CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Relaţiile României independente după 1878 și politica sa externă până la izbucnirea Primului Război Mondial

 

 

 

 

 

Imagini pentru harta romaniei 1856-1878

 

Harta Principatelor Unite între 1859- 1878

 

 

 

 

 

Politica externă a României între 1878-1914

 

 

     Câștigarea independenţei de stat a țării noastre pe câmpul de luptă, va fi confirmată de marile puteri până în 1880, apoi, după mai multe vizite în Germania ale domnitorului şi ale lui I.C. Brătianu  au fost reglementate succesiunea la tron şi acordarea titlului de rege lui Carol I.

Devenind regat din 1881, România îşi va spori prestigiul pe plan internaţional.

      Fiind totuşi un stat slab, ca majoritatea statelor balcanice, mai ales după înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, România trebuia să-şi caute un aliat puternic, care să-i garanteze integritatea teritorială.

      Rusia, din aliat, a devenit duşmanul României ameninţând-o chiar cu ocuparea, iar când s-a trasat granite cu Bulgaria în sudul Dobrogei, totul s-a făcut în detrimentul României, ajungându-se la incidentul dintre trupele române şi ruse de la Arab Tabia. O apropiere de vecinul de la răsărit nu părea posibilă şi nici nu era dorită de fruntaşii politici români.

Franţa era încă în convalescenţă după dezastru din 1870-1871 şi nu mai era prima putere europeană.

      Anglia este în continuare destul de rezervată faţă de România, uneori chiar rece şi datorită faptului că interesele ei economice nu sunt legate de această ţară. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor se va apropia de România, datorită petrolului care începe să fie căutat pe piaţa europeană.

     Germania, prin mâna de fier a lui Bismarck, domină şi controlează politica europeană şi reuşeşte să menţină Franţa izolată.

     Faptul că regele Carol I era german şi era bine primit la curtea împăratului, îndrepta România spre o alianţă cu Germania, dar Bismarck condiţiona alianţa de semnarea, în prealabil, a unei înţelegeri, între România şi Austro-Ungaria, înţelegere ce era împotriva intereselor româneşti.

Divergenţele se datorau încercării monarhiei dualiste austro-ungare de a controla Comisia Dunării, ca şi politicii de deznaţionalizare a românilor transilvăneni, războiului vamal declarat României după încetarea Convenţiei comerciale dintre cele două ţări în 1885 şi încercării de pedepsire de către autorităţile austro-ungare a memorandiştilor etc.

Cu toate că această alianţă este împotriva naturii şi a firii lucrurilor, pentru a ieşi din starea de izolare şi a găsi un sprijin, România se va apropia de Triplia Alianţă.

 

 

 

 

 

 

Ion-C.-Bratianu

Tratatul cu Austro-Ungaria a fost negociat de I.C. Brătianu cu contele Kalnoky şi Bismarck.

Premierul român a refuzat să includă în tratat şi cererea de a nu permite pe teritoriul României acţiuni îndreptate împotriva dublei monarhii austro-ungare şi de a nu sprijini românii transilvăneni.

Pe 30 octombrie 1883, ministrul român de externe, D. A. Sturdza, semna tratatul cu Austro-Ungaria şi cu Germania. Tratatul avea un caracter  pur defensiv, aliaţii fiind obligaţi să se ajute numai dacă unul dintre semnatarii tratatului era atacat.

Pentru România, tratatul era benefic, deoarece o asigura împotriva Rusiei.

Reînnoit de mai multe ori, tratatul nu a fost făcut public  şi nu a fost cunoscut nici măcar de către parlament, ci doar de un cerc restrâns de oameni politici şi de rege.

Pentru acest moment este singura garanţie a României, deoarece Tripla Alianţă, la care aderase şi Italia, era deja închegată.

 

 

 

 

 

 

Harta-Austro-Ungaria

România şi războaiele balcanice.

 

 

 

La începutul secolului al XX-lea, situaţia internaţională este însă schimbată. Mai întâi se încheagă al doilea bloc militar, Tripla Înţelegere, formată din Anglia, Franţa şi Rusia.

În 1908 Austro-Ungaria anexează Bosnia şi Herţegovina şi adânceşte procesul de deznaţionalizare în imperiu, prin noi legi care îi afectează şi pe românii din Transilvania. De asemenea, ea îi acordă sprijin Bulgariei, care doreşte anexiuni teritoriale în Balcani.

Dorind păstrarea status-quo-ului în această zonă, detaşarea României de Austro-Ungaria şi de Tripla Alianţă se face firesc, mai ales că acum exista şi Tripla Înţelegere.

Războaiele balcanice din 1912-1913 au demonstrate cu claritate reorientarea politicii externe româneşti.

În primul război balcanic, purtat în 1912 Grecia, Serbia şi Bulgaria înfrâng Turcia, iar România rămâne neutră. Pacea se încheie la Londra, la 30 mai 1913.

            În 1913 Bulgaria îi atacă pe foştii săi aliaţi, iar acum Turcia este de partea Greciei şi Serbiei. În război va intra şi România, împotriva Bulgariei şi a politicii duse de Austro-Ungaria în Balcani.

Încheierea păcii la Bucureşti în 1913 arată rolul jucat de România în zonă, iar Bulgaria, aliatul Austro-Ungariei, este obligată să cedeze Serbiei şi Greciei părţi din Macedonia, zona oraşului Adrianopol (Edirne) Turciei, iar României Cadrilaterul (sudul Dobrogei, adică judeţele Dârstor şi Caliacra).

 

 

 

 

 

 

 

Balkan_Wars_Boundaries

 

 

 

 

 

Distanţarea de Tripla Alianţă este evidenţă, chiar dacă la împlinirea vârstei de 70 de ani Carol I a fost numit feldmareşal al armatei germane.

Politica de deznaţionalizare a românilor, practicată în Transilvania şi sprijinul dat de Dubla Monarhie Bulgariei l-a făcut pe împăratul german Wilhelm al II-lea să recunoască, în ajunul primului război mondial, că din partea României se spera cel mult la o neutralitate binevoitoare.

Pe de altă parte, Tripla Înţelegere este tot mai interesată de atragerea României de partea ei, prin sporirea investiţiilor în industria petrolieră, trimiterea unor misiuni militare şi a unor delegaţii în vizită la Bucureşti.

Vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a ministrului de externe Sazonov la Constanţa, unde se întâlnesc cu regele Carol I şi cu premierul I. I. C. Brătianu, a confirmat pe deplin noua orientare a politicii externe româneşti, orientare mai firească şi mai utilă intereselor naţionale.

 

 

15/01/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 31 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 31 decembrie în  istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist maghiar ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic; (n. 1625).

 

 

 

Related image

János Apáczai Csere

1842: S-a născut  la Trifeşti,  în judeţul Iaşi, scriitorul şi profesorul universitar român Iacob Negruzzi, fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi.

 

 

 

 

 

 

Iacob Negruzzi a fost  secretarul “Junimii” şi redactorul “Convorbirilor literare”, preşedinte al Academiei Române (1910-1913 – 1923-1926); (d.6 ianuarie 1932).

 

 

1852: Este inaugurat solemn Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) din Bucureşti, Muntenia, cu piesa Zoe, sau Amor românesc, un vodevil franţuzesc, pe muzica lui Ioan Andrei Wachmann (în rolurile principale – Costache Caragiali şi Nini Valéry).

Deschiderea teatrului nu s-a făcut cu o piesă românească, deoarece Rusia (puterea protectoare) şi Turcia (puterea suzerană) nu au permis acest lucru. Primul director-concesionar al teatrului a fost Costache Caragiali.

Prin proporţiile şi amenajările interioare acest teatru era, la acea dată, al treilea din Europa.

Teatrul Naţional din Bucureşti, 27 martie 1918, (distrus în urma bombardamentului din 1944) preluat de pe andreas-praefcke.de

Afiş al Teatrului Naţional din Bucureşti din 1857

 

În 1864, Teatrul cel Mare din Bucureşti, devine instituţie publică de cultură cînd, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail Kogălniceanu, „s-a hotărît să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională ”.

 

 

Foto: Clădirea vechiului Teatru Naţional din Bucureşti (1851-1944) și

Sala vechiului Teatru Naţional din Bucureşti

 

 

În anii 1916 – 1918, în timpul Primului Război Mondial, Trupa Teatrului Naţional s-a refugiat la Iaşi.

La data de 24 august 1944, clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei a fost  distrusă în timpul bombardamentelor aviatiei germane.

1866: Avocatul român Ioan Raţiu  a prezentat  la Viena împăratului Austriei, o petiţie  (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români), în care exprima protestul împotriva votării de către Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria.

 

 

1869: S-a nascut Henri Matisse, pictor impresionist , sculptor şi desenator francez, maestru al ilustraţiei de carte, iniţiatorul fovismului; este autorul celebrului tablou “Ie românească” (d.3 noiembrie 1954).

 

 

 

  Fiu al unui negustor de grâne, Matisse  s-a născut in localitatea Chateu-Cambresis, şi şi-a descoperit pasiunea pentru desen la varsta de 20 de ani, astfel că s-a înscris la Academia Julian din Paris, chiar daca iniţial se gândea sa studieze Dreptul.

S-a perfecţionat  la Şcoala de Arte Frumoase, unde l-a avut ca dascăl pe pictorul Gustave Moreau.

 

 

 

La Blouse Roumaine

 

 In 1905 işi expune lucrările la Salonul de Toamna de la Paris, alături de Andre Derain, Maurice de Vlaminck, Albert Marquet, reuşind să scandalizeze criticii din cauza stilului abordat.

 Louis Vauxcelles, unul dintre critici, a denumit sala în care au fost expuse tablourile “cuşca fiarelor sălbatice” (“la cage aux fauves”), care a dat şi numele curentului iniţiat de pictori: fauvism.

Prietenia care l-a legat de artistul roman Theodor Pallady i-a inspirat lucrarea “Bluza românească”, care infaţişează o tânară îmbrăcată cu o  ie.

Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a continuat sa experimenteze noi stiluri şi, chiar dacă era slăbit din cauza bolii, a lucrat pâna în ultimele clipe de viata.A murit în toamna anului 1954 în urma unui atac de cord.

1889: S-a stins din viaţă  la Iaşi, marele povestitor român Ion Creangă.

Ion Creangă, scriitor român

  Ion Creangă  s-a nascut la 1 martie 1837 la Humuleşti, jud.Neamţ, în  principatul Moldova, in  ziua de 10 iunie 1839 (1 martie 1837, conform altor surse) si a fost primul copil al lui Stefan a Petrei Ciubotariu si al Smarandei Creanga.

 Dupa ce a absolvit scoala primara, in 1854 s-a inscris la Seminarul teologic de la Socola – Iasi, iar cinci ani mai tarziu a devenit diacon, insa, in paralel, a fost si invatator.

In 1871, a fost raspopit din cauza unui conflict cu autoritatea bisericeasca si, tot atunci, a inceput sa scrie la insistentele prietenul sau Mihai Eminescu, care l-a si introdus in societatea „Junimea”.

Experienta de la catedra l-a determinat sa scrie o serie de manuale scolare si povestiri didactice, pentru ca incepand din 1876 sa isi publice lucrarile care l-au consacrat. Starea sanatatii sale s-a deteriorat brusc in 1885, iar scriitorul s-a retras la Ticau, in Iasi, unde s-a si stins din viata.

A fost  foarte popular  datorită măiestriei cu care a scris basmele și povestirile sale si mai ales opera  sa autobiografica  Amintiri din copilărie.

Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române.

1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (vezi Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882.

Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890.

Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cel mai în vârstă era soţia.

1894: S-a născut  Alexandru Marcu, profesor român, savant italienist, traducător, membru corespondent (1940) al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei, în Guvernul condus de Ion Antonescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

A murit după arestarea sa de către Securitatea comunistă în închisoarea de la Văcărești; (d.27.02.1955).

 

 

 

1903: S-a nascut Ilarie Voronca, poet avangardist (“Ulise”, “Zodiac”, “Act de prezenţă”); (d.5 aprilie 1946).

 

 

 

1913: În România, guvernul condus de Titu Maiorescu demisionează.

 

 

 

1925: În România, Consiliul de coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai.

La 12 decembrie 1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman

 

 

1930: Este promulgată în România Legea pentru reducerea cu cca 10% a lefurilor salariaţilor publici, aplicată începând din ianuarie 1931. Legea a rămas în istorie ca “prima curbă de sacrificiu“.

 

 

1946: Era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza, la ordinul ocupanţilor sovietici, care au trensferat utilajele românești în URSS).

 

 

Image result for photos primul tractor romanesc 1946

 

Primul tractor 100% românesc s-a numit IAR 22 și a copiat modelul german Hanomag, un fost constructor nemțesc de automobile și tractoare.

Tractorul cu nr. 1000 a ieşit pe portile uzinei la începutul lui 1949.

„Uzina Tractorul” a intrat, după 1990, într-un lent proces de privatizare incetandu-si definitiv activitatea în 2007.

 

 

1956: S-a difuzat prima emisiune de televiziune din România.

 

 

A fost prima transmisiune alb-negru  a Televiziunii Române (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună).

Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri.

Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială.

1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără; (n. 1887).

 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1894).

1981: A murit  Constantin Rădulescu, fotbalist și antrenor de fotbal român, care a antrenat Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1930, 1934 și 1938.

 A avut un rol important în cadrul Federației Române de Fotbal între anii 1923 și 1938; (n. 5.10.1896).

1985: A decedat compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903) – 30 de ani

 

 

1988: A murit Arnold Hauser, scriitor german originar din România; (n. 1929).

 

 

1989: Un comitet de iniţiaivă format din membri PCR, a lansat un apel catre toti românii care au avut “carnet rosu”, să sprijine convocarea unui congres extraordinar care să hotarască autodizolvarea acestei formaţiuni politice şi predarea patrimoniului acesteia.

 

 

1989: A fost abolită pedeapsa cu moartea in România.

 În discursul de Anul Nou de acum 29 de ani (1989), preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în România.

 

 

1989: A fost emis Decretul-lege nr. 8, privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania; De asemenea a fost emis Decretul-lege nr. 10, privind constituirea, organizarea si functionarea Guvernului Romaniei.

 

 

 

1989: Este constituită, la Bucureşti, prima organizație a societății civile din România constituită legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului.

Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale.

2001: A decedat istoricul de teatru Ion Zamfirescu, personalitate de frunte a culturii române, („Istoria universală a teatrului”, „Teatrul european în secolului european în secolul luminilor”); (n.07 august 1907).

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/31/o-istorie-a-zilei-de-31-decembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

03/01/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 30 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 30 decembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1863: S-a născut Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (a tradus din Kant, Goethe, Strindberg, Dumas, Karl May); frate cu Enea şi Nerva Hodoş; (m. 1928).

 

 1894: A murit poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1868). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 31 decembrie 1894.

 

 

 

 

 

1902: S-a născut Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1995).

 

 

 

 

 

 1904: S-a născut istoricul Vasile Maciu, specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963;(m. 1981).

 

 

 

 

 

 1905: S-a născut inginerul chimist Şerban Solacolu; i se datorează cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1980).

 

1923: A avut loc premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima co-producţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi prima realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune.

1933: În România, se instituie printr-o ordonanţă ministerială starea de asediu în localităţile principale, precum şi cenzura presei şi a tuturor publicaţiilor din întreaga ţară.

 

1939:  S-a născut jucătoarea română de tenis de masă Maria Alexandru.

 

1939: S-a născut actorul Mircea Andreescu, actor la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, cunoscut mai ales pentru filmul ” A fost sau n-a fost” din 2006.

 

1940: S-a născut Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog

1947:  În România, a fost abolită monarhia, fiind instaurată „republica populară”.

Regele Mihai a fost forţat de comunişti, la ordinul ocupanţilor sovietici, să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale, să abdice şi să părăsească ţara.

A doua zi a plecat la Sinaia, unde a rămas până la 4 ianuarie 1948, când a părăsit România.

După  înlăturarea de la putere a regelui Mihai, România a intrat pe deplin în mâna comuniştilor, marionetele Moscovei.  Tot la 30 decembrie, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor proclama Republica Populară Română (prin Legea 363)

Imagini pentru regelemihai photos

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947)

In 1947, România rămăsese singurul stat monarhic din zonă, astfel incât spre sfârşitul anului, liderii comunişti au încercat pe toate căile sa-l înlăture pe regele Mihai.

Prilejul a venit in noiembrie, cand regele a plecat la Londra pentru a participa la căsătoria prinţesei Elisabeta (viitoare regina Elisabeta a II-a) cu prinţul Philip de Grecia. Mihai a împuternicit guvernul să conduca ţara in lipsa sa, fapt ce a lasat cale libera comuniştilor.

 Pe timpul şederii in Anglia, monarhul a avut mai multe intrevederi cu premierul Winston Churchill, ambasadorul SUA in Londra, Clemente Atlee, in ideea de a obtine sprijin pentru Romania.

Chiar daca multi l-au sfatuit sa nu revina in tara, Mihai s-a reintors in Bucuresti pe 21 decembrie. Strategia pentru inlaturarea sa era deja pregatita, astfel ca pe 30 decembrie s-a produs inevitabilul.

Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au prezentat in audienta la rege si i-au cerut acestuia sa abdice imediat, pentru ca, la cateva ore dupa discutii, atat Guvernul, cat si Parlamentul sa fie informate de abolirea monarhiei. Romania a fost proclamata republica, iar in fruntea statului a fost instalat un prezidiu compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi si Stefan Voitec – coordonat din umbra de slugile sovieticilor  Partidul Comunist Roman.

1950: A murit (în închisoarea de la Sighet) Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948; (n. 1891).

1957: Avea loc, la Bucureşti, premiera filmului „Erupţia”, filmul de debut al marelui regizor Liviu Ciulei (1923 – 2011); în distribuţie: Lucia Mara, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija ş. a.

1962: S-a născut pictorul Dacian Andoni, doctor în arte vizuale şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice.

1976: Se constituie societatea româno-franceză pentru construcţia de automobile, Oltcit.

 

 

1981: S-a născut la Alba Iulia, compozitorul român de muzică uşoară  Marius Moga.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: In Raportul Comisiei ONU pentru drepturile omului, comisie întrunită la Geneva în cea de-a 43-a sesiune, s-a apreciat că în 1991 situaţia din România s-a ameliorat, mai ales în ceea ce priveşte legislaţia, însă nu acelaşi lucru s-a precizat despre relaţia dintre români si maghiari, caracterizată ca destul de tensionata.

1997: Premierul Victor Ciorbea a anunţat că a acceptat demisia ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, survenită ca urmare a declaraţiilor critice pe care acesta le-a formulat la adresa Executivului. Demisia lui Băsescu a dus la căderea Cabinetului.

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/31/o-istorie-a-zilei-de-30-decembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

29/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: