CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 17 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 17 noiembrie în  istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1538: Prima atestare documentară a aşezării Caracal din Oltenia, conţinută în actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Image result for caracal map

 

 

 

 

 

Localitatea se află situata între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia).

Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Romanați. Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost declarat municipiu.

 

 

 

 

 

 

 

1561: Are loc lupta de la Verbia în care Despot-Vodă Iacob Heraclide, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea protestantă polonă, îl înfrînge pe Alexandru Lăpuşneanu, Domn al Principatului Moldova.

 

 

 

 

 

 Alexandru Lăpuşneanu, domn al Ţării Moldovei 1552-1561, 1564-1568

Iacob Heraclide Despot,      Alexandru Lapusneanu, 

domn al Ţării Moldovei        domn al Tarii Moldovei 

   1561 – 1563                                 1552-1561, 1564-1568

                                                 

La 17-18 noiembrie 1561 are loc lupta de la Verbia. Iacob Heraclide Despot, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea protestantă polonă, îl înfrînge pe Alexandru Lăpuşneanu, domn al Principatului Moldova.

După ocuparea Sucevei, Despot este uns domn şi obţine recunoaşterea Porţii (martie 1562).

 

 

 

 

 

 

1844: S-a născut la Curtea de Argeş, astronomul şi geodezul Constantin Căpităneanu; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României (m. 1893). NOTĂ: Unele surse (enciclopediaromaniei.ro) dau moartea sa la 13/25 iunie 1893

A absolvit Şcoala de ofiţeri din Bucureşti, la 20 iulie 1864, când a fost înaintat la gradul de sublocotenent. Este avansat la gradul de locotenent şi figurează în cadrul Regimentului 2 infanterie, însă funcţionează mai departe ca profesor la Şcoala militară de ofiţeri de geniu din Bucureşti, al cărui comandant, locotenent-colonelul Constantin Barozzi, îi încredinţează conducerea catedrei de cosmografie. Tot în anul 1868, la recomandarea Ministerului de război, pleacă în Franţa pentru specializare, unde lucrează, sub îndrumarea savantului francez Maurice Loewy.

Revine în ţară în 1871 şi este avansat căpitan şi numit şef al Serviciului geodezic din cadrul Depozitului de război. Reluarea, la Paris, în 1872, a lucrărilor Comisiei internaţionale de metrologie, a determinat autorităţile române, interesate în dezvoltarea astronomiei, geodeziei şi cartografiei şi deci implicit în introducerea sistemului metric în România, să-l trimită din nou în Franţa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De numele argeşeanului Constantin Căpităneanu sunt legate principalele realizări ale ştiinţei româneşti în domeniile astronomiei, geodeziei şi catografiei.

A adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărți moderne a Regatului României şi tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iaşi amenajată în 1875 şi considerată a fi primul observator astronomic de la noi şi cea de la Bucureşti construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferenţa de longitudine dintre Bucureşti şi Braşov.

A participat la luptele purtate de armatele române în timpul războiului de independenţă din 1817-1878 în calitate de ofiţer în cadrul Secţiei topografice a Marelui Stat Major şi director al cancelariei Marelui Cartier General al Armatei.

După terminarea războiului îşi continuă cercetările pe teren, împreună cu C. Brătianu, Moise Groza şi alţi ofiţeri sub conducerea lui C. Barozzi, pentru întocmirea lucrării de mari proporţii, care a fost Harta României. 

Publică numeroase studii şi articole incă de la apariţia acestuia în 1875 in Buletinul Societăţii Geografice Române, al cărei membru fondator a fost.

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Constantin Căpităneanu rămâne contribuţia pe care acesta a avut-o la întocmirea hărţii României, denumită de academicianul Ştefan Hepites „Harta celor trei Constantini: Constantin Barozzi, întemeietorul, Constantin Căpităneanu, astronomul şi geodezul şi Constantin Brătianu, cartograful“.

Partea care îi revine lui Constantin Căpităneanu este cea legată de astronomie, el fiind cel care a determinat coordonatele punctelor principale ale Moldovei,

Pentru meritele sale, argeşeanul Căpităneanu a primit ordine şi medalii, între care „Virtutea Militară“, „Coroana României“ şi „Crucea trecerii Dunării“

Meritele ştiinţifice ale locotenent-colonelului Constantin Căpităneanu, pionier al astronomiei şi geodeziei româneşti, au fost recunoscute nu numai în ţara noastră, ci şi peste hotare.

 

 

 

 

 

 

 

1864: A fost înfiinţată prin Decretul nr. 1617 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Episcopia Dunării de Jos,  prin care i s-a recunoscut acestei eparhii jurisdicţia asupra judeţelor Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila. Primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos a fost episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823-1892), ctitor al acestei eparhii, pe care a condus-o vreme de 15 ani.

După încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa (1879).

Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Constanţei, în 1923, teritoriul canonic se reducea la zonele Galaţi şi Tulcea. După 1950, jurisdicţia eparhiei se va întinde din nou asupra judeţelor Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila.

În anul 2009, eparhia a fost ridicată la rang de arhiepiscopie

 

 

1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană, unicul fiu al lui Pietro Mezzetti unul dintre primii profesori ai conservatorului din Iaşi, pe atunci proaspăt înfiinţata „Școala de muzică şi artă dramatică” ; se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea; (m. 1930).

In calitate de profesor şi director (1903 – 1905, 1912 – 1914, 1921 – 1923) al Conservatorului din Iaşi, a contribuit la dezvoltarea şcolii româneşti de canto, la înfiinţarea unei orchestre permanente studenţeşti care se destrămase  odată cu moartea lui Muzicescu si care a constituit nucleul Societăţii Simfonice „George Enescu”.

 

 

 

 

 

1872: A fost infiintata la Galati, prima scoala de instruire a ofițerilor de marină din România cu numele de „Școala Flotilei”, predecesoarea actualei Academii Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanţa. Pe parcusul a doi ani de studiu, în această instituție s-au pregătit ofițeri și subofițeri, care au îndeplinit diferite funcții la bordul navelor Marinei Militare, dar și ale Flotei Comerciale Române.

„Școala Flotilei” a luat nastere prin Decizia Ministerului de Război nr.15/17 noiembrie 1872 cu sediul la Galați. Cursurile aveau o durată de doi ani, iar ofițeri și subofițeri pregătiți aici au îndeplinit diferite funcții  la bordul navelor Marinei Militare, dar și ale Flotei Comerciale Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ideea apariției unei școli superioare de profil a fost susținută multă vreme, iar materializarea a venit în anul 1909, prin înființarea Școlii Navale Superioare, la Constanța. Începând cu anul 1910 denumirea școlii s-a schimbat în „Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină”, iar planul de învățământ a cuprins explicit disciplina „Navigație”.Ulterior, învăţământul superior de marină a evoluat sub diferite denumiri conform organizărilor şi reorganizărilor învăţământului militar.

În 1938 a fost înființată Secția Marină de Comerț, în cadrul aceleiași instituții. Începând cu anul 1948, Școala Navală primește numele de Școlile Marinei Militare, având în compunere atât școala de ofițeri, cât și pe cea de maiștri militari.

Din 1950 instituția devine Școala de Ofițeri de Marină, apoi din 1954 Școala Superioară de Ofițeri de Marină, moment în care a fost inclusă în sistemul învățământului politehnic românesc.

În anul 1969, școala a primit numele voievodului „Mircea cel Bătrân”. Flota comercială proiectată la începutul anilor ’70 avea nevoie de un număr sporit de ofițeri. De aceea, la sfârșitul anului 1971, s-a luat decizia înființării, la Constanța, a Institutului de Marină Civilă.

 La 29 august 1973, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină a fuzionat, prin Decretul Consiliului de Stat, cu Institutul de Marină Civilă, noii instituţii de învăţământ superior atribuindu-i-se numele de Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”.

Prin Hotărârile de Guvern nr. 406 din 23 aprilie şi 551 din 17 mai 1990, Institutul de Marină a fost reorganizat ca urmare a consecinţelor Revoluţiei din decembrie 1989, înfiinţându-se Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, instituţie militară de învăţământ superior de specialitate

 

 

 

 

 

 

 

1885: S-a născut la Miercurea Sibiului, asistenta medicală Virgilia Braniște. A văzut lumina zilei într-o familie animată de idealuri patriotice, în care cei doi frați mai mari, Valeriu Braniște și Victor Braniște, cărturari și ziariști, s-au remarcat în lupta ardelenilor pentru Marea Unire și au sprijinit numeroase acțiuni în folosul armatei române.

La începutul primului război mondial, Virgilia Braniște se afla la Brașov, unde numeroși răniți erau dirijați spre spitalele militare din acest oraș. Animată de dorința de a-și ajuta compatrioții,  s-a angajat ca soră de caritate  la Crucea Roșie din Brașov.  

Pentru activitatea desfășurată în acea perioadă la Crucea Roșie austro-ungară în spitalele militare din Brașov, Virgilia Braniște a fost decorată cu „Crucea de argint pentru merite” (Silberne Medaille mit Kriegsdekoration).

După intrarea trupelor române in Brașov (16/29 august 1916), Virgilia Braniște a intrat în serviciul armatei române, îngrijind răniții din rândul armatei române în aceleași spitale brașovene, ca mai apoi să o urmeze în retragerea spre Moldova, până la Bacău. 

 

 

 

 

 

 

 

Virgilia Braniste 1915.jpg

Virgilia Braniște

 

 

 

Pentru meritele deosebite din anii războiului de eliberare și întregire națională, Virgilia Braniște a  fost decorată, pe lângă medalia austriacă menționată, cu următoarele decorații românești: Ordinul „Crucea Regina Maria” clasa 1, la 22 martie 1917, prin decretul 242, brevetul nr. 2, al regelui Ferdinand “dat manu proprie de M.S. Regele Ferdinand pe când era bolnavă de (tifos) exantematic”; Crucea „Meritul Sanitar” clasa 1, la 11 mai 1933 prin decretul regal 1417 și Medalia Ferdinand I, la 28 octombrie 1933, prin decretul nr. 2675 al regelui Carol al II-lea.

Mai târziu, în anii participării României la cel de-al doilea război mondial, Virgilia Braniște, acum Virgilia (Virginia) Nistor în calitatea ei de vicepreședintă a filialei Brașov a Crucii Roșii, a fost mobilizată pe loc în serviciul Crucii Roșii. Ea a condus, ca delegată a Crucii Roșii, cursuri de infirmiere la spitalul Mârzescu din Brașov în cursul anului 1941, a funcționat până în februarie 1942 ca soră-șefă la spitalul nou creat în zona interioară nr. 162 din Brașov , a condus un curs de alfabetizare cu răniți în cadrul spitalului și a continuat să fie activă și să ajute până la sfârșitul războiului.

În anul 1943 a fost din nou decorată cu “Meritul sanitar clasa 1″ și “Medalia Crucii Roșii”.

 Virgilia Braniște a rămas un exemplu de abnegație prin noblețea sufletească și spiritul de sacrificiu pentru servirea idealurilor de libertate și unitate națională.

 

 

 

 

 

1888: A murit la Florența, în Italia, scriitoarea Dora d’Istria (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti, după un secol de domnii fanariote.

Ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia; (n. 1828).

 

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

S-a născut în Bucureşti pe 3 februarie 1828, fiind prima dintre cei cinci copii ai banului Mihalache Ghica şi nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Mama ei, Caterina Ghica, fostă Faca, a fost  prima femeie de origine română care a publicat o carte, “Pentru educaţia copiilor”.  Familia a trimis-o în străinătate: la Dresda, Viena, Veneţia şi Berlin. Intoarsă la Iaşi la vârsta de 21 de ani, îl cunoaşte pe ofiţerul rus, Alexandr Kolţov Masalski, în cadrul unui bal. Rusul rămâne vrăjit de frumuseţea şi inteligenţa prinţesei românce.Nunta celor doi are loc în 1849, la Iaşi, şi se stabilesc ulterior în Sankt Petersburg, capitala Rusiei.

Ideile liberale ale prinţesei şi susţinerea principiilor revoluţionare ale anului 1848 nu au ajutat-o prea mult în a se acomoda într-o ţarã al cãrei vis imperialist nu s-a stins niciodatã. Ironia, glumele înţepãtoare şi intervenţia în discuţiile politice au deranjat societatea ruseascã.

Urmarea acestui fapt a fost chiar biciuirea ei la Prefecturã, când i s-a spus clar „politica, dacã se poate, sã nu vã mai intereseze”, fapt care a determinat-o pe Elena Ghica Masalski sã pãrãseascã definitiv Rusia, împreunã cu pruncul ce va muri mai târziu, la Bruxelles. Ea nu a divorţat, a rãmas în continuare principesa Kolţov-Masalski, dar în lumea culturalã s-a prezentat cu numele literar, Dora D`Istria, sub acest nume devenind şi celebrã.

A  legat prietenii cu marile personaje ale timpului sãu: regele Frederic Wilhelm IV, Don Pedro II D`Alcantara, împãtarul Braziliei, Edgar Quinet, dar şi cu patrioţi albanezi cunoscuţi: Dimitrie Camarada, Zef Serembe, Leonardo de Martino.

Prinţesa a avut o personalitate complexă, a fost scriitoare, pictoriţă, feministă, vorbea mai multe limbi străine, cânta şi compunea muzică, un om de o inteligenţă remarcabilă. Cea mai mare pare a vieţii şi-a petrecut-o în străinătate, dar nu a încetat niciodată să aparţinã ţării natale.

Celebra sa lucrare apărută în 1869, “Despre femei de o femeie” tratează statutul femeii şi militează pentru obţinerea drepturilor egale cu bărbaţii. Scriitoarea analizează situaţia materială şi socială a femeilor din ţările romanice şi germanice. O altă lucrare ce are în centrul său femeia este tratatul “Les femmes en Orient”, apărut în 1859. Cititorul occidental intră în contact cu lumea femeilor din Orient, o zonă foarte puţin cunoscută la acea vreme.

Paginile de etnografie, istorie si folclor balcanic le-a scris şi publicat în nu mai puţin de şase limbi, din cele pe care le cunoştea la perfecţie: franceza, italiana, greaca, rusa, germana şi engleza.

Dora D`Istria, personaj emblematic pentru secolul sãu, a fost descrisã de cãtre Nicolae Iorga: ”e de uimit câte cunoştinţe se adunaserã în mintea acestei excepţionale femei şi cu câtã uşurinţã le putea ea scoate în front ori de câte ori era o bãtãlie de dat”.

 

 

 

 

 

1899: S-a născut fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov, autorul  unor contribuţiiimportante  la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1955).

 

 

 

 

 

1902 : S-a nascut sculptorul român Constantin Baraschi,  membru corespondent al Academiei Române; (d. 22 martie 1966).

 

 

 

Image result for Constantin Baraschi,photos

 

 

 

 

1907: S-a născut istoricul de naţionalitate maghiară Ladislau Banyai; şi-a orientat cercetarea îndeosebi asupra unor momente ale istoriei moderne şi contemporane, precum şi asupra istoriei minorităţilor din România; a fost membru corespondent al Academiei Române din 1974; (m. 1981).

 

 

 

 

 

 

1909: S-a născut baritonul român de renume european, Şerban Tassian; (m. 8 august 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A studiat la conservatorul din Bucuresti cu Gheorghe Folescu. Debuteaza in 1932,pe scena operei bucurestene in Trubadurul de Verdi. In acelasi an,obtine Premiul I,la primul concurs international de la Viena. Apoi urmeaza turnee atît in tara cît si in strainatate (Polonia,Viena,Frankfurt…).

Din 1941 pina in 1944, are un angajament la Opera din Viena, unde, împreuna cu Valentina Cretoiu si Dinu Bădescu, constitue un trio celebru in Boema de Puccini, opera care s-a numit atunci „Boema de aur”. Directiunea Operei din Viena a trimis o telegrama Operei române in revista „Timpul” din 27 mai 1941 in care spunea:

„Cei trei artisti ai dumneavoastra-Valentina Cretoiu,Dinu Badescu si Serban Tassian, au avut aci, gratie calitatilor proeminente, succese senzationale. Va felicit pentru asemenea cîntareti”.

 

 

 

 

 

 

 1918: A avut loc Consfătuirea fruntaşilor politici, membri ai Partidului Naţional şi ai Partidului Social-Democrat din Transilvania, sub preşedinţia lui Ştefan Cicio-Pop, la care s-a discutat proiectul în opt puncte întocmit de Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Ioan Suciu, proiect care conţinea hotărârea de unire cu România.

 

 

 

 

 

 

1918: Apare la Bucureşti, săptămânal sau bisăptămânal “Socialismul”, organul de presa al Partidului Socialist şi al Uniunii sindicale .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu, mama actriţei Ioana Pavelescu; (m. 2008).

 

 

 

 

 

1920: România a semnat la Madrid, Convenția Poștală Universală.

 

 

 

Image result for Conventia Postala Universala.logoImage result for Conventia Postala Universala.logo

 

 

 

 

 

 

1926: S-a născut Î.P.S. Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, membru de onoare al Academiei Române din 1992.

 

 

 

 

 

 

Image result for photos Antonie Plămădeală

 

Antonie (Leonida) Plămădeală (n. 17 noiembrie 1926, Stolniceşti, judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. 29 august 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor.

A fost închis în temniţele comuniste la începutul anilor ‘50 ai secolului XX; (m. 2005)

 

 

 

 

 

1926: S-a născut soprana Teodora Lucaciu (m. 1986). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în 1928

 

 

 

1931: A decedat la Chișinău, avocatul și omul politic român Nicolae Alexandri (n. 17 mai 1859, Chișinău, Imperiul Rus), care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia.  Studiile liceale le-a făcut la Chișinău, iar  cele superioare (dreptul), la Sankt Petersburg.  Era cel mai în vârstă membru a Sfatului Țării când, la data de 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România.

 

 

 

 

 

 

1932: S-a născut George Muntean, istoric şi critic literar, editor, jurnalist şi om politic; (m. 2004).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: A murit la Bucuresti,  poeta română Magda Isanoş, soția scriitorului Eusebiu Camilar; (n.17 aprilie 1916, Iasi).

 

 

 

 

 

 

S-a născut la Iași si a  urmat școala primară la Costiujeni, unde lucrau ca medici părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la Școala eparhială de fete din Chișinău.

A studiat la Iași (1934-1938) dreptul și filozofia si a fost licențiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iași.

 

 

1947: A murit biologul Emil Racoviţă, membru al Academiei Române, fondator al științei biospeologiei, explorator al Antarticii; (n. 15 noiembrie 1868).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost de asemenea fondatorul  primului institut de speologie din lume (la Cluj,in  1920).

A explorat numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia si a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929).

 

 

 

 

 

 

 

1957: A decedat George Murnu, scriitor şi istoric român, membru al Academiei Române; (“Românii din Bulgaria medievală”,”Studiu asupra elementului grec ante-fanariot în limba română”; (n.1 ianuarie 1868).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”).

 

 

 

 

 

1962: A murit ieroschimonahul Daniil Teodorescu („Sandu Tudor”), gazetar, poet, teolog, iniţiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, martir în temniţele comuniste; (n. 1896).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părintele a fost arestat în noaptea de 13 spre 14 iulie 1958, şi acuzat de „activitate «mistică» duşmănoasă împotriva clasei muncitoreşti” şi condamnat la douăzeci şi cinci de ani de temniţă grea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1984: A încetat din viaţă actorul român Constantin Rauţchi, (filmele “Bădăranii”, “Ciprian Porumbescu”);  (n. 22 mai 1934).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1985:  Este ucis prin tortură în arestul securităţii disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. A fost denunţat la Securitate de către două tinere îndoctrinate, colege de serviciu, că ţine un jurnal in care critica regimul comunist și pe sotii Ceaușescu.

I se face o percheziţie la domiciliu şi i se ridică 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.

 

 

 

 1987: A murit Paul Erdös, artist plastic de naţionalitate maghiară care a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste; (n. 1916).

 

 

 

 

 

 

1992:  Este parafat la Bruxelles Acordul european de asociere între  C.E.E. si România, acord prin care țara noastră devenea a 4–a țară din Europa de Est, după Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, care obținea statutul de asociat al C.E.E.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 1 februarie 1993 acordul a fost semnat, din partea româna, de catre premierul Nicolae Vacaroiu si de ministrul de Externe, Teodor Melescanu.

 

 

 

 

 

 

  1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1911).

 

 

 

 

 

 

1996: Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Emil Constantinescu, preşedintele Convenţiei Democrate Române, obţine 54,41% din voturi, devenind noul preşedinte al României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: A fost adoptată Legea 199/1997 privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei europene a autonomiei locale (Carta a fost adoptată la 15 octombrie 1985, la Strasbourg).

 

 

 

 

 

 

2016: A decedat în urma unui infart miocardic, la numai 44 de ani, fotbalistul român Daniel Prodan.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for daniel prodan

 

 

 

S-a născut în martie 1972 și a fost unul dintre cei mai importanți jucători români. Și-a început cariera la Olimpia Satu Mare, iar în 1993 a fost cumpărat de Steaua, unde a jucat 3 ani.

Atletico Madrid l-a transferat în 1996 și a jucat doi ani în capitala Spaniei. A mai evoluat la Rocar și la FC Național. Pentru națională a strâns 54 de meciuri și a participat la Campionatul Mondial de din 1994 și la Campionatul European din 1996.

Palmares:


Steaua: 5 titluri de campion, 2 Cupe ale României, 2 Supercupe ale României

Rangers: 2 titluri de campion, 2 Cupe ale Scoției, 1 Cupă a Ligii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/17/o-istorie-a-zilei-de-17-noiembrie-video-2/

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

  10. http://www.universulargesean.ro/constantin-capitaneanu.

  11.  www.historia.ro

 

17/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 16 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

Ziua de 16 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1364: A murit domnitorul Nicolae Alexandru în Muntenia (domnie începută la 1352).  Domnitorul Nicolae Alexandru a fost fiul şi urmaşul voievodului Basarab I  Întemeietorul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nicolae Alexandru a dus o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat prima mitropolie a Munteniei (1359), primul mitropolit fiind Iachint de la Vicina.

Noua eparhie urma sa aibă în fruntea sa mitropoliți numiți de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și să intre în randul mitropoliilor ortodoxe.

Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru , act prin care s-a stabilit clar apartenența confesională a Țării Românești la Ortodoxie.

 

 

 

 

 

 

 

 1364: Vladislav I  urca pe tronul Tarii Romanesti. Vlaicu s-a îngrijit de dezvoltarea economică a ţării şi a întreţinut relaţii strînse cu suveranii bulgari şi sarbi.

 Vladislav I, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, a domnit pană în 1377.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude tinuturile Amlasul, Severinul si Fagarasul.

Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Fagaras (1369), deși s-a aflat, încă de la urcarea pe scaun sub amenințarea permanentă a coroanei angevine.

Astfel, în 1365, intr-o proclamație regală maghiara,Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea.

 

 

 

 

 

 

1485: Ștefan cel Mare îi învinge în lupta de la Cătlăbuga pe otomanii care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina). Au rămas pe cîmpul de luptă 8.000 de otomani și 3.000 de creștini. Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a mai  avut forta necesara  să-și continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.

În primăvara anului următor (1486) o numeroasă armată otomana în frunte cu Baly-beg,invadează din nou  Moldova, intenționînd s-o supună si  înainte de toate, să-l detroneze pe Ștefan.

În bătălia de la Șcheia (1486) moldovenii conduși de Ștefan  i-au biruit pe turci și de această dată, omorîndu-l pe Hronoda (Hroiot), pretendentul la tron adus de turci

 

 

 

 

1632: In Războiul de treizeci de ani moare in lupta in  Bătălia de la Lützen,regele Suediei  Gustav al II-lea Adolf (n. 19 decembrie 1594). Provenea  din familia Wasa fiind rege al Suediei între anii 1611 – 1632.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un rege cu importanță deosebită pentru istoria Suediei în general și în mod deosebit datorita participarii la Razboiul de treizeci de ani, care a contribuit prin acțiunile lui politice și militare la  hegemonia suedeză  în nordul Europei, în secolul XVIII-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

1643(16/26): Se încheie Tratatul de alianţă dintre Transilvania, Suedia şi Franţa, încheiat la Alba Iulia, înTransilvania. Conform acestui tratat , Transilvania primeşte subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic.

 

 

 

 

 

 

1816: S-a născut patriotul si revolutionarul român Andrei Mureşanu.

 

 

 

 

 

 

Andrei Mureşanu, poet, traducător şi esist român, autorul poeziei “Un răsunet” cunoscută sub numele “Deşteaptă-te române”.

La 16 noiembrie 1816 s-a născut Andrei Mureşanu, poet, traducător şi eseist, unul dintre fruntaşii Revoluţiei române de la 1848 şi autor al poeziei “Un rasunet”, cunoscută sub numele “Desteaptă-te române”, care a devenit imnul naţional al României după 1989.

S-a născut în Bistriţa, iar studiile generale le-a urmat la scoala săsească, iar cele liceale la instituţia de învăţământ a călugărilor piarişti din localitate. A plecat la Blaj, unde din 1832, a început să studieze filosofia şi teologia, printre profesorii săi fiind Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu.

S-a stabilit apoi în Braşov şi a început să lucreze ca institutor la şcoala română condusă de George Bariţiu şi apoi ca profesor de gimnaziu. În această perioadă a început să colaboreze cu diverse publicaţii.

 A participat la Revoluţia de la 1848 din Ardeal, după care s-a mutat în Muntenia şi a devenit translator la buletinul oficial al guvernului, scriind însă şi numeroase ode şi imnuri pentru reprezentanţii imperiali din Viena.

În 1862 şi-a publicat volumul de poezii, carte premiata de către Astra. După pensionare, s-a retras în Braşov, decedând în 24 octombrie 1863.

 

 

Aflati mai multe despre Andrei Mureşanu aici…

1868: In Romania, este investit guvernul prezidat de Dimitrie Ghica,care isi desfasoara activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie 1870.Guvernul era unul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.

 

 

 

 

 

 

1880; In aceasta zi, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română.

Ziua de 16 noiembrie a devenit in Romania, Ziua Transporturilor Militare”.

 

 

 

 

 

 

 

1881: La Bucureşti a fost înfiinţată Facultatea de Teologie ortodoxă.

 

 

 

 

 

 

 

 

1903: S-a nascut  in localitatea Vladeni, profesorul de teologie Dumitru Staniloae, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seama gânditori crestini din lume.

A fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 (“Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, “Teologia dogmatica ortodoxa”); d. 5 octombrie 1993).

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 2003, UNESCO a înscris numele teologului român Dumitru Staniloaie în calendarul aniversarilor culturale, marcând 100 de ani de la nasterea celui numit „teologul dragostei crestine”.

 

 

 

 

 

1916: S-a desfăşurat Bătălia de la Neajlov şi Argeş („Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai mare operaţiune militară de pe frontul românesc în acel an, ultima încercare a Armatei române, comandate de generalul Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşită numeric şi tehnic, Armata română este nevoită să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice.

 

 

 

 

 

 

Cele mai violente lupte din timpul acestei mari operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni, 16-17 noiembrie. După un succes iniţial, armata română, copleşită numeric şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsând capitala țării, Bucureşti, în mâna armatelor inamice.

 

 

 

 

 

 

1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884) si  militantă feministă, care a înfiinţat in 1897  Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (in 1899) a organizat prima creşă de fabrică; (n. 1857).

 

 

 

 

 

 

Related image

 

 

 

 

 

 

1934: S-a născut la Iași, inginerul și profesorul universitar Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti; (m. 1 iunie 2014, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

Related image

A fost de asemenea maestru internațional de șah, membru al echipei naționale de șah, membru al echipei olimpice de șah, participant la patru Olimpiade, fiind maestru internațional de șah.

A absolvit în 1956 Institutul Politehnic București, iar din 1969, este doctor în științe inginerești,in domeniul metalurgie fizică. Între 1956-1960 a fost cercetător științific la Academia Română (Centrul de Cercetări Metalurgice) .

Între 1968-1971 a fost conferențiar, profesor și șef de catedră (Tehnologia materialelor de sudură) la Institutul Politehnic București si din 1990, rector al Universității Ecologice din București.

Membru al Societății Inginerilor Mecanici din S.U.A., al Societății pentru Metale și al Academiei pentru materiale din S.U.A., al Societății Inginerilor Sudori din S.U.A., al Institutului Internațional de Marketing etc. Este coautor a 18 volume, autor a peste 300 de articole și comunicări, a 60 de contracte de cercetare științifică, a 8 invenții.

Timp de 25 de ani Dolphi Drimer a fost membru al echipei naționale de șah, membru al echipei olimpice de șah, participant la patru Olimpiade, fiind maestru internațional de șah.

 

 

 

 

 

 

1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România).

 

 

 

 

 

 

 

1944: S-a născut Radu Nunweiller, fotbalist și antrenor român.

 

 

 

 

 

 

Image result for radu nunweiler

 

 

1945: În timpul Conferinței de la Londra, a fost creata Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), institutie specializata a ONU, cu sediul la Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanţii a 44 de state participante la Conferinţa de la Londra, au semnat Actul constitutiv al UNESCO, document care a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946 si in care statele membre  au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. România a aderat la aceasta organizatie la data de 27 iulie 1956.

Aceasta zi este „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România” si cu această ocazie sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.  La cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”. NOTĂ: Pe 18 aprilie este marcată „Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor”, stabilită în 1983

 

 

 

 

 

1957: Între 16 şi 19 noiembrie, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, desfăşurată la Moscova, consacra rolul de hegemon al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român

 

 

 

 

 

 

 

 1957: S-a născut Î.P.S. Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan), mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare al Academiei Române din 2010.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei; (n. 1909).

1984: A murit la Bucuresti, prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu); (n. 2 noiembrie 1916, Fulga de Jos, jud.Prahova).  

 

 

 

 

 

 

Laurentiu FULGA - poza (imagine) portret

 

 

 

 

 

 

S-a inscris la Liceul Militar din Chisinau, dar a renuntat la cariera militara, si s-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii  din Bucuresti (licenta in 1941).

In acelasi an, mobilizat pe front, ca ofiter de rezerva, e grav ranit la Odessa, declarat mort la Cotul Donului (i se publica in tara, in revistele literare, necrologul), cade prizonier.

Participa ca voluntar la razboiul antifascist; din nou ranit la Odessa, continua sa lupte pana la victoria din 1945. Ramane in cadrul fortelor armate, redactor la diverse reviste de cultura si consilier artistic la „Teatrul Armatei”, pana in 1961, cand se retrage, dedicandu-se exclusiv scrisului. Vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor in ultimele trei legislaturi (din 1968). Debuteaza cu proza scurta in Bilete de papagal (1937). Colaboreaza la Universul literar, Decalogul, Viata literara, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Contemporanul, Gazeta literara, Luceafarul ,Viata militara, Cronica, Romania literara, Tribuna, Viata Romaneasca s. a. Debut editorial cu volumul de nuvele Straniul paradis (1942).

 

 

 

 

 

 

 

1979: A inceput sa circule in Bucuresti primul tren de metrou din Romania, atunci cand s-a dat in folosinta pentru testari primul tronson al Magistralei 1 intre statiile “Timpuri Noi”si “Semănătoarea” (astăzi Petrache Poenaru).

 

 

 

 

 

 

 

 

Image result for tren metrou bucuresti photos

 

 

Lungimea liniei era de 8,63 kilomteri si avea 6 statii, intinzandu-se de-a lungul raului Dambovita.

Ideea realizarii unei retele de metrou in Bucuresti data din anii ’30 si ii apartinea inginerului Dimitrie Leonida, insa abia in 1975 aceasta a fost pusa in practica, prin stabilirea proiectantului si a constructorului (“Intreprinderea Metroul Bucuresti”).

 La numai doi ani de la darea in folosinta a primului tronson, a fost inaugurat si al doilea de 10 kilometri lungime si cu 6 statii intre “Timpuri Noi” si “Republica”.

Reteaua a fost realizata in totalitate pe baza studiilor specialistilor romani si cu echipamente autohtone.

In prezent, transportul cu metroul este organizat pe patru linii principale (magistrale) cu o lungime operationala de peste 62 de kilometri si cu 45 de statii.

Pentru asigurarea transportului zilnic sunt puse in circulatie 50 de trenuri, numarul calatorilor intr-o zi lucratoare fiind de circa 350.000-400.000.

 

 

 

 

 

 

 

1990: Prin fuziunea Partidului Democrat al Muncii cu Partidul Socialist, a aparut in Romania Partidul Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdet, fost fruntas al PCR in România condusa de dictatorul comunist Ceausescu.

 

 

 

 

 

 

Image result for Ilie Verdet,photos

 

 

 

Foto: Ilie Verdeț (n. 10 mai 1925, orașul Comănești, județul Bacău – d. 20 martie 2001, București), a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1979-1982.

După Revoluția din decembrie 1989, Verdeț a înființat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român.

 

 

 

 

 

 

1994: Delegația Permanentă a PDSR a hotărit ca Partidul Solidarității Sociale condus de Miron Mitrea, sa fie asimilat de partidul de guvernamant.

 

 

 

 

 

Image result for Miron Mitrea,

 

Foto: Miron Mitrea

 

 

 

 

Mitrea a devenit membru PDSR, ulterior fiind numit in functia de vicepresedinte al acestui partid.

 

 

 

 

 

 

 

1998: Primarul ales al Bucurestiului, Viorel Lis, a depus juramantul, dupa ce a fost validat in functia de primar general de catre Tribunalul Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

Image result for Viorel Lis,

 

 

 

 

 

 

1998: Trustul de presă Media Pro a lansat primul număr al Ziarului Financiar, publicaţie specializata in  informaţii economice si  de afaceri.

 

 

 

 

 

Imagini pentru ziarul financiar logo"

 

 

 

Publicaţia apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Astăzi, Ziarul Financiar publică zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale

 

 

 

 

2000: Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat o rezolutie initiata de Romania referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizatia pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).

 

 

 

 

 

 

 

2000: A decedat la 57 de ani, criticul literar Laurentiu Ulici, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania intre anii 1995-2000; ( n.6 mai 1943).

 

 

 

 

 

 

 

2001: Celebrul alpinist roman  Constantin Lacatusu a pornit, alaturi de americanul Michael Hodges, într–o expeditie în Antarctica,pentru escaladarea vârfului Mount Vinson (5 140m ); expeditia, încheiata cu succes la 10.12.2001, facea parte din proiectul numit „Top 7” ce avea ca scop escaladarea celor mai înalte vârfuri de pe cele sapte continente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: A luat naştere, prin strădania lui Florian Pittiş, la 1 octombrie 2004, Radio3Net, continuator al programului 3 al Societăţii Române de Radiodifuziune – „Radio România Tineret” (înfiinţat în 12 martie 1973 şi desfiinţat din FM la 1 octombrie 2004). Drept omagiu, postul poartă numele lui Florian Pittiş (1943 – 2007), din luna august 2007.

Este primul post public de radio din țară și din Europa care emite exclusiv pe Internet.

 

 

 

 

 

 

 

 

Situl Web al postului Radio 3Net  Florian Pitis găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară, precum Festivalul de Muzica Folk „Folk You”, Festivalul de muzică tânără „Prometheus” și Festivalul „Delta Fest”.

 

 

 

 

 

 

2004 (16/17): A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; (n. 1940)

S-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă.

A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991.

 

 

 

 

 

 

 2005: A  fost realizat primul transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu.

 

 

 

 

2013: A murit jurnalistul Ilie Şerbănescu, membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959).

A lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971) și a fost corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004); (n. 1939).

 

 

 

2014: A murit filosoful francez de origine română Serge Moscovici (Srul Herș Moscovici), unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

Image result for Serge Moscovici

 

 

 

 

Din 1939 până în 1947 a fost membrul Partidului Comunist Român.

În 1947 a părăsit România, trecând ca refugiat prin Ungaria, Austria și Italia. Un an mai târziu a ajuns in Franța. În anul 1949 a primit licența în psihologie și în 1950 diploma Institutului de Psihologe din Paris. Începând cu 1950 a primit o bursă pentru refugiați și așa și-a putut continua studiile la Sorbona.

În 1963, Moscovici a devenit primul preşedinte al Asociaţiei Europene de Psihologie Experimentală, iar  din  1979, director al Laboratorului European de Psihologie Socială.

A fost director al Școlii de Studii Avansate în Științe Sociale (École des hautes études en sciences sociales) din Paris. Moscovici a fost unul dintre fondatorii psihologiei sociale.

 Serge Moscovici este tatăl lui Pierre Moscovici, politician francez, fost Ministru al Economiei şi Finanţelor.

A devenit ofițer al „Legiunii de Onoare”, fiind decorat de președintele Frantei, François Hollande.

 

 

 

 

 

 

 

2014: Dupa  al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, candidatul Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi , iar contracandidatul sau Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegatorii care s-au prezentat la urne.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2017: A decedat la Cluj Napoca, Maria Vodă Căpuşan,teoretician şi critic literar, cunoscut teatrolog; ( n.30 decembrie 1940, Timişoara).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiica Vioricăi Vodă (născută Iuga), actriţă, strănepoată a lui George Bariţiu, şi a lui Ştefan Vodă, magistrat.

A urmat cursurile  Facultății de Filologie a UBB din Cluj-Napoca (1956) și a susținut teza de doctorat  în 1969 cu o teză despre teatrul francez contemporan. Face carieră didactică universitară la Cluj. Debutează în 1968 la „Tribuna” cu un articol despre Jean Cocteau, iar editorial în 1976 cu volumul Teatru şi mit. Este prezentă în „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ramuri” etc.

A publicat volumele: Teatru şi mit, Cluj Napoca, 1976; Dramatis personae, Cluj Napoca, 1980; Despre Caragiale, Cluj-Napoca, 1982; Teatru şi actualitate,Bucureşti, 1984; Pragmatica teatrului,Bucureşti, 1987; Camil Petrescu. Realia,Bucureşti, 1988; Accente,Cluj Napoca, 1991; Mircea Eliade. Spectacolul magic, Bucureşti, 1991; Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer, Craiova, 1993; Caragiale?, Cluj Napoca, 2002; 2011; Dictionnaire des relations franco-roumaines (în colaborare cu Marina Mureşanu-Ionescu şi Liviu Maliţa), Cluj Napoca, 2003.
Traduceri: Marcel Brion, Homo pictor, prefaţă de Dumitru Matei, Bucureşti, 1977 (în colaborare cu Victor Felea); Petru Dumitriu, Zero sau Punctul plecării, Bucureşti, 1992 (în colaborare cu Horia Căpuşan); Mihai Eminescu, Poezii – Poemes, ediţie bilingvă, prefaţă de Mircea Zaciu, postfaţă de Tudor Ionescu, Cluj Napoca, 1999 (în colaborare cu Ariadna Combes).

 

 

CITIȚI ȘI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/16/o-istorie-a-zilei-de-16-noiembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

16/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

ZIUA DE 15 NOIEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 15 noiembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1579: A murit la Deva, teologul ungur ardelean Ferenc David, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania,  primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania. După obiceiul umanist al epocii și-a latinizat numele în Franciscus Davidis.

David s-a născut la Cluj în jurul anului 1520, tatăl său fiind un meșter sas, mama lui o unguroaică din Cluj.

După terminarea studiilor la Wittenberg în anul 1551, a fost mai întâi rectorul gimnaziului catolic din Bistrița, iar după convertirea sa la credința lutherană a activat în 1554 ca pastor evanghelic la Petriș.

 

 

 

 

 

Un an mai târziu  devenit rector evanghelic s-a mutat la Cluj,unde a indeplinit functia de  superintendent al lutheranilor din oraș. În 1564, după separarea definitivă a calvinilor maghiari de evanghelicii lutherani (sași), a fost ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya.

Dr. Alexa Popovici menționează că: „de la David Ferenc au rămas un număr de 26 lucrări scrise, printre care se numara  cea tipărită în 1570 la Cluj cu titlul „Konyvecske az igazi kereszteny keresztsegrol” (Despre adevăratul botez creștin).

 

 

 

 1629: A decedat la  Alba Iulia, Gabriel II Bethlen (în maghiară Gábor Bethlen) (n. ca. 1580, la Ilia), principe al Transilvaniei între 1613-1629 . Începând cu 1619  a fost lider al mișcării antihabsburgice din estul și nordul Ungariei în contextul Războiului de Treizeci de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German.

 

 

 

 

 

Imagini pentru gabriel bethlen"

 

 

 

 

 

A încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei și al Munteniei, pe care ar fi dorit (potrivit unor istorici români), să le unească sub numele de Dacia 

 Bethlen a murit pe 15 noiembrie 1629, după ce a asigurat alegerea la conducerea Transilvaniei a soției sale, principesa Ecaterina de Brandeburg.  

El a reprezentat una dintre cele mai originale personalități ale secolului său: în ciuda credinței calviniste, el n-a încercat niciodată să limiteze libertatea religioasă a subiecților săi, ajutându-l chiar pe iezuitul Kaldy în traducerea și publicarea unei versiuni ale Sfintelor Scripturi.

 

 

 

 

1813: Inginerul, poetul și dramaturgul român Gheorghe Asachi deschide cu sprijinul mitropolitului  Veniamin Costache şi cu aprobarea data prin “anaforaua”  domnitorului Moldovei, Scarlat Calimah, la Academia domnească din Iaşi,  o clasă specială  cu predarea  în limba română, pentru  pregătirea inginerilor hotarnici.

Gheorghe Asachi a devenit profesor al cursurilor de matematică teoretică (aritmetică, algebră şi geometrie) şi aplicaţii practice de geodezie, inginerie şi arhitectură în limba română .

La 18 iunie, cursanţii acestui “clas”, între care: Alexandru Calimah, fiul domnitorului şi Teodor Balş, viitor caimacan al Moldovei, au susţinut, cu rezultate bune, examenul general public şi au intrat în posesia “Diplomei de inginer hotarnic”.

 

 

 

Se înfiinţa astfel la Iaşi primul “nucleu“ al învăţământului tehnic superior din întregul Principat al Moldovei.

Cursul a funcţionat pană în 1818. Paralel cu el, Gheorghe Asachi a sustinut o intensă activitate culturală şi literară.

 

 

 

 

1836 (15/27): Se înfiinţează in Moldova, Conservatorul filarmonic şi dramatic din  Iaşi, deschis sub direcţia lui Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri (tatal) şi a vornicului Ştefan Catargiu, cu scopul expres de “a învăţa pe elevi muzica vocală şi declamaţia” în limba română.

În noiembrie 1840, Conservatorul şi-a încetat activitatea.

 

 

 

 

 

 

 

 

asachi

 

 

 

 

 

 

Primăria oraşului Iaşi, recunoscătoare faţă de personalitatea marcantă a lui Gheorghe Asachi, cel ce şi-a pus  “pecetea sa întemeietoare” pe multiplele ctitorii de cultură, artă şi tehnică, la stăruinţa unui grup de iniţiativă, în frunte cu Vasile Alecsandri, a comandat execuţia unei statui a marelui cărturar, sculptorului Jean Georgescu. Statuia de marmură, a fost realizată în 1887.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1836: Oraşul Brăila este declarat port liber – “porto-franco“.

 Dupa 289 de ani de ocupație otomană, Brăila a fost reintegrată Țării Românesti, în urma războiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de Pace de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829.

Aceasta a condus la obtinerea libertatii de navigatie pe Dunare si pe mare pentru Tara Romaneasca, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti.

In consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto franco (port care nu impune plata taxelor vamale).

Libertatea comertului in portul Brailei conduce la o crestere spectaculoasa a numarului de vase straine venite aici  pentru comert. Astfel, in anul 1831, vor sosi la Braila pentru a face comert 111 vase,  in 1837 vor intra 449 de vase, iar in 1838 sosesc  685 de vase.

 

 

 

 

 

 

1836: Apare primul manual didactic de desen şi arhitectură românesc: “Elemente de desen şi arhitectură” de Carol Valstein, pictor, profesor la Colegiul Sfîntul Sava din Bucureşti, in Muntenia.

 

 

 

 

 

 

 

 

1845: S–a născut în com. Ghindăoani, județul Neamț, filosoful, poetul si  omul  politic român, Vasile Conta; (m. 21 aprilie 1882, Iași ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost și un mare iubitor și apărător al Basarabiei.  Între anii 1865 – 1869, pe când era elev în ultimele clase ale Liceului Național din Iași, și-a petrecut vacanțele pe pământul Basarabiei, la Cahul , unde tatăl său, preotul Grigore Conta, era protoiereu, (aici a ajuns dupa ce a plecat de la Ghindăoani – Neamt). La vremea respectivă, sud-vestul Basarabiei aparținea Principatelor Unite, in urma infrangerii Rusiei in Razboiul Crimeei.

Coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, Vasile Conta ocupă în 1873 postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Din 1873 frecventează ședințele Junimii, unde ține conferințe asupra teoriei fatalismului și își publică în Convorbiri literare primele sale lucrări filosofice.

El s-a manifestat ca un militant pentru progresul multilateral al tânărului stat național Romania , pentru apărarea și consolidarea independenței, pentru dezvoltarea industriei, a comerțului autohton, a învățământului și a culturii.

A susținut „prelecțiuni populare”, organizate sub auspiciile „Junimii”, intitulate: „Materialismul”, „Fetișismul”, „Starea economică” etc., apreciate de mari oameni de cultură, printre care și Mihai Eminescu, pe atunci redactor al „Curierului de Iași” și membru al „Junimii”. Deși participant la ședințele „Junimii”, și-a păstrat independența de gândire și de acțiune în politică. La 20 iulie 1880 devine ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor.

La 10 aprilie 1881 demisionează din guvern și activează ca membru al Curții de Casație. Bolnav de ftizie, a facut  o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri. Corpul său a fost transportat la Iași, unde i s-au făcut funeralii naționale.

Lucrările sale filosofice s-au tipărit și în limba franceză la Paris, Bruxelles și Iași, bucurându-se de apreciere dincolo de granițele țării. A fost un dept al determinismului universal, iar  filosofia sa materialistă si ideile lui ateiste au avut un ecou în țară, găsind adepți atat printre oamenii de știință, ca și în rândurile tinerilor; pentru unii dintre aceștia ea a constituit o punte de trecere spre concepția marxistă.

Operele sale filosofice principale, publicate în timpul vieții sau postum, au apărut atât în românește cât și în franceză, mai toate bucurându-se de prefețe sau recenzii elogioase ale unor mari gânditori români și străini.

Astfel, Teoria fatalismului, apărută în românește în anii 1875-1876, va fi tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Büchner, va apărea la Paris în 1895; Originea speciilor, apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în limba franceză în 1888, la Iași; Încercări de metafizică (1879) va apărea și în franceză, la Bruxelles, în 1880 cu titlul Introduction a la Métaphysique.

 

 

 

 

 

 

1855 (15/27): Se deschid oficial cursurile Şcolii Tehnice de Telegrafie din Bucureşti.

În acest an s-au înfiinţat şcoli de telegrafie la Bucureşti şi la Iaşi, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice. În anii 1858-1859 liniile telegrafice române au fost preluate de la austrieci.

 

 

 

 

 

 

 

1868: S-a născut biologul Emil Racoviţă, membru şi preşedinte al Academiei Române, primul explorator român în Antarctica. În 1897 – 1899 a participat la expediţia stiintifica întreprinsă de vasul “Belgica” în Antarctica.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); A explorat numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia). A fost  membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929).

În 1920, la Universitatea din Cluj, a  organizat  primul Institut de Speologie din lume; (m. 19 noiembrie 1947).

 

 

 

 

 

 

 

 

1876: S-a născut Anne – Elisabeth de Noailles (pe numele său adevărat Ana Elisabeta Bibescu Basarab Brâncoveanu), scriitoare franceză de origine română, prima femeie admisă în Academia Română – membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1933) , contesă De Mathieu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost prima femeie membră a Academiei Regale din Belgia şi a fost aleasă membră de onoare a Academiei Române, alături de cântăreaţa de operă Elena Măcărescu, fiind primele femei admise în această instituţie; (m. 30 aprilie 1933).

 

 

 

 

 

 

1888: A murit Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naţionale a României, fiul lui Ion Câmpineanu  (n. 1798 – d. iunie 1863), unul dintre boierii progresiști din Țara Românească, cu preocupări culturale, participant la Revoluția de la 1848.

Ion I. Câmpineanu, născut în 1841, a fost de asemenea ministru de justiție, ministru de finanțe, de externe.

O stradă din București îi poartă numele (Str. Ion Câmpineanu, fostă Strada Regală . NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 13 noiembrie 1888.

 

 

Imagini pentru Ion I. Câmpineanu,photos"

 

 

 

 

Ion I. Campineanu a fost un politician roman, membru al Partidului National Liberal. 

A indeplinit mai multe functii guvernamentale si publice, printre care cele mai importante au fost:

    ministru de justitie (27 ianuarie – 23 septembrie 1877)

    ministru de finanțe (23 septembrie 1877 – 25 noiembrie 1878; 25 februarie – 15 iulie 1880)
ministru de externe (in 1878 – 1879 si 1885)
ministru de domenii (1 aprilie 1883 – 2 februarie 1885)
primar al Bucureștiului (1887)

A fost primul guvernator al Băncii Naționale a României, în perioada 1880-1882, și va reveni în aceasta functie la inceputul anului 1888 rămânând în acest post până la moartea sa.

A fost investit pe 15 iulie 1880 fiind responsabil pentru organizarea imprimeriei și tipărirea primelor bilete de banca și a regulamentului interior al instituției.

 

 

 

 

1896: S-a născut  la Iasi, savantul român Horia Hulubei, fizician atomist, membru al Academiei Române; (d.22 noiembrie 1972).

Studiile superioare, pe care le începuse în 1915, la terminarea liceului, sunt întrerupte de intrarea în război a României. Participă, având gradul de sublocotenent, la bătălia de la Mărășești. Face parte din grupul de tineri trimiși de șeful misiunii militare franceze în România, generalul Berthelot pentru a deveni piloți militari.

Participă în calitate de pilot de vânătoare la operațiunile de pe frontul de Vest, fiind rănit și decorat cu ordinul Legiunii de Onoare.

În 1922 își reia studiile obținând în 1926 licența în științe fizico-chimice. Se dedică învățământului, devenind pe rând, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizică a Universității din Iași.

Lucrează ca cercetător cu întreruperi, între anii 1927— 1938, în Laboratorul de Chimie Fizică de la Sorbona, Paris, condus în acea perioadă de savantul Jean Perrin.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1933, își ia doctoratul în fizică la Paris, ajungând director de cercetări la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activează susținut în țară, fiind, pe rând, conferențiar, profesor, la universitățile din Iași și apoi București, unde, pe lângă intensa muncă de cercetare științifică, are o foarte bogată activitate de cercetare și organizare a Institutului de Fizică a Academiei Române, creat la 1 septembrie 1949 și pe care îl conduce până în anul 1965, când trece la conducerea Institutului de Fizică Atomică, atunci nou creat.

În perioada 1941-1944, profesorul Horia Hulubei a deținut funcția de rector al Universității din București

In 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1956, Institutul de Fizică Atomică .

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935, membru titular începând cu 3 iunie 1941 și președintele secției a II-a fizică a Academiei de Științe din România .

A fost ales membru corespondent al Academiei Române pe 26 mai 1937, iar pe 27 mai 1946 este ales membru titular.

În 1948 a fost  îndepărtat de regimul comunist din Academie , dar în 2 iulie 1955 a fost  repus în drepturi.

 

 

 

 

 

 

1898: S-a născut la Iași, criticul, eseistul, poetul și teoreticianul literar franco-român de etnie evreiască, Bazil Fundoianu, alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler [ortografiat și Wechsler]).

În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români și publică constant în revistele de avangardă din România,  Integral, Unu, sau Contimporanul.

De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieții și dedicat „virtual” lui Ion Minulescu, „primul clopotar al revoltei lirice românești”, intitulat ”Privelișt”, îi apare în 1930, după plecarea din țară.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for alias Benjamin Fondane

 

 

 

 

 

A tradus în franceză versuri din creația lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea și Ion Minulescu.

 

În timpul ocupației germane a Franței este arestat de către Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunț cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închiși în lagărul de la Drancy, de unde câțiva prieteni, între care Emil Cioran, care va evoca episodul în volumul său, Exerciții de admirație, Stephane Lupasco, Paulhan, au obținut eliberarea sa, dar nu și pe a Linei, care nu avea încă cetățenia franceză.

Fondane refuză să părăsească lagărul fără sora sa, Lina. Ei au fost deportați la Auschwitz în mai 1944. Urma Linei s-a pierdut, iar Fondane va muri după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau.


Creația poetică originală franceză a lui Benjamin Fondane a fost adunată în volumul antologic Le mal des fantômes (1980), titlul fiind ales chiar de autor și trimis soției sale, Genevieve, prin intermediul unei scrisori testament, scrisă în lagărul de sortare a evreilor de la Drancy. Scrisoarea aceasta conținea indicații precise asupra modului în care trebuia editată opera sa. Acest volum antologic a fost publicat târziu, după dispariția lui tragică, alcătuit din câteva cicluri separate de versuri Ulysse, l’Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars.

 

 

 

 

 

 

 

1906: S-a născut la Chișinau (15/28 noiembrie), profesorul  Dimitrie Ioan Mangeron, matematician, membru corespondent al Academiei Române; (d.27 februarie 1991, Iasi).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Nu a fost membru al Partidului Comunist si a fost primit în Academia Romana în 1990, dupa Revoluție.

Mangeron este unul dintre matematicienii cei mai prolifici din România. A publicat peste 600 de lucrări, inclusiv o monografie amplă în 3 volume, consacrată mecanicii corpului rigid, care a fost domeniul principal de interes științific.

Era poliglot. Citea în 10 limbi și publica în 6 limbi.A fost membru a peste 25 de societăți științifice internaționale, inclusiv a Societății Americane de matematică, a Societății Internaționale de astronautică ș.a.

 

 

 

 

 

 

 

1911: S-a născut la Moroeni (judetul interbelic Dambovita), Alexandru Ciorănescu, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator român ; (m. 25 noiembrie 1999, în Insulele Canare, Spania).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A avut de asemenea o prodigioasă activitate de traducător, profesor şi diplomat. S-a stabilit în Spania, din 1948 fgăcându-se remarcat ca  romanist de reputaţie internaţională. A  publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată.

A cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu Ioan şi George Ciorănescu.

În orașul  Santa Cruz de Tenerife  o strada poartă numele Alejandro Cioranescu, în semn de omagiu și recunoștință față de unul dintre cei mai importanți istorici și geografi ai Insulelor Canare.

A vizitat România abia în anul 1991. 

 

 

 

 

1916: S-a înfiinţat Serviciul foto-cinematografic al Armatei Române.

 

 

 

 

 

 

1917: Guvernul rus adoptă „Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia„, care proclamă egalitatea şi suveranitatea popoarelor dezrobite din Rusia, dreptul lor la autodeterminare pînă la separarea şi formarea de state independente, abrogarea tuturor privilegiilor şi restricţiilor naţionale şi naţional-religioase, precum şi dreptul de liberă dezvoltare a tuturor popoarelor asuprite şi exploatate şi a minorităţilor naţionale din fostul Imperiu Tarist.

 

 

 

 

 

 

1918 Consiliul Naţional Român din Bucovina hotărăşte  în unanimitate „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”

 Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România. Acest Consiliu, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România, s-a constituit la 14/27.X.1918. Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775. „Ziua Bucovinei” a fost stabilită pe 28 noiembrie prin Legea 250/2015 (15/28)

 

 

 

 

 

 

 

1920: S-a înfiinţat, în conformitate cu  Decretului Regal nr. 4822 din 11 noiembrie 1920, Şcoala Politehnica din Timişoara (azi Universitatea Tehnică).

 

 

 

 

 

 

 

 

1924: Apare revista săptămînală “Mişcarea literară” la Bucureşti, România interbelică. Revista a activat sub conducerea lui Liviu Rebreanu pînă la 17 octombrie 1925.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1932:  A decedat sergentul erou Constantin Ţurcanu,luptător în  Răzoiul de Independenţă, imortalizat de Vasile Alecsandri în faimoasa sa  poezie „Peneş Curcanul”; (n.1854).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin Ţurcanu a fost sergent în Regimentul 25 Infanterie şi a devenit faimos după batalia de la Grivita. A luptat apoi la Rahova. În  1913 a luptat din nou în Bulgaria, în al Doilea Razboi Balcanic , iar în  Primul Razboi Mondial   a luptat pe frontul de la Tisa, fiind avansat la gradul de plutonier major.

Marele poet roman Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie lui Peneş Curcanul, în care cântă vitejiile acestuia şi a celor “9 din Vaslui”, în lupta pentru independenţa României.

Despre momentul înmormântării lui Vasile Alecsandri se relatează că atunci când a fost momentul să fie ridicat sicriul, din mulţime s-a auzit comanda: “Cei nouă din Vaslui şi cu sergentul zece…Ridicaţi!”.

Astfel a fost purtat marele poet pe ultimul drum de către “curcanii” lui Peneş.

 

 

 

 

 

 

 

1939: S-a născut la Cislău (jud.Buzău), Ştefan Sileanu, actor şi artist plastic.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoţia 1965), după ce a renunțat la doi ani de studiu la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”. A fost actor la Teatrul Național din Tîrgu Mureș și la Teatrul Nottara din București.

 

 

 

 

 

 

 

Image result for photos stefan Sileanu

 

 

În 1979 a jucat rolul titular în filmul istoric „Vlad Țepeș” în regia lui Doru Năstase.

Pasionat de pictură, a avut mai multe expoziții.Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1994. 

 

 

 

 

 

 

 

 1943: Se constituie pe teritoriul U.R.S.S., din dispoziția  guvernului sovietic, Divizia de voluntari “Tudor Vladimirescu“, alcătuită din prizonieri români, cu scopul luptei împotriva Germaniei naziste și a aliaților acesteia.

 Îndoctrinaţi de emigranţi comunişti români şi de propagandişti sovietici, ei trebuiau să activeze în procesul de comunizare a României.

 

 

 

 

 

 

 

 1943: A încetat din viaţă Ilie Moscovici (n.1885, Băiceni, jud.Iaşi), om politic român, membru al conducerii Partidului Socialist din România (1920) şi al conducerii Partidului Social-Democrat din România (1927-1943).

 

 

1950: S-a născut la Lausanne, in Elvetia, Principesa Elena a României, fiica regelui Mihai al României.

A fost botezată în confesiunea ortodoxă, la Biserica Ortodoxă din Lausanne.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Principesa Elena este a doua în Linia de Succesiune la Tronul României, după sora ei, Principesa Moștenitoare, și înaintea fiului ei, Principele Nicolae.

 

 

 

 

 

 

1955: Consiliul de securitate al ONU a aprobat primirea în rândurile organizaţiei a 16 de noi state printre care şi Republica Populara Română.

 

 

 

 

 

 

1956: A decedat  principesa Elisabeta a României, fiică a regelui Ferdinand şi areginei Maria; (n.1894).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lisabeta, cum i se spunea în familie, s-a  căsătorit  pe 27 februarie 1921  cu diadohul (prințul moștenitor) George  al Greciei, devenind regină a acestei țări, după un an.

A divorțat în 1935, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948,  când a fost nevoită să părăsească definitiv țara împreună cu ceilalți membri ai familiei regale.

Viața în exil și-o petrece la Cannes în Franța, unde a închiriat un apartament și unde a și murit în anul 1956  la vârsta de 62 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

1958: S-a născut în orașul Chișinău din RSS Moldovenească, teritoriu aflat sub ocupația sovietică, Doina Marin (Aldea Teodorovici), cantăreață de muzica patriotică, luptătoare pentru unirea R.Moldova cu Romania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1980 a absolvit facultatea de filologie, limbă și literatură română a Universității de Stat din R. Moldova.

Timp de mai mulți ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul “Ion Creangă” din Chișinău.Din 1982, a fost nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea Teodorovici.

Talentul său multilateral, vocea caldă și răscolitoare, frumusețea unică, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei.

A participat la cele mai importante  evenimente care au marcat procesul de renaștere a poporului roman din Basarabia, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt “Suveranitate”, “Sfântă ni-i casa” și altele.

Doina Aldea Teodorovici devenise simbolul Republicii Moldova din acei ani.

La începutul anului 1992, pentru talent, muncă îndelungată pe scenă și spirit civic, Doinei Aldea Teodorovici i s-a acordat titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

Doina Aldea Teodorovici a decedat împreună cu soțul său, în urma unui tragic accident rutier  pe șoseaua DN2, nu departe de București, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1968: S-a născut în București, prezentatorul TV și jurnalistul Mircea Radu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1987: A avut loc revolta anticomunistă a muncitorilor de la Braşov.

Miscarea de protest a izbucnit in sectia “440 “Matrite” a Intreprinderii de Autocamioane Brasov dupa ce muncitorii s-au vazut cu salariile injumatățite.

Cum conducerea uzinei nu le-a oferit explicații, lumea a început să protesteze si câteva mii de muncitori s-au îndreptat la primele ore ale dimineții spre sediul Comitetului Județean al PCR pentru a cere socoteală.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru revolta anticomunistă a muncitorilor de la Braşov photos"

 

 

Pe drum, coloana de protestatari a inceput sa cante “Desteapta-te, romane” si sa scandeze lozinci anticomunsite si impotriva lui Nicolae Ceausescu. Sute de brasoveni s-au alaturat muncitorilor, iar dintr-o actiune de revendicare cu caracter social s-a ajuns la un protest politic, oamenii dorind inlaturarea regimului comunist.

Manifestantii au ocupat sediile Comitetului Judetean si Primariei Brasov, insa actiunea lor a fost rapid inabusita.

Participantii au fost arestati, iar Securitatea si Militia au inceput represaliile impotriva lor.

Liderii revoltei au fost batuti crunt, iar un an mai tarziu 61 dintre ei au fost condamnati cu pedepse la locul de munca intre 6 luni si 3 ani, fiind deportati in diferite colturi ale tarii.

 

 

 

 

1988: A murit Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (n. 1896)

 

 

 

 

 

 

 1991: A murit Ecaterina Fotino-Negru, pianist şi profesor; (n. 1902).

 

 

 

 

 

 

 

1993: A încetat din viaţă istoricul de artă Virgil Vătăşianu, membru titular al Academiei Române (“Istoria artei feudale în Ţările Române”); (n. 21 martie 1902).

 

 

 

 

 

 

1997: Ministrul român de Finanţe şi omologul său vietnamez au semnat un acord privind achitarea, în termen de cinci ani, a datoriilor Vietnamului către România, cifrate la suma de  12 milioane de dolari.

 

 

 

 

 

 

1998: A fost reînfiinţată, la Mediaş, Secţia română a Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului (SIDO), după un an de la excluderea din forul internaţional pe motiv de inactivitate.

 

 

 

 

 

 

2004: Octavian Morariu a fost ales în funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român (COR).

 

 

 

 

 

 

2008: Doisprezece mineri au murit şi alţi 13 au fost internaţi la Spitalul de Urgenţă Petroşani, în urma a două explozii care au avut loc la mina Petrila.

 

 

 

 

 

 

2000: A decedat scriitorul si criticul literar Laurenţiu Ulici, fost director al revistei „Luceafărul” (1990-2000) si vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România; (n. 1943).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Paisie de la Neamț

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Sfantul Paisie de la Neamt photos"

 

 

 

 

 

 

Sfântul Paisie de la Neamț este unul din marii nevoitori și înnoitori ai monahismului românesc din veacul al XVIII-lea, stareţ al Mănăstirii Neamţ din 1779, cunoscut reformator al vieţii monahale ortodoxe prin centralizarea vetrelor de sihăstrie românească (n.1722, la Poltava/Ucraina)

Este cunoscut si sub numele de Paisie Velicicovski si este pomenit de Biserica Ortodoxa Romana in fiecare an, la data de 15 noiembrie. S-a nascut la 21 decembrie 1722 (la Poltava/Ucraina),ca fiu al protopopului Ioan din Poltava, primind la botez numele Petru.

Luand hotararea de a se calugari, ajunge la manastirile Liubetk si Medvedovschi. Nemultumit de viata de aici, ajunge la Lavra Pecerska din Kiev, unde devine rasofor. Impreuna cu prietenul sau Alexie, decide sa plece in Tarile Romane.

Ajuns in Tara Romanesca vietuieste in schiturile Dalhauti, Traisteni, Poiana Marului si Carnu. Ii cunoaste pe schimonahii Vasile de la Poiana Marului, Onufrie de la Carnu si alti parinti cu viata aleasa.

Dupa o vreme ajunge la Sfantul Munte Athos, unde este tuns in monahism si unde se nevoieste timp de 17 ani. Paraseste Sfantul Munte in anul 1763 si ajunge la schitul Varzaresti, din partile Buzaului.

De aici se indreapta spre Moldova. Este numit staret la Manastirea Dragomirna, ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca. Vietuieste aici din anul 1763 pana in 1775, cand, datorita ocupatiei austriece, se retrage cu intreaga obste la Manastirea Secu.

Paisie va primi in dar de la voievodul Constantin Moruzzi Manastirea Neamt. Astfel,  va lasa la Secu pe duhovnicul Ilarion si se  va muta la Neamt.

Numarul vietuitorilor nemteni s-a ridicat la 700, intre care erau moldoveni, munteni, transilvaneni, rusi, ucrainieni, bielorusi, greci, bulgari, sârbi și chiar foști necreștini trecuți la Ortodoxie.

In anul 1791, Paisie a fost hirotesit arhimandrit de către arhiepiscopul Ambrosie Serebrenikov.

In ziua de 15 noiembrie 1794, Paisie a trecut la cele veșnice și a fost îngropat în biserica mare a mănăstirii Neamț.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse l-a canonizat in 1988. In sedinta Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 20 iunie 1992, s-a hotarat generalizarea cultului Cuviosului Paisie de la Neamt si in Biserica noastra.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/15/o-istorie-a-zilei-de-15-noiembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

15/11/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: