CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 19 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1848 (19/31 iulie):  Ministerul de Externe al Rusiei emite o Notă circulară a prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse trec Milcovul).

 

 

 

 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu.

 

 

 

 

Foto: Grigore Crainiceanu (n. 19 iulie 1852, Bucuresti; d. 1 octombrie 1935, Bucuresti), politician si general roman.

 

A participat la Razboiul de independenţă (1877-1878) şi la Primul razboi mondial (1916-1918). 

Intre 1 noiembrie 1909 si 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crainiceanu a fost Ministru de Razboi in guvernul Ion I. C. Bratianu, succedându-i ministrului interimar de razboi, Toma Stelian, care a fost în funcţie între 4 martie si 1 noiembrie 1909. In 1916  fost comandant al Armatei a II-a.

 A fondat „Revista armatei ” (1883) si „Cercul publicatiunilor militare” (1889). 

 1856: A fost emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31).

1874: S-a născut la Galați, Constantin Levaditi, inframicrobiolog român, autorul unor  cercetări originale în domeniul poliomelitei și encefalitei.

 

 

 

 

A fost unul din fondatorii stiintei virusologiei pe plan mondial; (d.5 septembrie 1953).

 

 

 

 

 

 

1877: Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti de pe frontul antiotoman din Bulgaria, a adresat principelui roman Carol I o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.

Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31).

 

 

 

 

 

Principele Carol de HohenzollernSigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

 

La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, în Bulgaria, în timpul  Războiului ruso-turc de la 1877-1878.

O parte din trupele rusești  au intrat în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general şi  însuși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre.

În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:

Turcii au conccentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești.

Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.

 

Principele Carol a tărăgănat intervenţia în razboi a  Armatei Române, până în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei  a solicitat  oficial ajutorul  militar românesc. 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat  Bătălia de la Plevna, în care victoria armatei române a pus bazele independenței de stat a României.

 

 

  

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al României 1866-1914

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

 

 

 

 1891: S-a născut poetul Teodor Murăşanu, unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică.

A fondat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori români ardeleni ai epocii; (m. 1966).

 

 

 

 

 

 

1900: S-a născut la  Tâmboeşti, Vrancea , inginerul şi geologul Iulian P. Gavăţ, pionier al geofizicii românesti de prospecţiune.

Impreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova).

A făcut parte din colectivul de redacţie al revistei Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie  (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1978).

 

 

 

 

 

1905 : S-a nascut  Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu intentat de comunisti.

A fost gazetar, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990 şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc, desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara, pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident.

 

 

 

 

 

 

 

Grupul a fost  arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.  

A decedat la  data de 16 februarie 1996.

 

 

1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române; (d. 10.02.1997).

 

 

 

 

 

 

1922: România joaca primul meci în “Cupa Davis” (“salatiera de Argint”), cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne.

Echipa noastră va obţine prima victorie în 1928, la Bucureşti, cu Belgia (5-0) şi prima în deplasare în 1959, la Cairo, cu Egiptul (3-2).

 

 

 

1923: S-a născut prozatorul român Constantin Ţoiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931: A decedat Nicolae Constantin Paulescu, om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti; (n.08.11.1869).

Este descoperitorul   hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

 

 

 

 

Nicolae Paulescu insulina

 

 

A efectuat cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin si a publicat  în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale.

Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923).

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1990.

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut  in Bucuresti, Ilie Nastase, jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970,  numărul unu mondial  in tenis de două ori, în 1972 şi 1973.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ilie Năstase  a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind  de două ori numarul unu  in clasamentul mondial, în  anii 1972 ai 1973.

Printre cele 57 de titluri la simplu  pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open in 1972,respectiv  Roland Garros  în 1973.

La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon, în 1973, Roland Garros în 1970 și  US Open în 1975.

A câștigat de asemenea de patru ori  Turneul campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de  Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.

Alături de Ion Ţiriac  a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.

 

 

 

 

 1947: Sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.

 

 

 

 

1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor de muzică contemporană, dirijor, publicist şi profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus”.

 

 

1954: S-a născut Elena Ştefoi, poetă, publicistă şi diplomată (fost ambasador al României în Canada).

 

 

 

 

1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (n. 1892).

 

 

 

 

 

1965: Între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iulie 1965-12 august 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul vieţii

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

Dupa congres, Ceauşescu a strâns în mâinile sale toate instrumentele puterii din stat. 

 

 

 

 

 

 

 

1976: A murit  pictorul Henri Catargi (Togo), fost preşedinte al Fondului Plastic din Romania (1957-1959); (n. 6 decembrie 1894).

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să expuna lucrari  Bucureşti,  Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo etc.

Pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de  Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

 

 

 

 

1979 : Terminarea lucrarilor de constructie a pasajului rutier denivelat Bucur-Obor din Capitala.

 

 

 

 

 

 

1981: În perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii.

 

 

1984: S-a născut la Brăila, înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică la nataţie, la Jocurile de la Sydney.

Diana Mocanu a câştiga finala probei de 100 de metri spate, stabilind în acelaşi timp un nou record olimpic.

 

 

 

 

 

A fost pentru prima oară în istorie când un reprezentant al României a luat medalia de aur  într-un  concurs  de înot la Olimpiadă.

 

 

 

 

 

1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei.

Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.

 

 

 

 

Dionisie Pippidi

 

A fost șef de săpături pe șantierul de la  Histria si lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii.

A fost membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1905).

 

 

 

 

 

1995: Miniştrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei, Teodor Meleşcanu, Klaus Kinkel şi Herve de Charette, au semnat, la Paris, un document politic conţinând proiecte concrete de colaborare trilaterală în domeniul politic, economic şi militar.

 

 

 

 

 

 1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice.

 

 

 

 

 

 

Prin numărul de medalii obținute, România s-a  clasat pe locul 14, intre tarile participante,cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.

 

 

 

 

 

1999: Câteva sute de cercetători din cadrul unor institute din Bucureşti şi din ţară au pichetat  timp de trei ore sediul Guvernului, cerând primului ministru Radu Vasile să îşi respecte promisiunile privind finanţarea cercetării, cuprinse într-un acord semnat în primăvară, cu sindicatele din domeniu.

 

 

 

 

 

2000:  Preşedintele Republicii Portugheze, Jorge Sanpaio, a conferit premierului român, Mugur Isărescu, Ordinul Naţional “Infante Do Henrigue – Gra Cruz”,  cea mai înaltă distincţie portugheză.

 

 

 

 

 

2001: Legea  semnăturii electronice, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu prin Decretul 608 din 17 iulie 2001.

 

 

 

 

 

 

2001: A fost deschis la Târgu Mureş, cel de-al treilea Centru de Transplant de celule stem din ţară.

 

 

 

 

 

 

2007: Fondul Proprietatea (FP) a primit un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), astfel că participaţia  acesteia la compania petrolieră a crescut la 20,11%.

 

 

 

 

 2011: A fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 km de Bucureşti.

Aceasta  reprezintă prima etapă a unui proiect de investiţii ce valorează, la final, peste 100 milioane euro, se va desfăşura pe o suprafaţă de 40 hectare şi va include 3.275 de spaţii comerciale, 1.380 depozite logistice şi un complex rezidenţial.

 

 

 

 

 

2011: A decedat duhovnicul  român  Arsenie Papacioc ; (n.1914)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din anul 1976 , era duhovnicul Manastirii Sfanta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste, unde a pătimit alături de parintele Iustin Parvu,Ioan Ianolide,Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii.

 

 

 

 

 

 2013: Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan şi Teo Vlad au reusit, în premieră românească, să cucereasca vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m, numit şi „Muntele Destinului”, situat la capătul vestic al munților Himalaya.

 

 

Imagini pentru Nanga Parbat,photos

 

 Vârful Nanga Parbat, al nouălea vârf ca înălţime din lume, este considerat de alpinişti unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat.

 

 

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem (foto: Epoch Times România)

 

2014: A decedat sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder în 1984, devenit celebru  în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel; (n. 7 iulie 1923, în localitatea Bocşa (Banat).

