CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 30 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

1606: A murit domnul  Moldovei,  Ieremia Movilă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ieremia Movilă (Moghilă) a fost voievod al Moldovei in perioada august 1595 – mai 1600 si septembrie 1600 – 30 iunie 1606. Mama sa, Maria, era fiica lui Petru Rares. 

 A fost  recunoscut ca domn  de turci cărora le plătea tribut si a fost detronat de Mihai Viteazul , care a luat  domnia Moldovei în mai 1600. Movila si-a recuperat tronul cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în  batalia de la Miraslau in Transilvania.

Polonezii au intrat și în Muntenia , l-au învins pe Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia.

În timpul domniei lui Ieremia Movila a fost ridicată  Manastirea Sucevita, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn.

 

 

 

 

Ieremia Movilă, Domn al Molovei, frescă mănăstirii Suceviţa

 

Ieremia Movilă, Domn al Molovei, frescă mănăstirii Suceviţa.

 

 

 

Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă.

Cand  s-a stins din viaţă l-a  lăsat ca domn, aşa cum îi făgăduise şi Poarta, pe fiul său Constantin.

Boierii  însă  le-au cerut otomanilor ca voievod pe Simion Movilă, sub pretextul că fiul răposatului domn era prea tânăr.

 O instrucţiune papală din 2 ianuarie 1596 îl caracteriza astfel pe domnul Moldovei, Ieremia Movilă: “…de neam crăiesc, preţuit pentru vitejia şi vrednicia sa, şi pentru nobleţea sângelui său”.

 

 

 

 

 

1826: Impăratul rus Nicolae I sancţionează decizia Consiliului de Miniștri, cu privire la întemeierea în satele de stat ale Basarabiei țariste a administraţiilor de plasă.

 

 

 

 

1844: S-a născut George Bengescu-Dabija, poet şi dramaturg; (m. 13 ianuarie 1916).

 

 

 

 

 

 

1848: Are loc o puternică acţiune a populatiei bucureştene, în urma căreia regimul reacţionar restaurat de mitropolitul Neofit este din nou înlăturat. În Valahia se formează un guvern interimar.

Coloneii I. Odobescu şi I. Solomon sunt siliţi să demisioneze din armată şi să părăsească principatul.

 

 

 

 

1848: Guvernul provizoriu al Valahiei hotărăște organizarea unui corp de dorobanți și panduri voluntari care ulterior va constitui baza unei armate populare.

Unitatea militară va fi constituită sub comanda lui Gheorghe Magheru, numit ad-hoc căpitan general.

 

 

 

 

 

 

 

Gh.Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, judeţul Gorj – d. 23 martie 1880, Bucureşti).

Haiduc celebru din zona Băileştiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluţionar paşoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu şi sprijinitor al lui Avram Iancu.

A fost comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831),  membru al Societăţii secrete masonice Frăţia, 1840, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prinţului Bibescu.

A format la Craiova guvernul provizoriu revoluţionar alături de Nicolae Bălcescu, şi Costache Romanescu.

Odată cu detronarea prinţului Bibescu şi instalarea guvernului revoluţionar la Bucureşti, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluţionar naţional, apoi a devenit generalul armatei române.

După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluţionar, Magheru a refuzat să accepte înfrângerea revoluţiei şi s-a retras cu trupele revoluţionare în Oltenia, unde a organizat tabăra militară de la Râureni, pe câmpul lui Traian, lângă Râmnicu Vâlcea.

La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena.

În 1857 s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la Bucureşti.

A fost unul dintre fondatorii Partidei Naţionale, mişcare care a promovat unirea principatelor române şi a sprijinit modernizarea lor.

 

 

 

 

 

 

1866: A fost promulgata  de catre domnitorul Carol I, noua Constitutie a Romaniei – in vigoare cu unele modificari din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923.

A fost  redactata dupa modelul Constitutiei Belgiei din februarie 1835.

 

 

 

 

 

1875: In semn de protest impotriva semnarii si aprobarii Conventiei cu Austro-Ungaria, deputatii liberali din Parlament, in frunte cu Mihail Kogalniceanu, au demisionat, iar  ziarul liberal ”Romanul” a aparut in chenar de doliu.

 

 

 

 

 

1900: S-a născut matematicianul Gheorghe Vrânceanu; (m. 27 aprilie 1979).

 

 

 

 

1909: S-a născut Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operetă.

 

 

 

 

 

 

1909: S-a născut (la Budapesta) Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist, membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1988).

 

 

 

 

 

1909: S-a născut compozitorul şi dirijorul  roman Paul Constantinescu; (m. 20 decembrie 1963).

 

1929: Cu sprijinul Parlamentului României, a fost finalizată și sfinţită biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți (din Basarabia,in  România unita) .

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți, perioada interbelică

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți, perioada interbelică


Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți (Basarabia, România), a fost  amplasată în preajma închisorii orășenești, fiind construita din zidărie pe fundament de piatră.

La începutul secolului XX, în orașul Bălți, atunci gubernia Basarabia (Imperiul Rus), exista o singură biserică creștină purtand hramul  Sfîntului  Nicolae, construită încă pe timpul principatului Moldovei. La 1915, necesitatea construirii unei a doua biserici creștine era  evidenta, populația orașului fiind în creștere. S-a decis ca noua biserică să fie edificată din fondurile Direcției Generale Penetenciare din capitala Rusiei, Petersburg, de aici și amplasarea bisericii în apropierea închisorii orășenești.

Opera arhitectului rus A. Ivanov, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți a rămas nefinalizată după Revoluția din 1917 din Rusia.

Au urmat timpuri vitrege pentru construcția nefinalizată fiind amenințată chiar de distrugere. Fosta gubernie Basarabia reunificată cu Patria Mamă România se supunea legilor românești care interziceau amplasarea în imediata apropierea a oricărei bisercii creștine a unei alte biserici de alt cult și invers.

De aceea, începerea construcției unei sinagogi între anii 1923-24 în apropierea bisericii nefinalizate, amenința biserica cu desființarea. Cotizațiile creștinilor erau prea mici pentru a finaliza biserica în termeni utili, de aceea s-a solicitat ajutorul Parlamentului României, care a găsit fondurile necesare finalizării Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți. Astfel construcția sinagogii a fost oprita, fiind amplasată prea aproape de o biserică creștină, aceasta fiind ulterior demontată.

După 10 ani de funcționare pe timpul administrației românești, biserica a fost închisă la venirea sovieticilor din 1940. Ulterior sovieticii transformă clădirea fostei biserici în școală de sport. Tot în perioada sovietică, gardul închisorii a fost lărgit astfel încat biserica să nu se mai vadă suficient de bine din stradă.

După declararea independenței Republicii Moldova, clădirea bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți a fost reparată și biserica redeschisă pentru credincioși. Biserica funcționează pană în ziua de azi.

 

 

 

 

 

 

 

1948:  A încetat din viaţă Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog, fondator al Societăţii române de stomatologie; (n. 2 martie 1899).

 

 

 

 

 

1948: A murit Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog, fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938),  organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti; (n. 2 martie 1899).

 

 

 

 

 

1964:  A fost înfiinţat studioul  cinematografic Animafilm din Bucuresti.

 

 

 

 

 

1975: A  decedat matematicianul  Miron Nicolescu, membru al Academiei Romane, creator al şcolii române de analiză matematică; (n. 27 august 1903)

 

 

 

 

 

 

Foto: Miron Nicolescu (n. 27 august 1903, Giurgiu – d. 30 iunie 1975, București)

 

 

 

 

1977: A murit istoricul Ştefan Meteş; studii de istorie socială şi în domeniul istoriei Bisericii; director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947); arestat şi deţinut la Sighet (1950-1955); membru corespondent al Academiei Române din 1919; (n. 1887).

 

 

 

 

 

 

1982: Intra in vigoare Decretul Consiliului de Stat al Romaniei,numarul 240 din 29/06/82, privind stabilirea unor masuri pentru gospodarirea judicioasa si reducerea in continuare a consumului de energie electrica, energie termica, gaze naturale si alti combustibili.

A fost inceputul unei indelungate perioade de economii severe de energie, care s-au repercutat asupra populatiei tarii, silite sa suporte iarna frigul in locuinte si restrictii la furnizarea energiei electrice.

 

 

 

 

  1989: A murit biologul Vasile Jitariu, autorul unor cercetari ale caror rezultate în domeniul fiziologiei umane sau animale, au fost  adunate în peste 120 de lucrări şi studii. De numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”. A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1905).

 

 

 

 

 

 1992: Şi-a început activitatea Curtea Constituţională a Romaniei, formată din opt judecători şi un preşedinte.

 

 

 

 

 

banner image

 

 

 

 

 

  Curtea Constituţionala din România, si-a inceput activitatea la data de 6 iunie 1992, odată cu depunerea jurământului de credinţă de către cei nouă judecători numiţi în componenţa noii autorităţi, a cărei organizare şi funcţionare a  fost reglementate prin Legea nr. 47 din 18 mai 1992.

 

 

 

 

 

1993 : A încetat din viaţă baritonul  roman Octav Enigărescu; (n. 1924).

 

Angajat de prima scena lirica a tarii – Opera Romana din Bucuresti- Octav Enigarescu se inscrie printre interpretii romani de frunte. Ii sunt conferite titlurile de “Artist emerit” si laureat al Premiului de Stat.

 

 

 

 

 

 

 

A  obtinut  premii  la concursuri internationale (Bucuresti 1953, Praga 1954). A participat la numeroase turnee in  Franta, U.R.S.S.,Belgia, Cehoslovacia, Bulgaria, Italia, R.D.Germana, Ungaria, Anglia, Irlanda, R.F.Germania, Iugoslavia, Grecia, Turcia.

În prezent, Școala de Arte din Târgoviște îi poartă numele.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: S-a semnat, la Bruxelles, protocolul aditional la Acordul de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, prin care era consfinţit cadrul juridic de participare a ţării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală

 

 

 

 

2010: Intra in vigoare Legile austerităţii, anuntate de presedintele Traian Basescu, privitoare la  reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi recalcularea unor categorii de pensii. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial, în variantele adoptate de Parlament.

 

 

 

 

 

2015: A decedat   dirijorul, compozitorul, instrumentistul (violă) şi profesorul Ludovic Bács; (n. 19 ianuarie  1930, la Petrila, judeţul Hunedoara).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre anii 1958 şi 1991 a fost dirijor şi director artistic al Orchestrei de Studio Radio Bucureşti, devenită, în 1990, Orchestra de Cameră Radio.

În 1966 a fondat formaţia de muzică veche Musica Rediviva din Bucureşti.

De-a lungul întregii sale activități, Ludovic Bacs a promovat un imens fond de lucrări vechi românești, pe care le-a transcris, armonizat și orchestrat pentru a le aduce în fața publicului.

A acordat o deosebită atenție și lucrărilor compozitorilor români prezentând foarte multă muzică românească în primă audiție absolută.

  Dirijorul Ludovic Bacs este cetățean de onoare al orașului Petrila.   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 Sfantul Ierarh Ghelasie de la Râmeț

 

 

 

 

 

 

 

Soborul celor 12 Apostoli; Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Ierarh Ghelasie de la Râmeț s-a nevoit in veacul al XIV-lea, mai intai ca sihastru pe valea paraului Râmeț din Muntii Apuseni si apoi ca egumen al Manastirii Ramet din judetul Alba.

 Pe peretele bisericii de la Râmeț, perete care desparte naosul de pronaos, se afla urmatoarea inscpritie: “Scris-am eu mult gresitul robul lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crisul Alb in timpul Arhiepiscopului Ghelasie, anul 1377, 2 iulie, in zilele regelui Ludovic“.

Aceasta inscriptie este prima mentiune a unui intaistatator ortodox al Transilvaniei in istoria Bisericii noastre.

Potrivit traditiei Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici cu care impreuna se ruga, postea si savarsea sfintele slujbe. Nu manca decat sambata si duminica, iar in celelalte zile se hranea doar cu Sfintele Taine.

Sfantul Ghelasie era atat parintele sihastrilor din Muntii Râmeț, cat si al satenilor din Tara Motilor. Multi din cei stapaniti de duhurile necurate, au primit vindecare prin rugaciunile sale.

La trecerea sa la cele vesnice, trupul sau a fost ingropat langa vechea biserica a Manastirii Râmeț. Cu timpul a devenit necunoscut locul in care a fost inmormantat.

Moastele sale au fost scoase la iveala in anul 1925, cand, in urma unei ploi torentiale, a fost vazut un cap de om care a inconjurat de trei ori vechea biserica a Manastirii Râmeț si s-a oprit langa sfantul altar.

Alte doua capete au fost scoase la suprafata de ape.

Capetele au fost ingropate in partea dreapta a vechii biserici. S-a purces la dezgroparea lor dupa ce calugarii au vazut ca zapada se topea in fiecare an deasupra locului in care au fost puse capetele.

Capul Sfantului Ghelasie a fost identificat dupa ce o femeie bolnava de epilepsie s-a vindecat dupa ce s-a atins de el.

Pe 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat canonizarea oficiala a Sfantului Ghelasie si trecerea numelui sau in calendarul ortodox.

Canonizarea solemna s-a facut la Râmeț la 29 iunie 1992.

Pomenirea Sfantul Ierarh Ghelasie de la Râmeț se va face la 30 iunie.

 

 

Tot astazi serbam:

 

– Soborul Sfintilor 12 Apostoli: Petru, Iacov al lui Zevedeu, Ioan, Andrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacov al lui Alfeu, Tadeu, Simon Cananeul, Iuda Iscarioteanul si Matia (ales in locul lui Iuda.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/30/o-istorie-a-zilei-de-30-iunie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

30/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 29 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

29 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

Anul 120:  Două diplome militare descoperite la Porolissum și Cășeiu vorbesc de Dacia Superior. In diploma militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj), se menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus.

Aceste diplome  datate la 29 iunie 120, sunt   primele care dovedesc schimbări în organizarea administrativă a Daciei,  respectiv existenţa Daciei Superior, formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieș și Mureșul superior.

Guvernatorul avea rangul de legat pretorian, faţă de cel de legat consular pe care îl avea pe vremea Daciei Augusti.

Sediul guvernatorului Daciei Superior era la Apulum (azi Alba Iulia). Ca suprafaţă, Dacia Superior cuprindea Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei, moştenind cea mai pare parte a Daciei Augusti.

Această organizare teritorială va fi menţinută până pe vremea împăratului Marcus Aurelius (161-180), când provinciile dacice vor fi restructurate din nou, ca urmare a noilor nevoi strategice militare

Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămânea o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian.

Inițial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune, erau  conduse de un procurator Augusti.

 

 

 

 

 

 

1400: A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).

 

 

 

 

 

 

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, Fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.

Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.

A fost un domn paşnic, de unde şi numele  de “cel Bun“, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod.

Ţara Moldovei s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia din ce în ce mai mult. 

Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi.

 În momentul cînd Moldova  devine stăpînă pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mîna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean.

Mai tîrziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei întrări in cetate, se va afla stema Moldovei, capul de bour, stemă care se mai vede şi astăzi.

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru cel Bun impreuna cu soţia şi clerul întîmpină moaştele sfinte ale  Sfîntului mucenic Ioan cel Nou, venite la Suceava

Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol, care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o mare schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului).

Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.

Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.

În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou.

În afară de consolidarea Mitropoliei Moldovei, Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat

In calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, în 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi.

De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman.

 Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.

Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432, în  urma lui   ramanand mai multi fii, care s-au luptat ani de zile intre ei pentru a ocupa tronul tarii.

Detalii…  Alexandru cel Bun

 

1521:  Primul  document cunoscut, scris in limba romana – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului.

 

 

 

 

 

 

 

 La Câmpulung-Muscel,  vechea capitală a Ţării Româneşti,  a fost redactat primul document  scris, din câte  sunt cunoscute până astăzi, în limba  română –  Scrisoarea lui Neacsu ot  Dlăgopole” (Câmpulung Muscel),  către Johannes Benkner, judele Braşovului (29-30 iun.1521), avertizându-l pe acesta despre  o invazie a turcilor asupra  Ardealului şi Ţării Româneşti, care tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Scrisoarea   reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat pana in zilele noastre.

A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Braşov unde se păstrează şi astăzi, şi a fost redactată cel mai probabil în 29 sau 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al oraşului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate.

Din acea vreme mai există şi alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea.

 

 

 

 

 

 

 

1602: Prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Bathory ceda Transilvania împăratului Rudolf al II-lea (al Boemiei şi al Ungariei), de la care a primit alte posesiuni şi un venit de 50.000 florini anual.

 

 

 

 

 

 

 

1819: S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia.

Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu.

Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui Nicolae Bălcescu a murit în anul 1824.

Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala.

Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni.

A studiat la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.

La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui voda Bibesc.

 

 

 

 

 

 

 

 Nicolae Balcescu  ”sufletul revolutiei de la 1848″  .

 

După ce este eliberat, înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită „Frăția”, călătorește prin toate teritoriile locuite de români: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Bucovina, precum și prin Franța și Italia și studiază istoria, fiind editor, alături de August Treboniu Laurian, al unei reviste de istorie numită „Magazin istoric pentru Dacia”, apărută începând cu 1844.

În Franța se va implica în revoluția din februarie 1848 si inspirat de această revoluție se întoarce la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe și secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluționari.

Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea țăranilor și vot universal.

Arestat la 13 septembrie 1848 de otomani care au înăbușit revoluția, reușește să evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice.

În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena și ajunge la Constantinopol.

Apoi, la Debrețin, se întâlnește cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român.

La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri.

Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, aceștia însă nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă trupele imperiale contrarevoluționare habsburgice și ruse intră în Transilvania și revoluția maghiară condusă de Kossuth este înfrântă.

Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris și publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863.

  Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze o miscare a forțelor revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene. Cu un pașaport eliberat la Paris, la 27 septembrie 1850, „au nom de Sa Majesté l’Empereur des Ottomans”, în primăvara lui 1852, pleacă la Constantinopol, de aici, la Galați și încearcă să pătrundă în Țara Românească, însă autoritățile nu-i permit, deși e bolnav și vrea să o vadă pe mama sa, în vârstă și bolnavă.

Medicii îl sfătuiesc să se stabilească în Italia, unde clima e mult mai blândă. Trece prin Malta si Napoli și se stabilește la Palermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”.

Moare la Palermo de tuberculoză, la vârsta de 33 de ani, la 29 noiembrie 1852.

 

 

 

 

1837:  S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător; (m. 19 iunie 1919).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

1866: Parlamentul României adoptă prima Constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate   din acele timpuri.  

Inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, a fost adoptată în timpul regelui Carol I (1 iul. 1866). 

A fost în vigoare, cu unele mici schimbări, până în anul 1923. 

 

 

 

 

 

 

 

1873:  S-a născut renumitul  arhitect şi profesor universitar roman Petre Antonescu; (m. 23 aprilie 1965), personalitate de frunte a școlii de arhitectură din tara noastra,  din prima jumatate a sec. 20, prin promovarea unui  stil arhitectural neoromanesc.

În 1945  a fost ales membru titular al  Academiei Romane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris şi Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO).

Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără si clădirea Primariei  Municipiului București, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova și edificiul  Bancii de Investitii  din București.

 

 

 

 

 

 1882: S-a născut, la Vlaho-Clisura (in Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM),  scriitorul şi diplomatul aroman Marcu Beza.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat.

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1949).

 

 

 

 

 

 

1884: S-a adoptat noua Lege electorală, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat

 

 

 

 

 

 

1891: S-a născut Petre Andrei, savant sociolog,  filosof, profesor universitar şi politician român  ţărănist.  

 

 

 

 

 

 

A fost ales (in 1991) membru post- mortem  al Academiei Române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică. 

  Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian , a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat.

În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari,   pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.

 

 

 

 

1904: A murit Gheorghe Ionescu-Gion, profesor, istoric, ziarist, publicist, cronicar literar și teatral; membru corespondent al Academiei Române din 1899; (n. 1857).

 

 

 

 

 

 

1921: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, prima încercare de evocare a războiului din 1916-1918, cu Marietta Rareş în rolul principal.

  Realizatorul Nicolae Barbelian a facut un montaj de scene filmate de el si al unor secvente de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Romane.

 

 

 

 

1923: S-a născut soprana Lella Cincu; (m. 2008).

 

 

 

 

 1929: S-a născut preotul şi teologul Dumitru Popescu,profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996).

 

 

 

 

 

https://i0.wp.com/str2.crestin-ortodox.ro/foto/1082/108110_dumitru_popescu.jpg

A fost membru de onoare al Academiei Române din 2001; (m. 2010).

 

1939: S-a născut Victor A. Voicu, general, medic şi farmacolog.

Este autorul unor importante lucrari  de cercetare in  farmacologie experimentală şi clinică, privind sistemul nervos vegetativ şi cardio-vascular.

A fost profesor de toxicologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti si a înfiinţat prima Catedră de Toxicologie Clinică din învăţământul medical românesc. 

A devenit membru titular al Academiei Române din 2001 si  fost ales preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

 

 

1954: S-a născut la Bucuresti, scriitorul Radu Aldulescu.

 

 

 

 

 

A debutat în 1993 la Editura Albatros, cu romanul „Sonată pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

A scris scenariul filmului „Terminus Paradis” (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008 a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, pentru romanul „Mirii nemuririi”.

În prezent, opera sa este publicată, ca serie de autor, la Editura Cartea Românească.

 

 

 

 

 

 

 

1984: Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

Aplicarea „programului” a afectat serios, în anii imediat următori, starea de sănătate a locuitorilor României

1987: A murit fizicianul Victor Mercea, autorul unor importante  cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor. A efectuat  cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1924).

 

 

 

 

 

 

1990: A apărut ziarul „Economistul”, publicaţie editată de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), actualmente cu apariţie săptămânală.

 

 

 

 

 

 

Calendar Crestin Ortodox:

 

 

 

 

 

 

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

 Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.

  Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

  Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan.

Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”.

Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel  au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania.

Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru se lepadase de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Europeană a  Dunarii 

 

 

 

 


 

 

 

 

Pe 29 iunie 1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru  protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Manifestările dedicate acestei  zile se desfăşoară în toate statele  dunărene (19 la număr), pentru a marca  dorinţa comună a acestora de a-şi uni  forţele în sprijinul protejării acestui fluviu  unic în Europa.

 

 

Cititi mai mult:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/23/dunarea-stiati-ca%E2%80%A6/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/29/o-istorie-a-zilei-de-29-iunie-video-3/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

29/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 28 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

1358: Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, acordă negustorilor braşoveni liberă trecere pentru negoţul lor cu Ţara Românească. Este primul privilegiu comercial cunoscut în spațiul românesc, acordat negustorilor braşoveni pentru Muntenia.

Documentul confirma existenţa drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între râurile Prahova şi Buzău, pînă unde se vărsa Siretul (se va numi mai tîrziu „drumul Brăilei“).

Se presupune că acest drum este unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale care legau Transilvania de Muntenia.

 

 

 

 

 

1581: A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania”, ultima și cea mai de seamă carte tiparită de diaconul Coresi.

 

 

 

 

 

 

 

Diaconul Coresi

 

 

 

Este o talcuire, o ex­plicare a Evangheliilor din duminicile si sarbatorile de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la Duminica a 32-a dupa Rusalii.

Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci du­minici.

 

 

28 cazania

 

 

 

 

Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la bi­serica Sf. Nicolae Schei din Brasov, Iane si Mihai.

Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regiona­lismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant.

Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regiona­lismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant.

Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti. 

 

 

 

1835: (28 iunie 1835, stil nou /16 iunie 1835, stil vechi) se inaugurează la Iaşi, in Principatul  Moldova, prima instituție de învățămînt superior din principatele române – Academia Mihăileană.

Aici se ţineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică şi de arhitectură.

 

 

 

 

 

1848: La 28-29 iunie,  în timpul revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele ruseşti ocupă Iaşiul.

Guvernul provizoriu muntean părăseşte în grabă Bucureştiul, refugiindu-se la Rucăr, in Transilvania.

 

 

 

 

 

 1871: S-a născut Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.); (m. 1928).

 

 

 

 

 

1873: A decedat Andrei Şaguna, patriot român transilvănean, mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române; (n. 20 ianuarie 1808).

 

 

 

 

 

 

 

 

In ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei, Andrei Şaguna (30 noiembrie) şi Simion Ştefan (24 aprilie).

 

 

 

 

 

1883: Mihai Eminescu este arestat la baia publica Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.

 

 

 

 

 

1912:  S-a născut dirijorul roman , Sergiu Celibidache; ( m . 14 august 1996  la Neuville-sur-Essonne, Loiret, Franţa).

 

 

 

Sergiu Celibidache

 

 

 

 

Sergiu Celibidache s-a stabilit in Franta si a fost unul dintre cei mai renumiti dirijori.

 A dirijat pe toate marile scene ale lumii. A fost director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992.

 

 

 

 

 1912: S-a născut la Domnești, județul Argeș, Elisabeta Rizea, eroină a luptei anticomuniste din România; (d. 6 octombrie 2003).

 

 

 

 

 

A ispășit 13 ani de temniță grea pentru că a sprijinit activ „Banda Teroristă” Arsenescu – Arnăuțoiu.

„Bandiții” erau de fapt eroii rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului.

S-a alaturat rezistentei si  a aprovizionat timp de 4 ani  luptatorii din munti cu mancare si bani. A fost supusa dupa arestare la torturi si ani buni de inchisoare.

Condamnata la 7 ani de inchisoare. In faimoasa inchisoare de la Pitesti, Elisabeta Rizea a fost pusa in lanturi si inchisa in celula de maxima securitate.

Eliberata in primavara anului 1958, Elisabeta continua sa ia legatura cu ofiterii din Rezistenta prin intermediul unei „casute postale” din scorbura unui copac din Valea Morii. Cand conducatorul rezistentei anti-comuniste, Gheorghe Arsenescu a fost arestat in 1961, Elisabeta Rizea este arestata din nou si sentinta ii este prelungita cu inca 25 de ani.

A fost transferata la inchisoarea Mislea, inchisoarea centrala a femeilor detinut politic, unde a stat inchisa alaturi de doamna Ion Mihalache si de zeci de femei luptatoare anticomuniste.

In termenii amnistiei generale, Rizea a fost eliberata din inchisoare in 1964. Timp de aproape 30 de ani a fost tinuta sub supravegherea stricta a organelor de ancheta. Era chemata permanent la interogatorii si impreuna cu sotul sau erau considerati “dusmani ai poporului”.

 

 

1913:  La 16 – 28 iunie are loc Conferinţa de pace de la Bucureşti, prin care se încheie Al Doilea Război Balcanic.

Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra – „Cadrilaterul“).

 

 

 

 

 

1916: A decedat  in Bucuresti marele pictor roman Ștefan Luchian ; (n. 1 februarie 1868, Stefanesti, Botosani).

 

 

 

 

 

 

 Autoportret

 

 

 

 

 

 1919: A fost încheiat Tratatul de pace de la Versailles, între Puterile Aliate şi Germania.

Tratatul de pace cu Germania a fost semnat de reprezentantii Romaniei  I.I.C. Brătianu şi Constantin Coandă.

 

 

 

 

1919: S-a născut Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945).

A fost arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare; (m. 1989).

 

 

 

 

  1923: A fost adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale.

 

 

 

 

 

1928: (28 iunie-7 iulie). Are loc la Ciuguev, lîngă Harkov, U.R.S.S., Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român. Membrii Congresului îl desemnează ca secretar general (1928-1931) pe Vitali Holestenko (Barbu), membru al Partidului Comunist Ucrainean. Congresul a pecetluit triumful nucleului stalinist al partidului.

 

 

 

 

 

1928: S-a născut compozitorul Paul Urmuzescu, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A fost redactor de programe, maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1947-1964), realizator de spectacole şi emisiuni la Televiziunea Română (1964-1979) şi director muzical al primului Festival „Cerbul de Aur” de la Braşov.

 

 

 

 

 

1940: Armata Sovietică cotropeste  teritoriile  româneşti Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2).

Ocuparea tâlharească a acestor stravechi pamanturi româneşti,  a fost o urmare a  semnarii  în prealabil in ziua de 23 august 1939, a Pactului dintre Germania nazistă şi URSS, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, sau Pactul Hitler-Stalin.

 

Premizele acestui furt ticălos au fost favorizate de :

  1. Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);

  2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;

  3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;

  4. Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940; (Aici se incud atît ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

 

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în care aliaţii României erau incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

 Retragerea precipitata a armatei si administratiei romane din Basarabia si nordul Bucovinei a determinat sentimente de stupoare,  indignare si frustrare in opinia publica, in conditiile in care pana atunci  forurile de raspundere dadusera asigurari ca tara va fi aparata .

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea care făcuse un lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume  l-a lichidat fizic pe  întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail – Corneliu Zelea Codreanu, precum şi alti  membri de vîrf a Legiunii înscenînd o evadare din închisoare.

Lichidarea fizică şi arestările în proporţie de 90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la cărma mişcării o persoană mediocră şi foarte controversată precum Horia Sima.

Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în interiorul României .

 

 

 

 

 

Carol II-lea, Rege al României

Regele Carol al II-lea

 

 

 

Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

 

 

 

Adolf Hitler, coducătorul Germaniei Fasciste
Implementarea divizării Europei de Est în urma Pactului   Ribbentrop-Molotov (1939)
Iosif Stalin, conducătorul Uniunii Republicilor Sovietice   Socialiste
Adolf Hitler, coducătorul Germaniei Fasciste Implementarea divizării Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)  Iosif Stalin, conducătorul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

 

 

 

Pierderile teritoriale ale Romaniei in nefastul an  1940

 

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul votului in prima şedinta a Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

 

 

  • 11 contra cedării teritoriilor;

  • 10 acceptă cedarea teritoriilor;

  • 5 se pronunta pentru discuţii;

  • 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României)

     

 

 

 In cea  de-a doua şedinţa a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940 rezultatul discutiilor a fost urmatorul:

  • 6  voturi contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);

  • 19 acceptă cedarea teritoriilor;

  • 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

 

 

 

 

 

 

Au urmat, asa cum este cunoscut, decenii  de teroare sovietica, deportari, infometare, masacre, aplicarea consecventa de catre ocupanti  a unei politici de  deznationalizare a romanilor  moldoveni si  de colonizare  masiva in teritoriile cotropite a altor populatii , in special slave.

 

 

 VIDEO:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1961: S-a născut Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru probleme europene (din ianuarie 2015), fost ministru al afacerilor europene în Guvernul Victor Ponta, în Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu şi în Guvernul Boc; fost comisar european pentru Multilingvism (2007 – 2010); fost negociator-şef cu Uniunea Europeană (2004 – 2005); fost negociator-şef adjunct al României cu UE (2001-2004)

 

 

 

 

1962: S-a născut la Brăila, Anişoara Cuşmir – Stanciu, atletă română recordmena mondială la săritura în lungime, în 1982 și 1983, cu 7,15 m și 7,43 m.

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a cucerit medalia de aur.

 

 

 

 

 

1977: Plenara C.C. al P.C.R. hotaraste desfiintarea cenzurii in forma ei de pâna atunci, trecând intreaga raspundere pentru continutul publicatiilor, programelor de radio si tv, redactorilor sefi, redactiilor si editurilor, pe lânga care se decide constituirea unor consilii de conducere, formate din activisti, specialisti, muncitori.

Direcţia Generală a Presei şi Ti­păriturilor a activat 28 de ani în România, din 1949 până în 1977, când o parte dintre cen­zori au fost transferaţi la Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, un­de şi-au continuat activitatea. După des­fiinţarea formala a instituţiei, sistemul cenzurii co­muniste  a continuat sa supravegheze  activitatea editorială, atri­buţii de cenzură avand in continuare Uniunea Scri­itorilor si Securitatea Statului, iar în vârful acestei ierarhii Secţia de Pr­o­pagandă şi Agitaţie a Partidului Co­mu­nist şi cenzorul principal al ţării, Nicolae Ceauşescu.

 

 

 

 

 1982: Fostul preşedinte al SUA, R. Nixon, a făcut o vizită în România socialista, la invitatia lui Nicolae Ceausescu.

 

 

 

 

 

 

 

1984:  In Republica Socialista Romania, Marea Adunare Naţională adoptă “Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.

 

 

 

 

1990: In Romania post comunista, premierul  desemnat Petre Roman a prezentat Declaraţia – program a Guvernului şi componenţa Cabinetului sau.

 

 

 

 

 

1991: La Bucuresti, s-a deschis Casa Americii Latine.

 

 

 

 

 

 

1993: Regizorul Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din această funcție, unul dintre motivele acestei decizii fiind indiferența factorilor de decizie față de cultură.

 

 

 

 

1994: 167 de parlamentari au depus in Parlamentul Romaniei, cererea de suspendare din functie a presedintelui Ion Iliescu.

  Propunerea de suspendare a presedintelui Ion Iliescu a pornit de la o afirmatie a acestuia, potrivit careia justitia nu trebuie sa accepte cererile de revendicare ale caselor nationalizate.

Pentru presedintele de atunci era clar ca „nu se poate rezolva o nedreptate prin alta” si ca o „restitution in integrum” ar genera o problema sociala grava, lasand pe drumuri mii de oameni.

Parlamentarii Opozitiei au catalogat atacurile presedintelui drept o incalcare grava a Constitutiei si au demarat procedura de suspendare.

Cererea de suspendare din functie a presedintelui Ion Iliescu a fost depusa la 28 iunie 1994, la Senat, de catre senatorul Ioan Paul Popescu, de la PNTCD, ea fiind semnata de 167 parlamentari din Opozitie.

La 30 iunie, Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si   La 5 iulie, Curtea Constitutionala a respins cererea de suspendare ca fiind neintemeiata. In cadrul dezbaterilor de la 7 iulie 1994, reprezentantul grupului parlamentar PNTCD, deputatul Razvan Dobrescu, a prezentat motivatia care a stat la baza propunerii de suspendare a presedintelui.

El l-a acuzat pe seful statului ca are o conceptie gresita despre exercitarea prerogativelor prezidentiale, apreciind ca prin afirmatiile de la Satu-Mare, la 20 mai, presedintele Ion Iliescu ar fi adus „o grava atingere independentei judecatorilor”, instigand la nerespectarea hotararilor judecatoresti.

In opinia lui Razvan Dobrescu, afirmatiile presedintelui constituie o „tentativa de politizare” a actului de justitie. Astfel, Ion Iliescu ar fi fost un ‘factor perturbator’ al ordinii de drept.

La randul lor parlamentarii PDSR, precum Agata Nicolau, au afirmat ca propunerea de suspendare a presedintelui nu are temei juridic si ca de fapt, prin spusele sale de la Satu-Mare, Ion Iliescu ar fi aparat Constitutia si respectarea legii.

 Parlamentul a respins propunerea cu 242 de voturi impotriva si 166 pentru.

 

 

 

 

 

 

2004: Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă largită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianţei.

2012: A decedat arhitectul Camil Roguski autorul  a numeroase construcţii din Bucureşti si din alte oraşe ale ţării, unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

 

Roguski a contribuit la finisarea palatului din Piata Victoriei, a participat la proiectarea interioarelor si mobilierului de la Castelul Pelisor si de la cele doua palate de la Snagov. De-a lungul vietii, el i-a cunoscut pe Constantin Bratianu, Charles de Gaulle, Gheorghe Gheorghiu Dej si pe Carol al II-lea.

 

 

 

 

 

 

 

CITITI  SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/28/o-istorie-a-zilei-de-28-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md;

  10. agerpres.ro.

28/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 587 de alți urmăritori