CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 16 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 16 septembrie în istoria noastră

1408: Prima menţionare documentară a unui ţinut din Moldova – ţinutul Romanului, unitate administrativ-teritoriala echivalenta cu “județul” din Muntenia.

A fost primul ținut al Țării Moldovei menționat într-un document medieval datat la 16 septembrie 1408 și a existat timp de peste 450 de ani, între 1408–1864, când ținuturile ca formă de organizare administrativ teritorială, au fost desființate, iar noul teritoriu al Principatelor Unite Moldova și Țara Românească a fost reorganizat în noi unități administrativ-teritoriale, denumite județe.

Istoricii consideră că în perioada 1408–1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, organizatorul ierarhiei bisericești din Moldova, a fost cel mai probabil înființată Mitropolia Romanului.

1437: S-a încheiat, la Căpâlna, aflata pe atunci in comitatul Dabâca din Transilvania, “Uniunea Frăţească” (Fraterna Unio), cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum” (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”), deși această sintagmă nu apare ca atare în textul pactului.

A fost o înţelegere încheiată la 16 septembrie 1437  între nobili, saşi şi secui. „Înţelegerea frăţească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei s-a făcut în timpul răscoalei de la Bobâlna şi presupunea ca cele trei „naţiuni” astfel definite, să se ajute reciproc împotriva duşmanului extern. Pe termen scurt urmărea zdrobirea răzvrătiţilor. Cu timpul însă această înţelegere a dus la excludea de la viaţa politică din Transilvania, a populaţiei româneşti, care forma majoritatea locuitorilor.

Înţelegerea a fost în mod succesiv reînnoită. Sintagma „unio trium nationum” a început să fie folosită în documente de pe la 1500, cu referire la starea juridică a naţiunilor transilvane instaurată prin „înţelegerea frăţească”.

De remarcat că „nobili”, deşi erau în marea lor majoritate unguri, nu erau acelaşi lucru cu populaţia ungurească. Ţăranii unguri nu erau consideraţi parte din naţiune şi ca atare erau supuşi aceluiaşi tratament cu ţăranii români, majoritatea dintre ei fiind iobagi. O stare mai privilegiată a tuturor ungurilor din Transilvania s-a instaurat treptat, mai târziu.

 Părțile semnatare au fost in fapt patru, pactul de alianță mutuală militară și politică fiind  încheiat  între marea nobilime maghiară din Transilvania, clerul catolic si orășenii sasi si secui .

Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român  din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială. Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea.

1836: Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

Denumirea monedei noastre naționale vine de la löwenthaler, pronunțat daler, de unde vine, dealtfel, și denumirea monedei SUA, dolar. În secolul al XVII-lea în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”.

Pagina de istorie: Câte parale face un leu? | RFI Mobile

Această monedă a fost folosită în Ţările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750), numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani in tarile romane.Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei.

Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei.

 1848:  O delegatie a românilor ardeleni a înaintat Curtii vieneze “Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare nationala de la Blaj.

1852: S-a născut episcopul Friedrich Teutsch, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); (m. 1933).

Imagini pentru episcopul Friedrich Teutsch,

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1919.

1867: S-a născut la Bucuresti,  Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930,  unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”, membru de onoare al Academiei Române din 1928.

Imagini pentru Vintilă I. C. Brătianu photos

A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni.

Și-a început cariera în administrația de stat în anul 1897, fiind numit director al Regiei Monopolurilor Statului.

În anul 1901 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de război în timpul Primului Război Mondial și ministru de finanțe (1922 -1926). După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu a ocupat funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928.

Vintilă Brătianu a mai fost de asemenea director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Nationala a României.

Printre funcțiile deținute a fost si aceea de primar al Bucureștilor

S-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; (m. 22 decembrie 1930, Bucuresti).

NOTĂ:

http://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu, http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i.c.bratianu, dau ca dată a naşterii sale ziua de 3 septembrie 1867.

1868: Se deschide, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria.

Se adoptă Statutul organic, care consfinţeste principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.

1868 (16/28 septembrie): A avut loc cea dintâi alegere de membri ai Societatii Academice Române.

Sunt propusi si alesi în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogalniceanu si Alexandru Papiu Ilarian.

1880: A fost fondată la București, Societatea farmaciștilor din România.

1880 Societatea Farmaciștilor Din România

Societatea Farmaciștilor Români, înființată în octombrie 1869 se adresa apărând doar interesele de grup ale farmaciștilor români, 

Societatea Farmaciștilor din România creată în 1880 se adresa tuturor specialiștilor farmaciști care își exercitau profesia pe teritoriul întregii țări. Primul președinte al societății a fost Andreas Frank (1815–1900).

1886: S-a născut la Brașov, Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar; (m. 1954).

 Este nepot al lui Ion Bran-Lemeny, doctor în Drept, cel dintâi avocat român din Brașov, unul din organizatorii Adunării românilor în 3/15 mai 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj și din 1861 comite al districtului Făgăraș -pe teritoriul căruia erau incluse și localitățile Bran, Zârnești, Poiana Mărului, Vlădeni, Țânțari (azi Dumbrăvița)-, apoi deputat în Dieta Transilvaniei de la Sibiu.

În anul 1906, după absolvirea liceului, începe facultatea de Drept la Budapesta, apoi se transferă la cea din Cluj, luându-și licența în 1911. În paralel studiază la Viena limba germană și filozofia.

În toamna anului 1911 se întoarce acasă, la Brașov, pentru a efectua practica de avocat. Cu puțin înainte de izbucnirea primului război mondial, trece Carpații și rămâne până la terminarea războiului în Vechiul Regat. Aici începe o activitate susținută de publicist și poet, pe care o continuă toată viața. În 1919 revine la Brașov, unde este numit notar public.

În scurt timp este obligat să demisioneze, urmare a scandalului declanșat de articolul său Anarhia din justiția brașoveană, publicat în ziarul Adevărul. Devine apoi translator al primăriei municipiului Brașov pentru limbile maghiară și germană.

 A publicat mai multe volume de versuri: Poezii (!914), Lacrimi și clocot (1916), Ancore (1926), Taler (1933), Traista mea -antologie (1941). În proză a publicat Deutschlands Wiedergeburt, lucrare în limba germană, prefațată de scriitorul Heinrich Mann. A înființat la Brașov periodicele: Ritmuri (1929 – 1930) și Prometeu (1934 – 1939).

A fost unul din redactorii revistei Brașovul literar și artistic, condusă de Cincinat Pavelescu. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, România Viitoare, Adevărul, Dimineața, Patria, Românul, Cele trei Crișuri, Lanuri, Societatea de mâine, Țara Bârsei, Klingsor și Kronstädter Zeitung. 

A fost, până în anul 1946, unul dintre animatorii vieții culturale locale. În ultimii ani ai vieții a suferit datorită privațiunilor la care a fost supus de noua „putere populară”.

1902 (16/28 septembrie): A decedat la Bucuresti, Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844,Timișoara).

Imagini pentru Iosif Ivanovici, compozitor photos

Creația lui cuprinde peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul.

A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. .

Multe piese compuse de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.

1910: S-a născut scriitoarea, poeta si traducătoarea română Lucia Demetrius; (d. 29 iulie 1992).

A fost fiica scriitorului Vasile Demetrius (coleg de clasă la liceul Sfântul Sava cu Gala Galaction, care l-a convins să-și schimbe numele din Dumitrescu în Demetrius[6]) și a Antigonei (născută Rabinovici). A luat parte la ședințele cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu. A fost favorita criticului, de care a fost legată chiar printr-o relație amoroasă.

1910: S-a născut la Craiova, Victor V. Martinescu, poet şi prozator, condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara.

Victor Valeriu Martinescu

A fost deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc); (m. 12 dec. 1994, Bucuresti).

Dupa executarea pedepsei, a refuzat angajarea ca redactor la Fundatia Romania, unde fusese „recuperat” N. Crainic.

A debutat cu versuri in Revista invatatoarelor si invatatorilor (Caracal, 1924).

A absolvit  Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, dupa care a fost  Redactor sef, in 1930, la revista Limba romana (director: VI. Corbasca), redactor (1934-1935) la saptaminalul Reporter. Cunsocut, in mediile cafenelei literare bucurestene a epocii, sub porecla „Marele Contemporan”, pe care si-a dat-o el insusi.

A editat revista de avangarda Sis (1932-l935, 3 nr.). Dupa razboi, a fost o vreme administrator al mosiei Marghioalei Cantacuzino, care, plecata dupa 6 martie 1945 la Paris, ar fi intervenit ca poetul sa fie inclus in lotul celor ce urmau sa paraseasca clandestin tara in 1947. 

A dus, pina la sfirsit, o existenta marginala si boema.

 1916: Are loc în timpul  Primului Război Mondial, Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din Transilvania; (16-20 septembrie).

1950: Pianistul român Dinu Lipatti a trebuit să-și încheie prematur ultimul concert la Besançon, Franța din cauza bolii și și-a luat rămas bun de la publicul său cu aranjamentul pentru pian „Iisus rămâne bucuria mea” de Johann Sebastian Bach.

Dinu Lipatti, geniul care a murit la vârsta hristică - Ziarul Metropolis |  Ziarul Metropolis

Două luni și jumătate mai târziu, la vârsta de 33 de ani, a murit de limfom Hodgkin.

1957: S-a născut  la Câmpulung-Moldovenesc, cântăreaţa şi profesoara de jazz Anca Parghel.

Imagini pentru anca parghel photos

A cântat începând cu 1984 la  mari  festivaluri de jazz din Europa dar și în cluburi  de jazz din Romania, Bulgaria,  Germania, Belgia,  Austria si Elvetia.

 La 28 iunie 2008, Anca Parghel a fost internată în spital, fiind  diagnosticată cu un un cancer ovarian,  care se pare că era ereditar.

Adecedat la  5 decembrie 2008 2008 la Spitalul Județean din Timișoara și a fost înmormântată pe Aleea Artiștilor în Cimitirul Bellu din București.

1976: A intrat în funcțiune in Marea Neagra prima platformă românească de foraj marin, numita “Gloria”.

1976 Platforma Gloria

Prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, a fost amplasata  la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975.

Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005.

Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România.

Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului.

Petrom mai operează  astazi doar  cu platforma “Gloria”.

1978: S-a născut Alina-Stefania Gorghiu, om politic, fruntaş liberal şi deputat în Parlamentul României.

1983: A decedat la Bucuresti, marele  actor român de origine elvețiană Fory Etterle (Cristofor Etterle); (n. 24 mai 1908, Ploiești).

Fory Etterle - Actor - CineMagia.ro

A fost absolvent al Conservatorului de artă dramatică din București si  avut o remarcabilă și îndelungată activitate teatrală (Teatrul Municipal/Bulandra). Pe ecran a interpretat numeroase roluri de compoziție.

1983: A murit dramaturgul român Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu; (n. 1917).

Născut la Fălticeni, județul Suceava, la 28 august 1917, dramaturgul Horia Lovinescu a fost  fiul avocatului Octav Lovinescu și al Anei (n. Cetățeanu, descendentă din familia lui Ion Budai-Deleanu).

Unchiul său este criticul literar Eugen Lovinescu, iar fratele său era eseistul Vasile Lovinescu 

 A urmat, apoi, cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1942. Și-a luat doctoratul la Iași, în 1946, cu o teză despre poezia lui Arthur Rimbaud, premiată la cenaclul Sburătorul și publicată abia în 1981.

A lucrat la Institutul de Statistică din București și la Radiodifuziunea Română.

În 1953 a debutat la prestigioasa revistă ”Viața românească”, cu piesa ”Lumina de la Ulmi” (piesă în trei acte, șase tablouri), care a fost pusă în scenă în același an (premiera 23 decembrie) la Teatrul Municipal din București și a fost distinsă cu Premiul de Stat.

A urmat o perioadă de intensă activitate. A scris piese de succes pentru marile teatre, dar și pentru teatrele de amatori, scenarii radiofonice și de film sau a făcut traduceri din dramaturgia străină.

Eugen Lovinescu, este unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948, un autor care a dat cea mai importantă operă dramatică, având ca subiect contemporaneitatea, transformările și conflictele sociale, metamorfoza oamenilor în aceste decenii. 

Dramaturgul a abordat cu egal interes drama (”Citadela sfărâmată”, ”Moartea unui artist”), melodrama (”O întâmplare”, ”Al patrulea anotimp”), drama istorică (”Petru Rareș”), dar și apologul (cum consideră Tudor Vianu ”Hanul de la răscruce”), comedia polițistă (”O casă onorabilă”), tragedia polițistă (”Omul care a văzut moartea”, văzută astfel de Radu Popescu), poemul dramatic (”Omul care și-a pierdut omenia”), piesa-eseu (”Autobiografie”).

A fost preocupat intens, în ultima parte a vieții sale, de meditația filosofică, preluând în manieră modernă unele mituri și motive universale în ”Moartea unui artist”, ”Paradisul” și mai cu seamă în ”Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă”, unde simboluri arhaice au fost reinterpretate din perspectiva unei experiențe existențiale și istorice premonitorii.

Dramaturgia lui Horia Lovinescu, ce însumează zece piese mari și o duzină de piese într-un act, a fost mult jucată nu numai pe scenele teatrelor românești, dar și în Franța, Germania, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, URSS, China, SUA.

Acest fapt a ilustrat poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care a încercat să depășească însă, realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice, mitice și folclorice.

A tradus din: Mihail Șatrov, ”În numele revoluției” (București, 1959, în colaborare cu Nadia Lovinescu); M. Sizova, ”Mica balerină” (Galina Ulanova) (București, 1961, în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, ”Cântecul vântului” (București, 1961, în colaborare cu Nadia Lovinescu).

Asemnat și scenariile filmelor “Meandre” (1966) și “Bancnota de 100 de lei” (1973).

Ca director al Teatrului “C.I. Nottara” (1960-1983), a reușit să ridice prestigiul acestei instituții și a condus turnee în Danemarca, Finlanda, Franța, R. F. Germania, Grecia, Portugalia etc.

A fost ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor; în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club.

A fost decorat cu Ordinul ”Meritul Cultural”, Ordinul Muncii, Ordinul ”Steaua Republicii” și i s-au acordat numeroase premii: Premiul de Stat pentru ”Citadela sfărâmată” (1955), Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul “I.L. Caragiale” al Academiei Române pentru ”Și eu am fost în Arcadia” (1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1978) ș.a.

1993: A murit actriţa româna de teatru si film Silvia Popovici; (n.7 mai 1933 la Fundata, Brasov).

Imagini pentru silvia popovici photos

1996: Miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Theodor Meleşcanu şi László Kovács, semnează la Timişoara, Tratatul bilateral de prietenie şi bună vecinătate (Tratatul de la Timişoara).

1999:  A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc (“Ţara Românească”, “Continuitatea românilor”, “Istoricul problemei, dovezile continuităţii”, “Unitatea românilor în evul mediu”, “Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină”); (n. la Slatina, 1924).

Imagini pentru profesorul Nicolae Stoicescu,

A fost preocupat de organizarea administrativă a Ţărilor Române şi a colaborat în epocă la Istoria României, vol. II şi III (1962; 1964). Numele său este legat însă, în chip cu totul special,m de Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, de Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I – Ţara Românească, vol. I şi II, Bucureşti, 1970, de Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova,Bucureşti, 1974.

A  obţinut în 1970 titlul ştiinţific de doctor în istorie, urcând apoi şi treapta de cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române.

Din  12 noiembrie 1993, recunoscându-i-se meritele ştiinţifice, a devenit Membru de onoare al Academiei Române.

Nicolae Stoicescu a devenit ministrul cultelor imediat dupa revolutia din 1989. (18 ianuarie – 28 iunie 1990).

2000: A încetat din viaţă poetul și omul politic român Ioan Alexandru (Ion Şandor Janos), eseist și publicist, membru fondator și vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (n. 1941)

După 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, pe listele căruia a fost ales deputat şi apoi senator; (n. 25 decembrie 1941).Volume: “Viaţa deocamdată”, “Infernul discutabil”, “Vămile pustiei”, “Imne”.

 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock; (n. 1952).

Imagini pentru Valeriu Sterian,photos

2004: Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Şerban Cantacuzino şi ale câtorva dintre urmaşii săi, au fost reînhumate în pronaosul bisericii mănăstirii Cotroceni.

Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 28 octombrie 1688 ), membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, a fost domnitor  al Tarii Romanesti  între anii 1678 si 1688 .

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este images

Pe piatra de mormânt a lui Șerban Cantacuzino stă scris: „Supt această marmură odihnesc oasele a luminatului și răposatului bun creștin Io Șerban Cantacuzino voievodu, nepotul răposatului Șărban Basarabu voevodu, pre carele miluindul Dumnezeu cu domniia aceștii țări de au domnit 10 ani.

S-au chivernisit țeara bine și vrednicește cu totu cinstit neamu lui apărându-o de toți vrăjmașii. Întru care iară de la Dumnezeu i se-au săvârșit viiața cu cinste aici la scaunul domnii lui, lăsându-ș țeara iară la cinstit și bun chivernisitori neamul lui, întreagă și cu pace bună.

A căruia i-au fost viiața de ani 54; și așa s-au pristăvit întru Hristos la octomvrie 29, leat 7197 [1688], 1689

2007: Unsprezece state printre care şi România, au semnat, la Viena, “Parteneriatul global pentru energie nucleară” (GNEP), din care fac parte deja Statele Unite şi alte patru puteri nucleare şi care promovează utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice.

2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei); (n. 1943).

  2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română, stabilit în Franţa în 1969, fiul sociologului Henri H. Stahl şi fratele cunoscutei scriitoare Henriette Yvonne Stahl.

A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (n. 1925).

A urmat Facultatea de Filosofie, specialitatea sociologie la Universitatea Bucureşti (1944–1948).

A fost director adjunct la Centrul de Cercetări Psiho-Medico-Pedagogice din Bucureşti, cercetător la Institutul de Istoria Artei, şef de secţie şi director la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

În 1969 s-a stabilit în Franţa, unde a fost numit director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris şi profesor la Universitatea „René Descartes” (Sorbona), unde a organizat primul sector de sociologie şi etnologie a Europei.

A efectuat cercetări şi anchete în 19 ţări, cele mai multe în România. Rezultatele studiilor sale s-au concretizat în numeroase lucrări: Arhitectura din Muzeul SatuluiArta populară românească: ceramicaArhitectura populară românească (5 vol.),Planurile caselor româneşti ţărăneştiFolclorul şi arta populară româneascăComunità di villaggio e comunità familiari nell’Europa del’800 (3 vol.), Household, Village and Village ConfederationHistoire de la décapitationLe radici di una valle alpina, antropologia storica e sociale della Val TartanoName and Social Structure,Examples from Southeast EuropeFamilia şi şcoala. Contribuţii la sociologia educaţieiCum s-a stins Ţara Vrancei, ş.a.

La Paris a editat publicaţiile ştiinţifice Études et Documents Balkaniques et Méditerranéens (vol. 1–26) şi Sociétés Européennes (vol. 1–23), unele numere fiind consacrate în întregime României.

A fost membru al Laboratorului de Antropologie Socială din Paris şi membru fondator al Societăţii pentru Studiul Regiunilor de Munte din Italia.

A fost distins cu Ordinul Palmes Académiques (1986)

2019: A murit, cronicarul și criticul muzical, Florin – Silviu Ursulescu (FSU), (n. 1945), critic muzical, realizator la Radio România și promotor al muzicii rock și folk în țara noastră. Era fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu.

Florin-Silviu Ursulescu și Hendrix - JUPÂNU'

Alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”.

A fost implicat în nenumărate activități cultural-muzicale.

2020: A decedat la vârsta de 93 de ani, Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa;(n. în localitatea Bogdănești, Vaslui, la 14.06.1927).

Doliu în rândul actorilor din România! O mare valoare ne-a părăsit: ”Îl  iubea tot orașul” - IMPACT

A absolvit Institutul de Arte, Facultatea de Teatru, promoţia 1952, fiind studentul unor mari actori ca Nicolae Bălţăţeanu sau Costache Antoniu.

În peste 60 de ani de teatru, a întruchipat cam câte un rol pe an, în spectacolele „Orfeu în Infern”, „Interesul general”, „Nunta din Perugia”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Trei surori”, „Gaiţele”, „Rinocerii”, „Căsătoria”, „Tache, Ianke şi Cadâr”, „Livada de vişini”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Inimi cicatrizate”, „Vrăjitoarele din Salem” sau recentul „Cabinierul”.
 A venit la Constanţa în 1960, după ce a jucat timp de opt ani în Bucureşti şi în Bârlad, unde a fost câţiva ani director al teatrului V.I.Popa.Primul rol important al lui Alexandru Mereuță a fost al lui Ianke, din ”Take, Ianke şi Cadîr“, de Victor Ion Popa.
În activitate extrem de longevivă, Mereuță a jucat în ”Trei surori”, de Cehov, ”Papa se lustruieşte”, de Spiros Melas, ”Prietena mea Pix”, de V. Em. Galan, ”Femeia îndărătnică“, de Shakespeare, ”Azilul de noapte”, de Gorki, ”Adam şi Eva”, de Aurel Baranga sau ”Io Mircea Voievod“, de Dan Tărchilă.


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniță Eufimia

Sfanta Mucenita Eufimia CrestinOrtodox.ro

Sfanta Eufimia s-a născut in Calcedon si a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). Tatal ei, senatorul Filofron si mama sa, Theodorisia, erau crestini. Pentru ca refuzat sa implineasca porunca proconsului Pricus de a aduce jertfe idolilor, a fost supusa la multe chinuri.

Cand a fost intrebata de ce a sfidat porunca data de proconsul, Sfanta Eufimia a raspuns: “Comanda imparatului si a ta se cuvine sa fie implinita atunci cand nu este contrara poruncii lui Dumnezeu. Dar daca ea este potrivnica poruncii lui Dumnezeu, atunci ea nu numai ca nu trebuie implinita, dar trebuie si combatuta”. A fost aruncata intr-un cuptor incins, intr-o apa plina de taratoare otravitoare, dar insemnandu-se cu semnul sfintei cruci, a iesit nevatamata. Si-a dat sufletul cand a fost aruncata la fiarele salbatice.

Sfanta Eufimia mai este praznuita pe 11 iulie, cand facem pomenire de minunea petrecuta la sfintele sale moaste. (Pentru a se descoperi daca invatatura cu privire la cele doua firi din Hristos este adevarata, Sfintii Parinti au scris intr-o carte dreapta credinta – in Hristos sunt doua firi, unite intr-un mod neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit si ereticii si-au scris intr-o alta carte invatatura lor si le-au pus pe amandoua pe pieptul Sfintei Eufimia.

Dupa putine zile, au deschis din nou racla si au vazut ca la picioarele ei se afla cartea ereticilor, iar cea a Sfintilor Parinti in mainile ei).

Moastele Sfintei Eufimia pot fi venerate in Catedrala patriarhala “Sfantul Gheorghe” din Fanar.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/16/o-istorie-a-zilei-de-16-septembrie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.;
  11. CreștinOrtodox.ro.;
  12. Cinemagia.ro.

16/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 26 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 26 august în istoria noastră

1510: A apărut Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte.

OCTOIHUL (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei zile consacrându-i-se succesiv câte un glas.

Octoihul mare cuprindea toate zilele săptămânii, în timp ce octoihul mic era un extras din cel mare, care cuprindea doar sâmbetele şi duminicile.

A doua carte imprimată de Macarie în Ţara Românească a fost Octoihul (Osmoglasnicul),care a ieşit de sub tipar la 26 august 1510,în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr zis Vlăduţ(1510-1512).

 Octoih, tipărit „din porunca lui Io Vlad Voevod şi stăpânitor întregei Ţeri a Ungro-Vlahiei şi a celor de lângă Dunăre în anul 7018 (1510), ostenindu-se întru acesta ieromonachul Macarie.”

MACARIE (1507-1512) a fost călugăr de origine sârbă,preot,tipograf şi gravor în Ţara Românească, Veneţia, Muntenegru.

Marele Macarie Ieromonahul (1750-1836) – Psaltichie Românească

Limba de tipărire a cărţilor sale  a fost slavona. A  învăţat  meşteşugul tipografic la Veneţia în tipografia lui Andreas Toressani. 

  După cucerirea Muntenegrului de turci, este posibil ca Macarie să fi fugit în Ţara Româneasca şi sub patronajul domnilor Radu cel Mare şi Mihnea cel Rău să realizeze tipărireaLiturghierului în limba slavonă de redacţie mediobulgară.

Urmează Octoihul tipărit sub domnia lui Vlad cel Tânar şiEvanghelia la comanda lui Neagoe Basarab. Ieromonahul Macarie, cum semneaza epilogurile celor trei cărţi imprimate în Ţara Românească, nu mai este cunoscut după anul 1512.

Setul de litere folosit în Muntenegru este altul decât cel folosit pe teritoriul românesc, ceea ce nu exclude identitatea lui Macarie, care putea fi un tipograf ambulant.

Tipariturile sale slavo-române poarta stema Ţării Româneşti şi unele elemente specifice decorării manuscriselor autohtone.

Aceste trei cărti sunt cea mai veche dovadă a iniţiativei iubitoare de cultură a domnilor Tării Româneşti, într-o vreme când tipografia se descoperise în Apus abia de o jumătate de veac şi când multe ţari, de pildă Rusia Moscovită, nu o aveau încă.

1548: S-a încheiat, la Iaşi, Tratatul de închinare şi credinţă, de comerţ şi de procedură judiciară, între Iliaş, domn al Moldovei, şi principele Ioan Sigismund Zapolya, rege al Ungariei şi Transilvaniei.

S-a stabilit comerţul liber al negustorilor transilvăneni, în schimbul plăţii taxelor  vamale.

1826: Are loc la București  ultima execuție publică din Muntenia: Ghiță Cuțui și Simion Mehedințeanu, foști căpitani în oastea de panduri a lui Tudor Vladimirescu, au fost spânzurați la capul Podului Târgului de Afară, în prezent Calea Moșilor, cu multă lume împrejur, pentru că se răzvrătiseră împotriva domniei.

Fuseseră acuzați că au adunat ”tovarăși cât mai mulți” cu care doreau să ”iasă cu toții deodată în țară pă la multe locuri”.

A doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui au fost plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care au fost trimiși la ocnă.

Pedeapsa cu moartea va fi desființată in Principatele Romane de Regulamentul Organic, în iulie 1831.

  1834: A avut loc încoronarea lui Mihail Sturdza, întâiul domn „regulamentar” al Moldovei.

1834 Mihail Sturdza

Mihail Sturdza (24 aprilie 1794, Iași, Moldova – 8 mai 1884, Paris, în Franța) a fost domnitor al Moldovei între aprilie 1834–iunie 1849, fiind înscăunat cu fast la 26 august. 

Cu acordul Imperiului otoman – putere suzerană – și cel al Rusiei – putere protectoare a Țărilor Române după tratatul de la Kuciuk Kainargi – alegerea lui Mihail Sturza s-a făcut pe baza prevederilor din Regulamentul organic al Moldovei, devenind unul din cei doi primi suverani care au domnit asupra Țărilor Române ca monarhi cu atribuții și prerogative definite constituțional.

Cu prilejul înscăunării domnitorului Mihail Sturza în Moldova, gazeta “Albina românească” relata că “s-a slobozit un mare glob aerostaticesc”, iar după ce “s-au ridicat la oarecare înălţime”, din el s-au împrăştiat foi cu versuri festive. Este considerată una dintre primele încercări de navigație aeriană la noi. 

De asemenea, pentru celebrarea încoronarii lui Mihai Sturza , a fost prezentată în public prima lucrare dramatica româneasca inspirată din istoria naţională, piesa “Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei” scrisa de Gheorghe Asachi, pe muzica Elenei Asachi.

 1860 (26.VIII/7.IX): A fost deschisă prima Agenţie diplomatică a Principatelor Unite în capitala Franţei .

1861: În Principatele Unite a fost înființată Direcția stabilimentelor de material de artilerie.

A fost emis Domnitorul Al.Ioan Cuza a emis  în baza unui raport elaborat de ministrul de război Ion Ghica, Înaltul ordin de zi nr. 254/26 august 1861 pentru centralizarea „atelierelor, fabricilor de pulbere, capsulăria și fonderia din diferite părți ale țării, sub numirea de Direcția stabilimentelor de materiale ale artileriei”.

Construcția și organizarea stabilimentelor a fost realizată sub mandatul ministrului de război Ioan Emanoil Florescu. A fost actul de naștere al industriei românești de armament.

1868 A fost aprobată înființarea Revistei Analele Societății Academice Române, o publicație de prestigiu, care a apărut neîntrerupt de atunci până în prezent.

Analele Societății Academice Romane, 1879

1869: A fost deschisă pentru trafic linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp; construcţia liniei a început la 1 septembrie 1865, fiind făcută de compania engleză „John Trevor-Barkley”.

Prima călătorie cu trenul din România | Istorie pe scurt

 1870 (26.VIII/7.IX) : A  fost inaugurată gara din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea – Cluj – Braşov, construită între anii 1867-1873.

150 de ani de istorie. Gara din Cluj a avut influențe inclusiv asupra  aspectului urbanistic al orașului - EBS Radio

1871 (14/26 august): Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăstirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa studenţilor români de la Viena, în frunte cu Eminescu şi Slavici.

Congresul de la Putna, din 1871, a reprezentat un liant între două momente/generații extrem de importante ale istoriei noastre naționale: generația de la 1848, marcată de afirmarea unei identități naționale în context european pentru toți românii, și generația de sacrificiu a Primului Război Mondial.

În 1869 a frost ales un prim comitet provizoriu ce urma să se ocupe de organizarea congresului. Acesta era format din studenții: Petru Pitei, președinte, Gabriel Băleanu, secretar, și Emil Cozub.

Serbarea urma să se desfășoare inițial la Putna în anul 1870, atunci când mănăstirea ar fi împlinit patru secole de existență. A fost lansat un apel la unitate și manifestare a sentimentului național. Printre cei care fac apeluri se numără și Mihai Eminescu; sosit în Viena la data de 2 octombrie 1869.

1876: S-a născut medicul Marius Sturza, al cărui nume este legat de cercetarea în România a nămolurilor. A fost membru de onoare al Academiei Române din 1938;

26 August în istoria românilor

A întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice ; (m. 1954).

1881: S-a născut poetul român Panait Cerna; (d.26 martie 1913).

Biografie, viata, opera Panait Cerna

1886 : S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris.

De numele său se leagă înfiinţarea la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie.

In 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie; (m. 11 aprilie 1979).

1888: S-a născut Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944.

Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 - 23 august 1944

Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944, s-a născut la 26 august 1888 la Călăraşi, România.

A urmat şcoala Militara de Infanterie şi Cavalerie, apoi, şcoala Superioară de Război. A fost comandantul Diviziei 3 Cavalerie, comandantul Diviziei blindate şi subsecretar de Stat al Armatei de uscat si  unul din cei mai fideli adepți ai Mareşalului Ion Antonescu.

A fost arestat împreuna cu grupul Antonescu şi declarat criminal de război la 23 august 1944. La 17 mai 1946, Tribunalul Poporului avînd în componenţă exponenţii ignoranţei despre care se ştie ce pregatire aveau, l-a condamnat la moarte, pentru crime de război.

Regele Mihai i-a comutat “pedeapsa cu moartea” în “muncă silnică pe viață“, în timp ce mergea spre locul de execuție.

Primul ministru Petru Groza și ministrul de Justiție Lucrețiu Pătrășcanu semnează decretul la 1 iunie 1946, și îl înaintează pentru contra-semnare Regelui Mihai I.

Încarcerat iniţial la abatorul uman care a fost inchisoarea de la Aiud, a fost transferat la Rîmnicul-Sărat unde a murit orb, celula din subteran neavînd fereastră.

Diabetul şi scleroza vaselor renale precum şi bătaia cumplită i-au curmat viaţa la 23 ianuarie 1958. 

Trebuie  menţionat regimul de exterminare la care au fost supusi multi  alti  generali  ai armatei române :

  • La Aiud, au murit în chinuri groaznice, bătrîni, orbi, bolnavi de plămîni, anchilozaţi, bătuţi crunt, scuipaţi şi batjocoriţi, 21 de generali, lînga care precizăm telegrafic anul morţii. Comandanţi: Aurel Aldea – 1949, Constantin Anton – 1950, Constantin Antonie – 1952, Emanoel Barzotescu – 1951, Ion Carlaont – 1950, Dumitru Carlaont – 1952, Constantin Eftimiu – 1950, Nicolae Gheneraru – 1950, Iosif Iacobici – 1952, Gheorghe Koslinschi – 1950, Nicolae Macici – 1950, Gheorghe Macici – 1952, Socrate Mardari – 1954, Gabriel Negrei – 1951 (avea 83 de ani), Constantin Petrovicescu – 1949, Olimpia Stavrat – 1951, Gheorghe Stavrescu – 1951, Ion Sichitiu – 1952, Nicolae Stoenescu – 1951, Ion Topor – 1950, Alexandru Vatamanu – 1951.
  • La închisoarea de tristă amintire Sighet, au trecut în lumea umbrelor masacraţi în urma unor schingiuiri prelungite 17 generali şi un contraamiral: Henri Cihoski – 1950, Grigore Georgescu – 1952, Alexandru Glatz – 1953, Gheorghe Marinescu – 1952, Nicolae Marinescu – 1953, Nicolae Pais – 1952, Alexandru Popovici – 1953 (96 de ani), Epure Popovici – 1953, Cehan Racovita – 1954, Mihail Racovita – 1954, Radu Rosculet – 1952, Nicolae Samsonovici – 1950, Nicolae Tataranu – 1952, Alexandru Tatarascu – 1951, Gheorghe Vasiliu – 1954, Aurel Vlad, Anton Zwiedinek – 1953.
  • La Jilava, au murit în chinuri cumplite sau au fost executaţi şi îngropaţi în locuri neştiute un mareşal şi 11 generali: Ion Antonescu – 1946, Radu Baldescu – 1953, Sergiu Enulescu – 1949, Constantin Iordachescu – 1950, Gheorghe Iliescu – 1957, Ion Mihailescu – 1949, Ion Negulescu – 1949, Radu Rosetti – 1949, Constantin Teodorescu – 1950, Dumitru Teodorescu – 1957, Constantin Piky Vasiliu – 1946, Mihail Voicu – 1958.
  • La închisoarea Văcăreşti, delirul masacrării s-a abătut asupra unui grup de nouă generali: Ioan Arbore – 1954, Nicolae Ciuperca – 1950, Constantin Constantin – 1948, Grigore Cornicioiu – 1952, Constantin Ilasievici – 1955, Radu Korne – 1949, Vasile Mainescu – 1953, Ioan Mihailescu – 1957, Gheorghe Rozin – 1961.
  • Lîngă digurile lagărelor de exterminare de la Canalul Morţii, au avut parte de o moarte cumplită şase generali: Gheorghe Giosan – 1953, Ioan Ilcusu – 1953, Alexandru Nicolici – 1953, Emil Palangeanu – 1953, Nicolae Stoenescu – 1959, Constantin Voiculescu – 1953.
  • La închisoarea Făgăraş, au fost masacraţi cinci generali: Emanoil Leoveanu – 1959, Gheorghe Stefan Liteanu – 1959, Gheorghe Lintes – 1955, Ion Popescu – 1954, Vasile Zorzor – 1952.
  • În beciurile fără ferestre de la Rîmnicul-Sărat, au murit orbi, infometaţi şi bolnavi de tuberculoză trei gene­rali: Gheorghe Dobre – 1959, Gheorghe Jienescu – 1953, Constantin Pantazi – 1958.
  • La închisoarea Piteşti, au fost exterminaţi doi gene­rali: Mihail Kiriacescu – 1960, Constantin Trestioreanu – 1957.
  • Alte temniţe  în care au murit  generali ai armatei romane : Botoşani – Ion Petrovan (1963); Galaţi – Petre Vasilescu (1959); Gherla – Vasile Pascu (1960); Tg. Ocna – Constantin Tobescu (1951); Ocnele Mari – Arthur Popescu (1952); Dej – Traian Teodorescu (1951).

Dumnezeu să îi odihnească  !

1894: S-a născut  la Caransebeș actrița de teatru și regizoarea română Aura Buzescu (Aura Almăjan); d. 22 decembrie 1992, București.

De ieri și de azi: Actori aproape uitați: Aura Buzescu

Actrița a studiat cu Lucia Sturdza Bulandra și a debutat în 1914, la Compania Bulandra. A lucrat după Primul Război Mondial la Compania Excelsior. În cei aproape 80 de ani de carieră, a interpretat zeci de roluri memorabile. 

Se spunea că: „Atunci cand juca Aura pe scenă, senzația era că s-au oprit troleibuzele pe Magheru” (Florin Zamfirescu, într-un interviu la TVR).

În anii 1950 a fost profesoară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, unde i-a avut ca studenți printre alții pe Mircea Albulescu, Gina Patrichi și Victor Rebengiuc.

A fost distinsă cu Ordinul Muncii Clasa I (1953) și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967). A primit si titlul de Artistă a a Poporului.

A fost căsătorită cu Alexandru Buzescu, fruntaș liberal, economist de meserie, care a administrat investițiile Brătienilor.

1902: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) inginerul agronom Alexandru Priadcencu, autor al unor lucrări de ameliorare şi genetică și creator de soiuri de ovăz şi grâu, fost membru corespondent al Academiei Române din 1952.

A fost primul cercetător român care a inițiat lucrări de citologie; (m. 1981 București).

1922 (26.VIII/8.IX): A murit Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric, vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921) și membru de onoare al Academiei Române din 1916; (n. 1842).

A fost vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901), a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie şi a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania.

1934: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) poetul şi prozatorul Leonida Neamţu. S-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri ; (m. 1992).

Boemul fantezist (Leonida Neamțu) – Tribuna Magazine

1934: S-a născut Ioan Caproşu, istoric, medievist şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 2012.

În anul 1975, a fost distins cu premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; a fost cooptat în Comitetul național de redacție al colecției Documenta Romaniae Historica. În anul 1990, Academia i-a acordat premiul „B.P. Hașdeu” pentru volumul I din Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688, Pars I, Genesis, (1988, editat cu Vasile Arvinte).

Lucrări semnificative: Iașii vechilor zidiri. Până la 1821 (în colaborare cu Dan Bădărău), O istorie a Moldovei prin relațiile de credit. Până la mijlocul secolului al XVIII-leaDocumente privitoare la istoria orașului Iași (1408–1790) (10 vol.) și mai multe volume din seria A, Moldova a colecției Documenta Romaniae Historica.

  1935: A murit Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu) prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume doctor în drept; (n. 1867).

Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu - prima femeie doctor în drept din lume și o  feministă desăvârșită - Forbes.ro

1936: S-a născut actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior; (m. 2013).

Actorul Victor Radovici a murit - Hotnews Mobile

 A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică în 1959 și a făcut parte din grupul care a fondat cu mare entuziasm Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. 

S-a remarcat pe scena din Piatra Neamț și timp de patru ani a jucat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, iar din 1964 s-a dedicat teatrului pentru copii, atât ca actor, cât și ca regizor.

În 1984 a devenit director adjunct artistic la Teatrul „Ion Creangă”, iar în 1990 l-a urmat pe maestrul Ion Lucian la nou înfințatul Teatru Excelsior, fiind director adjunct.

Aici a jucat și regizat zeci de spectacole dintre care: Nu treziți un copil care viseazăCocoșelul neascultător (unde a semnat regia alături de Ion Lucian), Căpitanul Val-Vârtej și vasul-fantomăDegețicaFetița cu chibrituri (ultimele două spectacole poartă semnătura sa regizorală).

A făcut cu Teatrul Excelsior turnee în Franța, Japonia, Canada, Belgia, Elveția, SUA. A fost și un profesor eminent, fiind îndrumătorul mai multor generații de actori la Facultatea de Arte a Universității Hyperion.

1939:  Guvernul şi Marele Stat Major polonez cer României sprijinul pentru tranzitarea prin ţara noastră a materialului de război destinat Poloniei.

Cererea este satisfăcută de guvernul român, în condițiile în care se contura perspectiva apropiată a războiului care avea să izbucnească la 1 septembrie, odată cu invadarea țării de către armata germană și după câteva zile de armata URSS. Marele Stat Major polon a cerut, prin atașatul militar la București, sprijinul guvernului român pentru tranzitul prin România au unor materiale de război (3000 de lăzi cu bombe și proiectile destinate Poloniei).

Guvernul român a aprobat cererea, Marele Stat Major Român desemnând, pentru satisfacerea solicitării poloneze, portul Galați. Acest fapt a atras, la 31 august, protestul ferm al ambasadorului german la București, Wilhelm Fabricius, protest respins de primul ministru, Armand Călinescu și de regele Carol al II-lea. O nouă cerere de tranzit a 5.000 kg material de război spre Polonia a fost făcută de ministrul englez Hoare la 1 septembrie.

1940: S–a născut Ion G. Dumitrache, inginer, profesor universitar, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Bioinginerie şi Biotehnologie, membru fondator al Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică.

1947:  S–a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului; a cucerit de trei ori, în 1966,1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării; (m. 26 octombrie 2007).

NICOLAE DOBRIN AR FI ÎMPLINIT AZI 72 DE ANI

A îmbrăcat tricoul naționalei României de 48 de ori, marcând pentru aceasta de șase ori. S-a calificat, împreună cu echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, 1970. Istoria fotbalului românesc îl reține ca unul din cei mai mari fotbaliști români, un maestru al driblingului și al fentei, un model în executarea paselor și a loviturilor libere. A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971.

1955: S-a născut la Sibiu, Emil Hurezeanu, scriitor, politolog, poet, publicist şi realizator de radio şi televiziune.

In 1983 a solicitat azil politic şi s-a stabilit în Germania (a lucrat ca jurnalist-comentator la postul de radio „Europa Liberă”, iar după 1989 a devenit director al Departamentului românesc al postului).

In perioada 1995-2002 a fost director al Secţiei române a postului de radio „Deutsche Welle” iar în anul 2002 s-a întors definitiv în  Romania.

În martie 2003 devine consilier personal al primului ministru din acea vreme, Adrian Năstase, pe probleme de analiză politică a unor fenomene externe, demisionând din această funcție după șase luni.

În România publică și două volume de eseuri politice, Între câine și lup (1996) și Cutia Neagră (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România. În 1998 devine „cetățean de onoare” al Sibiului.

În februarie 2006 a fost numit director al ziarului România Liberă.La 1 februarie 2009 a devenit președinte al trustului media Realitatea-Cațavencu.

Din 2015 până în 2021 a fost ambasador al României în Germania.

1972 : S-au deschis  Jocurile Olimpice de vară de la München

Munchen 1972 - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

1972 Jocurile Olimpice De La München

A XX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la München, în Germania de Vest, în perioada 26 august–11 septembrie 1972. Au participat 121 de țări și 7.124 de sportivi.

Jocurile Olimpice au fost umbrite de răpirea și uciderea a 11 atleți israelieni de către organizația teroristă palestiniană Black September.

România, cu 16 medalii – 3 de aur (Ivan Patzaichin—kaiac canoe; Gheorghe Berceanu—lupte greco-romane; Nicolae Martinescu—lupte greco-romane), 6 de argint și 7 de bronz – a ocupat poziția a 13-a în clasamentul pe medalii.

1975: A murit Grigore Eliescu, inginer silvic şi biolog; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948ş (n. 1898).

1978: S-a născut la la Comănești, Bacău, kickboxerul de categoria grea Ionuț Iftimoaie, cu numele de ring Ivan Drago.

Ionut Iftimoaie (Romania) vs. Luca Panto (Italia) -- superfight +96 kg -  Round 1 - YouTube

 A fost Campion al Italiei la kickboxing, Campion K-1 Bassano 2001 și 2002, Campion al Italiei GP 2002, cel mai bun luptător român (2004, 2005, 2006), meciul cu RAY Sefo din 2010 a fost declarat cel mai bun al anului, în 2016 a câștigat titlul mondial WKN, SUPERKOMBAT – 95 KG verus Lorenzo Javier Jorge.

A participat în cadrul mai multor gale Local Kombat/SuperKombat și a învins nume precum Josip Bodrozic, Freddy Kemayo, Sergei Gur, Stephane Revellion, Ivica Perkovic și a remizat cu Alexander Ustinov.

1983: A murit inginerul Matei G. Marinescu inventatorul microfonului multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948: (n. 1903).

1988: S-a născut Cristina Neagu, jucătoare profesionistă de handbal.

1988 Cristina Neagu

A jucat la Rulmentul Brașov, Oltchim Vâlcea, ŽRK Budućnost Muntenegru, fiind în prezent legitimată la CSM București. A fost desemnată de către Federația Internațională de Handbal (IHF) cea mai bună jucătoare din lume în 2010, 2015, 2016

In ultimii ani a jucat la echipa „Oltchim” Râmnicu Vâlcea.

1990: S-a născut la București, jucătoarea de tenis  Irina Begu, câștigatoare a turneelor WTA de la Tașkent (2012), Seul (2015) și Florianopolis (2016).

1990 Irina Begu

Cea mai bună poziție ocupată de ea în clasamentul mondial la simplu, a fost locul 22 în august 2016, iar la dublu locul 22 în 1 octombrie 2018.

1991: România a recunoscut oficial independența de stat a fostelor republici sovietice Lituania, Letonia, Estonia, iar la 13 septembrie 1991, s-au restabilit după deceniile de ocupație sovietică, relațiile diplomatice dintre România și cele trei țări baltice.

Harta tarilor baltice | Letonia ⓜ mapamond media


2004:  Preşedintele ucrainean Leonid Kucima, a inaugurat în Delta Dunării canalul Bâstroe, în pofida criticilor venite din România si din Occident.

Canalul traversează o rezervaţie protejată din Delta Dunării şi a fost dat în folosință de Ucraina pentru a avea acces navigabil pe Dunăre la Marea Neagră.

România a înaintat la Curtea Internaţională de la Haga dosarul litigiului privind canalului Bâstroe.

2010: A decedat la Arad, Băruţu T. Arghezi, eminentă personalitate a culturii române, fiul scriitorului Tudor Arghezi şi al Paraschivei Arghezi, fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi autor a peste douăzeci de volume şi numeroase studii literare şi politice publicate în ţară şi străinătate.

În anul 1940, Baruţu T. Arghezi publica pentru prima oară, în revista „Duminica”. Colaborează la „Gazeta literară” „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” din Cluj, „Argeş” şi „Albina” (unde este redactor, câţiva ani).

În anul 1974, Baruţu T. Arghezi pleacă în Elveţia pentru tratamentul medical prelungit al fiului său și s-a stabilit definitiv în oraşul Lausanne împreună cu soţia sa, Doina-Melania Arghezi. După anul 1989, are diverse reveniri în ţară pentru numeroase editări şi contracte literare, devenind membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 1999, scriitorul Baruţu T. Arghezi primeşte Diploma concursului literar „Poesiades” cu „Menţiunea specială” decernată de „Institut Academique de Paris’.

În anul 2009 Senatul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad i-a acordat Premiul ‘’Mihai Eminescu” – pentru întreaga sa activitate literară, iar la Editura „Vasile Goldiş” University Press a fost publicat volumul „Baruţu T. Arghezi, un spirit european”.

 2012: A decedat, la vârsta de 98 de ani, Constantin Telu Diamandi, cel mai în vârstă fost rugbist din România;(n. 1914).

A evoluat pe postul de mijlocaş la grămadă, a fost component al echipelor Sportul Studenţesc, Locomotiva şi Progresul.

Telu Diamandi, cel mai în vârstă rugby-ist român, s-a stins din viaţă - rugbytelu-1346077605.jpg

Campion naţional cu echipa Sportul în perioada interbelică, Diamandi s-a retras din activitate la vârsta de 45 de ani, după care a devenit arbitru.


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Adrian și Natalia

Sfinții Adrian si Natalia, soț si soție, au trăit in Nicomidia, în vremea imparatului Maximian. Adrian era pagan si pretor al Nicomidiei, iar Natalia era crestina. In timpul unei persecutii, vazand curajul si blandetea a 23 de barbati crestini, Adrian, un tanar de 28 de ani, a ales sa devina crestin.

Cand imparatul a auzit cele petrecute, l-a intrebat pe Adrian: “Ti-ai iesit din minti?”. Pretorul Adrian i-a raspuns: “Nu, abia acum mi le-am aflat”.

A fost aruncat in temnita impreuna cu ceilalti barbati crestini. Nu trecusera decat treisprezece luni de la casatoria lor. Cand l-au torturat pe Adrian, Natalia a stat langa el, intarindu-l in credinta.

Inainte de a fi omorat, temnicerii i-au permis sa mearga acasa si sa-si ia ramas bun de la sotie si familie. Natalia, cand a vazut ca Adrian vine acasa, a incuiat usa. Se temea ca acesta a lepadat credinta in Hristos si pentru acest lucru a fost eliberat.

Dar cand a aflat scopul venirii sale, de indata supararea i s-a schimbat in bucurie. Dupa ce si-a luat ramas bun, s-a intors impreuna cu ea la temnita. Pe drum ea l-a indemnat sa nu se ingrijeasca de cele pamantesti, ci sa cugete la bunatatile ceresti.

L-a intarit in suferinta spunandu-i: “Scurte sunt caznele, dar cele ce urmeaza sunt fara de sfarsit; scurta este suferinta, dar slava muceniciei vesnica. Sufera durerea numai putina vreme si curand te vei bucura cu ingerii”.

Dupa torturi prelungite, imparatul a poruncit ca bratele si picioarele mucenicilor sa fie zdrobite cu ciocanul pe nicovala. In aceste chinuri si-au dat duhul Adrian si cei 23 de crestini.

Dupa cateva zile de la trecerea lor la cele vesnice, Natalia l-a vazut pe Adrian in vedenie si acesta i-a descoperit ca in curand va veni si ea in lumina cereasca. Dupa ce timpul s-a implinit conform celor vestite, Natalia si-a dat duhul, alaturandu-se sotului ei in imparatia lui Dumnezeu.

“O, pereche fara de prihana si aleasa Domnului! O, preadorita doime si lui Hristos preaiubita! O, insotire preabuna si lui Dumnezeu fericita! Cine nu se va spaimanta de aceasta, auzind faptele cele mai presus de om? Cum femeia s-a imbarbatat asupra tiranului celui amar, si pe barbatul ei l-a intarit a nu slabi in cele cumplite, ci sa aleaga a muri pentru credinta mai degraba decat a trai. O, graiuri impletite de Dumnezeu ale inteleptei Natalia! O, sfatuiri dumnezeiesti care au strabatut cerurile si au facut pe maritul Adrian cunoscut catre insusi scaunul Imparatului Celui mare! O, insotire sfanta! Rugati-va lui Hristos pentru noi, care din dragoste savarsim pomenirea voastra, sa ne mantuim din ispite si de tot necazul.“ (Mineiul pe August, p. 300).

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/26/o-istorie-a-zilei-de-26-august-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.;
  11. CreștinOrtodox.ro.;
  12. Cinemagia.ro.

26/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 29 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 29 aprilie în istoria noastră

 1459: Încep represaliile domnitorului muntean Vlad Ţepeş, împotriva negustorilor saşi care nu respectau poruncile sale.

  

https://i0.wp.com/www.donlinke.com/images/Vlad/vlad_tepes_big-x01.jpg

Voievodul Vlad Țepeș (n. 1431, Sighișoara, Regatul Ungariei – d. 14 decembrie 1476, București, Muntenia), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Muntenia în anii 1448, 1456-1462 și în 1476.

Se pare că sașii din Brașov complotau, mai pe față, mai pe ascuns, să-l alunge de la domnie.

Cronicile timpului spun ca Țepeș a strâns în ziua de Paște a anului 1459 câteva sute de negustori brașoveni (sau aflați în trecere) și că 43 au fost trași în țeapă, iar Țepeș a luat micul dejun printre țepele în care agonizau cei osândiți.

Alți 300 ar fi fost arși de vii, dupa care oştile muntene năvălesc in Transilvania, atacând ţinutul Sibiului, apoi al Barsei, prăpădind şi arzînd numeroase sate.

 1818 : La Chişinău, Basarabia ţaristă, ţarul Alexandru I sancţionează un nou regulament de administrare a Basarabiei – Aşezămîntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei.(Aşezămîntul constituirii regiunii Basarabia).

Alexandru I, împărat al Imperiului Rus 1801-1825

Alexandru I, ţar al Imperiului Rus 1801-1825

Această Lege organică pentru administrarea provinciei Basarabia (o veritabilă constituţie), a fost elaborată în limbile română şi rusă.

Conform acestei legi se menţineau vechile drepturi ale tuturor claselor sociale. Boierii, pe lîngă vechele privilegii, primeau drepturile şi avantajele nobilimii ruseşti.

Judecata civilă se făcea în limba română, iar cea penală în limba rusă şi în română. Jalbele catre  guvernatori se puteau face în română şi în greacă.
Partea nefasta a Legii a constat in înlesnirea colonizării Basarabiei, care s-a observat mai ales pe teritoriile mai puţin populate de băştinaşi, precum era Bugeacul (Basarabia istorică).
Paralel cu coloniştii alogeni, adusi din strafundurile imperiului, au fost aşezaţi în Basarabia şi militarii în retragere împreună cu familiile lor, aceștia fiind scutiţi pe viaţă de plata datoriilor către stat.

1830 (29.04/11.05):  S-a născut Emanoil (Emanuel) Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist român de origine bulgară, cu contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; (d. 30 august 1891).

Untitled

A studiat la Leipzig și Paris. Din 1859 este profesor de chimie la Școala Națională de Medicină și Farmacie din București și de algebră și trigonometrie la Colegiul Sfântul Sava.

În 1863 este profesor de fizică la Școala Superioară de Științe.

A fost profesor de fizică la Universitatea București și membru titular al Academiei Române din 1879. A participat la Revoluția de la 1848.

Este creditat cu primele lucrări științifice românești de matematică, fizică și chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. Este și unul dintre principalii inițiatori ai „Societății de științe fizice”, înființată în 1890.

1866 : Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat domnia Principatelor Române.

Câteva imagini din tinereţea regelui Carol I şi din primii săi ani de  domnie | My family history, Royal weddings, History

Sfătuit de cancelarul Otto Bismarck al Prusiei să pună puterile garante în fața faptului împlinit, încurajat de împăratul Napoleon al III-lea al Franței și cu aprobarea tacită a regelui Wilhelm al Prusiei, Prințul Carol de Hohenzollern Siegmaringen s-a hotărât să accepte tronul principatelor unite, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.

1868, 29.04 / 11.05:  S-a înfiinţat, la Bucureşti, (după alte două tentative, în 1833 şi în 1865), Societatea Filarmonică Română, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906)

Etapele premergătoare constituirii societății se datorează lui Alexandru Flechtenmacher și Eduard Wachmann, care a pus bazele unei orchestre cu circa 30 de instrumentiști, cu care a dat câteva concerte.

Actul de naștere“ al Societății Filarmonica Română, sub oblăduirea Societății Atheneului Român s-a semnat în prezența a 54 de membri fondatori.

Membrii Societății Filarmonice Române (1868)

Primul concert a avut loc la 15/27 decembrie 1868.

Imagini pentru ateneul roman photos

Foto: Ateneul Român din București

În luna februarie a anului 1888, a fost inaugurată clădirea Ateneului Român din București, devenit de atunci un simbol al culturii naţionale.  Filarmonica a primit numele „George Enescu” din anul 1955.

 1877: Adunarea Deputaţilor din România adoptă o moţiune prin care se declara starea de război cu Imperiul otoman, conflagraţie care ulterior va purta numele Războiul pentru Independenţa României. Moţiunea a fost votată cu 58 voturi pentru, 29 contra şi 5 abţineri. Camera Deputaților a votat o moțiune prin care au fost declarate rupte toate legăturile României cu Imperiul Otoman, căruia țara noastră i-a declarat în mod oficial război, la 29 aprilie/11 mai. A doua zi, Senatul a votat o moțiune similară.

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor, luând o serie de măsuri:, printre care, suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea navelor românești încărcate cu cereale, bombardarea localităților române de la Dunăre, atacarea pichetelor de frontieră ș.a.

Drept urmare, ministrul de război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

După declararea stării de razboi, turcii au organizat bande înarmate care terorizau populația din zona Dunării. Ca represalii s-a executat un puternic bombardament de artilerie asupra Ghecetului, care a fost incendiat

1878: A murit Dimitrie Petrino, poet elegiac, jurnalist şi traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo şi Lenau). 

Istoria literaturii l-a retinut mai ales ca inamic şi detractor al lui Mihai Eminescu; a fost membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877; (n. 1838).

1879: (16/29 aprilie) : S-a născut in comuna Didești, jud. Teleorman, Gala GALACTION; ( d. 8 martie 1961, București).

Gala Galaction, scriitor, preot ortodox, profesor de teologie de origine aromână
Gala Galaction, scriitor, preot ortodox, profesor de teologie de origine aromână

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu), a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română.

Urmează Facultatea de litere și filosofie apoi Facultatea de teologie și dă doctoratul în teologie.

Devine defensor eclesiastic pentru eparhiile Rîmnicului și Argeșului (1909-1922), preot (1922) și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor (din 1954).

În perioada interbelică a desfășurat o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi. A editat revistele”Cronica” și ”Spicul”, care apar în perioada 1915-1918.

Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici.

Între 1928-1934 a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu).

După 1944, este prezent în viața literară sau politică, este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România în 1947, deputat în Marea Adunare Națională și primește Ordinul Muncii, clasa întîi în 1954.

A fost membru al Academiei Române (1947).

După o congestie cerebrală, își va petrece ultimii ani de viață în pat.

În Israel, primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă în amintirea sa, ca semn de apreciere a contribuției sale la promovarea înțelegerii între creștini și evrei, inclusiv în timpurile cand omenirea a fost pusă greu la încercare.

La Mangalia și Rosiorii de Vede, cate o școală îi poartă numele.

 1882: S-a născut matematicianul Theodor Angheluţă; contribuţii în domeniul teoriei ecuaţiilor integrale şi al teoriei ecuaţiilor funcţionale; a fost membru de onoare al Academiei Române din 1948; (m. 1964).

1885 (29.04/11.05): A decedat Visarion Roman, publicist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul„Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin. S-a nascut la 5 iulie 1833 în satul Seuca din actuala comună Găneşti, judeţul Mureş.

  În 1852 s-a înscris la Institutul de Teologie şi Pedagogie, ale cărui baze au fost puse de Andrei Şaguna la Sibiu. După doi ani termină teologia şi pedagogia cu cele mai bune note. Dintre cele două alege mai departe pedagogia şi intră ca profesor-suplinitor la Institutul de Teologie şi Pedagogie din Sibiu.

Imagini pentru Visarion Roman,photos

Pentru că era foarte apreciat de mitropolitul ortodox Andrei Şaguna, acesta din urmă l-a numit contabil şi supraveghetor al Tipografiei Arhidiecezane, iar apoi i-a încredinţat redactarea publicaţiei „Telegraful Român”.

A participat la Revoluţia de la 1848. 

Din 1861 a fost  bibliotecar la ASTRA. Va redacta publicaţia „Amicul Şcoalei” şi „Călindarul pentru popor” şi va colabora cu „Instrucţiunea Publică” a lui August Treboniu Laurian şi „Buletinul Învăţământului” al lui Vasile Alexandrescu-Urechia, ambele publicaţii pedagogice cu cea mai mare autoritate în România acelor vremuri.

A organizat prima instituţie de credit român din Transilvania. La 24 aprilie 1867, la Răşinari, a pus bazele „Societăţii de Păstrare şi Împrumut”, prima societate românească de acest gen. La scurt timp instituţia s-a răspândit şi în alte comune: Săcădata, Marpod, Fofoldea, Nucet, Sădăuş etc.

A constituit un Comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea unei bănci româneşti cu sediul la Sibiu. Banca, infiintata in 1871, avea să se numească „Albina”si din   comitetul fondator au făcut parte: Alexandru Mocioni (preşedinte), Paul Dunca (vicepreşedinte), Ioan Hannia (casier).

Visarion Roman a fost numit director interimar, apoi definitiv al Bancii Albina, pe care a  condus-o până în anul 1884.

Banca Albina s-a constituit în timp drept cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti care au împânzit Ardealul, contribuind mult la emanciparea economică a românilor.

Mai mult, banca va avea o bogată activitate filantropică, dand ajutoare şi subvenţii unor şcoli şi cantine si  sprijinind  apariţia unor lucrări de specialitate cu profil economic, comercial şi contabil.

Visarion Roman nu a apucat să vadă decât începuturile acestei mari bănci româneşti, fiind răpus de o congestie cerebrală în data de 11 mai 1885, pe când avea 52 de ani.

A fost membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 .

1902: Regele Carol I al Romaniei a instituit Prin Înalt Decret Regal calitatea de «veteran de razboi», care avea in vedere atunci pe cei care luptaseră în Războiul de Independenţă din 1877 – 1878. La articolul 2, Înaltul Decret Regal prevedea: „Pentru ca fiecărui ostaș veteran să i se asigure liniștea și ocupațiunea pentru restul de viață, i se vor pune la dispoziție cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generațiile viitoare”.

Astfel, participanților la Războiul de Independență li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent și diferite înlesniri, în semn de recunoaștere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă. În Războiul de Independență s-au sacrificat 10.000 de ostași din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operații.

Calitatea de veteran de război s-a perpetuat, prin hotărârea Guvernului României, care a declarat în anul 2008 ziua de 29 Aprilie «Zi naţională a Veteranilor de Război», prilej de omagiere a foştilor combatanţi, supravieţuitori ai celui de al Doilea Război Mondial, încă în viaţă, toţi în vârstă de peste 80 de ani, dar şi a camarazilor trecuţi, între timp, în eternitate.

1918: La Iaşi în România, s-a stins din viaţă Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român,  primar al Capitalei; (n. 11 aprilie 1858, București).

Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român

Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.
Scriitorul îşi va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început ”de la Vrancea”, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care scriitorul se simţea foarte legat sufleteşte).
În perioada 1880 – 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnînd cu pseudonimul Argus.
De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 – 15 martie, 1883), semnată Argus.

 A fost  membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (n. 1858)

1920: În România s-a înființat prin Decretul-Lege nr. 1327/29 martie 1920, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale care a funcționat în baza Legii pentru organizarea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale din 29 aprilie 1920, având ca scop pregătirea, aplicarea și supravegherea aplicării tuturor legilor și regulamentelor referitoare la asigurările sociale, ocrotirea și organizarea muncii, cooperarea orășenească, asistența socială, precum și a oricăror alte legi și regulamente referitoare la ocrotirea socială.

 1927: S-a nascut la Focșani, Virgil Cândea, istoric, membru titular al Academiei Române din 1993; (d. 2007).

  A fost unul dintre cei mai cunoscuti istorici ai culturii si vicepresedinte al Academiei Romane. 

A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Filosofie a aceleiași universități și Institutul de Teologie Ortodoxă, București.

 Si-a luat doctoratul in filosofie in 1970. A fost profesor asociat la Facultatea de Drept din Bucuresti, la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, la Facultatea de Teologie si la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti, profesor invitat la Institut Universitaire des Hautes Etudes Internationales din Geneva, la Institut Universitaire d’Etudes Europeenes, la Universitatea din Beirut, la Universitatea din Strasbourg si la Universitatea La Sapienza din Roma. 

 A fost membru corespondent al Societăţii sud-est europene din Munchen (1990),

Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de studii sud-est europene (1988-1994), apoi Secretar general de onoare (din 1994); redactor al revistei “Studii şi Cercetări de Bibliologie” (1955-1960) şi al “Buletinului Asociatiei Internaţionale de Studii sud-est europene” (1963 -1968 şi 1988 – 1994).

1928: La Chişinău, în România, este inaugurat, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, monumentul lui Ştefan cel Mare, operă a  sculptorului  basarabean Alexandru Plămădeală.

Monumentul lui Ştefan cel Mare, Chişinău (1928)

Monumentul a fost montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E.A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi.

1936: S-a născut la București, poetul român Gheorghe Tomozei.

 A urmat cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu” , avându-i colegi pe Fănuș Neagu, Nicolae Labiș si a debutat literar în anul 1953 în revista Tânărul scriitor cu poezie, iar în anul 1957 debutează cu volumul Pasărea albastră.

Gheorghe_Tomozei

 Gheorghe Tomozei

A fost redactor la revistele Cinema, Tânărul scriitor, Argeș și la Almanahul Scriitorilor, editat de Asociația Scriitorilor din București. A fost marcat toata viața de mari prietenii literare, cea pentru Nicolae Labiș și cea pentru Nichita Stănescu.

În memoria acestora a publicat volume de amintiri și albume memoriale, precum Urmele poetului Labiș în 1985.

S-a stins din viață la 31 martie 1997, în urma unui atac cerebral.

 1941: S-a născut la Târgu Jiu, regizorul român Mircea Veroiu; (d.26 decembrie 1997).

A fost profesor de sport până în 1965 când se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia regie de film.

După succesul filmului sau Adela, încununat cu premiul cel mare acordat la Festivalul de Film de la San Remo din 1985, Veroiu pleaca în Franța, la Paris, unde se va stabili  în 1986 insa  lumea filmului francez nu îi oferă primirea sperată. După revoluția din decembrie 1989, Veroiu revine în țară.

În 1994 este numit directorul Studioului de Creație „Profilm”.

1947: A decedat la Vața de Jos, Hunedoara, preotul și publicistul român ardelean,Gheorghe Ciuhandu, fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și membru de onoare al Academiei Române (d.23 aprilie 1875, Roșia, Bihor).

Protopop dr. Gheorghe Ciuhandu... - Complexul Muzeal Arad | Facebook

1955: A murit Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină. 

Destinul lui Daniel Danielopolu - Viața Medicală

A abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1884).

1956: S-a născut actorul si realizatorul român de emisiuni televizate Florin Călinescu.

Apariție de senzație a băiatului lui Florin Călinescu: ”Vă mulțumim din  suflet!”

 A debutat în cinematografie în 1981 în serialul TV Lumini și umbre. A colaborat des cu regizorul Nae Caranfil, care l-a distribuit în filme precum E pericoloso sporgersiAsfalt TangoFilantropica. La începutul anilor ‘90 a debutat ca prezentator radiofonic cu emisiunea Duminicile celor singuri la Pro FM, în 1996 la PRO TV a realizat emisiunea Ora șapte, bună dimineața, urmată de Chestiunea Zilei. Între 2000–2014 a fost director al Teatrului Mic, iar din 2015 este jurat al emisiunii Românii au talent la ProTV.

1975: A decedat la București, Radu Gyr (Radu Demetrescu), patriot român și luptator anticomunist, poet, dramaturg, eseist ; (n. 1905).

 

S-a nascut la  2 martie 1905   la poalele Gruiului din Câmpulung Muscel, de unde și pseudonimul literar Gyr,  prin derivație.

A fost fiul actorului  craiovean Coco Demetrescu si  membru de seamă al Miscarii Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia, si conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București.

Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinerețe legionară, imnul neoficial al Miscarii Legionare, al Imnului  lui Moța și Marin ( legionari căzuți în luptă  în 1937  în timpul  razboiului anticomunist din Spania), al Imnului muncitorilor legionari și al altor lucrări dedicate mișcării.

A debutat absolut la vârsta de 14 ani, cu poemul dramatic În munți, publicat în revista liceului „Carol I” din Craiova, al cărui elev a fost. Devenit student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, a debutat editorial în 1924 cu volumul Liniști de schituri.

A fost de mai multe ori laureat ( in  1926, 1927,1928 și 1939) – al Societatii Scriitorilor Romani, Institutului pentru Literatură și al Academiei Romane.

A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar și apoi la alte reviste literare: GândireaGândul românescSfarmă-PiatrăDecembrieVremeaRevista meaRevistă dobrogeană,RamuriAdevărul literar și artistic , Axa , Iconar etc. precum și la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studențesc.

Laureat al Premiului Adamachi al Academiei Române (vezi ziarul Observatorul).

În timpul scurtei coguvernări legionare , septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În aceasta perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în Bucuresti, teatrul evreiesc Barașeum, singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioada tulbure  în care puterea o dețineau regimuri autoritare sau fasciste.

Existența unui teatru evreiesc în capitala unui stat fascizat a fost scoasă în evidență, pe plan internațional.

Tadu Gyr a fost detinut  în timpul  a trei dictaturi: regală, antonesciană și comunistă

După detenția din timpul dictaturii regale a lui  Carol al II-lea, unde a stat închis în lagărul de la Miercurea ciuc  alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade,și alți intelectuali din perioada interbelică, Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui  Ion Antonescu. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la Sarata.

Întors din război rănit și cu poemele în raniță, Radu Gyr a publicat în 1942 (la editura Gorjan) volumul inedit Poeme de războiu (carte cenzurată).
În  1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică.

Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945)

„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului,Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz.

Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”.

  A decedat la 29 aprilie 1975 la Bucuresti. .

Condamnat la moarte pentru o poezie…

A revenit acasă în  1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.

Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964.

În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru.

Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare.

Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală.

O mare parte din detenția de la inchisoarea Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281.

1990: S-a nascut la Buzău, cântăreața română de muzica pop Lucia Dumitrescu.

Lucia Dumitrescu | Vocea Romaniei | ProTv

A primit numeroase distinctii la festivaluri de muzica usoara : Festivalul Național ”Mamaia 2010” – Premiul I la secțiunea creație, cu piesa „La umbra ta”, compusă de Robert Anghelescu și Dragoș Dincă (Proconsul)

 A participat la Selecția Națională «EUROVISION» cu piesa «See you in Heaven, Michael», compozitor Mircea Romcescu.

In 2007 la  Festivalul Național Mamaia 2007, a castigat TROFEUL FESTIVALULUI si  Premiul de excelență Radio România pentru interpretare.

2014: A murit la Ierusalim, Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de originar din România;  (n. 21 august 1921, la Botoșani).

Partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare.

Reuven Feuerstein

Reuven Feuerstein a studiat psihologia la Universitatea din Geneva cu Jean Piaget, Barbel Inhelder și André Rey și a fost coleg cu Lev Vygotsky. A asistat la cursuri ale lui Carl Gustav Jung, Karl Jaspers și Leopold Szondi.

 A fost profesor la Universitatea Bar Ilan din Ramat Gan și la Universitatea Vanderbilt.

A elaborat  program compact, extins pe o durată de 3 ani și destinat elevilor de peste vârsta de 9 ani, program devenit cunoscut sub numele de Feuerstein Instrumental Enrichment (FIE), care l-a condus la concepția fundamentală că inteligența este plastică și nu fixă și că, prin urmare, poate fi învățată (modificabilitatea cognitivă structurală).

 Feuerstein a dezvoltat o versiune de bază a FEI care poate fi folosită, printre altele, pentru adolescenții cu handicap intelectual sever.

În statul american Alaska, în Japonia, Marea Britanie, Italia etc. se derulează în prezent proiecte, care investighează efectele utilizării FEI la copiii cu vârste mici, în scopul de a preveni o categorizare pripită a acestora ca „având dificultăți de învățare” sau „handicap intelectual”.

2015: A încetat din viață istoricul și criticul literar român, Ovidiu Drimba, fost profesor la universitățile din Cluj și București  (n.2 septembrie 1919, Margine–Abram, Bihor ).

OVIDIU DRIMBA DUPĂ “SARUTUL LUI DUMNEZEU” – Ziarul Gandacul de Colorado

În anul 1948, a obţinut licenţa în filosofie şi doctoratul, cu teza „Primele influenţe ale simbolismului francez asupra poeziei romane”.

Va avea trei mentori spirituali recunoscuţi – Lucian Blaga, Tudor Vianu şi D. Popovici – care vor influenţa în mod hotărâtor formaţia istoricului literar.

În anii 1948 şi 1949, este asistent al lui Lucian Blaga – căruia i-a luat apararea, în perioada comunistă, atunci când cand poetul şi filosoful era frecvent atacat şi denigrat – , iar după ce predă câţiva ani literatura universală şi comparată la Facultatea de Filologie şi Istorie din Cluj, se transferă, în anul 1955, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”din Bucureşti, ca profesor titular la Catedra de literatură universală, al cărei şef va deveni între anii 1962-1968.

În 1956, publică lucrarea „Însemnări despre teatrul lui Ibsen”, o exegeză a dramaturgiei scriitorului scandinav din punct de vedere al esteticii materialiste.

În acest timp, între anii 1962 şi 1968, conferenţiază şi la Universitate, la catedra condusă de Tudor Vianu.

Între anii 1968 – 1979, este detaşat în Italia ca şef al Catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Torino, predând şi la Universitatea Catolică din Milano.

Este şi autorul a patru remarcabile monografii: „Leonardo da Vinci” (1957), „Ovidiu, poetul Romei şi al Tomisului” (1960),  „Rabelais” (1963) şi „Federico Garcia Lorca. Rapsodul” (1981).

Între anii 1984-1995, Ovidiu Drimba şi-a concentrat eforturile exclusiv în elaborarea unei noi lucrări monumentale,  „Istoria culturii şi civilizaţiei”, volumele I-IV, prima de acest gen de la noi, o lucrare destinată să ofere informaţii esenţiale privind apariţia şi evoluţia marilor civilizaţii, evidenţiind specificul fiecăreia şi principalele influenţe pe care le-a primit sau le-a exercitat, acoperind evoluţia umanităţii de la epocile preistorice până la Renaştere inclusiv.

Drimba a şi tradus din literaturile franceză, italiană, spaniolă şi suedeză – printre aceste volume aflându-se „Cuceritorul”, de Elsa Triolet, apărut la Veritas în anul 1946, „Esteiros” – Pereira Gomes, Editura Tineretului, 1956 şi „Mathias Sandorf” – Jules Verne, Editura Tineretului, 1959 , a participat la numeroase colocvii, congrese şi a organizat expoziţii.

A colaborat cu publicaţii precum „Revista Fundaţiilor Regale”, „Revista de filologie romanică şi germană”, „Viaţa Românească” sau „Scrisul bănăţean”.

2015: A încetat din viață în Statele Unite la Rives Junction, Michigan, arhimandritul român basarabean Roman Braga; (n.2 aprilie 1922, Condrița, Lăpușna, Basarabia/Moldova).

A fost un mare duhovnic al neamului românesc și deținut politic în timpul regimului ateu comunist.

2019: A decedat în urma unui accident rutier,la Năvodari- Săcele, Constanța,creatorul de modă român Răzvan Ciobanu; a colaborat cu branduri cunoscute ca LoweArmand BasiWestwood și o divizie Zara; (n.București, 28 ianuarie 1976).

2020: A încetat din viață jurnalistul și revoluționarul român Romulus Cristea; (n. 1967). A murit în urma unui infarct miocardic la vârsta de 52 de ani.

ROMULUS CRISTEA — LiveJournal

A petrecut cea mai mare parte a activității sale de jurnalist ca redactor la ziarul România liberă.

A participat la Revoluția Română din 1989 și este cunoscut pentru un număr de cărți publicate despre acest eveniment, despre manifestațiile din Piața Universității și despre mineriade.
 

Calendar Creştin Ortodox

Joia din Saptamana Patimilor (Denia celor 12 Evanghelii); Sfinţii Nouă Mucenici din Cizic

Denia celor 12 Evanghelii si scoaterea Sfintei Cruci

Joia din Saptamana Patimilor (Denia celor 12 Evanghelii)

Joia din Saptamana Patimilor este cunoscuta ca fiind ziua in care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfanta Cruce în naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfantul Altar si asezarea ei in mijlocul bisericii are loc dupa citirea Evangheliei a V a, atunci când preotul spune: „Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a intins pământul pe ape”.

Sâanta Cruce rămâne in mijlocul bisericii pâna vineri, cand este readusa în Sfântul Altar.

La Ierusalim, incepand cu orele 16.00, se face o procesiune cu Sfânta Cruce. Procesiunea incepe de la Pretoriu si se termina la Sfantul Mormant. Credinciosii strabat drumul pe care Mantuitorul a purtat Crucea Rastignirii.

Joia Patimilor este si ziua in care are loc sfintirea Sfantului si Marelui Mir, materia sfintita care se foloseste la Taina Mirungerii, sfintirea bisericilor, sfintirea altarelor, a antimiselor si pentru reprimirea in Ortodoxie a celor cazuti de la dreapta credinta. Mentionam ca sfintirea Sfantului si Marelui Mir nu se savarseste in Joia Patimilor fiecarui an, ci doar atunci cand se constata ca nu mai exista Mir pentru un an de zile.

In Joia din Saptamana Sfintelor Patimi praznuim spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos, Cina cea de Taina in cadrul careia Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul Patimilor prin vanzarea Domnului.

Sfinţii Nouă Mucenici din Cizic

Sfintii Noua Mucenici din Cizic

Sfinții Nouă Mucenici din Cizic au luat cununa muceniciei în secolul al treilea, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor.

Numele Sfintilor Noua Mucenici sunt: Teognid, Ruf, Antipatru, Teostih, Artema, Magn, Teodot, Tavmasie si Filimon. Acestia, desi aveau origini diferite, s-au intalnit in cetatea Cizic, unde au propovaduit credinta crestina.

Fiind prinsi de catre autorităţi, pentru că au refuzat să se lepede de credinţa în Hristos,  au fost supuşi la numeroase chinuri şi, intr-un final, ucişi prin taierea capului.

Pe locul in care acesti mucenici au primit martiriul, a fost ridicata o biserica, în vremea domniei imparatului Constantin cel Mare, în care au fost așezate sfintele lor moaște.

Tradiţia a consemnat numeroase minuni petrecute la racla cu moaştele acestor sfinţi.

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/04/29/o-istorie-a-zilei-de-29-aprilie-video/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. ro.wikipedia.org.
  4. mediafax.ro;
  5. Istoria md.
  6. worldwideromania.com;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro
  8. rador.ro/ calendarul-evenimentelor
  9. Cinemagia.ro.

29/04/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: