CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 6 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

6 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

1413: Prima menţiune documentară a Episcopiei Rădăuţilor, intr-o  carte domnească a domnitorului Alexandru cel Bun in care este menţionată … episcopia din Rădăuţi a Sfântului Nicolae

 

 

 

1437: Are loc Conventul de la Cluj-Mănăștur dintre reprezentanții țăranilor răsculați și nobili, care adeverește înțelegerea de la Bobâlna. Tăranii dobândeau, printre altele, dreptul la libera strămutare.

 

 

1484: Turcii asediază cetatea Chilia.

 In timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, pe 6 iulie 1484 începe asediul cetăţii Chilia, apărată de moldovenii conduşi de pârcălabii Ivanco şi Maxim.

 

 

 

 

chilia_medievala

Chilia medievala

 

 

 

 

După opt zile cetatea este cucerită de turci (14 iulie), si ramane in stapanirea acestora  până în 1812.

Odată cu cedarea Basarabiei (partea de est a Moldovei, cuprinsă între Prut şi Nistru) în urma războiului turco – rus dintre anii 1806-1812, către Imperiul Ţarist, Chilia urmează destinul provinciei respective, cu excepţia perioadei 1856-1878, când Basarabia de sud este reîntoarsă Moldovei (iar după Unirea din 1859,intra  în componenţa României).

 

 

1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov “domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, confirmând documentar, prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600).

 

 

 

 
 

Mihai Viteazul, domn al Munteniei, Ardealului şi a toată Ţara Moldovei

 

Mihai Viteazul, născut în 1558 la Tîrgul de Floci sau Drăgoeşti a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

La sfîrşitul anului 1588, Mihai Viteazul devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar şi al otomanilor, a devenit voievod al Munteniei, efectiv de pe 11 octombrie.

Aderă la “Liga Sfîntă” creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii).

Ulterior aderă şi Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană.

Aderarea Munteniei la “Liga Sfîntă” a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti.

Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacînd cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra ş.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor şi turcilor (Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti) culminată cu incendierea Rusciukului.

După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară. Datorită recunoaşterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă şi succesorul său, Răzvan Ştefan, Mihai trimite o delegaţie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relaţiile munteano-transilvănene.

Nerespectînd porunca domnitorului, delegaţia de boieri condusă de mitropolitul Eftimie semnează un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea locţiitorul acestuia pe propriul său tron. Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandînd o armată de cca. 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria la Călugăreni – 13/23 august 1595.

Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptînd sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ştefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.

Mihai Viteazul începe (cu sprijin transilvănean şi moldovean) eliberarea oraşelor Tîrgovişte (5-8 octombrie 1595), Bucureşti (12 octombrie 1595) şi Giurgiu (15-20 octombrie 1595).

 

 

 

Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai - septembrie 1600

Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai – septembrie 1600

În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tîrgul de Floci, Silistra şi chiar Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră pînă la Adrianopole în est şi Plevna în vest.

Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpînirea sa Bugeacul, în aceeaşi perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încît Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpînirea sa pînă la moarte.

 

 

Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai Viteazul
 
Stema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti
Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai Viteazul   Stema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti

Întreaga creştinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hîrtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care aceşti creştini îl numeau „Steaua lor răsăriteană”.

Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de “Sfînta Alianţă“.

În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (deasemenea înclinat către politica polonă).

În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea “planului dacic“, în speţă Unirea celor trei ţări române. În iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale

Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.

În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a ţărilor române.

Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: “Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei“.

Acest hrisov  a confirmat  documentar, prima unire politică a celor trei ţări române, care fusese realizată erectiv la sfârşitul lunii mai 1600).

 

 

 

 

1844: S-a născut in localitatea Colun, judeţul Sibiu,  Ioan Alexandru  Lapedatu, poet, prozator şi publicist, reputat profesor de limbi clasice.

Este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean; (m.28 martie  1878, Brasov).

Obţine o bursă a societăţii „Transilvania”, fiind unul dintre primii studenţi ardeleni care studiază la Paris (1868-1870).

Si-a luat  doctoratul în litere şi filosofie, în 1871, la Bruxelles. Va fi apoi profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Braşov.

 

 

 

 

 

 

În 1877, la Sibiu, Ioan Alexandru Lapedatu a editat împreună cu Visarion Roman „Albina Carpaţilor”, foaie beletristică, ştiinţifică şi literară. A fost amic al lui Mihai Eminescu.

A publicat poezii, naraţiuni istorice, piese de teatru, basme, adesea de inspiraţie patriotică, dar de valoare modestă, în revistele „Familia”, „Orientul latin”, „Albina Carpaţilor” (pe care a condus-o ca director), „Traian” ş.a.

A avut doi fii gemeni, Alexandru, viitorul istoric, şi Ion, viitor economist şi om politic.

 

 

 

 

 

1920: S-a nascut la Cacica, jud. Suceava, scriitorul roman Dragoş Vicol, prozator, poet, autor de reportaje, piese de teatru, scenarii etc ; (d. 1981).

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiaza Dreptul la Bucuresti  si ebuteaza editorial in 1940, cu volum de versuri Muguri.

 

 

 

 

 

 

 1920 (6/19): S-a născut (la Tătar Copceac, azi în R. Moldova), inginerul energetician Gleb Drăgan.

 

 

 

 

 

 

 

A avut importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 2004; (m. 2014).

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic şi politician român.

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul unor importante  cercetări în domeniile neurologiei şi gerontologiei si pionier în domeniul neurociberneticii.

Este membru de onoare al Academiei Române din anul 1992 si Director de Onoare al Institutului de Antropologie „Fr. I. Rainer” al Academiei Române şi Preşedintele de Onoare al Societăţii Academice de Antropologie.

Este ultimul descendent al Bălăcenilor, o veche familie boierească aparţinând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German şi i-a concesionat stema.

În 2007, după o perioadă în care s-a erijat în reper moral,  fiind puternic popularizat de televiziunile române, s-a constatat că Bălăceanu-Stolnici fusese turnător al Securităţii, sub numele Laurenţiu.

Mai mult, ziarul Cotidianul a dezvăluit documente conform cărora ar fi fost direct implicat în filarea istoricului şi luptătorului anticomunist Vlad Georgescu, ameninţat cu moartea de Securitate şi ucis de un cancer suspect.

Stolnici s-a apărat declarând: „Nu am fost niciodată în casa lui Vlad Georgescu de la München”, lucru infirmat de disidentul Neculai Constantin Munteanu.

 

1943: S-a născut solistul vocal Dorin Anastasiu.

 

 

 

1945: Dictatorul comunist I.V. Stalin semneaza Decretul Prezidiului Suprem al URSS, prin care fostul suveran Mihai I al Romaniei este decorat cu ordinul Victoria, cu diamante, cea mai inalta distinctie militara sovietica.

Mareșalul Tolbuhin i-o va înmâna regelui pe data de 14 iulie 1945.

 

 

 

 

1948: Se instituie regimul de colectare obligatorie a cerealelor.

Cotele au fost astfel fixate, încât să preia maximul posibil de la producător, adesea ţăranii erau nevoiţi să cumpere cereale de la piaţă pentru a putea livra cantităţile solicitate de autorităţi.

Regimul cotelor a slăbit sensibil gospodăriile ţărăneşti individuale şi a constituit un instrument foarte eficient pentru „a convinge” ţărănimea să-şi predea pământul şi inventarul pentru a intra în „colectivă”.

 

 

 

 

 

 

1949: Are loc cel de-al doilea val de deportari ale moldovenilor, in timpul caruia 11.293 de familii din Moldova, sau peste 35 mii de persoane, au fost ridicate si duse in Siberia.

Deportarea basarabenilor – apogeu al terorii bolsevice, al deznationalizarii si colectivizarii fortate, declansata la 6.07, ora 2 noaptea si incheiata la 7.07, ora 20.

Au fost deportate in Asia Centrala 35796 de persoane. 

 

 

 

 

 

 1951: S-a născut compozitorul Adrian Iorgulescu, om politic liberal, preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (1992-2005; 2010-prezent).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost ministrul culturii şi cultelor în Cabinetul Tăriceanu (august 2005 – decembrie 2008) si  deputat PNL între anii 1996 şi 2000

 

 

 

1953: S-a născut (lângă Chişinău, în R. Moldova), interpreta de muzică uşoară Anastasia Lazariuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1964:  A murit Ion Vinea (pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki).  (n.17 aprilie  1895, Giurgiu), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist.

Intre anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

 Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist.

A înjghebat propriul sau grup  în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine o principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre cele mai cunoscute volume ale sale se numara: Descântecul și Flori de lampă,  1925; Paradisul suspinelor, 1930; Ora fântânilor, 1964.

 

 

 

1971: Comitetul Executiv al CC al PCR adoptă şi dă publicităţii faimoasele „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de Nicolae Ceauşescu.

Vădit inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord, „Propunerile” au marcat sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România.

Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80 ai secolului XX, o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale.

 

1979: A decedat la Iasi,  poetul si traducatorul român George Lesnea (pseudonim al lui George Glod; n. 25 martie 1902, Iaşi) .

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul lui Ileana şi Doroftei Glod, căruţaş.

După absolvirea şcolii primare la Iaşi, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viaţa Românească”. Ulterior a lucrat ca tipograf, funcţionar la tipografii şi edituri, bibliotecar la Baroul Iaşi şi redactor la „Iaşul literar”.

În perioada cât a fost tipograf la Viaţa Românească, prin intervenţia scriitorului Ionel Teodoreanu, Editura Cartea Românească i-a publicat lui Lesnea care cunostea limba rusă, o traducere în versuri din Lermontov .

În 1946 Lesnea a fost premiat pentru traduceri din Aleksandr Puşkin. Din 1951, revistele „Iaşul nou” şi „Viaţa Românească” au început să publice fragmente din romanul în versuri Evgheni Oneghin în versiunea lui Lesnea

George Lesnea a scris ode şi pentru Carol al II-lea al României, pentru Ion Antonescu, căruia i-a fost sergent pe front, pentru industriaşul Nicolae Malaxa, dar şi pentru Partidul Comunist Român şi pentru Nicolae Ceauşescu.

Când Regele Carol al II-lea era sărbătorit pentru 10 ani de Domnie, în ediţia din 1 iunie 1940 revista Însemnări ieşene, sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu şi Grigore T. Popa, publica poezia „Cântec pentru Regele nostru” de George Lesnea.

A fost distins printre altele cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru literatură (1954), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1972), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1977), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (1978).

 

 

 

 

 

1998: A decedat cântăreaţa de operă şi profesoara de canto română, Arta Florescu;  (n. 10 martie 1921, Bucureşti)

A studiat la Conservatorul din Bucureşti, între 1939 şi 1942, la Geneva (1946) şi la Viena (1947).

 

A debutat la Radio Bucureşti (20 martie 1939) într-un recital vocal, acompaniată de pianistul Nicolae Rădulescu, în program figurând lieduri de Duparc, Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi în alt recital public la Ateneul Român din Bucureşti (1941) cu pagini de Hugo Wolf, Duparc, Chausson, Richard Strauss, Joseph Marx, Reynaldo Hahn, Stravinski şi Enescu; (n. 10 martie 1921, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”

 

 

 

 

 

 

 

2012: Parlamentul a votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea sa din funcţie.

A fost pentru a doua oară când Traian Băsescu era suspendat de Parlament, precedenta suspendare şi referendum au avut loc în 2007, când 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii.
Mai târziu, în anul 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedinte al României.

După suspendare, până la referendum, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României.

 

 

 

 

 

 

Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot care se ridica la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români.

87,52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. 11,15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii preşedintelui. (În 2009 , Traian Băsescu fusese reales preşedinte cu 5.277.068 voturi, adică cu 2.236.768 mai puţine voturi decât cele valide pentru demitere.)

Curtea Constituţională s-a pronunţat pe 21 august 2012 în privinţa invalidării referendumului, motivand ca nu a fost întrunit cvorumul necesar.

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/06/o-istorie-a-zilei-de-6-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

06/07/2016 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 5 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 328:  Este inaugurat podul comandat de către împăratul roman Constantin cel Mare (306-337), pod ce lega malurile fluviului Dunărea, între localitățile Celei – în apropierea orașului Corabia din județul Olt (Cetatea Sucidava) – de pe malul românesc și satul Ghighen din Regiunea Plevna (atunci Oescus) din Bulgaria de azi.

 Acest al doilea pod  a fost construit peste Dunăre de către arhitectul roman Theophilus Patricius, după cunoscutul Pod al lui Traian, de la Drobeta – Turnu Severin, construit de romani   in timpul razboiului pentru cucerirea Daciei.

Avea ungimea de 2.437 metri, din care 1.137 metri peste albia Dunării, iar lățimea era de 5,70 metri, ridicându-se la 10 metri înălțime deasupra apelor fluviului si  a rămas în uz pentru următorii 40 de ani, fiind considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă  şi unul din cele mai lungi din toate timpurile.

Arhitectul Theophilus Patricius a conceput şi o monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta.

Odată cu construirea acestui important edificiu şi din cauza atacurilor goţilor (presupuse de istorici a fi fost prin anul 323), a fost refăcută din temelii şi cetatea Sucidava, situată la circa 130 metri est de portalul nordic al podului.

Din păcate, acest pod al lui Constantin cel Mare, menționat și de către Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă, presupunandu-se că   a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

Podul figureaza pe o harta redactată la Padova, între anii 1694-1699, de stolnicului Constantin Cantacuzino (1639-1716). 

Primele cercetari științifice reale in legatura cu aceasta constructie au fost făcute de către Grigore Tocilescu (1850-1909; istoric si arheolog,  român ) și Pamfil Polonic (1858-1943; arheolog și topograf), în anul 1902.

 

 

 

 

Podul lui Constantin cel Mare (reconstituire)

În anul 1934 Dumitru Tudor (1908-1982; istoric, arheolog  și profesor universitar român, cu importante descoperiri și studii despre Dacia romanăDrobetaCavalerii danubieni),  publică prima lucrare completă privind acest pod, iar ultima cercetare sistematică pe malul de nord al Dunării în zona podului a fost efectuată în 1968, de către istoricul și arheologul Octavian Toropu.

O asemenea construcţie stabilă, costisitoare şi grandioasă ca tehnică, nu se putea ridica, dacă Imperiul nu stăpânea importante teritorii la nord de fluviu. Din repertoriul urmelor arheologice aparţinând veacului al IV-lea, rezultă că întreaga zonă de câmpie a Olteniei şi a Munteniei fusese reanexată Imperiului, având ca limită nordică şi strategică marele val Brazda lui Novac.

 

 

 

Sucidava-03

 

 

În împrejurări puţin cunoscute, dar legate se pare  de atacurile goţilor la sud de Dunăre, care reîncep în anul 364 d.Hr. şi de răscoala lui Procopius din anii 365-366, podul da fost distrus.

  Se presupune că podul a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constatiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, din anul 367 d.C.

După alte informaţii, cauza ruinării ar fi fost revărsările Dunării şi împotmolirile prin bancurile de gheaţă.

Dar, indiferent de viaţa lui scurtă, acest pod rămâne cel mai important, după acela de la Drobeta şi a îndeplinit un însemnat rol istoric, în perioada constantiniană, pentru romanitatea nord-dunăreană.

 

 

 

 

 

1484 (5-14): În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cuceresc cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării); după opt zile (la 14 iulie) cetatea este cucerită de invadatori şi devine raia turcească.

 La 22 iulie-7/8 august 1484 turcii vor cuceri şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii se vor instala pentru peste patru secole pe teritoriul Moldovei

 

 

 

1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog, autor de lucrări de pedagogie şi manuale.

Ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania.

A fost profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1861-1892), autor de manuale de Pedagogie și Psihologie, prim-secretar al Astrei și redactor al revistei „Transilvania”, membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român din Transilvania, membru corespondent al Academiei Române (1877). A decedat la  Sibiu la 15 martie 1892

 

 

 

 

 

 

1833: S-a născut la Seuca, judeţul Mureş, economistul, bancherul, publicistul şi omul politic Visarion Roman,întemeietorul Băncii Albina si membru corespondent al Societăţii Academice Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub direcţia lui Visarion Roman, Banca Albina s-a constituit în timp drept cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti care au împânzit Ardealul, contribuind mult la emanciparea economică a românilor. Mai mult, banca avea o bogată activitate filantropică, dădea ajutoare şi subvenţii unor şcoli şi cantine, sprijinea apariţia unor lucrări de specialitate cu profil economic, comercial şi contabil.

Visarion Roman nu a apucat să vadă decât începuturile acestei mari bănci româneşti, fiind răpus de o congestie cerebrală la Sibiu, în data de 11 mai 1885, pe când avea 52 de ani.

 

 

 

 

1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România; (m. 1910).

 

 

 

 

 

 

1880: S-a născut actorul de revistă Constantin Tănase, cel care a  întemeiat în 1919 primul teatru de profil din România; (m. 29 august 1945).

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar.

A absolvit  Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti clasa maestrului Nottara. În 1920 pleacă la Viena şi la Studioul Vita Film lucrează până în anul 1923 ca şi asistent de regie a lui Max Neufeld şi Eduard Seckler.
În 1923 debutează ca asistent de regie al cineastului berlinez Alferd Halm, la filmul Ţigănuşa de la iatac.
Între 1950 şi 1952 a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.

La prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul “Rapsodia rustică” (m. 12 martie 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 iulie 1896

 

 

 

 

 

 1902: S-a nascut la Orastie, Ion I.Moța, unul dintre fondatorii Legiunii Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară); ( d. 13 ianuarie pe frontul antibolsevic de la Majadahonda in  Spania).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul preotului și publicistului Ioan Moța si în 1936 a plecat să lupte  împotriva forțelor comuniste in Spania, unde a cazut  în luptă langa Madrid, la Majadahonda, alături de camaradul său Vasile Marin.

 În 1970, cu sprijinul statului spaniol, chiar pe locul în care au murit cei doi camarazi, legionarii au construit un mausoleu, unde, în fiecare an, la 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.

 

 

 

 

 

 1908: S-a nascut matematicianul roman Nicolae Victor Teodorescu; (d. 2000).

 

 

 

Este autorul unor importante  lucrări de fizică matematică.

Este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale.A fost  membru titular al Academiei Române din 1963.

 

 

 

 

 

1918: S-a infiintat, la Washington, “Liga sociala romana”, organizatie care isi propunea influentarea opiniei publice americane in problema unirii Transilvaniei cu Romania .

 

 

 

1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică”, „Vârstele Euterpei”, „Clasicismul” sau „Jocul permanenţelor”; (m. 2008)

 

 

 

 

1931: S-a născut in comuna Gorunesti (actualmente Balcesti), judetul Vilcea, Alexandru Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi.

 

 

 

 

 

Alexandru Oprea

 

 

 

 

 

In anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877);  (m. 1983).

 

 

 

 

 

1936: A decedat Cezar Papacostea, filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător, membru corespondent al Academiei Române; (n. 1886).

Este autorul unor importante swtudii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a naşterii doar anul, 1886, iar moartea la 6.VII.1936

 

 

 

 

 

 1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte din cadrul Armatei Române, au eliberat oraşul Cernăuţi, cotropit de sovietici.

 

 

 

 5 Armata-Română-intrând-in-Cernauti-in-1941

 

 

 

 

1943: S-a născut  actrița română Melania Cirje.

 

 

 

 

 

 

 

 

Începe să filmeze înca din primul an de studenție, cand debutează alături de Ana Szeles, Ileana Sandu, Iurie Darie și Alexandru Repan în filmul „Vacanța la mare”.

Devine actriță a Teatrului de Comedie din București, debutează în regia lui Constantin Dinischiotu și ajunge o actriță mult îndrăgită de public.

 

 

 

 

 

1958: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Bogdan Ghiu.

 

 

  1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu.

 

 

 

 

 

1968: S-a nascut Radu Ştefan Mazăre, politician român, fost primar al Constanţei.

 

 

 

 

 

 Radu  Mazăre

 

 

 

 

 

1991 (5-7) : Are loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice la care se decide crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu).

Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe poeta Ana Blandiana (PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal).

 

 

 

 

1994: A murit dr.Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar, creator de şcoală în neurochirurgia românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar – Arseni”). S-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991; (n. 3 februarie 1912).

 

 

 

 

1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu-Mureş; (n. 1910).

 

 

 

 

 

1999: A murit la Cluj, filologul Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist („Realitate și românesc”, „Studii transilvane”, „Romanul condiției umane”); (n. 17 decembrie 1941 la Râmnicu Sărat, județul Buzău).

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.cotidiantr.ro/dbimg/stiri/33628/main.jpg

 

A  urmat  cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Și-a susținut doctoratul, în 1977, cu teza Romanul condiției umane.

Debutul absolut în revista „Tribuna” (1966). A fost profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj, decan la aceeași facultate și director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.

A fost căsătorit cu Ioana Em. Petrescu (n. 28 decembrie 1941, Sibiu – d. 1 octombrie 1990, Cluj).

 

 

 

 

2000: Parlamentul European a adoptat raportul Comisiei Europene care propune includerea României şi Bulgariei în rândul statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a intra în spaţiul UE.

 

 

 

2006: Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ca structură care va verifica declaraţiile de avere şi de interese ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi magistraţilor.

 

 

 

 

2006: Pentru prima dată în România, a fost organizată Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”.

Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a organizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob, realizatorul  primei  ecranizari  eminesciene din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi al primului  film biografic romanesc , „Darclée” (1960).

 

 

 

 

 

 

„Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961.

Din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933). NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 2 iulie 2009.

 

 

 

2010: A decedat Geavit Musa, fizician român de origine tătară, autorul unor contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut la 23 decembrie 1931, în satul dobrogean Palazu Mare, comuna Ovidiu, jud.Constanța. A urmat cursurile Facultăţii de Fizică-Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe acad. Eugen Bădărău. La terminarea facaultatii a fost repartizat la Institutul de Fizică atomică  din Măgurele.

În perioada 1980-2003 s-a dedicat activității didactice fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică al Universitatii București. A mai profesat la Eskișehir în Turcia în cadrul Universității Osman Gazi.La Universitatea „Ovidius” din Constanța a avut ore și cu d-na Vlădoiu Rodica –Ciupină a realizat Laboratorul de Plasmă. În străinătate a mai fost trimis în Germania, în Japonia având cooperări științifice internaționale de importanță majoră cu colegi din Dortmund, Essett, Einohoven, USA, Magoya, Humboldt.

Prin activitatea sa a contribuit la promovarea școlii românești de fizică a plasmei.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iulie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

 

05/07/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 4 iulie în Istoria Românilor

 

 

 

4 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1456: Otomanii incep asediul Belgradului aparat de o armata condusa de Iancu de Hunedoara, pe atunci regent al Regatului Ungariei.

Bătălia de la Belgrad (4 – 23 iulie 1456) a oprit înaintarea turcilor spre centrul Europei, după ce acestia cuceriseră Constantinopole, cu trei ani în urmă.

 

 

 

 

 

Asediul Belgradului din 1456

 

 

Inaintarea sultanului Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481) spre centrul Europei era blocata de cetatea Belgradului, aparata de Iancu de Hunedoara, pe atunci regent al Regatului Ungariei,

Turcia mobilizase pentru cucerirea acestei cetati forţe impresionante: cca. 100.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi c. 150 de vase mai mici).

Iancu a luat masuri pentru intarirea  garnizoanei cetăţii, comandate de Mihail Szilágyi şi de fiul său, Ladislau de Hunedoara, cu 5.000 de mercenari,si a chemat oameni de la orase si sate sa ia parte la razboi.

Pentru a avea un aliat in Tara Romaneasca, l-a ajutat pe Vlad Tepes sa-si recapete tronul. Concomitent, el îşi întăreşte legăturile cu Skanderbeg, care, în Albania, trebuia să declanşeze o mişcare antiotomană.

Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de soldaţi şi o flotă improvizată formată din c. 200 de vase. De aceasta data a beneficiat si de un sprijin mai consistent din Apus. De asemenea a reusit sa adune o armata de oameni simpli cu arme proprii, coase, furci, prastii de circa 27-28.000 de tarani cu toata opozitia nobililor si a orasenilor.

La 22 iulie  armata creştină a trecut raul Sava, dezlănţuind atacul general. Tunurile turcilor au fost capturate şi folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan cu propriul trup.

La 23 iulie, turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă uriaşă şi foarte mulţi morţi (cca. 24.000, în timpul asediului, după sursele creştine, cărora li s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (c. 4.000). Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, c. 3.000 – 4.000 (Camil Mureşan).

Victoria de la Belgrad a  întârziat  pentru aproape 70 de ani cucerirea Ungariei de către turci şi a redresat moralul europenilor, zguduit după căderea Constantinopolelui.

Totodată, izbânda lui Iancu este cel mai strălucit moment al carierei sale militare, de care nu a putut să se bucure îndeajuns, pentru ca a murit de ciumă la 11 august, în tabăra de la Zemun.

 

 

 

 

 

 

 1541: In Moldova,  pictorul Dragoş Coman a terminat  valorosul ansamblu de picturi murale, care decorează biserica din satul Arbore.

 Biserica a fost construita de Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnic al lui Bogdan al III-lea si tutore al lui Stefanita Voda, cel care a fost portar al Sucevei timp de aproape 40 de ani.

 

 

 

 

 

arbore-dcd

 

 

 

 

 

Boierul Arbore a ridicat, pe valea Raului Solca, Biserica cu Hramul Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, cunoscuta si ca Biserica Arbore. Munca zugravului Dragos Coman (Dragosin, fiul popii Coman din Iasi) chemat de Ana, fiica lui Arbore, s-a terminat pe 4 iulie, dar Hatmanul Arbore n-a apucat sa se bucure la vederea ei, pentru ca a fost decapitat .

 

 

 

 

 

1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat), Victor Babeş, bacteriolog şi morfopatolog, fondator al şcolii româneşti de microbiologie, membru al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919); (d. 1926).

 

 

 

 

 

 

 

 

  In colaborare cu Victor Andre Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (“Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase”), prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe.

NOTĂ: Unele surse  dau ca dată a naşterii sale ziua de 28 iulie 1854.

 

 

 

 

1864: Prin decret domnesc al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza nr. 765,  in  Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei se înfiinţează Universitatea din Bucureşti.

Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.decembrie 1869.

 

 

 

 

Acest important lacas de cultura romaneasca  a fost întemeiat ca şcoală superioară,  la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate a României  moderne.

 În 1864 Universitatea din Bucuresti  includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Filozofie (Litere). Primul rector al acesteia, ales la 15 septembrie 1864, a fost juristul Gheorghe Costa-Foru.

Primul doctorat în cadrul Universităţii Bucureşti a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie. Universitatea a cunoscut  “epoca de aur” între cele două războaie mondiale.

Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15 700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York.

În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise.

După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte.

Astăzi Universitatea are aproximativ 20 000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

 

 

 

 

1876:  La 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva

La 23 august acelaşi an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii de la Geneva .

 

 

 

1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia).

 

 

 

 

 

1906: A fost fondata Uniunea  si Liga  Romanilor din America.

 

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut la Roman, Hary Isac  Zilberman, scriitor roman cunoscut sub  pseudonimul literar  Haralamb Zincă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost bibliotecar la ARLUS (1945-1946). A absolvit Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1950-1951). A lucrat ca redactor-şef adjunct la revistele ‘Tânărul scriitor  şi Luceafărul, redactor la Viaţa românească, secretar responsabil de redacţie la Gazeta literară (1962-1966) şi director al Casei Uniunii Scriitorilor, din 1967.

Este autorul a peste 50 de cărţi poliţiste şi de spionaj, fiind laureat cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1971) – pentru cartea Şi a fost ora H (Editura Militară, Bucureşti, 1971) – şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).

A decedat la 24 decembrie 2008 la Bucureşti, după ce mulţi ani a suferit de boala Alzheimer şi a fost aproape uitat. Scriitorul a fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc de lângă staţia de metrou Eroii Revoluţiei, din Bucuresti.

Fiul său, Andrei (Abraham) Zincă, locuieşte în SUA şi e un cunoscut regizor de telenovele latino americane.

 

 

 

 

1942: Se încheie cucerirea peninsulei  Crimeea de către trupele germane şi române, in timpul celui de-al doilea război mondial.

 

 

1952: S-a născut la Brașov, Vladimir Tismăneanu,  politolog român de origine evreiască, stabilit în Statele Unite, specializat în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revolutionare din secolul al XX-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este fiul militanţilor comunişti Leonte Tismăneanu şi Hermina Marcusohn A urmat cursurile Liceului 24 (actualul Jean Monnet) din cartierul Primăverii, unde a fost coleg de clasa cu Nicu Ceauşescu şi alţi copii sau nepoţi de nomenclaturişti (Răutu, Gheorghiu, Brucan, Onescu, Doicaru).

In prezent este  profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland. În 2006 a fost preşedinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România , iar din data de 11 aprilie 2007, presedintele Comisiei Prezidentiale  Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania,  calitate in care a starnit  intense controverse dupa ce a redactat raportul prezentat de Traian Băsescu în plenul Parlamentului României, în data de 18 decembrie 2006.

 

 

 

 

 

 

1957: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme.

 

 

 

 

1960: S-a nascut  editoarea şi prezentatoarea  de televiziune, Cristina Ţopescu, fiica lui Cristian Țopescu (comentator sportiv), editor şi prezentator de televiziune.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/04/o-istorie-a-zilei-de-4-iulie-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

 

 

04/07/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 590 de alți urmăritori