CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

7 martie 1441 – Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. VIDEO

 

 

Ioan (Ion) Huniade (Iancu de Hunedoara), voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei

Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei, tatăl regelui Ungariei Matia Corvin.

 

Ioan de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade, Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. cca. 1387 – d. 11 august 1456, la Zemun), a deţinut consecutiv funcțiile de ban de Severin (1438-1441), de voievod al Transilvaniei (1441-1446), de guvernator și regent al Regatului Ungariei (1446-1453) și de căpitan general al regatului (1453-1456). 

A fost de asemenea una dintre cele mai importante personalităţi din istoria românilor, Ungariei şi a Balcanilor.

 Iancu de Hunedoara a fost ales guvernator al Ungariei (1446), după moartea regelui Vladislav, pe timpul minoratului regelui Ladislau al V-lea.

S-a remarcat prin  extraordinarele sale calități   diplomatice şi de comandant militar  datorită cărora a reuşit să oprească la mijlocul secolului al XV-lea ofensiva turcilor spre Europa Centrală, să apere statele de la nordul Dunării de cucerirea otomană și prin aceasta să apere și civilizația europeană, fiind un exemplu pentru lumea apuseană care se hărțuia pentru interese mărunte.

Iancu s-a născut în jurul anului 1387 într-o familie înnobilată pentru merite deosebite, în anul 1409, de împăratul Sigismund de Luxemburg în calitatea acestuia de rege al Ungariei.

Documentele istorice atestă fără dubii originea românească a lui Iancu de Hunedoara. Primul membru al familiei mentionat în documentele istorice a fost Şerban (numit și Şerb sau Şorb), care s-a stabilit în comitatul Huniad (în maghiară Hunyad) din Transilvania, venind conform unor surse din Valahia.

Fiul său Voicu (mentionat și ca Vajk în maghiară), devenit catolic și adoptând numele Ladislau (în maghiară László), a fost înnobilat în 1409 și a primit moşia castelul Huniazilor (astăzi Hunedoara), atunci numit Hunyadvár (astazi Vajdahunyad în maghiară), care a devenit proprietatea ereditară a familiei, care mai este cunoscută și sub numele Corvin sau Corvinus.

 

Blazonul familiei Huniade

Cel mai timpuriu document care certifică prezenţa familiei Huniazilor pe scena istoriei, este actul de danie din 18 octombrie 1409 prin care regele Sigismund de Luxemburg dăruieşte  lui  Voicu, tatăl lui Iancu, domeniul regal al Hunedoarei, cu toate locurile sale de arătură, fânețele, pășunile, pădurile, apele, heleşteele, după vechile și adevăratele hotare, drept răsplată pentru strălucitele sale succese militare, dovedite în diferite împrejurări ca oștean al Curții.

Huniazii au dominat vreme de aproape un secol istoria popoarelor care au locuit în ţinuturile estice ale Europei.

Iancu de Hunedoara şi fiul său, regele Matia Corvin, au devenit personaje de legendă, dar mărturii impresionante s-au păstrat şi despre alţi membrii ai acestei puternice familii din Transilvania.

 

Membri importanţi ai familiei Huniade :

 

„Ioan Huniade (1387 – 1456), al doilea fiu al lui Voicu, mare conducător de armată, ajunge voievod al Transilvaniei și General Capitan și Regent al Ungariei.

” Ladislau Huniade (1433 – 1457), fiul mai mare al lui Ioan Huniade, conducător de osti și om de stat în Ungaria. Subiectul unei opere compuse de Ferenc Erkel.

” Regele Matei Corvin al Ungariei (1443 – 1490), al doilea fiu al lui Ioan Huniade, a domnit în Ungaria și Croația din anul 1458 până în 1490, iar în Boemia și Silezia din 1469 pâna în 1490.

” Ioan Corvinus (János Corvinus) (1473-1504), fiul regelui Matia Corvin, duce de Glogów (Silezia) și ban al Croației și Slavoniei.

 

 

 

 

Foto: Castelul Huniazilor

 

 

Potrivit unor istorici, Iancu s-ar fi născut în anul 1407, însă alţi cercetători au datat naşterea sa cel târziu în anul 1387. Aşadar, ar fi putut avea 49 de ani la moartea sa, ori chiar aproape 70 de ani. 
 Peste un deceniu, în 1419, dania regală pentru Hunedoara a fost transcrisă la cererea unchiului său, ocazie cu care apare și numele fratelui său, care avea același nume, Ioan.

Nu era un caz neobișnuit ca doi fraţi să poarte același nume. Toate documentele medievale îl menționează cu numele Ioan.

Dacă până prin 1440 izvoarele îl consemnau cu numele Ioan Românul (Johannes Valachus sau Johannes Olahus), după ce a intrat în centrul vieții politice, sursele îi menționau particula de nobilitate – Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad sau Johannes Hunyadi) .

Originea lui Iancu de Hunedoara, tatăl viitorului rege Matei Corvin, românul care a condus Regatul Ungariei şi pe care întreaga Europă l-a cunoscut şi apreciat, este încă învăluită în mister. Nu îi neagă nimeni originea valahă, dar sunt multe controverse în ceea ce priveşte zona de obârşie a familiei sale.

Dacă originea românească este indiscutabilă, istoricii nu au ajuns încă la un numitor comun în legătură cu originea socială și geografică a lui Voicu, tatăl lui Iancu. El apare în izvoare în calitate de cavaler la curtea regală, adică pe o poziție superioară în ierarhia curtenilor.

Unii istorici susțin originea lui în Țara Românească, în timp ce alții pe cea în mediul cnezilor români înnobilați din Țara Hațegului.

Orice interpretare a extraordinarei cariere a lui Iancu trebuie să țină cont de existența unei nobilimi românești în regatul Ungariei. Desigur că exista o singură nobilime, cea a regatului, însă în interiorul ei erau multe delimitări, unele pe criterii de avere, altele după situarea geografică cu caracteristici mai mult sau mai puțin definite, dar și pe criterii etnice.

Iar nobilimea românească din Ungaria este o realitate indubitabilă, chiar dacă istoriografia română a acceptat-o cu greutate în ultimele decenii. Cartea lui Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania 1440-1514 (Editura Enciclopedică, București, 2000) este deja o referință în domeniu, însă trebuie completată de cercetări viitoare care se lasă așteptate într-o istoriografie românească încă obsedată de imaginea iobagului român asuprit de nobilul ungur.

Apărător al creştinătăţii contra otomanilor, Iancu de Hunedoara a studiat mult timp tactica de luptă a acestora, constituind detașamente de cavalerie ușoară, capabile să execute lovituri rapide asupra adversarului, fiind  adeptul campaniilor ofensive antiotomane şi demonstrând încă din anul 1438, calități militare deosebite în luptele din Serbia împotriva  turcilor.

Ascensiunea lui Iancu de Hunedoara în carieră a început cu adevărat în vremea Regelui Albert de Austria, care spre sfârşitul lui 1438, l-a numit pe Iancu, ban al Severinului.

În vara lui 1939 regele Albert organizează o primă ofensivă antiotomană, la care Iancu participă, dar acţiunea este un eşec, armata se dezintegrează şi regele se reîntoarce, bolnav, la Strigoniu, unde moare la 27 octombrie.

 Văduva sa, Regina Elisabeta, aştepta un fiu, dar Ungaria rămasă fără rege şi fără un moştenitor sigur, era instabilă din punct de vedere politic, într-un moment în care la porţile regatului ameninţau turcii. Pe acest fond de instabilitate, s-a declanşat şi  un conflict pentru putere între marea şi mica nobilime maghiară.

La dieta de la Buda din 1 ianuarie 1440, regina Elisabeta a cerut sprijinul nobilimii pentru conducerea interimară a regatului şi susţinerea succesiunii la tron. La această dietă a luat parte şi Iancu de Hunedoara, care a încercat să-i  convingăpe cei prezenţi asupra  primejdiei turceşti şi de necesitatea instalării imediate a unui rege cu autoritate reală, susţinând apropierea Ungariei de Polonia şi instalarea pe tronul Ungariei a regelui polonez Vladislav III Jagiello.

Cuvântarea sa a fost suficient de convingătoare şi a întrunit adeziunea majorităţii membrilor dietei. Însăşi regina s-a lăst convinsă să trimită o solie la curtea polonă.

La 22 februarie 1440, în timpul tratativelor la Cracovia, regina a dat naştere un fiu, care va rămâne în istorie sub numele de Ladislau Postumul şi cere retragerea imediată a delegaţiei maghiare de la negocierile cu polonezii.

A fost prea târziu. Partida susţinută şi de Iancu a continuat tratativele de aducere a lui Vladislav pe tronul Ungariei.

Acesta a acceptat tronul la 6 martie şi, în ciuda încercărilor disperate ale partidei reginei, soseşte la Buda la 21 mai şi se instalează efectiv pe tronul Ungariei, dar ruptura politică între cele două tabere a degenerat într-un război civil.

Iancu, aflat de partea lui Vladislav, a condus armata regelui împotriva marilor nobili, pe care i-a înfrânt decisiv la Battaszek, la 10 septembrie 1440.

Drept urmare, ca răsplată pentru serviciile aduse, Vladislav l-a numit voievod al Transilvaniei şi comite al Timişoarei, păstrând şi titlul de ban de Severin. A preluat noua funcţie abia în primăvara lui 1441, pentru că în iarna lui 1440 a plecat la Belgrad cu misiunea de a reorganiza apărarea cetăţii disputate de turci.

 

 

 

 

Domeniul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

                                                                                   

     Teritoriul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

Povestea impresionantă a bătăliei de la Belgrad, în care armatele creştine conduse de Ioan de Hunedoara au rezistat eroic în faţa invadatorilor otomani ai Belgradului şi l-au silit pe sultanul otoman Mahomed al II-lea cuceritorul Constantinopolului să se retragă, l-au transformat pe voievodul transilvănean într-un erou al Creştinătăţii . 

Iancu de Hunedoara a murit în 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad, la doar trei săptămâni după marea victorie a armatelor creştine împotriva otomanilor.
Moartea voievodului  a fost cauzată cel mai probabil de epuizarea fizică şi ciuma care cuprinsese   armatele sale după retragerea turcilor.

Victoria lui Iancu în bătălia de la Belgrad a surprins pe toată lumea, pentru că otomanii păreau o forţă de neoprit.  

Cronicarul Antonius Bonfinius, contemporan regelui lui Matia Corvin, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, susţinea că înainte de moarte voievodul ar fi avut următoarea confesiune, în faţa călugărului Ioan de Capistrano, duhovnicul său:

„Sunt gata pentru drumul cel mare şi etern. Toată viaţa mea a fost o pregătire pentru primirea acelui prieten bun, care să mă conducă la tronul Atotputernicului meu Domn. L-am servit pe acesta între toate peripeţiile şi vitejiile vieţii, năzuindu-mă să umplu acel loc care mi-a fost încrediunţat. Sper, el va primi graţios pe luptătorul său obosit, care a servit cu credinţă şi-i va oferi odihna în locul păcii eterne, unde sufletul său ahtiază”.

 

 

 

Mormântul lui Iancu de Hunedoara se află în catedrala romano-catolică din Alba iulia

 

Mormântul lui Iancu de Hunedoara se află în catedrala romano-catolică din Alba Iulia

 

 

Iancu a fost înmormântat în catedrala catolică de la Alba-Iulia, iar pe piatra lui de mormânt stă scris: S-a stins lumina lumii.

Aceste cuvinte demonstrează rolul lui Iancu în lupta antiotomană, Europa pierzând pe unul dintre cei mai importanți luptători ai săi.

Papa Calixt al III-lea îl numise pe eroul cruciat „atletul cel mai puternic, unic, al lui Hristos„ şi  drept omagiu a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale”  decretând, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa şi din întreaga lume să fie trase în fiecare zi la ora 12.00, ”până la sfârșitul veacurilor”, în cinstea marii victorii antiotomane şi în amintirea marelui erou român al creştinătăţii .

Iancu de Hunedoara își are mormântul în Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia, vizitat anual de mii de turiști. Puțină lume știe însă că trupul domnitorului nu se mai află acolo, mormântul fiind jefuit și devastat de mai multe ori pe parcursul Evului Mediu, cu prilejul unor invazii.

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/03/07/ziua-de-7-martie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Iancu_de_Hunedoara;

http://www.istoria.md/articol/753/7_martie,_istoricul_zilei#1856;

https://www.rfi.ro/politica-97083-clopotele-bat-la-ora-12-memoria-victoriei-lui-iancu-de-hunedoara-impotriva-otomanilor;

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/misterul-mortii-iancu-hunedoara-trecut-561-ani-fost-ultimele-cuvinte-marelui-erou-1_598cdbb45ab6550cb8e76e57/index.html;

http://www.iancu.com/iancu-de-hunedoara-1387-1456/.

07/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Eugen Doga – cel mai mare compozitor român în viaţă. VIDEO

 

 

 

 

Despre compozitorul Eugen Doga se spune că ar fi cel mai mare compozitor român în viaţă. De aceea, pare un paradox faptul că românii îl cunosc prea puţin.

Maestrul a mai concertat în capitală nu demult, iar legăturile sale cu România datează încă de pe vremea comunismului.

El este cel care a realizat coloana sonoră a filmului “Maria Mirabela”, însă noi îl cunoaştem în special pentru muzica din filmul “Şatra” care a rulat şi pe ecranele noastre sau din filmul “Gingaşa şi tandra fiară”, pentru care a compus şi celebrul său vals, apreciat pe întreg mapapondul.

Opera lui Eugen Doga este una vastă şi cuprinde lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, muzică pentru piese de teatru şi peste de 200 de filme. “Celebrul vals din filmul “Gingaşa şi tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziţii muzicale ale secolului XX.

În conformitate cu o decizie recentă a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv.

 

 Un adevarat Om al Mileniului, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieţii numeroase distincţii şi premii naţionale şi internaţionale, fiind înscris în lista primelor 200  personalităţi ale lumii, iar piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown, care cuprinde  cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile.

Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces, sunt incluse lucrările “Gramofon” pe poziţia a 83-a, iar “Dulcea şi tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94.

Maestrul Doga este recunoscut la nivel internaţional, alături de George Enescu, drept  unul dintre numele mari ale muzicii  clasice.

 

Eugen Doga (n.1937), compozitor moldovean, preluat de pe vipmagazin.md

Eugen Doga  

Eugen Doga, este membru titular al Academiei de Științe a Moldovei din 1992.

S-a nascut la 1 martie 1937, în casa lui Dumitru și Elizaveta Doga, în satul Mocra, raionul Rîbnița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (Astăzi Republica Moldova) si a  copilărit pe timp de război și foame, avînd o viață grea, tatăl său murind în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

După absolvirea școlii din sat, a fost  admis la Școala de muzică „Ștefan Neaga(1951-1955) din Chișinău.

A urmat apoi Colegiul muzical la viloncel, avîndu-l profesor pe italianul Pablo Baccini, care ll-a atras pe muzician în calitate de violoncelist, la Orchestra Radio (Orchestra Comitetului de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești pentru Televiziune și Radiodifuziune), încă din perioada studenției (1957-1962).

Eugen Doga a absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel.

Prima sa ecompoziție proprie, ”Floare dalbă de livadă” (1957), Eugen Doga o scrie pentru colega sa de la televiziune Maria Bieșu, într-o singură zi.

Din acea zi, toată muzica scrisă de Doga, a fost scrisă fără schițe, direct în original.

A predat în calitate de profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (1967-1972).

Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică.

Debutează oficial în calitate de compozitor în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități.

Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă.

În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cîntece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet).

 

Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, printre care: „Inima veacului” și „Slăvim Moldova”.

A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral„Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cîntec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cîntece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).

 

Eugen Doga a lucrat și în domeniul muzicii de film devenind unul dintre cei mai renumiți compozitori de cinematograf și filme TV din spațiul sovietic și post-sovietic.

În timpul URSS,, numele sau era mai bine cunoscut din  filmele „Lăutarii” și „Șatra”, regizate de Emil Loteanu, însă creațiile sale însumează lucrări de balet, cvartete, melodii lirice, muzică pentru piese de teatru şi peste 200 de filme.

Tot el a compus coloana sonoră a filmului de animație „Maria Mirabela”, realizat de regizorul din România Ion Popescu Gopo.

 Marele compozitor a debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul 1967, semnînd muzica pentru comedia regizorului Gheorghe Vodă, Se caută un paznic (Ivan Turbincă) cu Mihai Volontir în rolul principal.

A scris muzică la peste 200 de filme: „Nunta la palat”, „Singur în fața dragostei”, „Zece ierni pe o vară”, „Explozie cu efect întîrziat”, „Durata zilei”, „Casă pentru Serafim”, „Lăutarii”, „O șatră urcă la cer” (1975) a regizorului Emil Loteanu, „Gingașa și tandra mea fiară”, de același regizor, „Anna Pavlova”, „Patul lui Procust” (2001), etc.

Remarcabilul vals din filmul ”Dulcea și tandra mea fiară” a fost scris de Eugen Doga în decurs de 10 minute la 11 seara devenind ulterior legendar.

Compozitorul Doga a fost prieten și coleg cu poetul Grigore Vieru, care au creat frumoase lucrări.Este semnificativă contribuția lui Doga la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizînd coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a.

În 1973, cu piesa sa ”Orașul meu(Cîntec despre orașul meu), Eugen Doga a lansat-o ca interpretă de estradă pe Sofia Rotaru. Alături de Sofia Rotaru – Anastasia Lazariuc și Nadejda Cepraga s-au lansat în cariera cu peisele scrise de Doga.

 Eugen Doga  a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova independente.

 

De asemenea a fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) și ulterior al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova (U.C.M.), vice-președinte al U.C.M.

2007 a fost declarat de către autorităţile R. Moldova drept „Anul Eugen Doga”. În 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat al R. Moldova „pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea artei muzicale naţionale şi universale”.

În 2011, la Palatul Naţional, a susţinut un concert extraordinar cu genericul „Păstraţi iubirea” şi două spectacole de excepţie în Portugalia, fiind invitat, pentru prima dată, de către o ambasadă moldovenească peste hotare.

Tot în 2011 a primit un certificat care confirma  că o planetă mică din spaţiul solar îi poartă numele.Ceremonia de înmânare a Certificatului care dovedeşte că mica Planetă poartă numele „Doga” a avut loc la 24 noiembrie 2011, în cadrul Consiliului ştiinţific al Institutului Astronomic de Stat din Moscova. 

În baza deciziei din 18 martie 2003 a Comitetului pentru denumirea Planetelor mici ale Sistemului solar al Uniunii Astronomice Internaţionale, Academia de Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din Planetele mici, descoperită de către savantul-astronom Ludmila V. Juravliova în Observatorul astrofizic din Crimeea, în toamna anului 1987.

Acesta este un omagiu adus compozitorului Eugen Doga pentru piesele sale excepţionale pătrunse de muzica sferei cereşti.

 Noua Planetă „Doga” (10504) este introdusă în Registrul Internaţional al corpurilor Sistemului solar, iar Certificatul de la Observatorul astrofizic din Crimeea, cu descrierea detaliată a orbitei, parametrii Planetei „Doga” şi Certificatul oficial, emis de Academia de Ştiinţe din Rusia, se pot regăsi într-o publicaţie ştiinţifică internaţională a Uniunii Astronomice Internaţionale.

 

Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale U.R.S.S., inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova, Artist al Poporului din R.S.S.M. (1967), Artist al Poporului din U.R.S.S. (1987), laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1980) și al Premiului de Stat al U.R.S.S. (1986).

În anul 1972 a primit “Scoica de Argint” la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru muzica din filmul Lăutarii, iar în 1976, “Scoica de Aur”, pentru coloana sonoră a filmului O șatră urcă la cer (Șatra).

 

 

 

 

A fost decorat cu Ordinul Republicii (1997), Ordinul Pentru merite în fața Patriei (acordat de Rusia în 2008), Ordinul Dinamo România în grad de Comandor, Medalia„Mihai Eminescu” și Medalia de Aur „Omul secolului XX” (SUA, 1998).

La data de 30 decembrie 1992, compozitorul Eugen Doga a fost ales  membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.

De asemenea, Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Muzica sa este antrenantă, vibrantă și sinceră si cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică.

Eugen Doga este un om căruia îi place munca si isi petrece mai tot timpul în fața pianului, un om de arta adevărat, care s-a dedicat muzicii în totalitate.

 Astăzi, compozitorul este nevoit să facă naveta Chișinău-Moscova, unde scrie muzică pentru filme și are specacole grandioase.

Valsul care l-a făcut celebru a fost ales de ruși,  la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci.

“Am învățat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecățile snobilor. Degeaba rîvnești să atingi înălțimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nici o piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decît orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzica muzicală, să se bucure, să se vindece prin ea.” (Eugen Doga).

 

 

 

Bibliografie:

  1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Doga;

  2. http://doga.asm.md/album.html

  3. http://www.studentie.ro;

  4. http://www.social-moldova.org.

  5. Vlada Afteni, Revista Istoria md.

  6. jurnalul.ro

06/11/2014 Posted by | MUZICA | , , , , , , | 3 comentarii

ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM, ROMÂNI VALOROŞI “UITAŢI” SAU NECUNOSCUŢI

 

 

 

 

 

 

Putem observa cu stupoare cum chiar şi unii români afirmă despre locuitorii acestei ţări că ar fi doar nişte “barbari” încă de pe vremea dacilor, care n-ar fi ştiut nici măcar să scrie (cum susţine în unele articole “Academia Caţavencu”) şi că românii sunt şi acum “codaşii Europei”!

Astfel de afirmaţii nu sunt doar semne de incultură crasă ci, de cele mai multe ori, de rea credinţă, ce apare ca un rezultat al oportunismului unor ziarişti care nu urmăresc altceva decât banii care vin din Vest sau din Est.

Şi pentru că autorii celui mai popular dicţionar occidental, Larousse, nu vorbesc deloc de români ca naţiune importantă pentru dezvoltarea civilizaţiei umane, vom prezenta, pe lângă personalităţi mondiale de primă mărime care aparţin acestui neam, şi o serie de inventatori de marcă originari din România, care din păcate nu sunt cunoscuţi, deoarece se pare că mass media românească este mult mai preocupată de cazuri stupide care nu au nici o valoare umană şi naţională.

 

1) Rachetele expediate de la Cape Kennedy şi aripile “Delta” au fost inventate la Sibiu încă din 1555!

Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că “istoria oficială” a “reuşit” să neglijeze acest lucru… Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid (“model Cape Kennedy”) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori.

Performer: Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).

 

Această informaţie şi următoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, în 1961, la biblioteca din Sibiu.

 

 

 

Image result for Conrad HaasImage result for Conrad Haas

 

Manuscrisul lui Conrad Haas

 

 

Lista invenţiilor menţionate în manuscris conţine: rachetă cu două etaje de ardere (1529); rachetă cu trei etaje (1529), baterie de rachetă (1529), căsuţă zburătoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555)…

“Căsuţa zburătoare”, propulsată în aer de rachetă, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spaţiale folosită de cosmonauţi începând cu anii 50!… În lucrare erau menţionate şi pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia.

2) Radioactivitatea artificială a fost descoperită de o savantă de la Facultatea de Ştiinţe Bucureşti, însuşită apoi de Marie Curie  şi întrebuinţată pentru distrugere.

STEFANIA MARACINEANU – Fiziciana si chimista de renume international, a descoperit radioactivitatea artificiala si procedeul de declansare artificiala a ploii.

Desi este o somitate a stiintei mondiale, in tara natala este pe cale sa dispara din constiinta publicului larg …

 

 

 

Image result for STEFANIA MARACINEANU photo

 

 

S-a născut  la Bucuresti, la 18 iunie 1882. Dupa ce a terminat liceul “Elena Doamna” din Bucuresti (1899), urmeaza cursurile Facultatii de Stiinte Fizico-Chimice, pe care o absolva in 1910.

Dupa licenta, devine profesoara de fizica si chimie la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, iar in 1919 primeste o bursa de specializare de doi ani la Paris, unde asista la cursurile de radioactivitate tinute de celebra Marie Curie.

O descoperire epocala: radioactivitatea artificiala

In 1924 isi sustine lucrarea de doctorat la celebra Universitate Sorbonne din Paris (“Recherche sur la Constant du Polonium et sur la penetration dans les metaux” – “Cercetari asupra constantei poloniului si asupra penetrarii in metale”), pentru care a primit calificativul “Tres Honorable”. La sustinerea tezei, sala a fost arhiplina, printre cei interesati de subiect aflandu-se insasi Marie Curie (dubla laureata a Premiului Nobel – 1903, pentru fizica, si 1911, pentru chimie).

In lucrarea ei, Stefania Maracineanu sustine existenta unor  fenomene si descoperiri senzationale, printre care observatia ca substantele radioactive prezentau fluctuatii ale intensitatii radiatiilor, desi intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunostintelor stiintifice din acea vreme, sa fie constanta.

A numit acest fenomen radioactivitate artificiala.

Lucrarea ei de diploma a entuziasmat asistenta, Marie Curie oferindu-i un post de cercetatoare la laboratorul ei, iar profesorul Deslandres facandu-i cadou cateva placi de plumb de pe acoperisul observatorului astronomic parizian, placi vechi de 300 de ani, pentru ca acoperisul tocmai fusese reconditionat.

Cu ajutorul acestor placi, Ştefania Mărăcineanu a reusit, inca o data, sa confirme radioactivitatea artificiala, expunandu-le vreme indelungata la soare.

Intr-unul din studiile sale, publicate in reviste frantuzesti de prestigiu, ea afirma: “Piatra filosofala exista in radiatiile solare si tot aici este sursa formidabilei energii radioactive, a carei necesitate s-a impus deja si se va impune tot mai mult”.

Amaraciunea Stefaniei Maracineanu fata de necooptarea sa la Premiul Nobel pentru chimie in 1935 se agraveaza si mai mult, dupa ce la Bucuresti i se refuza acordarea unui grad superior la Universitate.

Cu sufletul catranit, ii scrie Regelui Carol al II-lea: “Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale exceptionala, ca o recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea, si de al carui fruct s-a bucurat d-na Joliot Curie.

Domnul Decan al Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica pentru a nu-i nemultumi pe sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie”.Stefania Maracineanu, in tara, s-a ocupat si de fenomenele meteorologice descoperind prima in lume procedeul de declansare artificiafenomenelor naturii a stabilit o legatura intre cutremure si precipitatii.
Culmea, in timp ce i se recunosc meritele chiar si in Franta, Stefania Maracineanu nu figureaza nici in ultimul dictionar enciclopedic roman, din secolul 21!
la a ploii.

A provocat prima ploaie artificiala din lume la Bucuresti in 1931. A fost  invitata, de altfel, de guvernul francez sa-si continue cercetarile in aceasta directie, in 1934, in Algeria. Continuand cercetarile in domeniu.

 

3) In 1827, Petrache Poenaru (secretarul lui Tudor Vladimirescu), este inventatorul stiloului (tocul rezervor).

 

 

Image result for petrache poenaru photos

 

 

A brevetat primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”.

 

4) In 1858 la Bucureşti are loc primul iluminat cu petrol al unui oraş din lume şi prima rafinare a petrolului.

5) In 1880 Dumitru Văsescu construieşte automobilul cu motor cu aburi.

6) In 1881 Alexandru Ciurcu obţine un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie.

7) In 1885 Victor Babeş realizează primul tratat de bacteriologie din lume.

 

 

Image result for dr Victor Babes photos

 

 

 

8 ) In 1886 Alexandru Ciurcu construieşte prima ambarcaţiune cu reacţie.

9) In 1887 C. I. Istrate produce friedelina şi franceinele.

10) In 1895 D. Hurmuzescu descoperă electroscopul.

11) In 1899 C. I. Istrate produce o nouă clasă de coloranţi.

12) In 1900 Nicolae Teclu construieşte becul cu reglarea curentului electric şi gaz.

13) In 1904 Emil Racoviţă pune bazele biospeologiei.

 

 

 

 

 

14) In 1905 Augustin Maior  descoperă telefonia multiplă.

 

15) In 1906 Traian Vuia realizează avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri; cu “Vuia I ” acesta reuşeşte prima decolare fără să folosească nici un mijloc apărător, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie).

 

 

 

In 1925 fabrică generatorul de abur cu ardere în cameră închisă şi cu vaporizare instantanee.

16) In 1906 A. A. Beldiman inventează aparatul hidraulic cu daltă de percuţie pentru sondaje adânci.

17) In 1908 Lazăr Edeleanu produce prima rafinare în lume a produselor petroliere cu bioxid de sulf.

18) In 1908 inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen inventează “pila Karpen”, care funcţionează încă, neîntrerupt, de aproape 100 de ani!.

 

 

 Image result for Nicolae Vasilescu-Karpen photos

19) In 1910 Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic. 

 

 

Image result for Aurel Vlaicu photos

 

 

20) In 1910 Tache Brumărescu realizează maşina de tăiat stuf.

21) In 1910 Ştefan Procopiu descoperă efectul circular al discontinuităţilor de magnetism.

22) In 1910 dr.Gh. Marinescu descoperă un  tratament pentru  paralizia generală.

 

 

 

 

23) In 1910  savantul Henri Coandă reuşeşte primul zbor al unui avion cu reacţie (fabricaţie proprie).

 

 

In 1933 acesta descoperă aerodina lenticulară (farfuria zburătoare), în 1938 cercetează şi descrie  „efectul Coandă”, iar în 1938 produce discul volant. Henri Coandă (1886-1972) este cunoscut în lume datorită faptului că a reuşit primul zbor aeroactiv cu un avion construit integral de el şi propulsat de motoreactor, cât şi datorită efectului ce-i poarta numele, “efectul Coandă”.

Puţini sunt însă cei care ştiu de descoperirea sa epocală din domeniul nutriţiei: “apa vie”.

Aceasta este o apă cu un potenţial uriaş asupra sănătăţii umane, pe care savantul român a descoperit-o călătorind în cinci regiuni geografice ale lumii, unde oamenii trăiau peste 100 de ani: Tara Hunzilor din nordul Pakistanului, Vilcambamba din Ecuador, o vale muntoasă din Georgia, una din Peru şi alta din Mongolia.

Henri Coandă a ajuns la concluzia că aceşti oameni din zone atât de diferite ale globului şi cu o alimentaţie diferită trăiesc atât de mult, deoarece consumă apa provenită din gheţuri sau gheţari.

De aici a dezvoltat o întreagă teorie conform căreia fulgii de zăpada sunt vii, având un sistem circulator intern. Aici trebuie să ne amintim că savantul român este considerat părintele dinamicii fluidelor.

Convins că formula acestei ape putea fi recreată în laborator, el i-a încredinţat continuarea studiilor ştiinţifice asistentului său, americanul Patrick Flanagan care după 30 de ani de cercetări a creat două produse, numite “Active-H” şi “Crystal Energy”, două ingrediente ce asigură prelungirea substanţială a vieţii.

24) In 1910 dr.Ioan Cantacuzino produce aglutinarea unor microorganisme (“fenomenul Cantacuzino“).

 

 

Image result for Ioan Cantacuzino photos

 

 

 

25) In 1913-1916 Ioan Cantacuzino pune in practica o metoda  de vaccinare antiholerică (metoda Cantacuzino).

26) In 1916 D. Danielopolu ne descoperă acţiunea hipertensivă a digitalei.

27) In 1918  George „Gogu” Constantinescu întemeiază o nouă ştiinţă: Sonicitatea.

 

 

 

 Image result for George "Gogu" Constantinescu

28) In 1920 savantul Emil Racoviţă pune bazele Institutului de Speologie Cluj (primul din lume).

 

 

 

 

 

Emil Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868, Iaşi – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă).

A fost ales academician în 1920 şi a fost preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.

 

 

 

29) In 1920 inginerul roman  Gheorghe Botezatu  a calculat traiectoriile posibile Pământ – Lună, folosite la pregătirea programelor “Apollo”(al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Lună (ca un fenomen de sincronicitate Apollo a fost unul dintre Gemenii Divini…).

 

 

 

 

 

George de Bothezat (1883-1940), a fost un inginer  de origine dintr-o familie nobilă basarabeană,  cunoscut și pentru contribuțiile sale de pionierat din domeniul elicopterelor.

Si-a dobândit celebritatea în S.U.A, unde figurează ca inventator al unuia dintre primele elicoptere din lume. Este prima persoană care a susţinut o teză de doctorat cu un subiect din domeniul aviaţiei: “Studiu asupra stabilităţii aeroplanului”. La Muzeul Naţional al Aerului şi Spaţiului din Washington sunt expuse şi astăzi părţi din elicopterul său.

 

 

30) In 1921 Aurel Perşu realizează automobilul fără diferenţial, cu motor în spate (de forma “picăturii de apă”).

31) In 1921 Nicolae Paulescu descoperă insulina,dar pentru că era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting şi J.RJ. McLeod pentru această descoperire…

 

 

 

Nicolae Paulescu - inventor of insulin

Nicolae Constantin Paulescu (n.8 noiembrie  1869 –  d. 19 iulie 1931) a fost un om de știință român, medic și  profesor la Facultatea de Medicină din Bucuresti, care e a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas  numit mai târziu insulina. „Pancreina” brevetată de Paulescu în aprilie 1922 era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, purificat parțial .

În 1916 deja, Nicolae Paulescu a izolat substanța pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici și observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal.

După război, începând cu iulie 1921, a publicat patru articole în care își descria cercetările, ultimul dintre ele, cel mai detaliat, apărând la finele lui august 1921.

(Notă: Nicolae Paulescu este autorul celebrei şi prohibitei cărţi Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul şi Francmasoneria şi a fost apărătorul Căpitanului în procesul ”complotului studenţesc” din 1923).

 

 

32) In 1921 Ştefan Procopiu realizează depolarizarea luminii (fenomenul Procopiu).

33) In 1922 C. Levaditi şi Sazevac descoperă bismutul ca fiind agent terapeutic împotriva sifilisului.

34) In 1930 Elie Carafoli construieşte avionul cu aripă joasă.

 

35) În 1952 Dr. Ana Aslan descoperă medicamentul Gerovital H3 destinat incetinirii imbătrânirii.

 

 

 

Ana Aslan

 

 

36) Vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburătoare testate de americani în 1961, dar, deşi americanii au fost creditaţi ca autori ai invenţiei, adevăratul inventator este Justin Capră care, în 1958 a proiectat, realizat şi zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost îmbunătăţit şi este folosit (cu o autonomie de 30- 40 minute) pentru salvarea rapidă de pe platformele marine şi pentru supravegherea zonelor forestiere.

 

 

 

Justin Capră este un inventator celebru al României, din păcate mereu tratat cu indiferenţă (chiar ostilitate) de autorităţile statului, condiţii în care nu e de mirare că unele din invenţiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur şi simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor.

După 7 ani în care “semidocţii savanţi” l-au tratat cu dispreţ pentru că era doar tehnician şi nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin şi Robert Cunings au preluat invenţia din România şi au lansat-o în fabricaţia de serie… În 1958 acelaşi Justin Capră a realizat prima variantă a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pământ la… Ambasada SUA din Bucureşti.

Rezultatul: invenţia a fost şi aceasta furată şi brevetată în 1962 de Wendell Moore (“specializat” deja!), iar inventatorul a fost arestat de Securitate pentru că… ar fi dorit să fugă din ţară cu aparatul său! Justin Capră mai este şi realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consumă … 0,5 litri /100 km, şi al unei motorete unice în lume ce funcţionează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încărcare).

 

37) Un crater de pe lună poartă numele lui… .Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul român a demonstrat că axa mare a elipsei pe care se deplasează Pământul în jurul soarelui este de o mărime variabilă, creând premisele de bază ale astrofizicii moderne.

 

 

 

 

 

 

38) Temerara aviatoare română Smaranda Brăescu s-a născut în 1897, în zodia recordurilor. Primul record pe care l-a doborât a fost cel mondial feminin stabilit în America, 5384 metri (2 oct. 1931). Românca a sărit cu paraşuta de la 6000 de metri, stabilind un nou record mondial feminin.

Pentru aceasta realizare a fost răsplătită cu Ordinul Virtutea Aeronautica, clasa Crucea de Aur.

La 19 mai 1932, în America, Sacramento, Smaranda a doborât recordul mondial absolut, sărind de la 7200 metri înălţime. Recordul va fi doborât cu greu, abia peste 20 de ani, de un alt român, Traian Demetrescu-Popa, în 1951. Smaranda a devenit prima europeană care a obţinut un brevet de pilot in S.U.A. În 1933 a fost primită de ministrul italian al aviaţiei, mareşalul Italo Ballo. Apoi a mers la Roma, fiind invitată de către Papă.

Şi-a cumpărat un avion pe care l-a botezat “Aurel Vlaicu”, iar la 19 mai 1936 a reuşit în premieră mondială traversarea Mării Mediterane.

 

Image result for smaranda braescu

Anul 1942 o găseşte pe Smaranda încadrată în Escadrila Albă, alături de alte aviatoare de renume precum Nadia Russo, Virginica Diţescu, Eliza Vulcu şi Mariana Drăgescu.

Românca spunea: “Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie”. Smaranda a slujit României pe front dând dovada de curaj şi dragoste de ţară. După terminarea războiului a început prigoana comunismului.

Tot cei ce erau eroi ai neamului sau idoli ai românilor, atunci ca şi acum, trebuiau distruşi. Smaranda a început să fie hărţuită, vânată, mai ales că intrase în organizaţia “Sumanele negre”, inamic declarat al sistemului comunist. In scurt timp s-a îmbolnăvit şi a murit (la 2 febr. 1948).

Vorbele ei însă ne vor rămâne în memorie: “N-am bătut recordul nici pentru glorie, nici pentru premii. Puteam să realizez acelaşi record în Apus sau în America, unde o asemenea realizare constituia evenimentul zilei. Dar am preferat să realizez evenimentul aici pentru numele nostru românesc.”

39) Un alt pilot român de renume  a fost Jean Calcianu, dobrogeanul care s-a dedicat dezvoltării tehnologice a maşinilor de curse.

Image result for Jean Calcianu

Născut în 1893, acesta a devenit celebru după ce a fost tehnician pentru Bugatti, companie care l-a lansat în lumea mare a raliurilor. Dubonnet i-a dăruit una dintre maşini, modelul 37. Reuşind să îmbunătăţească performanţele maşinii, Calcianu a realizat un record de viteză de 173,6km/h, ceea ce i-a atras atenţia lui Ettore Bugatti care l-a angajat ca preparator.

După şase ani s-a întors în România cu trei bolizi Bugatti, câştigând cu unul dintre aceştia Marele Premiu al Poloniei de la Lvov.In 1934 a organizat “GP-ul Braşovului”, prima competiţie de acest gen din România, iar în 1939 a câştigat la Belgrad cursa desfăşurată în încheierea ultimului GP desfăşurat înainte de cel de-al doilea război mondial.

40) La raliuri, Petre Cristea a dovedit ca este cel mai bun din toate timpurile. În 1936 a câştigat raliul de la Monte Carlo la bordul unui Ford. A fost prima victorie din istoria renumitului constructor american în această competiţie.

Un an mai târziu, la bordul unui BMW 328, a participat la Marile Premii ale Portugaliei şi Austriei, câştigând la categoria “Sport”, primul, respectiv al doilea loc.

În 1939, la Nurburgring, a câştigat primul loc chiar sub ochii înmărmuriţi ai lui Adolf Hitler, stabilind un record de viteză, de 115 km/h,care a fost doborât abia în 1953.In 1939, în Franţa, a câştigat Marele Premiu de la La Turbie şi în Finlanda a obţinut locul secund. Cristea a trecut în veşnicie la 6 iunie 1995, când a părăsit aceasta lume, lăsând în urmă un palmares internaţional inegalabil.

 

***Semnalăm şi existenţa unor personalităţi, adevăratele “vârfuri de talie universală” apărute dintre minorităţile din România, în toate domeniile (un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat “părintele navigaţiei spaţiale” şi, de asemenea, prof. lui Werner von Braun, şeful programului rachetelor americane “Saturn”).

 

***O altă idee propagată puternic în societatea românească de astăzi este că toate aceste prilejuri de mândrie naţională ţin doar de domeniul trecutului, că România de astăzi ar fi… o “ţară bolnavă”, fără civilizaţie, fără personalităţi marcante.

Pentru a contracara astfel de teorii menite să-i ţină pe români “la locul lor” (depărtându-i, în acelaşi timp, de tradiţia şi sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc atotputernicia lumii, vom oferi şi o serie de realizări ale geniului românesc ale ultimilor ani:

1) Dr. fizician Eugen Pavel, de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, a realizat un CD-ROM (din sticlă) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obişnuit.

Pe 5 astfel de CD-uri ar putea fi stocată întreaga Bibliotecă a Academiei Române, iar informaţiile ar putea rezista…5.000 de ani!!!

În nov. 1999 invenţia sa a fost premiată cu medalia de aur la Salonul Mondial al Invenţiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreşte cu orice preţ producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârşit formalităţile…

2) Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premieră mondială, un aparat care purifică aerul în spaţiile de locuit: distruge bacteriile din aer, reţine praful şi fumul de ţigară, atmosfera devenind “ca în salină sau pe litoralul marin”.

Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…

3) Petrică Ionescu este cel mai important regizor de operă după Zefirelli (afirmaţie făcută de George Astaloş, în ian. 2001).

4) România a câştigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de mulţi drept cel mai inteligent joc de cărţi) pe Internet, în 16.11.2000 (107-75 cu SUA în finală).

5) La salonul invenţiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s-a clasat pe locul I în privinţa numărului de premii obţinute şi pe locul II (după Rusia) ca număr de invenţii prezentate. Adică a luat premii pentru toate cele 62 de invenţii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III) !!

Delegaţia română s-a mai întors de la Geneva şi cu 4 premii speciale din partea delegaţiilor altor ţări, un premiu de creativitate (pentru Ionuţ Moraru – invenţia “Biomer”; simplă coincidenţă de nume cu mine), Medalia expoziţiei şi Diploma salonului pentru contribuţia excepţională în promovarea invenţiilor.

 

6) Prof. Ştefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universităţii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasă şi în Consiliul Director al prestigioasei instituţii britanice. In plus, medicul român a primit şi medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numită şi în conducerea acestei unităţi. Posesoare a două certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, şefa Clinicii de Neurologie din Cluj-Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral.

7 ) Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan şi director al institutului cu acelaşi nume, a avut o serie de pacienţi celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F. Kennedy, Charles de Gaulle, preşedinţii Suharto şi Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), prinţul Agacan (cu soţia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy etc.

8) La Olimpiada internaţională de matematică de la Washington(iulie 2001), elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz. Ei sunt din Galaţi, Arad, Vâlcea şi Constanţa.Participarea la olimpiade internaţionale de matematică şi fizică: 500 de elevi din 83 de ţări…Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galaţi) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internaţionale şi Balcaniadă… Fireşte, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…

19) Ştefan Cosmin Bucă, Maria Popa şi Mihai Ivănescu au fost nominalizaţi, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de către instituţii din SUA!

Primul este student la Economie, ceilalţi participă la programe în colaborare cu NASA.

10) România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenţă: de exemplu, la “Microsoft”, a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA mulţi dintre specialiştii de prim rang sunt tot români…

11) Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite săli de gimnastică din SUA (Manhattan – New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clienţii săi numărându-se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, ş.a. Celebrele casete video-lecţii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreună cu antrenorul său, Radu Teodorescu, care doreşte să înfiinţeze în România primul institut din lume de pregătire a profesorilor de educaţie fizică în fitness pentru adulţi…

12) Nicolae Bălaşa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteşte mental mai rapid decât calculatorul (înmulţiri, împărţiri, ecuaţii de gradul II, radicali de ordinul III şi IV)! Fost inginer la Uzina Mecanică Filiaşi, din 1994 Nicolae Bălaşa este actualmente şomer…

13) Ion Scripcaru,strungar şi lăcătuş mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu găseşte de 4 ani, 15.000 USD pentru a-şi realiza invenţia epocală: motorul care nu consumă nimic!

Acesta ar trebui să funcţioneze pe baza gravitaţiei, fiind în fapt “instalaţie mecanică amplificatoare de putere, capabilă să transforme forţa statică gravitaţională în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el.

Numai că OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci)a refuzat să-i breveteze invenţia pe baza schiţelor în lipsa unei machete funcţionale.

Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi Petre Roman l-au tratat cu indiferenţă (1997), iar sponsorii nu s-au înghesuit (ca şi statul) să-i asigure cei 15.000 USD necesari pentru realizarea machetei…

14) Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reuşit teleportarea unei particule.

O aplicaţie a acestei invenţii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceauşescu, Sandu Popescu a reuşit “performanţa” de a fi şomer în România…

15) Ioan Davidoni (52 de ani), un bănăţean sărac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogăţie: inteligenţa şi inventivitatea.

Angajat al fabricii de sticlă din Tomeşti (Timiş), pentru care a realizat, în câţiva ani, 45 de invenţii şi inovaţii, el a fost disponibilizat când a îndrăznit să-şi ceară drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adică… de 4 ori greutatea sa în aur!).

 

 

 

 

A fost apoi reangajat ca muncitor… “din milă”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat două invenţii de excepţie: un recuperator de peliculă de ţiţei şi pantofi magnetici anti-stress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani…

Prima invenţie valorează miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat-o inutil la OSIM, pentru că atât chinezii cât şi americanii i-au furat şi folosit invenţia cu un profit imens(de exemplu, în SUA s-au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari)…

În acest timp, statul român ignoră în continuare o invenţie, într-adevăr de miliarde, ca atâtea alte invenţii româneşti “pierdute” în străinătate …

 

16) În 1991 Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe o invenţie a sa mai veche, care nu s-a  concretizat nici până acum.

Între timp însă, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului ing. rus Gagarin, cu aplicaţii militare malefice…

Carol Przybilla a mai realizat şi alte invenţii deosebite: turbină cu combustie internă (1958, vândută de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fără bielă (invenţie vândută Japoniei şi folosită în celebrele motociclete japoneze), armă defensivă antitanc (anii “90).

 

17) Mihai Ruşeţel a inventat motorul cu apă! “Cazul Ruşeţel”, este elocvent pentru geniul românesc dar şi pentru “talentul” cu care ne risipim forţele şi putem să ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 şi a fost brevetat abia în …ianuarie 2001.

Până atunci, Securitatea l-a şicanat pentru refuzul de a cesiona invenţia statului, iar în febr. 1990, precaut, el a refuzat angajarea pe post de consilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea invenţiei…

Motorul său se bazează, ca principiu de funcţionare, pe “cazanul Traian Vuia”, invenţie folosită încă la locomotivele Diesel electrice pentru încălzirea vagoanelor.

Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre şi navale, în locul turbinelor din termocentrale şi chiar al centralelor termoelectrice.

În lume mai există două brevete în domeniu (Japonia şi SUA), dar acestea nu depăşesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid.

“Motorul Ruşeţel” foloseşte drept combustibil doar apa, şi are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie iniţială fiind o banală baterie de maşină.

Datele tehnice preconizate de a patra sa machetă (10 litri / 100 km consum de apă, 70 km/h viteza maximă) pot fi îmbunătăţite la realizarea prototipului: un motor cu apă montat pe o Dacie 1310.

Directorul general al Uzinelor Dacia de la aceea vreme, ing. Constantin Stroe, care cunoaşte acest proiect chiar din 1980 a declarat, încântat. “Reuşita ar fi un miracol, şi cred că în asemenea caz ar trebui să se inventeze pentru acest om Premiul Super-Nobel”.

18) La Salonul de Inventică de la Geneva din 2005, România a luat mai mult de o treime din medalii.

19) In momentul de faţă o tânără pictoriţă română este considerată de critici de artă din toata lumea un al doilea Picasso.

Tânăra Alexandra Nechita a expus inca de la 12 ani prin toata lumea şi acum s-a stabilit la Hollywood.

 

 

 

Multe dintre operele româncei au fost cumparate de vedete internationale precum Celine Dion, Woopi Goldberg, Charlize Theron, Calvin Klein, Oprah sau  Larry King.

20) Capul giganticei statui a lui Iisus din Rio de Janeiro a fost executat de către arhitectul român Gheorghe Leonida.

 

 

 

 

Image result for sculptorul român Gheorghe Leonida photos

 

Compozitorul român bucovinean Ciprian Porumbescu (n.1853 –  d.1883),a scris muzica imnului “Pe-al nostru steag ”, piesă ce a devenit imnul naţional al Albaniei.

 

 

  

 

Nicolae Teslea (1856-1943), cunoscut sub numele de Nikola Tesla este de fapt un istro-român devenit cetăţean american. Numele iniţial de familie a fost Drăghici, însă acesta a fost înlocuit prin porecla de Teslea, după meseria de dulgheri teslari, transmisă în familie.

 

 

 

 

 

Ascensiunea lui va începe odată cu terminarea cursurilor de inginerie de la Politehnica din Graz, când va inaugura seria descoperirilor sale. A lucrat apoi la Budapesta şi Paris, trecând în cele din urmă Oceanul, în America. Aici se angajează la compania lui Edison, dar după ce-i perfecţionează acestuia generatoarele electrice va demisiona din cauza unor neînţelegeri financiare.

Ideile sale despre curentul alternativ au prins viaţă datorita unui investitor, astfel că la Târgul Internaţional de la Chicago, în 1893, sute de lumini s-au aprins în faţa a 27 de milioane de vizitatori. În 1898 a demonstrat public dirijarea prin radio a unui vas fără echipaj.

Nicolae Teslea este inventatorul primului sistem de comunicaţie wireless, lui datorându-i şi primii roboţi, prima telecomandă şi ideea de vehicul cu decolare verticală.

Tot el este descoperitorul câmpului magnetic învârtitor, al frecvenţei de rezonanţă a pământului şi inventatorul sistemului bifazat electric alternativ, al primelor motoare asincrone bifazate, al transformatorului electric de înaltă frecvenţă, al bobinei lui Teslea, al primului neon, al primelor fotografii cu raze X. A realizat primul cutremur artificial, prima hidrocentrala şi primul brevet pentru aplicaţii radio.

Cu toate acestea, Oficiul american pentru patente l-a indicat pe Marconi drept inventator al radioului, datorită puternicei susţineri a acestuia de către oligarhia financiar-bancară. La un moment dat Teslea a fost acuzat de nebunie, întocmai ca în cazul lui Eminescu. După cercetările sale în domeniul fisiunii nucleare, Teslea descoperă o nouă “rază mortală”, dar moare în 1943, în plin război mondial, când cercetările lui puteau schimba soarta războiului.

Moartea sa rămâne extrem de controversată. Foarte probabil Einstein, care a beneficiat de arhiva lui Teslea după ce l-a vizitat în 1933, a definitivat realizarea bombei atomice datorită cercetărilor acestui mare savant istro-român al lumii: Nicolae Teslea.

 

Inginerul Gheorghe Ionescu Siseşti (1885-1967) s-a născut în com. Siseşti din jud. Mehedinţi, de unde i se trage şi numele.

 

 

 

A înfiinţat Institutul de Cercetări Agronomice din România, fiind recunoscut ca fondator al ştiinţei experimentale agricole româneşti. Incontestabil, a fost conducătorul şcolii româneşti de agricultură.Printre multe alte realizări, a creat noi plante de cultură prin metode originale de încrucişare.

 

Haricleea Darclee (1860-1939) a cucerit toate marile scene ale lumii cu vocea ei inegalabilă, fiind supranumită “vocea începutului de secol”.

A fost prima “Tosca” a lui Giacomo Puccini şi prima “Iris” a lui Mascagni.

 

 

Hariclea Darclee

 

 

Se spune că Puccini a plăcut-o aşa de mult, încât a scris “Tosca” anume pentru ea. Cert este că mulţi compozitori verişti (adică ce s-au inspirat din realitate), au creat personaje de operă special pentru ea. Peste tot unde şi-a făcut apariţia publicul a ascultat-o vrăjit, ca în transă.

 

Rodrig Goliescu (1882-1942) face parte din marea familie a inventatorilor români din domeniul aeronauticii.

El a inventat primul aparat de zbor cu fuselaj tubular, considerat precursorul avioanelor cu zbor vertical. Şi-a brevetat avioplanul pe care l-a şi construit în mărime naturală.

În acelaşi an a reuşit să zboare pe aeroportul Juvissy, de lângă Paris.

 

 

Ion Delu (1904-1982) s-a născut în com. Vadastria, jud. Corabia. El este inventatorul unui instrument muzical cu corzi şi arcuş, ce are un timbru intermediar între sunetele emise de vioară şi cele emise de violă. Acest instrument poartă numele de violenă.

Familia viodelor (viodina, viodena, vioda, viobassa şi viograva), cu o întindere de aprox. 80 de sunete, accesibilă atât interpreţilor amatori cât şi celor profesionişti, este tot o creaţie de a sa. Instrumentele construite de Ion Delu se află în momentul de faţă în nenumărate ţări ale lumii, în special în cele nordice.

 

 

Gheorghe Cartianu (1907-1982) a fost unul dintre creatorii şcolii româneşti de radiocomunicaţii, asistând la apariţia şi aplicarea celor mai importante invenţii în domeniul electronicii.

În anul 1949, a realizat după o concepţie proprie, prima legătură din România prin radiorelee. Aceasta se realiza între studiourile din Bucureşti şi staţia de emisie Tâncăbeşti, localitate cunoscută mai mult până atunci prin faptul ca aici fusese asasinat Corneliu Zelea Codreanu.Din Tâncăbeşti va efectua emisiuni şi recepţii de radiodifuziune pe unde ultrascurte, efectuând astfel primele experimente de radiodifuziune HIFI (High Fidelity) din România.

 

Constantin C. Iliescu (1892-1978), academician, înfiinţează în Bucureşti primul centru de asistenţă a cardiacilor din lume (ASCAR), servind ca model pentru realizarea unor instituţii similare şi în alte ţări.

Acest centru era conceput ca o instituţie destinată profilaxiei cardiopatiilor, asistenţei şi dispensarizării bolnavilor de inimă, precum şi învăţământului de cardiologie. De asemenea Constantin C. Iliescu a fost unul dintre fondatorii cardiologiei din România, ca specialitate medicală independentă.

Johnny Weismuller(1904-1984), român de origine germană, stabilit în Statele Unite, a fost primul personaj “Tarzan” al filmului sonor, fiind considerat frumosul anilor ’40.  Nu mulţi sunt cei care ştiu că el a fost cel mai mare înotător al tuturor timpurilor, stabilind 51 de recorduri mondiale la concursurile de nataţie din acea vreme.

 

Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973) este prima femeie inginer din lume, inventatoare a unor metode originale de analiză chimică şi a unor procedee de preparare a minereurilor. Din cauza prejudecăţilor vremii, nu a fost admisă ca studentă la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele.

 

 

 

 

 

 

 

 

Fire tenace, după ce a înfruntat toate piedicile, în anul 1909 s-a înscris la Academia Regală Tehnică de la Berlin, devenind prima studentă a acestei şcoli, iar la terminarea ei, prima femeie inginer din lume.Elvira Popescu (1894-1993) a pus bazele Teatrului Mic din România şi nu numai. La 25 de ani era deja directorul teatrului Excelsior, ulterior stabilindu-se în Franţa, unde a avut o activitate prodigioasă.

Deşi francezii au adoptat-o imediat, ea spunea ca teatrul nu-l simte decât româneşte: “Sentimentele mele de bucurie, de tristeţe, nu vorbesc decât româneşte. Niciodată sentimentele mele nu s-au schimbat. Am rămas aceeaşi româncă.”Dumitru Daponte (1894- 1965) a construit în premieră mondială aparatul de filmat pentru filmul stereoscopic, deschizând astfel calea proiecţiei cinematografice în relief.

 Este vorba despre camera cu două obiective, la 6 cm distanţă, în vederea acomodării ochilor la variaţiile de câmp vizual, şi un mecanism de stabilire a distanţei dintre obiectiv şi subiect.

Aparatul a fost brevetat în Anglia, în anul 1923, iar în 1931, tot în această ţară, Daponte a brevetat mai multe invenţii în cinematografia color.

 

 

Sofia Ionescu s-a născut în 1920 şi este prima femeie neurochirurg din lume. Prima operaţie pe creier a realizat-o la vârsta de 23 de ani, efectuând o intervenţie chirurgicală complicată de care profesorii din vremea respectivă s-au ferit. Au urmat alte mii de operaţii pe coloană şi pe creier, salvând nenumărate vieţi.

Sofia Ionescu a învăţat să opereze chiar de la celebrul profesor român Bagdasar.

Timp de 47 de ani şi-a dedicat viata bolnavilor şi lucrărilor ştiinţifice, împărţindu-se între spital, birou, policlinica cu plată şi familie.

Ea spunea: “cea mai mare fericire a vieţii mele era rezultatul operaţiei”. Distinsa doamnă doctor Sofia Ionescu trăieşte şi astăzi, la 96 de ani, având o pensie de mizerie.

Spre ruşinea statului român, ea supravieţuieşte doar datorită vânzării tablourilor valoroase şi a lucrurilor vechi pe care le are moştenire de familie.

 

Gheorghe Cârţan (1849-1911) cunoscut românilor ca Badea Cârţan, s-a născut în satul Oprea din Ţinutul Făgăraşului. Cioban fiind, a plecat în Bărăgan, la stâna lui Ion Cotigă, unde a învăţat să scrie şi să citească, învăţând despre strămoşii săi, despre daci şi romani, despre moartea regelui Decebal şi despre columna lui Traian.

 

 

Image result for Gheorghe Cârţan photos

 

 

 

După ce a plecat voluntar în Războiul pentru Independenţă,i-a încolţit un gând în minte: acela că împăratul de la Viena va înţelege plângerea lui şi-i va împlini dorinţa ca românii să fie împreună. După ce doi ani a aşteptat să ajungă la împărat, Badea Cârţan a mai dormit câteva nopţi în temniţele vieneze.

Destinul său a fost schimbat de “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui Nicolae Bălcescu, căci, după ce a citit-o, a plecat la Bucureşti să vadă statuia voievodului.

Aici l-a găsit slujitorul prof. Alexandrescu Urechia, care l-a găzduit şi l-a dus prin toate muzeele Bucureştiului. Acesta este momentul când ciobanul Gheorghe Cârţan devine Badea Cârţan şi ajunge la Liga Culturală, devenind personaj principal în presa vremii.

Nu după mult timp îi spune lui Urechia că vrea să plece la Roma, ceea ce şi face, luând cu el şi un săculeţ de pământ din satul Cârţişoara.

După 45 de zile a ajuns, s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoria de pe el, apoi a vărsat la picioarele Columnei săculeţul cu pământ ce-l adusese de acasă, s-a învelit în cojoc şi, rupt de oboseală, a adormit. Ziarele de a doua zi titrau mare: “Un dac a coborât de pe Columnă“. Duiliu Zamfirescu, aflat la Roma, l-a introdus marilor personalităţi ale vremii.

De acum Badea Cârţan devenise “om politic”. Întors acasă a început să cumpere cărţi pe cont propriu şi să le răspândească în comuna sa natală. Câteva dintre aceste cărţi se mai află încă la Muzeul “Badea Cârţan” din Cârţişoara.

A murit în anul 1911, fiind înmormântat la Sinaia.

 

Elisabeta Rizea este un simbol al luptei anticomuniste din România care a vrut să trăiască şi să moară in libertate.

 

 

 

Deşi a fost o femeie simplă, fără nici un aport la dezvoltarea ştiinţei sau cercetării româneşti, totuşi ne-am gândit că merită cu prisosinţă să fie pusă în panoplia românilor valoroşi “uitaţi” sau necunoscuţi. Elisabeta Rizea a fost torturată cu sălbăticie în temniţele comuniste, atârnată cu părul de un cârlig şi bătută până la pierderea cunoştinţei.

Cu toate acestea nu a trădat niciodată grupul Arsenescu – Arnăuţoiu al luptătorilor din munţi, grup cu care avea legătură şi pe care îl sprijinea.

A fost eliberată din închisoare în anul 1964, dar despre ea nu s-a auzit decât după 1990.

 

Gheorghe Zamfir, artistul de geniu contemporan cu noi,ce a reuşit să scoată sunete mistice, profund româneşti, din instrumentul nostru naţional, naiul.

 

 

 

Image result for Gheorghe Zamfir, photos

 

 

 

În anii 1970 a cucerit lumea, susţinând zeci de concerte cu biletele total epuizate şi casele închise. Gheorghe Zamfir a revoluţionat arta sunetului, făcând să se nască inedita apropiere dintre nai şi orgă. A compus prima simfonie pentru nai existentă în lume, a fost invitat la cele mai mari case, i-a cântat Papei Ioan Paul al II-lea în deschiderea procesiunii de la Vatican, a avut concerte în Israel.

Actualmente a fost catalogat “antisemit” şi pus bine “într-un insectar” cu această etichetă (cu care te duci şi în mormânt, dacă ţi s-a pus).

A avut îndrăzneala să deschidă gura şi să spună câteva vorbe ce i-au supărat pe “iluminaţi”.

De atunci şi-a semnat moartea socială, dispărând complet de pe firmamentul presei româneşti sau al televiziunilor.

La Universitate a cerut o sală ca să-şi poată face catedra de nai, dar a primit o mansardă plină de igrasie.

Pe baza căror merite? Cu toate acestea, Gheorghe Zamfir nu s-a lăsat doborât şi, la începutul anului 2006, a realizat la Toronto premiera mondială absolută a “Anotimpurilor” de Vivaldi, cu solo nai în locul viorii.

Nici un alt naist nu a avut curajul şi profesionalismul să atace această partitură. şi asta ne spune multe despre cine este de fapt Regele naiului românesc la ora actuală.

De fapt, ca să fim corecţi, vorbim despre Regele mondial al naiului românesc.

Ionuţ Moraru

Lista marilor români cu care ne mândrim este evident, mult mai lunga….

 

Image result for copii româniImage result for copii cu steagul tricolor roman

 

 

 

 

21/02/2013 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , | 10 comentarii

%d blogeri au apreciat: