Comunitatea ştiinţifică, indignată de intenţia lui Igor Dodon de a introduce „limba moldovenească” şi ”Istoria Moldovei” în şcoli.

 

    Aşa numita „limbă moldovenească şi ”Istoria Moldovei” ar putea fi introduse în curricula şcolară – însă nu acum. Declaraţia făcută de preşedintele Igor Dodon, la un post de televiziune, a stârnit indignare în rândul comunităţii ştiinţifice, scrie TVR MOLDOVA.MD.

Potrivit sursei citate, lingviştii şi academicienii spun că e o batjocoră la adresa neamului românesc, iar adevărul istoric spune cu totul altceva: „Limba română e unica stăpână”.

„Putem propune asta acum, însă asta va „exploda” situaţia şi nu vom obţine nimic. Asta va duce la o nouă criză şi cui îi va conveni, cetăţenilor Republicii Moldova?  Noi nu renunţăm la poziţia noastră, dar trebuie să le faci pe toate la timpul lor şi când eşti sigur că obţii rezultatul scontat, dar nu pur şi simplu. Când eşti sigur atunci scoţi sabia din teacă şi dai lovitura”, afirmase Igor Dodon.

Şi în timp ce Igor Dodon e în aşteptarea momentului potrivit, comunitatea ştiinţică se simte trădată. Potrivit academicianului Mihai Cimpoi, ultimele declaraţii ale şefului statului sunt ruşinoase şi contravin adevărului ştiinţific şi istoric.

Ne râde lumea de aşa ceva. Un popor care vrea să fie european trebuie să ştie cine este şi ce limbă vorbeşte În februarie 1994, Adunarea Generală a academiei noastre a luat o hotărâre luată unanim că adevărata limbă a noastră e limba română. Fapt care a fost confirmat nu numai de academicienii noştri de la Chişinău, ci şi de româniştii din fosta Uniune Sovietică care au spus acelaşi lucru”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi.

Istoricii confirmă acest lucru. Ei spun că pe lângă faptul că declaraţiile sunt nepotrivite, ba chiar contravin Constituţiei. De altfel, au mai fost tentative de introduce a aşa-numitelor „limbă moldovenească şi istoria Moldovei” în curricula şcolară, îşi aminteşte istoricul Ion Negrei.„S-au elaborat şi manuale, materiale didactice pentru introducerea „Istoriei Moldovei”. Lucru acesta s-a făcut în 1995, 2005 însă s-a soldat cu eşec.

Ba mai mult, au avut loc şi demonstraţii, proteste ale profesorilor, elevilor, studenţilor, părinţilor deorecere este clar că asta e o ingerinţă politică în procesul educaţional”, a spus Ion Negrei.

Declaraţia politică a preşedintelui îi pune pe baricade şi pe scriitorii basarabeni care spun, cu certitudine, că facem parte din românitate. Acest lucru pare că vrea să fie furat de unii cu alte convingeri ideologice.

„Suntem formaţi pe verticala culturii şi literaturii române. Nu e cazul să spun că pornim de la folclor până la contemporaneitate şi, în sfârşit, după 89 literatura din stânga Prutului face parte asumat şi declarat din literatura română generală. Toate aceste lucruri sunt clare după mine”, a spus scriitoarea MARIA ŞLEAHTIŢCHI.

Lingviştii spun că prin introducerea „limbii moldoveneşti” s-ar da cu piciorul la dreptatea obţinută acum 30 de ani.

În plus, asta ar readuce un suflu sovietic, lucru nepermis pentru Republica Moldova din anul 2020, spune Vlad Pohilă. Lingvistul a explicat şi cum s-a format limba română.

„Este o sfidare şi o ofensă. Sunt adevăruri care nici nu mai trebuie discutate. Limba literară română s-a format şi s-a cristalizat datorită fuzionării a trei graiuri: moldovenesc, muntenesc şi ardelenesc, un fenomen unic e această treime”, a afirmat Vlad Pohila.

Revenirea la grafia latină şi oferirea statutului de limbă de stat limbii române a fost un vis împlinit la 31 august 1989.

24 de ani mai târziu, în 2013, Curtea Constituţională a decis că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, aşa cum este scris şi în Declaraţia de Independenţă a acestei țări românești, scrie https://www.romani.md/  .