Învierea Domnului nostru Iisus Hristos

Invierea Domnului, sarbatoarea sufletului

Invierea Domnului, cea mai mare sarbatoare a crestinismului, este dogma fundamentala a credintei crestine. Este o sărbatoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufletului.

Învățătura despre învierea Domnului nostru Iisus Hristos se află în centrul credinței creștine: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credința voastră”, spune apostolul Pavel (I Corinteni 15, 17). Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul din Sfânta Treime, S-a întrupat pentru noi și a noastră mântuire, a suferit, a fost dat la moarte și a treia zi a înviat din morți (Crezul).

Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este și rămâne taină. Oricât am vorbi noi despre Înviere nu putem ajunge la înțelegere deplină, pentru că este mai presus de fire.

Învierea Mântuitorului Hristos a constat în învierea trupului, în unirea lui cu sufletul, deci sufletul la Învierea Domnului Hristos s-a unit cu trupul Domnului Hristos și prin putere dumnezeiască a înviat din morți. Despre acest lucru e scris în Sfintele Evanghelii, în cele patru Evanghelii. Fiecare Evanghelist prezintă Învierea Domnului Hristos ca realitate, nu o explică, nici nu face aprecieri asupra Învierii, ci fiecare Evanghelist prezintă Învierea ca o realitate, ca ceva care s-a întâmplat. (Arhimandritul Teofil Părăian, „Taina Învierii”, în volumul Gânduri bune pentru gânduri bune) Învierea Domnului în Noul Testament

În fiecare Evanghelie din cele patru ale Noului Testament avem istorisiri ale Învierii, ale împrejurărilor în care a înviat Domnul Hristos, și a arătărilor Mântuitorului care au urmat după Înviere.

Sfântul Evanghelist Matei în capitolul 28 al Evangheliei sale are aprecieri în legătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au fost în legătură cu Învierea.

La fel, la Sfântul Evanghelist Marcu, avem în capitolul 16 al evangheliei sale astfel de relatări; în Sfânta Evanghelie de la Luca în capitolul 24, tot capitolul, și în Sfânta Evanghelie de la Ioan, două capitole, 20 și 21. În Faptele Apostolilor, în capitolul 1, se fac la fel unele afirmații în legătură cu Învierea Domnului Hristos și cele ce s-au întâmplat între înviere și înălțarea Domnului. Sfântul Apostol Pavel în capitolul 15 din Epistola I către Corinteni, într-o bună parte din capitol, mai ales în partea de început, are aprecieri în legătură cu cele ce s-au întâmplat la Înviere.

Martorii Învierii Domnului au fost: Maica Domnului Maria Magdalena și celelalte femei mironosițe Apostolii Petru și Ioan și ceilalți apostoli mulți dintre ucenicii Domnului, bărbați și femei, în mai multe arătări

Evangheliștii nu au descris Invierea Domnului, deoarece nu au fost martori la aceasta minune. Ei au consemnat numai ceea ce s-a petrecut dupa ce Hristos a iesit din mormânt. Din evanghelii aflam ca in prima zi a săptămanii, duminica, femeile mironosite au venit cu miresme la mormântul lui Hristos, cu care aveau de gând sa unga, dupa obicei, trupul lui Iisus.

Maria Magdalena, venita cu celelalte femei, ajunge prima la mormânt si uimita de vederea pietrei ridicate si a mormântului gol.

Gândul ei era ca trupul lui Iisus fusese furat. Potrivit Scripturii, pe când plângea, i s-au arătat doi ingeri. După puțin timp, i s-a arătat si Hristos, pe care L-a aseamănat pentru inceput cu un grădinar, caruia ii cere sa-i vesteasca unde a fost pus Hristos. Dupa ce L-a recunoscut, Hristos, i-a dat misiunea să mergă sa vesteasca ucenicilor: „Mergi la fratii Mei si le spune: Ma voi sui la Tatal Meu si Tatal vostru”.

Pe când femeile mironosițe se duceau către apostoli sa vesteasca cele intamplate, sunt intampinate de Hristos cu cuvintele: „Bucurați-va” si „Nu va temeți”. El le repeta indemnul dat de inger: „Duceți-va si vestiți fraților Mei, sa meargă în Galileea si acolo mă vor vedea”.

La mormânt ajung și Ioan și Petru. Deși Ioan sosește primul, el intră in mormânt după Petru. In afara de prezența giulgiului si a mahramei, care indicau ca Hristos a inviat, apostolii au văzut în mormânt ceva minunat. A fost o experiență invaluită în taină, care a constituit o adevarata iluminare. Din aceasta clipă, Ioan a crezut fără șovaială în Învierea lui Hristos. Cei doi apostoli vor merge sa vestească și celorlalți Invierea lui Hristos.

Hristos cel inviat este tot atât de real ca si Cel dinainte de Patimi, dar după Înviere s-a aflat la alt nivel existential, deoarece trupul Său nu mai era supus morții iar in El stralucea Duhul. Desi trupul a fost indumnezeit, ca si natura Sa omenească, firile vor continua sa rămână neschimbate si de sine statatoare pentru vesnicie.

Invierea lui Hristos nu este o simpla revenire la viața pământească, ci inceputul altei vieti: viața vesnică, în care trupul omenesc nu mai este supus stricăciunii. De aceea,în Biserica Ortodoxă se cânta in ziua de Paști: „Praznuim astazi omorârea morții și începutul unei alte vieți, veșnice”.

Sfantul Maxim Marturisitorul spune că Mântuitorul a refacut chipul divin din om, lepădând in mormânt, in dimineata Invierii, trăsătura pătimitoare. Din momentul mortii si a Învierii Domnului, istoria intra in perioada eshatologica, iar Imparația, aflata deocamdata in transcendent, tinde să înglobeze treptat toata creația. In Hristos cel inviat incepe transfigurarea lumii, dar aceasta transfigurare nu se descopera decat prin mijlocirea acelora care au atins culmile sfinteniei.

Trebuie sa retinem ca Invierea nu-L indeparteaza pe Hristos de oameni. El continua, chiar sezand de-a dreapta Tatălui, lucrarea de prefacere a lumii.

Invierea Domnului ne daruieste, pe de o parte, o victorie asupra pacatului, pe de alta parte, o biruinta asupra morții insăși. Mai mult, aceasta mare taină ne aduce la o stare harică de trăire cu Dumnezeu care este fără de păcat si fără de moarte.

Cu Hristos, noi pășim in veșnicie!

Asadar, Invierea Domnului este, prin excelenta, aceea al indumnezeirii naturii noastre omenesti si a participarii trupului nostru trecător la bunurile vesnice, mai presus de fire, o călătorie in lumina lăuntrică a sufletelor noastre, iar în viziunea unor părinți ai Bisericii, nu e altceva decât „o trăire a luminii dumnezeiești si o transfigurare anticipată”, când “Dumnezeu coboară în suflet, iar sufletul urcă la Dumnezeu“.

Hristos a Inviat!

https://basilica.ro

https://www.crestinortodox.ro/paste/invierea-domnului

https://ro.orthodoxwiki.org/Învierea_Domnului

CHIPUL Mântuitorului Iisus va ajunge în cel mai înalt punct al Catedralei Naționale

 

Chipul domnului nostru Iisus Hristos va ajunge curând în cel mai înalt punct al Catedralei Naționale

În cei cinci ani trecuți de la sfințirea Catedralei Naționale, s-au finalizat peste 7.000 mp de pictură în mozaic, din totalul de 17.800.

Acum, iarna își intră în drepturi, astfel că lucrările efectuate la Catedrala Națională s-au mutat la interior. Ritmul de lucru rămâne unul susținut, spun reprezentanții Sectorului monumente și construcții bisericești. Au sosit deja TIR-urile cu schelele care vor fi montate pe turla mare Pantocrator pentru executarea mozaicului, inclusiv a decorurilor specifice picturii bizantine.

Până acum, cu 90.000 de tone de mozaic s-au acoperit 6.000 de metri pătrați pe pereții interiori, adică 30% din suprafața totală.

Blogul https://www.napocanews.ro consemnează faptul că pictorul Daniel Codrescu a publicat în urmă cu câteva zile, cele mai recente imagini din atelier cu chipul Mântuitorului Iisus care va fi montat în cea mai înaltă turlă a Catedralei Naționale, titrează publicația ortodoxă Basilica.
Reprezentarea, numită „Hristos Pantocrator” (gr.Atotputernic), este rezultatul unor eforturi susținute de peste jumătate de an și va acoperi o suprafață de peste 150 de metri pătrați. La chip, a lucrat cu precădere soția coordonatorului, Alina Codrescu.

„Este cel mai mare portret pe care l-am făcut. Are aproximativ 6 metri – doar chipul Mântuitorului și, în total, un diametru de 13 metri”, a explicat recent pictorul la Trinitas TV.

În ateliere, pregătirile se încheie curând. Montajul pe turlă va începe cel mai probabil lunea viitoare, a declarat pentru Basilica.ro, Daniel Codrescu, coordonatorul lucrărilor de pictură la Catedrala Națională.

Mai multe date despre stadiul lucrărilor și despre cum puteți contribui la realizarea picturii Catedralei Naționale puteți afla pe site-ul: https://pictamcatedrala.ro.

ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU Iisus Hristos (SFINTELE PAȘTI)

HRISTOS A ÎNVIAT !

    Învierea Domnului reprezintă cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care ne-a adus posibilitatea mântuirii și care stă la temelia credinței și a Bisericii Creștine.

Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Cuvântul „Paşti” vine de la pasha, un cuvânt evreiesc, care înseamnă trecere. Evreii sărbătoareau şi sărbătoresc la Paşti ieşirea din robia egipteană, trecere prin Marea Roșie, trecere prin pustie şi ajungerea lor în Canaan.

Noi la Sfintele Paşti sărbătorim altceva decât evreii, şi anume trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. 

În lumina Sfintelor Paşti în care se arată slava iubirii Preasfintei Treimi pentru umanitate, Biserica este chemată să-L mărturisească totdeauna pe Hristos Cel răstignit, înviat şi preaslăvit, adică să binevestească biruința sfințeniei asupra păcatului, biruința iubirii asupra urii, biruința păcii asupra violenței, biruința dreptății asupra nedreptăţii, biruinţa luminii asupra întunericului, pentru ca lumea să caute şi să primească „dreptatea, pacea şi bucuria Duhului Sfânt” din Împărăția Preasfintei Treimi (cf. Romani 14, 17).

Învierea Domnului este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

Slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00. Aproape de miezul nopţii, preotul iese din sfântul altar având lumânarea aprinsă şi îi îndeamnă pe cei prezenţi: „Veniţi de luaţi Lumină!”. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, credincioșii avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori.

După care cântă cu toții: ”Hristos a Înviat…”.  Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până dimineaţă. Credincioşii care au postit în toate cele şapte săptămâni se pot împărtăşi în Noaptea de Înviere.

După slujbă, este tradiţia ca preotul să dezlege bucatele pe care le aduc credincioşii la biserică – ouă vopsite, cozonac, pască – şi să le sfinţească.

Una dintre tradiţiile străvechi de Paşte o reprezintă ouăle vopsite. Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire dar şi simbolul văzut al învierii morţilor.

Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi reprezintă o altă mărturie clară a vechimii acestui mare praznic. În multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă şi se pare că acest aliment nu lipsea de la agapele ce se făceau în acele vremuri. Aşadar roşul cu care sunt vopsite ouăle de Paşte reprezintă atât sângele lui Iisus care s-a scurs de pe Cruce cât şi focul, cu puterea lui purificatoare.

Pe de altă parte ciocnitul ouălor simbolizează sacrificiul lui Hristos, la noi existând tradiţia ca după Înviere, persoana mai în vârstă să ciocnească oul celuilalt în timp ce rosteşte “Hristos a Înviat”, iar celălalt spune “Adevărat a Înviat”.

Fără Învierea lui Hristos lumea ar fi azi încă toată păgână, Biserica nu s-ar fi întemeiat, creștinismul nu s-ar fi răspândit și n-ar fi fost crezut. Fără Învierea lui Hristos numele Mântuitorului s-ar fi uitat de atunci, învățătura Lui s-ar fi pierdut, iar mântuirea oamenilor s-ar fi pierdut și ea.

Troparul

Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le.

Condacul

Deși Te-ai pogorât în mormânt, Cel ce ești fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit și ai înviat ca un biruitor, Hristoase, Dumnezeule, zicând femeilor mironosițe: Bucurați-vă!, și Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuți înviere.

https://martamaria.md/ro/invierea-domnului-sfintele-pasti