 

 

 

 

 

Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai notabile fiind în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Reşiţa si  în numeroase muzee din ţară.

În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, aflat sub egida Vaticanului, cîn Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.

Sculptura  sa cinetică intitulata Stea este o parte a expoziţiei permanente „Fucina degli Angeli” din Veneţia. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecţii particulare sau publice din oraşele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneţia.

A fost distins cu numeroase ordine si premii printre care se remarca :

 

 
1968 – Ordinul Meritul Cultural – Romania
1974 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru artă monumentală
1982 – Ordinul de merit „Cavaler al Republicii Italiene”
1984 – Laureat al premiului Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întrega sa operă
1990 – Premiul Academiei Române
1999 – Medalia de aur a Bienalei Internaţionale de artă dedicată lui Dante Alighieri, Ravenna, Italia.
2001 – Premiul Fundaţiei Culturale Române
2009 – Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

Reclame

19/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 18 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 18 iulie în istoria noastră 

 

 

 

 

 

 

 

1711: Marea confruntare de la Stănileşti dintre forţele otomane şi cele ruso – moldovene, conduse de ţarul Petru I al Rusiei şi de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei.

Victoria turcilor îl va obliga pe Cantemir să–şi părăsească tronul şi să se refugieze în Rusia, unde va deveni consilierul ţarului, iar în Moldova a fost introdus, la 6 octombrie 1711, regimul fanariot.

 

 

 

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

 

 

La 18-22 iulie 1711 are loc Bătălia de la Stănileşti în urma căreia forţele ruso-moldovene sunt încercuite de turci, iar țarul Petru I este constrîns să semneze pacea la Vadul Huşilor.

Planul țarului Petru I era să traverseze Moldova, peste Dunăre, pe direcția Istanbul, expediația sa urmînd să fie un marș triumfal în principatele ortodoxe din balcani.

Armata rusă a ajuns la Iași la 5 iulie 1711 după care atacă Brăila (cetate turcească la acea perioadă) pentru a motiva românii din Valahia să se alăture campaniei antiotomane.

Otomanii, după lupte intense, cedează Cetatea Brăilei  la 25 iulie 1711. Această victorie va rămîne fără vreun rezultat din cauza contra-atacului turc din 11 iulie 1711 în Moldova. Turcii cu un efectiv de 120 000 oameni, au trecut  Dunărea la Oblucița.

Armatele țarului Petru I și domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir pornesc în marș spre otomani cu 38 000 ostași ruși și 6 000 moldoveni.

În apropierea localității Stănilești,  trupele ruso-moldovene sunt incercuite  la 20 iulie, iar turcii au bobmardat intens  și repetat tabăra rusă în ziua de 21 iulie.

Rușii vor contraatacă, dar fără succes  și după mari pierderi se vor retrage dupa ce  turcii au acceptat  mesajul de retragere al țarului. Unele izvoare indică faptul că retragerea armatei a fost cumpărată de ruși, cu șapte care de aur.

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir s-a  refugiat  în Rusia, unde a devenit consilier intim al ţarului.

În Moldova și în Valahia, în 1711 și respectiv 1714 au fost instaurate domniile fanariote, care au permis  Porții otomane sa-și întăreasca  pozițiile în cele doua principate române și să-şi păstreze  controlul asupra liniei Dunării de Jos.

 

 

 

 

 

 

 1848: Armata rusă intervine în Moldova şi Muntenia pentru înăbuşirea revoluțiilor izbucnite în aceste principate  române.

 

 

 

1867: S-a născut la Râmnicu Sărat, chimistul Ştefan Minovici, fratele medicului legist Mina Minovici şi a profesorului Nicolae Minovici.

 

 

Imagini pentru photo chimistul Ştefan Minovici,

 

In 1919 a fondat Societatea de Chimie a României.

Si-a legat numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1925 si membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România.; (m.29 decembrie 1935).

 

 

 

 

 

 

1868: S–a născut Miron Cristea (Elie Cristea), mitropolit primat şi, din 1925, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925–1939).

A fost  membru de onoare al Academiei Române din 1919.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I şi prim–ministru al României (1938–1939), în timpul dictaturii regale a regelui Carol al II-lea; (m. 6 martie 1939).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 20 iulie 1868.

 

 

 

 

 

1884: A luat fiinţă Serviciul Meteorologic al României sub conducerea lui Ştefan Hepites şi având sediul în Herăstrău. La initiativa lui Stefan Hepites, Romania se inscrie  printre ţările fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internaţionale.

Din 1948, ţara noastră a devenit membră a Organizaţiei Metereologice Mondiale (OMM); (18/30.07.1884).

 

 

 

 

 

 1903: A decedat Anghel Demetrescu, teoretician şi critic literar roman ; (n. 1847).

 

 

 

 

 

 

1921: Comitetul Central al Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, a aprobat cererea a 11 deputaţi și senatori basarabeni, membri ai Partidului Ţărănesc Basarabean, de a fi primiţi în rîndurile acestui partid.

 

 

 

 

1931: S-a născut traducătoarea Micaela Ghiţescu. A urmat cursurile  Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura franceză (1949 – 1952, 1955 – 1957).

A fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea (relaţii cu Franţa), intre anii 1952 şi 1955.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, cea franceză sau canadiană. Este şi autoarea unor dicţionare spaniole şi portugheze.

 Din 2003 a fost redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate), care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc

 

 

 

 

 

 1932: S-a născut Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990; (m. 2006).

 

 

 

 

 

1938: A murit in castelul Pelișor din Sinaia, regina Maria a României,  principesă de Edinburg şi de Saxa Coburg şi Gotha, soţia regelui Ferdinand I al României; (n. 29 oct. 1875 Eastwell Park, Kent, Anglia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

 

 Cuplul princiar (și apoi regal) Ferdinand și Maria a avut  un număr de 6 copii,, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă.

Primul lor copil, principele Carol, s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, la castelul Peleș, în 1893.

A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria(1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) șiprincipele Mircea, născut în ianuarie 1913.

 

 

 

 

 

1942: Al Doilea Război Mondial: Statele Unite declară război Ungariei, Bulgariei și României, declanșând în perioada  următoare expediții aeriene de bombardament  asupra țării noastre, în special asupra unor obiective strategice din judetul Prahova.

 

 

 

 

 

1950: S-a născut pictorul Petre Velicu, stabilit la Paris din 1990.

 

1969: In Romania au început lucrările pentru construcţia barajului Brazi-Valea Neagră, în cadrul sistemului hidrotehnic Runcu – Baia Mare.

 

 

 

 

 1976: Nadia Comaneci devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice care obtine nota 10  intr-o  competitie de gimnastica.

 

 

 

 

 Imagini pentru nadia comăneci photos

 

 

 

 

 

 

La numai 14 ani,  Nadia   a devenit prima gimnasta care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă , dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol).

Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

 

 VIDEO:

http://youtu.be/4m2YT-PIkEc

 

 

 

 

 

 

1993 : A murit   regizorul american  de origine româna Jean Negulesco; (n. 26 februarie 1900, Craiova).

 

 

 

 

 

 

 

 

De formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a.

Stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă.

Ca regizor, a realizat la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale.

Din  anul 1992 fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

 

 

 

1993: A murit compozitorul, profesorul şi dirijorul Nicolae Lungu; (n. 1900).

 

 

 

 

 

2006: A decedat Raul Sorban, critic de artă, pictor, academician și memorialist român; (n.4 septembrie 1912 la Dej).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  2009: A murit Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor; (n. 1930).

  A lucrat întreaga viaţă în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, în calitate de cercetător, şef al Secţiei de Arheologie Clasică (1971-1994) şi Director al acestui Institut (1990-1999).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1995 a devenit profesor titular, iar din 1997 până în 2000 a fost profesor asociat în cadrul catedrei de Istorie Antică şi Arheologie a Universităţii din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Institutului de Studii Avansate din Princeton, membru al Societăţii Române de Studii Clasice si a condus o serie de publicaţii de specialitate (revistele româneşti Dacia (1990-1999), Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (1990-1995), seria monografiilor consacrate cetăţii Histria, a întemeiat şi a condus revista franco-italiană Il Mar Nero (1994-2009), seria româno-germană Archaeologica Romanica (1997-2002). Vice-preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1997-2000).

A primit  mai multe  premii si distinctii prestigioase printre care se remarca :

Premiul „Gustave Mendel” al Académie des Inscriptions et Belles Lettres (1966);
Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române (1967);

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” al României – Ofiţer (1 decembrie 2000)

 

 

 

 

 

2010: A decedat poetul, prozatorul și dramaturgul  român,  Mircea Micu; (n. 31 ianuarie 1937, Vărşand, judeţul Arad)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost autorul a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si al Academiei Romane, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu.

Este autorul romanelor Patima și Semnul Șarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama și al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori.

Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologiaLa munte și la mare…parodii.

 A fost laureat al premiilor literare pentru proză, poezie şi dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Sfântul Emilian de la Durostor

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe 18 iulie pe Sfîntul Emilian de la Durostorum, (n. în timpul  împăratului Iulian Apostatul (361-363) la Durostorum, în sudul Dobrogei de azi– d. 18 iulie 362 ).

Era fiul prefectului din Durostorum, Sabbastianus. 

Despre Emilian avem informaţii de la Ieronim şi Teodoret , precum şi dintr-o scrisoare a lui Ambrosiu de Milan adresată împăratului Teodosiu I cel Mare

Edictul de la Milan, din anul 313, când impăratul Constantin cel Mare a acordat libertate crestinismului in imperiul roman, aduce liniste pentru o vreme crestinilor.

Dar dupa o jumatate de veac, paganismul este reinviat prin imparatul Iulian Apostatul (361-363).

In acea vreme a venit la Durostor vicarul Traciei, Capitolin, pentru a se convinge ca toti locuitorii de aici aduc jertfe idolilor.

Acesta afland ca toti locuitorii de aici se inchina zeilor, a chemat la un ospat pe toti dregatorii din cetate.

Dar pe cand petreceau ei, pe 16 iulie 362, tanarul ostaş Emilian  a luat un ciocan, a intrat intr-un templu pagan, a răsturnat jertfelnicul, după care a fugit. si a sfaramat toti idolii.

În actul sau martiric se descrie patimirea si trecerea sa la cele vesnice.

 Căpetenia cetăţii, Capitolin, a dat ordin să fie ucis . O parte din soldaţi au prins un ţăran, l-au îmbătat, şi au vrut să-l ardă viu, ca ţap ispăşitor.

Atunci Emilian s-a predat, recunoscând că el fusese autorul faptei. A fost biciuit de două ori. Două zile mai târziu a fost ars viu, pe malul  Dunării.  

Trupul sau a fost luat de sotia lui Capitolin, care era crestina, si ingropat cu cinste.

 Este considerat sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit pe 18 iulie. 

Moaste ale Sfantului Emilian se gasesc in Catedrala mitropolitana din Silistra (Bulgaria), in Catedrala episcopala din Slobozia si in Biserica “Nasterea Maicii Domnului“ din Drumul Taberei, Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/18/o-istorie-a-zilei-de-18-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

18/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 17 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 17 iulie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1393: Prin cucerirea Ţaratului bulgar de Tîrnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajunge la Dunăre, vecin cu Ţara Românească.

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

Foto: Ţarul  bulgar Ivan Şişman

 

 

Cu acest prilej, turcii cuceresc în urma unui asediu si cetatea Silistra, aflată în stăpânirea voievodului muntean Mircea cel Bătrân.

 

 

 

 

 

 

1436: Prima atestare documentara a localitatii  Chisinau,intr-un  hrisov  scris în limba slavonă, emis de domnitorii Ilie și Ștefan pentru Oancea-logofăt, care se referea la o asezare mai veche: “La Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii”.

 

 

 

 

 

 

 

Actul original se păstrează în Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din capitala Poloniei.

 

 

 

 

 

1803: S-a născut la Bendorf, în Scaunul Nocrich, Transilvania, azi Beneşti, judeţul Sibiu, Iosif Romanov (ortografiat şi Romanoo), librar, editor, tipograf din Bucureşti

A înfiinţat prima Companie de carte românească cu sediul în Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena, Constantinopol şi Cairo.

Librăria lui Iosif Romanov a fost  un centru de desfacere a gazetelor şi cărţilor tipărite începând din 1829 de către Ion Heliade Rădulescu.

 

 

 

 

 

 

1810: S-a născut August Treboniu Laurian  (numele real: Augustin Trifan), filolog, istoric , publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); (d. 25 februarie 1881).

 A fost de asemenea membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost adeptul unei concepţii latinizante exagerate, dar a lăsat în lexicografia românească câteva lucrări importante.

 

 

 

 

 

 

 

A intemeiat in 1857 impreuna cu Nicolae Balcescu, revista “Magazin istoric pentru Dacia”.

 

 

 

 

 

1815: S-a născut in localitatea Brody, Galiţia, medicul Iuliu Barasch (Baraş), întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti ; (m. 31 martie 1863, Bucuresti).

A fost un medic, filozof, pedagog şi animator al culturii şi ştiinţei român, evreu maskil, fondatorul iluminismului evreiesc în România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa ce s-a stabilit în Ţara Românească, a fost medic al carantinei de la Călăraşi, între anii 1843-1847, iar mai apoi al judeţului Dolj, între anii 1847-1851.

Între 1851-1858 a fost medic în Bucureşti şi profesor de istorie naturală la Colegiul Sf. Sava, la Şcoala de Agricultură şi la Şcoala militară.

Între anii 1856-1863 a fost medic la Şcoala naţională de medicină şi farmacie din Bucureşti.  

În 1856 a fondat şi a fost redactor al revistei Isis  (din 1862 Natura), tipărită în primul an al apariţiei sale la Tipografia Naţională a lui Iosif Romanov.

A înfiinţat mai întâi un dispensar, iar mai apoi un spital pentru copii, după modelul instituţiilor europene, în acest fel punând bazele asistenţei pediatrice din România.

 A deschis la 10 octombrie 1858 in Bucureşti, o secţie de tratament medical cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea , unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor.

S-a remarcat ca unul dintre cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România acelor vremuri, susţinand  numeroase lecţii publice şi editand  mai multe manuale.

 

 

 

 

 

 

1821: În lupta de la Slobozia, cetele de panduri, rămase fără conducerea lui Tudor Vladimirescu, au fost înfrânte de turci.

Printre cei luaţi prizonieri se afla şi Papa, fratele lui Tudor Vladimirescu. Este sfârşitul revoluţiei.

 

 

 

 

1856: În locul domnilor celor două Principate române  (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), sunt numiţi caimacami (locţiitori domneşti):

in Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domnitor al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist.

Sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş reintroduce cenzura (desfiinţată în mai 1856), interzice presa unionistă şi persecută pe membrii partidei naţionale.

I-a succedat în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul antiunionist Nicolae Conachi – Vogoride.

 

 

 

 

1859: A murit la Lisabona, în Portugalia, Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen, sora mai mare a regelui Carol I al României, soţia regelui Pedro al V-lea al Portugaliei.

 

 

Imagini pentru Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen,photos

 

 

 

Stephanie (Josepha Friederike Wilhelmine Antonia) (portugheză Estefânia) de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la data de  15 iulie 1837 în localitatea  Krauchenwies, Germania.  

 

 

 

 

 

1867: S-a născut la Craiova, dr. Dimitrie Gerota, celebru chirurg, membru corespondent al Academiei Române; (m. 3 martie 1939).

Avea  19 ani când a fost admis la Facultatea de Medicină din București.

După șase ani de studii, adică în 1892, obține licența în medicină și pleacă la Paris pentru continuarea studiilor. Rămâne patru ani la Paris, dar, ca toți tinerii români din acea perioadă, se întoarce în țară pentru a practica profesia pentru care s-a pregătit, medicina. 

A avut importante contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora).

De asemenea a descris pentru prima data fascia perirenala, care ii poarta astazi numele.

În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumitafascia Gerota .

In 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909,  care i-a purtat numele.

În noiembrie 1935 l-a criticat, într-un articol, pe Regele Carol al II-lea, motiv pentru care a fost arestat și închis la Jilava cateva zile. 

A murit în 3 martie 1939.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr. Gerota a realizat  în România primele radiografii, fiind considerat primul radiolog român.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939)

 

 

 

 

 

 

 

1867: S-a născut Ludovic Mrazek, geolog mineralog şi petrograf român de etnie cehă, membru al Academiei Române; (d. 9 iunie 1944, București.

A  întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România si a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României.

 

 

 

 

 

 

 

A fost un om de știință specialist în geologie și în exploatarea petrolului,o  personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea.

El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului.

Membru titular al Academiei Române din 1905, a fost  vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935).

 

 

 

 

1868 (17/29 iulie): Apare Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele; toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata.

Legii ii vor fi aduse modificări   în 1872, printr-o nouă Lege.

 

 

 

 

 

 

 1882: A decedat publicistul si scriitorul Pantazi Ghica (“Un boem roman”, “Iades”, “Don Juanii din Bucuresti”); (n. 15.03.1831).

 

 

 

 

 

 

 

1914 (17/30): Reprezentanţii Antantei fac cunoscut Guvernului României acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale

 

 

 

 

1920: S-a născut chimistul Cristofor Simionescu, autorul unor valoroase contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 2007).

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

1923: A decedat  Theodor Rosetti, publicist şi om politic roman, ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895) ; (n. 4 mai 1837).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea” si a fost  membru de onoare al Academiei Române din 1891.

 

 

 

 

 

 

1931: Este promulgata Legea privind autonomia universitară în România.

Legea prevedea printre altele şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică.

 

 

 

 

1948: Apărea Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţa Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929)

 

 

 

1948: În zilrlr  de 17 şi 18 iulie, autorităţile comuniste au operat o serie de arestări masive în rândurile celor care lucraseră în Poliţie şi Siguranţă.

 
1948 : S-a nascut in localitatea Pantelimon, jud.Constanta, juristul român, de origine macedoromână Dan Drosu Şaguna, fost preşedinte al Curţii de Conturi a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1948: Apare Decretul-lege prin care Guvernul României instalat de comunişti, denunţă Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.

Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10 mai 1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7 iulie 1929).

 

 

 

 

 

 

1948 (17-18 iulie): Autorităţile comuniste din România operează arestări masive în rândurile celor care activaseră în Poliţie şi Siguranţă.

 

 

 

 

 

 

1976: La Montreal, în Canada, a început a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară; (17 iulie – 1 august).

 

 

 

 

 

 

Gimnasta Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, iar România a ocupat locul nouă pe naţiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint şi 14 de bronz.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

 

 

 

 

 

 

 Unitatea I a fost terminată în 1996, iar Unitatea II în 2007.

 

 

 

1981: A decedat actriţa şi regizoarea Marietta Sadova, sau Sadoveanu (nume la naştere Maria Bârsan), prima femeie-regizor de teatru din România;(n. 14 iulie 1897, Sibiu)

 A fost soţia scriitorului Ion Marin Sadoveanu şi a lui Haig Acterian; După moartea celui din urmă, în 1943, nu s-a recăsătorit.  .

  A jucat în roluri de teatru (în special cele de dramă ale Teatrului Naţional din Bucureşti) şi film.   

Simpatizantă a mişcării legionare, artista a făcut parte din grupul de femei participante la conferinţele asociaţiei intelectuale Criterion.

 

 

 

 

Imagini pentru Marietta Sadova,photos

 

 

 

 

 

În 1956, Marietta Sadova a adus în ţară de la Paris (dintr-un turneu al Teatrului Naţional), volume de Mircea Eliade şi Emil Cioran, pe care le-a răspândit sub formă de samizdat.

Mircea Eliade i-a înmânat la Paris romanul La forêt interdite(Noaptea de sânziene) şi cărţile Mitul eternei reîntoarceri şi Imagini şi simboluri, publicate în Franţa, iar Emil Cioran i-a dat zece exemplare din lucrarea La tentation d’exister (Ispita de a exista).

Marietta Sadova a fost arestată în 1959 şi inculpată sub învinuirea de a fi introdus în ţară materiale periculoase de propagandă anticomunistă.

A făcut parte din lotul Noica–Pillat, alături de Constantin Noica, Dinu Pillat, Arşavir Acterian, Sergiu Al-George, Theodor Enescu, Alexandru Paleologu, Anca Cantacuzino, Ion Negoiţescu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Păstorel Teodoreanu.

Doi inculpaţi au fost condamnaţi la moarte şi ceilalţi 23 au fost condamnaţi la diverse termene de închisoare.

 

 

 

 

Imagini pentru Fişa  de la CNSAS a Mariettei Sadova, photos

 

(Fişa  de la CNSAS a Mariettei Sadova, arestată în octombrie 1959 pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Fişa reţinea şi apartenenţa politică a Mariettei: legionară, atât la data arestării, cât şi în trecut).

 

 

Marietta Sadova a primit opt ani de închisoare corecţională, cinci ani de interdicţie corecţională, confiscarea totală a averii personale şi plata a 1.000 de lei cheltuieli de judecată pentru uneltire contra ordinii sociale.

Procesul, considerat „de înaltă trădare”, s-a ţinut în secret, la şedinţă participând doar avocaţii. Calvarul îndurat în temniţele comuniste a încetat la 18 ianuarie 1963, când a fost graţiată si eliberată de la Penitenciarul Miercurea-Ciuc.

  După eliberare  şi-a reluat activitatea artistică, activând ca regizoare în diferite teatre din ţară: Teatrul „Valea Jiului” din Petroşani, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul „Matei Millo” din Timişoara, teatrele din Oradea, Braşov, Botoşani. Marietta a murit la Bucureşti, la 17 iulie 1981, ziua în care a încetat şi urmărirea ei de către Securitate.

 

 

 

 

 

 

1982: S-a născut Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică, care şi-a desfăşurat ultima parte a activităţii la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts.

 

 

 

 

Imagini pentru Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică photos

 

 

 

 

Este  pna in prezent concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob; (m. 2012, la New York).

 

 

 

 

 

 

1995: România a semnat, la Paris, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (adoptată la 5 noiembrie 1992).

 

 

 

 

 

 

1996: Autorităţile americane decid permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. 

Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate; la 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza.

Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei; la 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.

 

 

 

 

2002: A murit la Bucuresti, sculptorița română Gabriela Manole-Adoc; (n. 14 noiembrie 1926, comuna Pleşani, judeţul Botoşani).

 

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/cleopatra-lorintiu.net/wp-content/uploads/2014/01/GABRIELA-MANOLE-ADOC.png

 

 

A fost eleva maeştrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi şi Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ca o recunoaştere a contribuţiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoşani i-a conferit titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani”.

O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iaşi sau în diferite colecţii particulare din România.

 

 

 

 

2011: A murit fostul jucător de fotbal Ştefan Sameş; a evoluat pe postul de fundaş central la formaţia din Bd. Ghencea; căpitan al Stelei din perioada 1973 – 1982 şi internaţional al „tricolorilor” în aceeaşi perioadă; (n. 1951).

 

 

 

2012: A decedat mezzo-soprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti ; (n. 1913).

 Venera Rogozea avea la data decesului 99 de ani şi era singura mezzo soprană din perioada generaţiei de aur a Operei Române, încă în viaţă.

 

 

 

 

Imagini pentru mezzo-soprana Venera Rogozea,photos

 

 

 

 

 

 

A făcut parte din viaţa lirică bucureşteană alături de nume mari precum Dinu Bădescu, Mircea Lazăr, Arta Florescu, Maria Snejina, Dora Massini, apoi Zenaida Pally, David Ohanesian, Valentin Loghin, Elena Cernei. 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/17/o-istorie-a-zilei-de-17-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

  10. istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

 

17/07/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: