea a Zilei Naționale a Aromânilor pe 23 mai.

Falsificarea unui eveniment istoric (Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea publicată în 10 mai 1905) și promovarea pe multiple canale a acestei denaturări, drept act fondator pentru recunoașterea unei minorități etnice, poate avea urmări negative asupra stabilității regionale într-un context geopolitic dificil, putând fi speculată de anumiți factori externi interesați.
Conform unor criterii subiective oricine se poate declara orice, însă pentru a fi și recunoscut în consecință astfel, trebuie să existe niște criterii obiective, demonstrabile științific.
Academia României din 25 iulie 2018 iterează faptul că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg, la data de 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu.

Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol, nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului”.
Ideea unei minorități etnice aromâne e experimentată cu precădere în România, unde, din păcate beneficiază de un culoar favorabil pe fondul unor interese de grup atent cultivate într-un mediu politic prea puțin preocupat de proiectul de țară, interesul național etc.

Nu trebuie omis din acest tablou nici rolul discret, dar eficient al UDMR-ului de sprijinire a acestui curent minoritar printre aromâni etc.
De altfel, reușita acestei inițiative ar însemna deschiderea unei cutii a Pandorei, care să alimenteze orgoliul și așa proeminent al unor reprezentanți ai transilvanismului, bănățenismului etc.
Prin urmare, răspunsul la întrebarea Qui prodest? ar trebui să țină cont și de aceste detalii semnificative în grad mare pentru felul în care se orchestrează acest tip de separatism.

Miza finală a acestor inginerii identitare (a se vedea schizofreniile vlah/vlaș/român din Timocul sârbesc, moldoveni/români din Bucovina de nord, Basarabia de sud ori Republica Moldova) este dinamitarea coeziunii istorice românești de la nord ori ori de la sud de Dunăre.

Adevărul despre 23 mai este prin urmare  ceva mai altfel decât ne este înfățișat acum de organizatorii care voit denaturează semnificația acestui eveniment.

ADDENDA

Iradeaua, din 23 mai 1905 a fost Decretul dat in favoarea aromânilor din Balcani de sultanul Abdul Hamid al Imperiului Otoman, prin care li se asigura acestora recunoașterea statutului de comunitate distinctă, cu drepturi culturale proprii și cu posiblitatea de a-si constitui foruri specifice de reprezentare.

Gestul autorităților otomane a fost un omagiu adus României, cu ocazia sărbătorii naționale (10 mai) și Regelui Carol I, la împlinirea a 39 de ani de domnie.

Iradeaua din 10/23 mai 1905 a reprezentat o victorie a diplomației românești a epocii, interesul pentru păstrarea și afirmarea identității specifice a persoanelor aparținând minorității din regiune fiind și astăzi o preocupare majoră a politicii externe a țării noastre.

Textul acestei Iradele (Decret imperial) era următorul:

Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari (primari) conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cum se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare. Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei.”

Rezultatul a fost dezastruos pentru comunitățile aromâne din Balcani pe care statul romān le sprijinea cultural.

Această Iradea a provocat o prigoană națională, comandouri de teroristi (antarți) greci trecând la comiterea de asasinate īn rāndul fruntașilor aromāni (peste 400 de victime), ceea ce a condus la ruperea relațiilor diplomatice īntre Grecia si Romānia (1906-1911).

 Razboaiele balcanice au dus īnsa la dezmembrarea Imperiului otoman, aromānii intrānd īn componenta Greciei, Albaniei, Bulgariei si Regatului Sārbo-Croato-Sloven.

Când s-a semnat Pacea de la Bucuresti (1913), care punea capăt acestor razboaie din Balcani, ministrii de externe ai Greciei, Bulgariei si Regatului Sārbo-Croato-Sloven au dat asigurări, prin scrisorile schimbate cu Titu Maiorescu (ministru de Externe), ca vor respecta drepturile minoritatilor aromāne, protejānd scolile si bisericile, fapt care nu s-a respectat, scrie https://sutsatadicraiova.wordpress.com.

Este important să reamintim că această zi, folosită de unii în scopuri politice menite să demarcheze o linie clară între aromânism și românism în general, este în mare parte rodul eforturilor diplomatice ale României de la începutul secolului XX și în special ale ambasadorului României în Imperiul Otoman, Alexandru Lahovari.

La 23 mai 1905 când se publica oficial decretul imperial (iradea) prin care se consfințea pentru prima dată dreptul de organizare în comunități cu privilegii de autoadministrare al poporului “ulagh” (sau valah), care trăia în granițele existente la acel moment ale Imperiului Otoman.

Să notăm că etnonimul ”ulagh”(valah) avea același înțeles pentru toți locuitorii ținuturilor locuite de români și că prin urmare nu se referea doar la aromânii din Imperiul Otoman, ci la toți românii din Balcani.

Specialiști ai Academiei Române au explicat foarte clar,în mai multe rânduri, că în acest decret imperial otoman, nu se regăsește niciodată și nicăieri etnonimul de aromân (sau armân).

În plus, ca să nu existe poate confuzii  pentru cititorii de peste un veac al acestui document, privitor la cine erau așa numiți ulaghi, decretul consfințea în mod expres dreptul Statului Român de a finanța (în continuare) educația, cultura și religia beneficiarilor acestui act.

Așadar, 23 mai reprezintă un moment de răscruce din procesul istoric de recunoaștere al drepturilor românilor și aromânilor din Peninsula Balcanică, dar și o victorie importantă a diplomației românești.

Numerosi aromāni din statele balcanice au cerut sa fie primiți în România, unde li s-a distribuit pământ și au beneficiat de numeroase înlesniri.

23 mai NU marchează momentul întemeierii unei minorități naționale aromânești distinctă de poporul român.

 Prin deturnarea semnificatiei acestui eveniment istoric se încearcă sa acreditarea ideii existenței unui “popor armân” distinct de poporul român și a unei așa-zise minoritati etnice aromâne in tara noastră, ceea ce reprezintă fără îndoială un fals de proporții.

La 14 iunie 1997, Parlamentul European vota Recomandarea 1333, ramasa fara urmari, prin care se cerea statelor balcanice sa creeze conditii pentru afirmarea cultural-lingvistica a aromānilor, cu respectarea Cartei Europene a limbilor minoritare.

VIDEO: SCENA DIN INVATAMANTUL AROMANESC DIN EPIR – Comuna Abella, difuzata  pe  Canalul Dhyheata.

26/05/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Mii de burse din partea statului român pentru elevii români de școală generală din Ucraina

 

 

 

5500 de elevi români de școală generală din Ucraina vor primi burse din partea statului român

Pentru al treilea an consecutiv, elevii români care învață în clasele I-III din Ucraina vor fi sprijiniți de România cu o bursă anuală. Astfel, pentru 5500 de copii, statul român va asigura burse de studiu în valoare de câte 1000 de lei.

Despre acest aspect a vorbit secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) Ovidiu Burdușa.

Programul de acordare de burse elevilor etnici români din Ucraina, demarat în 2018, reprezintă un proiect strategic pentru România, păstrarea identității lingvistice fiind o prioritate pentru Guvernul român. În anii 2018-2019, au fost acordate 5645 de burse elevilor etnici români de clasa I și a II-a, cu domiciliul în Ucraina care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, înscriși în anii școlari 2017-2018 și 2018-2019.

În anul 2019, numărul burselor acordate a crescut de la 1645 (2018) la 3700. Proiectul se află în al treilea an de implementare, iar în acest moment, se lucrează la Hotărârea de Guvern pentru suplimentarea bugetului DRP în vederea acordării de burse elevilor etnici români înscriși în anul școlar 2019-2020 (…)

Pentru anul acesta, estimăm aproximativ 5500 de elevi de etnie română din Ucraina care vor beneficia de burse de studiu în valoare de 1000 lei/anual. Vorbim aici de elevii etnici români din Ucraina înscriși în clasele I-III în anul școlar 2019-2020”, a declarat secretarul de stat într-un interviu acordat BucPress.

Ovidiu Burdușa a precizat că acest sprijin oferit de statul român a contribuit la creșterea numărului de români care doresc să își înscrie copiii în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina, relatează https://infoprut.ro.

Întrebat dacă există un plan de extindere al proiectului acordării burselor pentru elevi și pentru profesori sau educatori, secretarul de stat al DRP a răspuns că intenționează să extindă programul în Serbia și în Ungaria și că în prezent se discută la nivelul DRP și al Ministerului Educației și Cercetării din România să fie inițiate programe de stagii de formare dedicate profesorilor români din Ucraina.

13/06/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

China pune propaganda la lucru pentru a rescrie istoria epidemiei de coronavirus

 

Sursa: Xinhua

 

 

 

Cum a infectat China toată planeta cu coronavirus. Rolul celor trei săptămâni în care Partidul Comunist a coordonat mușamalizarea greșelilor grave făcute în combaterea epidemiei.

Publicația Axios a întocmit o cronologie a evoluției în primele săptămâni a focarului de coronavirus din China și  cum în acea perioadă, virusul a început să se răspândească în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite.

De ce este foarte important acest lucru? Un studiu publicat în martie a indicat faptul că, dacă autoritățile chineze ar fi acționat cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o, numărul cazurilor de coronavirus ar fi putut fi redus cu 95% și răspândirea sa geografică ar fi fost  limitată.

Această cronologie, compilată din informațiile raportate de Wall Street Journal, Washington Post, South China Morning Post și alte surse, arată că mușamalizarea făcută de China și întârzierea măsurilor serioase de a contracara virusul s-au întins pe aproximativ trei săptămâni.

 

10 decembrie. Wei Guixian, unul dintre cei mai cunoscuți bolnavi de coronavirus, începe să se simtă rău.

16 decembrie. Pacientul este internat la Spitalul Central Wuhan cu infecție la ambii plămâni, dar rezistent la medicamente anti-gripă. Ulterior, personalul a aflat că a lucrat la o piață de animale sălbatice legate de focar.

27 decembrie. Oficialilor de sănătate din Wuhan li se spune că un nou coronavirus provoacă boala.

30 decembrie.

  • Ai Fen, director la Spitalul Central Wuhan, postează informații, pe WeChat, despre noul virus. Ea este mustrată pentru că a făcut acest lucru și i s-a cerut să nu mai răspândească informații despre aceasta.

  • Doctorul din Wuhan, Li Wenliang, de asemenea, împărtășește informații, pe WeChat, despre noul virus, pe care îl consideră asemănător cu SARS. Medicul este interogat la scurt timp după aceea.

  • Comisia de sănătate din Wuhan notifică spitalele despre o „pneumonie de cauză neclară” și le ordonă să raporteze orice informații conexe.

31 decembrie. Oficialii de sănătate din Wuhan confirmă existența a 27 de cazuri de boală și închid o piață despre care cred că este legată de răspândirea virusului.

China informează biroul Organizației Mondiale a Sănătății de la Beijing despre cazurile asociate unei boli necunoscute.

1 ianuarie. Biroul de Securitate Publică din Wuhan cheamă la interogatorii opt medici care au postat informații despre boală, tot pe canalul WeChat.

Un funcționar al Comisiei Provinciale de Sănătate Hubei le ordonă laboratoarelor, care stabiliseră deja că virusul nou era similar cu SARS, să oprească testările și să distrugă probele existente.

2 ianuarie. Cercetătorii chinezi cartografiază structura genetică a noului coronavirus. Aceste informații nu sunt făcute publice până în 9 ianuarie.

7 ianuarie. Xi Jinping începe să se implice în răspunsul Chinei la criză.

9 ianuarie. China anunță că a cartografiat genomul coronavirusului.

11-17 ianuarie. Întrunire importantă a Partidului Comunist Chinez, la Wuhan. În acest timp, Comisia de Sănătate din Wuhan insistă că nu există cazuri noi.

13 ianuarie. Primul caz de coronavirus raportat în Thailanda, primul caz cunoscut în afara Chinei.

14 ianuarie. OMS anunță că autoritățile chineze nu au observat „nicio dovadă clară a transmiterii de la om la om a noului coronavirus”.

15 ianuarie. Pacientul care devine primul caz confirmat în SUA pleacă din Wuhan și ajunge în SUA, purtând coronavirusul.

18 ianuarie. Comisia de sănătate din Wuhan anunță patru cazuri noi. Are loc tradiționala Sărbătoare de Anul Nou din Wuhan. Zeci de mii de oameni se adună.

19 ianuarie. Beijingul trimite epidemiologi la Wuhan.

20 ianuarie. Primul caz anunțat în Coreea de Sud. Zhong Nanshan, un medic chinez de top care ajută la coordonarea răspunsului împotriva coronavirus, anunță că virusul poate fi transmis între oameni.

21 ianuarie. Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor confirmă primul caz de coronavirus din Statele Unite.

Ziarul-fanion al Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului, menționează, pentru prima dată, epidemia de coronavirus și acțiunile președintelui Xi de a lupta împotriva acesteia.

Cea mai înaltă comisie politică din China, responsabilă de lege și ordine, avertizează că „oricine întârzie în mod deliberat și ascunde raportarea cazurilor [virusului] va fi pus la stâlpul infamiei pentru eternitate”.

23 ianuarie. Wuhan și alte trei orașe sunt închise. Chiar în această perioadă, aproximativ 5 milioane de oameni părăsesc orașul fără a fi testați pentru boală.

24-30 ianuarie. China sărbătorește vacanța de Anul Nou Chinezesc. Sute de milioane de oameni sunt în tranzit prin țară, vizitându-și rudele.

24 ianuarie. China extinde blocajul pentru a „încercui” 36 de milioane de oameni și începe să construiască rapid un nou spital în Wuhan. Din acest punct, se continuă să se pună în aplicare măsuri foarte stricte în toată țara.

Pe fondul tabloului de mai sus, concluzia celor de la Axios e limpede:China încearcă acum să creeze o narațiune potrivit căreia este un exemplu de bune practici în gestionarea acestei crize, deși tocmai acțiunile sale din fazele timpurii au dus la răspândirea noului coronavirus pe tot Globul.

 

Se constată că, pe măsură ce epidemia de coronavirus a pierdut din amploare în China și a câștigat teren în Europa și America, Beijingul și-a direcționat eforturile propagandistice pentru   cosmetizarea realității, atât pe plan intern, cât și internațional.

Privită de întreaga lume drept epicentrul pandemiei de Covid-19, China a lansat la începutul lunii martie o campanie internațională de comunicare, cu obiectivul strategic de a șterge din mentalul colectiv originea și natura chineză a virusului, scria La Croix, acum aproape două săptămâni.

E vorba de un efort diplomatico-mediatic menit să arunce o nebuloasă asupra datei exacte a izbucnirii epidemiei care ulterior s-a transformat în pandemie.

Un demers cu atât mai relevant cu cât ascunderea primelor cazuri (Beijingul știa deja de ele la început de decembrie, dar le-a recunoscut abia pe final de ianuarie) au permis virusului să se răspândească în China și, inevitabil, în întreaga lume.

Originea

Pentru China, ideea de a rămâne considerată sursa coronavirusului este inacceptabilă, notează La Croix.

Partidul Comunist de la Beijing a decis că tot ceea ce face legătura între China și virus trebuie pus la îndoială și făcut să dispară din toate cărțile de istorie.

În acest sens, toți ambasadorii chinezi au primit sarcina de a răspândi următorul mesaj pe conturile lor de Twitter sau în mass-media străină: „Dacă coronavirusul s-a etalat la Wuhan, originea sa reală rămâne totuși necunoscută. Încercăm să aflăm exact de unde provine”.

În aceeași ordine de idei, diplomații chinezi insistă asupra faptului că „piața de animale din Wuhan despre care se crezuse că ar fi la originea epidemiei, nu a fost de fapt epicentrul ei”.

De altfel, respectiva piață, punctează La Croix, a fost curățată din temelii și nu este exclus să fie demolată în cele din urmă.

Injectarea îndoielilor în mintea oamenilor este un prim pas important, căci el permite alimentarea teoriilor conspirației legate de o origine americană a pandemiei.

 

 

 

 

COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze ...

 

 

 

 

Virusul chinez devine… japonez

 

Mai insidios, Ambasada Chinei de la Tokio le-a trimis  la începutul lui martie  un mesaj aparte cetățenilor chinezi din Japonia. Era vorba de sfaturi practice în cază că se confruntă cu… „coronavirusul japonez”.

„Lumea trebuie să mulțumească Chinei”

În prima parte a lui martie au început deja, în mass-media oficială, relatări privitoare la zeci de cazuri de coronavirus „import”, sugerând că străinii vin astăzi să contamineze China.

Iar multe alte mesaje oficiale le cer oamenilor „lumea să mulțumească Chinei” pentru sacrificiile făcute în lupta cu coronavirusul și că este gata să împărtășească experiența cu cei care au nevoie în prezent.

Acesta este un mod inteligent de a spune că epidemia este sub control, datorită Partidului Comunist Chinez și că celelalte țări trebuie să se ocupe acum de ea, nuanțează La Croix.

Iar tabloidul chinez de limbă engleză al PCC, Global Times, sublinia că „ar fi imposibil ca statele europene să adopte măsurile drastice pe care le-a luat China”, subliniind astfel superioritatea sistemul său de guvernare de la Beijing comparativ cu democrațiile liberale.

„PCC a avut întotdeauna un monopol asupra adevărului și istoriei în China. Oficialii partidului consideră că au dreptate chiar și atunci când greșesc în mod evident. Dar adevărul lor, valabil în China, trebuie pus la îndoială în Occident. Depinde de noi să expunem propaganda PCC în lumea democratică”, comentează sinologul Steve Tsang.

Odele lui Vucic

Iar ofensiva de PR a Beijingului a prins aripi în ultimele zile. Pe măsură ce Europa începe să fie afectată puternic de răspândirea epidemiei, China a început să anunțe trimiterea de ajutoare constând în măști de protecție și alte echipamente către țările cele mai lovite – Italia, Spania, Franța.

 

 

 

 

 

 Foto: Afiș la Belgrad : ”Mulțumim frate Xi”

 

 

Osanalele nu au întârzia prea mult să apară. Președintele Serbiei, Alexandr Vucic, a reușit din trei fraze mai multe chiar și decât agenția Xinhua:

„Îi aşteptăm aici pe fraţii noştri chinezi. Se dovedeşte că fără voi Europa abia se poate apăra”, i-a spus preşedintele sârb ambasadoarei Chinei, la Belgrad, Chen Bo. Asta era marți. Cu două zile mai devreme, Vucic, a cărui ţară este candidată la aderarea la UE, decretase, la pachet cu starea de urgență, că „solidaritatea europeană nu există, e doar un basm”.

La începutut lunii, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, s-a întâlnit cu ambasadorul Chinei la Belgrad, Chen Bo, cu care a avut convorbiri despre „lupta cu coronavirusul și despre rezultatele luptei comune împotriva epidemiei de coronavirus din Serbia și asistența pe care China a acordat-o țării noastre”.

După întrevedere, experții chinezi au precizat că au rămas în Serbia timp de șase săptămâni, ceea ce reprezintă cea mai lungă ședere a medicilor chinezi într-o țară.

„Nicăieri nu au mai rămas atât de multe pentru a ajuta, atât epidemiologic, cât și psihologic, ca să știm că nu suntem singuri”, a declarat președintele Serbiei.

Cei mai importanți șase experți chinezi care au luptat la Wuhan împotriva bolii COVID-19, au ajuns în Serbia pe 21 martie, atunci când a fost expediat din China şi primul contingent de materiale și echipamente medicale.

Semnale și la București

Potrivit fostului consilier prezidențial, Iulian Fota, mai nou se simte o campanie bine coordonată dusă și în mediul online, via site-uri mai mult sau mai puțin obscure, relatează  https://universul.net/china-rescrie-deja-istoria-coronavirusului.

„De câteva zile, în competiția  pentru influențarea României, s-au  înscris și postările pro chinezești. Sunt prea multe știri de un anumit timp, într-o perioadă prea scurtă. Nu este o coincidență. Și mai interesant, ca idioți utili, sunt folosiți cei cu atitudini neutre sau chiar anti-occidentale”, scrie Iulian Fota pe Facebook.

Expertul mai subliniază ceva: „Și, spre deosebire de acțiunile pro-rusești, care denigrează Occidentul, cele pro-chinezești laudă  performanțele Chinei. Deci să ne așteptăm că pledoariile pro-chinezești să crească că intensitate dar și diversitate. Va fi interesant”.

29/05/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: