CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 22 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 22 ianuarie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1821: S-a născut  Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic român din Banat, membru fondator al Academiei Române (d.3 februarie 1907, la Budapesta).

Imagini pentru Vicenţiu Babeş,photos

1828: S-a născut Dora D’Istria, ducesa Helena Koltsova-Massalskaya, scriitoare romano-albaneza; (d.17.11.1888).

Numele sau de naștere  era  Elena Ghika . A fost fiica marelui ban Mihai Ghika și nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghika, cel dintâi domn pamântean al Țării Românesti, după un secol de domnii fanariote.

A fost prima femeie care a escaladat muntele Mont Blanc, la 1 iunie 1860.

1862: Se formează  primul  guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu.

 

Barbu Catargiu, Prim-ministrul Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807.

La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei, stat care avea in componenta regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova.

La început, a cuprins și sudul Basarabiei (judetele  Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord.

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei.

La 8 iunie 1862, Barbu Catargiu a fost  asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti.

Această „crimă politică perfectă”, a stîrnit un scandal imens în epocă, prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre.

1869: S-a nascut la Peristerion, în Grecia, Demostene Russo , istoric și filolog român, specialist în bizantinologie, fost profesor de cultură bizantină la Universitatea din București și membru al Academiei Române.( d. 5 octombrie 1938, București).

1879: S-a nascut Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; (d.08.01.1940).

Autor (singur sau în colaborare) al unor excelente manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (m. 1940)

1885: S-a născut la București, matematicianul, astronomul şi seismologul român Gheorghe Demetrescu; (d. 15 iulie 1969, Bucuresti).

 În 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia) ; (m. 1969).

 A fost director al Observatorului Astronomic din București (1943 – 1963), membru titular al Academiei Române din 1955, membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 3 iunie 1941.

De asemenea, a fost membru al Uniunii Astronomice Internaționale și al Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică.

1907: S-a născut Valeria Sadoveanu, scriitoare română, soția lui Mihail Sadoveanu (d.28 iulie 1985).

IUBIRI CELEBRE Mihail Sadoveanu, căsătorie cu o femeie cu 40 de ani mai tânără: „Iartă-mă că-mi ești prea dragă“ GALERIE FOTO

Sadoveanu s-a îndragostit  de Valeria Mitru, cu 40 de ani mai tânară decât el,  care îi  era secretară. pe vremea când era director al ziarului „Adevarul“.

S-au căsătorit in 1941, iar Valeria i-a rămas alături marelui scriitor până în ultimele zile de viață.

 

1921: S-a născut Camelia Dascalescu, compozitoare  şi profesoară de canto; (m. 2016).

1922: A murit Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist român (n.29.01.1854).

A construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900).

1930: Se semneaza  la Haga, Tratatul  judiciar de arbitraj și de conciliatiune româno-polonez.

1934: Întrunirea la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înțelegeri, la care se discuta problema restabilirii relațiilor diplomatice a României cu URSS.

1936: S-a născut George Motoi, actor român de teatru şi film, regizor de teatru, director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila (“Chira Chiralina”, “Terente-regele bălţilor”).

1952: Ia fiinţă Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie “Dr. Ana Aslan”. Primul Institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. „Ana Aslan” are anual, 4.000 de pacienti.

A devenit Institut Naţional în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”.


 Efectele terapiei Aslan asupra imbatrânirii au convins inca de la inceput, aducând institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii.

Renumele produselor „Aslan” a trecut si Oceanul, presedintele american John Kennedy recurgând  pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu.

1966:  S-a născut Ecaterina Szabo, antrenoare si  gimnastă română de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competitională, multiplă medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles, SUA).

1999:  A cincea mineriada – Asa numita ”Pace de la Cozia”. Incep negocierile dintre comisia condusa de premierul Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma.

La ora 18,30, negocierile s-au incheiat, primul-ministru declarand: “Nici o parte nu a caștigat, in schimb a caștigat țara”.

În urma „Acordului de la Cozia”, semnat între Guvernul României şi reprezentanţi ai minerilor marşul celor 10.000 de mineri din Valea Jiului spre Capitală era oprit,

Minerii se puseseră în mișcare  spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă. Ei au reuşit să străpungă barajele şi dispozitivele forţelor de ordine, instalate la Lainici, Târgu Jiu şi Costeşti, neputând fi opriţi din drumul lor.

1999: A fost semnata, la București, Convenția dintre guvernul roman și cel bulgar, privind recunoașterea reciproca a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de invațamant și a titlurilor știintifice din cele doua state.

2001: A murit, la Paris, editorul Constantin Tacu (Tacou), nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost în ultimele decenii conducătorul renumitei Editurii Herne, unde au apărut de-a lungul timpului celebrele Cahiers de l’Herne, dedicate unor mari nume sau teme ale culturii europene (Heidegger, Eliade, Jung, Schopenhauer, Borges, Yeats, Malraux, Rimbaud, Musil etc).

Constantin Tacou (stanga), împreuna cu Emil Cioran

De origine aromâna (n.28.01.1921, Livezi, Grecia), Constantin Tacu a fost un editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade, al căror prieten a fost .

În 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române.

2004: A murit Erwin M. Friedlander, fizician american de origine română, membru de onoare al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică în anul 1985; (n.29.05.1925).

2008: A decedat la Bucuresti  compozitorul român Ștefan Niculescu.

 

Nascut la 31 iulie 1927, la Moreni,in  jud. Dâmbovița , a fost un compozitor, muzicolog și profesor universitar  a carui creație se înscrie în zona muzicii culte contemporane și acoperă numeroase genuri muzicale.

A  fost preocupat de folclorul muzical al Extremului Orient, de heterofonie și de muzica electronică. Timp de mulți ani, a predat compoziția la Conservatorul din București.

A fost membru titular al Academiei Române și doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Cluj. A obținut Premiul Herder (1994), premiul pentru muzicologie al Academiei Franceze (1972) și numeroase alte distincții. Niculescu a fost membru al U.C.M.R. și al S.A.C.E.M. (Paris).

2012: A murit Tudor Mărăscu, regizor român de teatru și film; (n. 1940).

A fost profesor universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, fiind distins la 10 decembrie 2004 cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor, „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România

2013: A decedat multipla campioana romana de sah Margareta Teodorescu ; (n. 13 aprilie 1932).

 Margareta Teodorescu, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională, s-a ăscut la 13 aprilie 1932.

A reuşit să castige  în 1949, la vârsta de 17 ani, medalia de bronz la primul campionat naţional feminin postbelic si pe plan naţional a obţinut, în perioada 1949-1978, opt medalii de bronz, opt medalii de argint şi patru titluri de campioană a României în anii 1959, 1968, 1969 şi 1974.

Cele mai importante performanţe de plan internaţional au fost cele două medalii de argint la Olimpiadel de şah pe echipe.

În 1957, la Emmen, în Olanda, Margareta Teodorescu, făcând echipă cu Maria Albuleţ, a adus prima medalie olimpică, de argint, pentru România, la prima ediţie a Olimpiadelor feminine, clasându-se la egalitate de puncte cu echipa Uniunii Sovietice.

 

 CITITI SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/01/21/ziua-de-21-ianuarie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

 

Reclame

22/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 21 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 1648:  La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Ștefan.

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan), a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656 și un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad”(azi Alba Iulia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iată ce scria Simion Ștefan în Predoslovie (prefață), adresandu-se cititorilor romani:

Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”.

A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea.

Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie

 

 

 

 

1805: S-a născut în localitatea Rod, învățatul român Aaron Florian.  

A fost un istoric, profesor și publicist, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene. Studiile gimnaziale le-a făcut la Blaj și cele universitare la Budapesta.

Solicitat de Dinicu Golescu, începe să predea din 1830 la școala acestuia din Golești. A fost profesor la Școala Centrală din Craiova, iar în perioada 1832-1847 a predat limba latină la Colegiul Sfântul Sava din București, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu. A fost profesor și la Universitatea din București.

Precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre cărturarii care au făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism.

A fost un propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, membru al Societății Filantropice și participant la Revoluțiile de la 1848 din Țara Românească și Transilvania. A ocupat funcții înalte în administrația școlilor din România.

A cola­bo­rat la publicațiile Foaie pentru minte, inimă și literatură și Telegraful român și a întemeiat, în 1837 împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc- România.

A fost printre pri­mii care a subliniat necesitatea cunoașterii istoriei naționale, în lucrarea sa Idee re­pede de istoria Prințipatului Țării Românești, 3 volume.

 

 

 

 

 

A conceput prima periodizare a istoriei şi a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor); (d.12 iulie 1887,București, România).

 

 

1821: S-a născut Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic, deputat al românilor din Banat în Parlamentul din Budapesta şi membru fondator al Academiei Române din 1866; (d.22.01.1907).

A fost tatăl savantului Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume.

 

 

 

Luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni a fost fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani.

 

 

1852: S-a născut Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, luptător de seamă pentru Marea Unire de la 1918 .

 

 

 

 

1871 (21.I / 2.II ) : S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, personalitate politică ce s-a implicat activ în acţiunile de întemeiere a statului naţional unitar român (1918), (m. 1938, la Cernăuţi, azi în Ucraina).

 

 

 

 

1885: S-a născut la Bucuresti, geograful român George Vâlsan.

 

 

 

George Vâlsan ( d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța),  a fost un geograf și etnograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris.

A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească.

S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc.

 

 

1898: S-a născut la Ruginoasa, în județul Iași , Gheorghe I. Bratianu istoric, om politic, membru al Academiei Române, fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru.

 

 

 

 

A fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi si la Universitatea Bucuresti, membru titular al Academiei Romane , director al Institutului de Istorie Universală din Iași  și apoi al Institutului de Istorie Universală “Nicolae Iorga” din Bucuresti.

In 1924, devine profesor universitar la catedra de istorie universală a Universității din Iași, iar din 1940, a Universității din București.

În 1942, este ales membru titular al Academiei Române. Între 1935 și 1947 îndeplinește funcția de director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935 – 1940) și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din București (1941 – 1947).

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului Național Liberal, pe care o înființase.

La 9 iunie 1948  odată cu reorganizarea Academiei Romane de catre comunisti, – care ia acum numele de Academia R.P.R. – i se retrage calitatea de academician  impreuna cu alte 97 de personalități științifice și culturale românești.

În noaptea de 7/8 mai 1950, este arestat de organele securitatii comuniste  și întemnițat la inchisoarea Sighet , fără să fi fost judecat și condamnat.

A decedat in urma relelor tratamente la care a fost supus in inchisorile comuniste, in anul 1953.

 

 

1900: S-a născut Victor Papacostea, istoric, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, fondator si director al Institutului de Studii si Cercetari Balcanice si al revistei “Balcanica”; (d.20.06.1962).

Era de origine aromână.

El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea.

Victor Papacostea (n. 1900 – d. 1962) a fost fondatorul Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș P.N.L. și  subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, în guvernele Sănătescu și Rădescu.

  În perioada 1950 – 1955 și 1957 – 1958, a fost arestat si internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet.

 

 

1906: A avut loc prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne.

 

 

 

1918: A decedat  la Blaj , Victor Mihaly de Apşa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române; (n. 19.05.1841).

 

 

 

 

 

 

 

  Cunoscut și ca Victor Mihali (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș ), a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895 și arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, până la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.

A fost fratele mai mare al istoricului Ioan Mihaly de Apșa, de asemenea membru al Academiei Române. După moartea mitropolitului Vancea, scaunul mitropolitan a rămas vacant vreme de 9 luni.

Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni.

Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912)

  1919: Au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris (18-21 ianuarie), la care a participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

 

 

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919

 

 

Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). 

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.

Din perspectivă românească, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

 

 

 

1927: S-a născut  Petru Creţia,  profesor de limba greacă, traducator al lui Platon,  eminescolog, filosof și eseist român; (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”); (d.14 aprilie 1997).

 

 


 

 

Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu.

Din 1971 a coordonat în colaborare cu filosoful Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

 

 

 

  1936: A murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921; (n. 1852).

 

 

 1941: După ce generalul Antonescu, şeful statului, a îndepărtat de la putere  Mişcarea Legionară cu care intrase în conflict, Mișcarea Legionară a organizat o ripostă armată, prin care încerca  înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat.

 

 

 

 Foto: Ion Antonescu si Horia Sima

Între 21 şi 23 ianuarie au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu

După înăbuşirea  de către armată a revoltei,  puterea s-a concentat numai în mâinile lui Ion Antonescu.

 

 

1957:  În România comunistă este emis un decret prin care erau  desființate cotele obligatorii la produsele agricole vegetale si la lapte, stabilite pentru gospodăriile țărănesti, prin decretele din 1953 si 1955.

 

 

 

 

 1964: Dramaturgul francez de origine româna Eugene Ionesco, protagonist al teatrului absurdului, este ales membru al Academiei Franceze (fotoliul nr.6); (“Nu”, “Scaunele”, “Neințelegerea”).

 

 

Ionesco, Eugène

 

Foto: Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina – d. 28 martie 1994, Paris)

 

 

 

1991: A decedat prințesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (n.5 ianuarie 1909).

 

 

 

 

Cunoscută si ca domnița Ileana ; (n. 5 ianuarie 1909, București – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.

Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.

S-a casatorit  la 26 iulie 1931, la Sinaia  cu Arhiducele Anton  von Habsburg-Lorena, Prinț Imperial de Austria, Prinț Regal al Ungariei, Boemiei și Toscanei;(20 martie 1901 – 22 octombrie 1987).

 

 

 Foto: Nunta Arhiducelui prințesei  Ileana a României

cu prințul Anton  von Habsburg-Lorena

În urma căsătoriei, au rezultat șase copii:

Ștefan, Arhiduce de Austria (1932-1998)
Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959)
Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935)
Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937)
Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939)
Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942)

Căsătoria lor s-a terminat printr-un divorț la 29 mai 1954.

În 1956 prinţesa Ileana se recăsătoreşte cu doctorul Ştefan Isărescu. Unii spun că a fost doar pentru a primi cetăţenia americană, cu atât mai mult cu cât s-a călugărit  în 1961, şi a divorţat de acesta  abia în anul 1965.

Printul Anton a rămas în Austria, unde a murit la 22 octombrie 1987, la vârsta de 86 de ani.

 

 

 

1999 : Marșul minerilor din Valea Jiului către  Bucuresti.

Are loc o conferinta de presa comuna a GDS, Alianta Civica, AFDPR, LADO, Asociatia victimelor mineriadelor 1990-1991, în urma careia se face publica hotărârea de a se organiza un marș de protest fața de manifestările minerilor la 22.01.1999.

 

 

 

 

 

La Timișoara, peste o mie de reprezentanti ai societatii civile organizeaza un miting de protest, condamnând actiunile minerilor. La ora 15, minerii forțau barajul de la Costești, pe care după o oră îl sparg.

 

 

 

2004:  A decedat la Policoro, Basilicata, în Italia, arheologul italian originar din România, Dinu Adameşteanu, membru al Academiei Române.

A avut o contributie importanta  la descoperirea siturilor arheologice de la Histria, a cetăţii Heracleea şi a revoluţionat tehnicile de studiu în domeniu; (n.25.03.1913).

 

 

 

Dinu Adameșteanu (n. 25 martie 1913, Toporu, județul Vlașca), a fost  profesor la Universitatea din Lecce (Italia) și director al Școlii de specializare în Arheologie Clasică și Medievală la aceiași universitate. Fratele său, medicul veterinar Ion Adameșteanu, este unul din fondatorii școlii românești de patologie medicală veterinară.

 

2007: A murit, într-un accident de maşină, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004; (n. 1977).

 

 

 

2013: A murit Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (n. 1926, Cluj).

 

 

Imagini pentru iancsi korosi photos

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/21/o-istorie-a-zilei-de-21-ianuarie-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

21/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 20 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

Ziua de 20 ianuarie în istoria noastră

 

 

 

 

1368: Prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial al lui Vladislav I Vlaicu, Domnul Munteniei, care acorda scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt și confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină).

 

 

 

 

 

Documentul  atestă intensificarea comerţului de “drumul Brăilei “ si face prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial în care acorda scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa localității Brăila.

1390: S-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386 – 1418), şi Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei; (1386-1434).

1527: Domnul Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată pe tronul  Moldovei. În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

Conform tradiţiei orale, Petru a fost în tinereţe negustor de peşte, pe care îl transporta cu maje (nişte care mari, trase de patru sau şase boi).

De aici şi porecla de Petru Măjerul. S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al tîrgoveţilor, al ţărănimii dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă, care, aflându-se, aşa cum scria Grigore Ureche, “bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hîrlău”.

Petru Rareş, Domn al Moldovei

 Nu trebuie să credem că Petru însuşi se îndeletnicea cu pescuitul: îl vedem mai degrabă ca pe un mare proprietar al unei zone piscicole şi al unei gospodării mari de prelucrare.

Această îndeletnicire se explică şi mai bine odată cu lămurirea originii mamei lui Petru Rareş, Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat, stăpânitori ai zonei lacului Brateş, cu nenumăratele-i iezere, iezărcane, gîrle etc., ale căror bogăţie în peşte trebuia valorificată.

Anul naşterii lui Petru Rareş nu este cunoscut. Cînd a ajuns domn al Moldovei (20 ianuarie 1527), avea cam 40 de ani; era căsătorit cu o Marie, dintr-o familie încă necunoscută, cu care avea şi un fiu Bogdan şi o fiică Cneajna (din botez – Ana).

Dintr-o căsătorie anterioară mai avea încă două fete – Ana şi Maria. În aprilie 1530 domnul s-a căsătorit iarăşi şi şi-a adus în Moldova o nouă doamnă, pe Elena-Ecaterina Brankovici, fiica despotului sîrb Iovan Brankovici (mort în 1502).

Noua soţie a lui Petru avea o cultură înaltă pentru acele timpuri. Cu Elena, Petru a avut mai mulţi copii: Iliaş, Ştefan, Constantin şi Ruxanda.

În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.

Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lîngă lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena internaţională.

Mormîntul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena (a treia şi ultima soţie) - gropniţa bisericii mănăstirii Probota, România

Mormântul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena (a treia şi ultima soţie) – gropniţa bisericii mănăstirii Probota, România – Petru Rareş, frescă în biserică.

1603: Prima atestare documentară a satului Bravicea, in prezent o localitate-centru de comună din raionul Călărași, Republica Moldova, situat la 51 km depărtare față de municipiul Chișinău.

Etimologia cuvântului „Bravicea” are mai multe variante. Una ar fi că provine de la numele Bravicioaia, văduva unui arcaș pe nume Bravu, din oastea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. Pentru vrednicia și curajul său, arcașul ar fi primit o moșie  în Codrii Orheiului. Acesta ar fi murit în lupte, lăsând în urma sa cinci feciori.

A doua versiune este că denumirea satului a derivat de la un oarecare Bradici, care și-ar fi trăit viața pe aceste meleaguri.

Altă interpretare ar fi că denumirea satului provine de la numele lui Bravu, „vornicul slujitor de margine” din oștirea lui  Ștefan cel Mare.

 

 1648: Apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan.

 1695: Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului”

1719: S-a născut Mitropolitul Iacob Putneanu, considerat autorul  primului Abecedar  cunoscut, aparut  sub titlul de „Bucvar”, editat în anul 1775 .

A fost mitropolit al Moldovei între 1750–1760 si a  îndeamnat  cu tărie pe părinți să își dea copiii la școală

L-a convins  în 1759 pe domnul Ioan Teodor Callimachi să înființeze prima școală rurală din Moldova, lângă Mănăstirea Putna.

Mitropolit Iacov Putneanu

În cei 10 ani în care a fost mitropolit, s-au publicat mai multe cărți în Moldova decât în cei 40 de ani de mai înainte.

Personal a scris și a publicat primul Abecedar tipărit din Moldova, Bucvarul din 1755.

Mitropolitul Iacov a fost unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor. Autor al unor gesturi de mare curaj în timpul vieții, mergând până la a-și da demisia pentru a apăra interesele poporului în fața exceselor domnilor fanarioți, al doilea ctitor al Mănăstirii Putna și al altor biserici și mănăstiri din Moldova, profund implicat în problemele sociale și economice ale țării, el a rămas în conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga.

A decedat la 15 mai 1778 si  a  fost înmormântat la manastirea Putna, în pridvorul bisericii voievodale,  lângă osemintele părinților săi.

1757: S-a născut prințul Ioan Cantacuzino, unul dintre primii reprezentanți ai literaturii moderne românești (d.1828).

1800: S-a născut scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români; (m. 1880).

1809:  S-a născut Andrei Şaguna, mitropolit ortodox  al Transilvaniei; (d. 28 iunie 1873).

S-a născut în ianuarie 1808, la Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani.

 A fost un  militant pentru drepturile ortodocsilor și ale românilor  din Transilvania, fondator al Gimnaziului românesc  din  Brașov  ( 1851), membru de onoare al Academiei Române.

La 3/15 mai 1848 a prezidat, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea românilor de la Blaj și in fruntea unei delegații, a prezentat petiția de la Blaj  la Viena, împăratului Franz Joseph.

În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a  trimis o nouă petiție împăratului austriac.

Ideea unității romanilor  este conținută în „Memoriul” națiunii române din  Marele Principat  al Ardealului, din Banat din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului.

La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.

 Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie

 

 

 

 

1818: A murit la Timisoara, Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat; (n. 1775, Becicherecu Mic).

Este autorul primei culegeri de fabule în limba română, „Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii”.

 

 

 

 

 

 

Mihai Eminescu l-a numit in „Epigonii”: „Țichindeal, gură de aur”.

 

 

 1868: S-a semnat la Bucureşti, a Tratatului secret de alianţă   cu caracter defensiv româno-sârb.

 

1880: Apare la Bucureşti, in România, revista „Literatorul„, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.

De orientare antijunimista, revista va aparea  pana în martie 1919, cu mari intreruperi si schimbari de titlu.

 

 

Imagini pentru Alexandru Macedonski.photosImagini pentru literatorul nr.1 1880  photos

 

 

 

   Publicatia teoretizeaza poezia de factura sociala, iar mai tarziu, parnasianismul si simbolismul. Macedonski a incurajat, la inceputurile activitatii lor scriitoricesti, numerosi tineri talentati.

Printre colaboratorii sai  se numarau: Duliu Zamfirescu, George Bacovia (care debuteaza in revista in anul 1899 cu poezia „Si toate”, sub semnatura V. George), Alexandru Stamatiad, Tudor Vianu s.a.

Revista Literatorul a fost expresia unui curent literar innoitor si a fost o  remarcabila  scoala literara. In jurul lui Macedonski vor gravita discipolii si simpatizantii sai, constituiti mai apoi in cenaclul „Literatorul” (o grupare formata ca reactie a influentei germane asupra  gruparii Junimea), care va promova poezia simbolista.

   În ianuarie 1991 apărea seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu

 

1884: Ia ființă, din inițiativa lui Spiru Haret, „Casa pentru ajutorul școalelor”.

 

 

1908: A murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906); (n. 1849).

 

1918: S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă; (m. 1985).

 

 

1920: Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sârbilor, croaților și slovenilor, cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că țările lor nu vor tolera o asemenea tentativă.

 

 

1922: S-a născut compozitorul Teodor Bratu, autor de opere şi muzică de cor; (m. 2015).

 

 1923:  Partidul Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus de Ion Nistor.

 

 

 

 

1928: Are loc premiera filmului „Năpasta”, după piesa cu acelasi nume a lui  I.L. Caragiale.

 

 

 

1941: In România s-a  hotărât militarizarea instituţiilor, întreprinderilor de stat şi particulare, acestea fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor de conducere ale armatei.

 

 

 

 

1942:  Generalul Iosif Iacobici este inlocuit la sefia Marelui Stat Major al Armatei Romane, cu generalul Ilie Steflea, maresalul Ion Antonescu reprosandu-i, printre altele, rezervele față de continuarea operatiilor in adancimea teritoriului sovietic.

 

 

 

 

1943: A decedat la Silistra,astăzi  în Bulgaria, Pericle Papahagi, lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul  dialectului aromân, editor al unor vechi texte aromânești.

Imagini pentru photos Pericle Papahagi

Născut la  20 octombrie 1872, la Avdela, în Grecia, Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și Pericle Papahagi, Theodor Burada, N. Saramandu, Chirata Iorgoveanu și mulți alții.

Aceștia au ajuns la concluzia că aromânii își păstrează limba, muzica, obiceiurile, trasăturile fizice și morale, însă contactul cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc, a produs o serie de inevitabile transformări.

S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești.

Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii.Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni.

 

 

1945: În România se elaborează un decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum și decretele pentru urmărirea și pedepsirea criminalilor de război și a persoanelor „răspunzătoare pentru dezastrul țării”.

 

 

 

 

1947: După încheierea celei de-a doua coflagrații mondiale, Secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, semna, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria.

1957: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă

1973: A murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni; (n. 1903).

1984: A decedat  la varsta de 79 de ani Johnny Weissmuller, cunoscut pentru rolurile sale din filmul Tarzan.

S-a nascut la  2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din Timișoara, pe atunci în Austro-Ungaria. 

A câștigat 5 medalii de aur la înot, la Jocurile Olimpice din 1924 si 1928.

 

 

A fost  primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii;  (n. 1904).

Angajat de Casa de filme MGM , a jucat rolul lui Tarzan in doua zeci de filme din aceasta serie, castigand o extraordinara popularitate in intreaga lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.

 

 

 

 

 

 

 

 Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter; primul redactor-şef, a fost scriitorul dizident anticomunist Stelian Tănase.

1999: A cincea mineriadă: Minerii părăsesc Târgu Jiu, în direcția București. Președintele convoacă parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru.

 

 

Plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă, minerii străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală

În jurul orei 18.00, cei aproximativ 10 000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează.

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: Președintele Ion Iliescu i-a decernat Regelui Mihai I Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

 

 

 

 2009: A murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972, şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963).

A antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti; (n. 1931).

2011: România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de cosmonauţi a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011.

2014: A avut loc un tragic accident  aviatic în Munții Apuseni.

Imagini pentru accident adrian iovan photos

 

Un avion utilitar YR-BNP de tip Britten – Norman BN-2A-27 Islander,, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, lângă satul Petreasa din comuna Horea, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi.

Raportul final elaborat de către autoritatea națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă, comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.

 

 

 

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/20/o-istorie-a-zilei-de-20-ianuarie-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

 

20/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: