CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Acțiunea de unificare a forțelor politice unioniste din R.Moldova

 

 

Cinci formațiuni politice din R.Moldova au decis constituirea Mișcării Politice „Unirea”. Este vorba despre Partidul Democrația Acasă, Partidul Liberal, Partidul Național Liberal, Partidul Popular Românesc și Uniunea Salvați Basarabia, transmite IPN, reluat de https://radiochisinau.md .

Reprezentanții celor cinci formațiuni politice au emis un anunț în care menționează că săptămâna viitoare urmează a fi formalizat proiectul politic. „Chemăm în continuare toate celelalte formațiuni politice să manifeste deschidere pentru consolidarea și unificarea curentului politic unionist, în vederea reîntregirii neamului românesc”, se spune în anunț.

Partidele semnatare pledează pentru „înființarea unei mișcări unioniste, a unui bloc politic ce va activa permanent, din momentul formării și până la realizarea unirii, devenind, astfel, un continuator firesc al Mișcării de Eliberare Națională”.

Mișcarea unionistă a început, de fapt, în Moldova, înainte de desființarea Uniunii Sovietice, în 1988, cu formarea Mișcării Democrate pentru Susținerea Restructurării.

La câțiva ani după obținerea independenței r.Moldova, idealul Unirii cu România a început să ia proporții de masă, alegătorii unioniști ajungând să reprezinte 10-15% din electorat. 

 Mișcarea a început să se formeze după protestele de la Chișinău din 2009 care au dus la demiterea guvernării comuniste a lui Voronin.

Pro-unioniștii au format inițial un grup civic sub sloganul inițial „Basarabia, pământul românesc”.

  

În 2011, au înființat Actiunea 2012 și au început să strângă fonduri și voluntari pentru proiecte care au apropiat Moldova și România.

Au dus oameni din Moldova, inclusiv vorbitori de limba rusă, în călătorii pentru a vedea România, țara despre care nu au putut afla prea multe de la programele de televiziune în limba rusă care dominau Moldova.

Ei au făcut lobby pe lângă politicieni pentru a susține cauza, au reunit oficiali locali din ambele state pentru a începe proiecte comune, au donat cărți și au refăcut unele școli în limba română din Republica Moldova.

Mesajul inițial, „Basarabia, pamânt romanesc”,  a devenit „Basarabia este România”.

Vicepreședintele Acțiunii 2012 Iulia Modiga spune că acesta a fost rebrandingul mișcării. „Am realizat că nu era vorba doar de pământ”, a explicat ea.

Toți activiștii din acțiunea „Actiunea 2012” sunt voluntari și toți plătesc cotizații de membru.

„Oamenii ne ajută pur și simplu când cerem ajutor. Am primit o mulțime de sprijin de la oameni în timpul marșului de la Alba Iulia la Chișinău, de exemplu. Am fost impresionați să vedem cum ne salutau și aclamau oamenii de pe stradă”.

Băsescu a ratat șansa de a consolida forțele unioniste

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a dat un nou imbold cauzei unioniste prin politica sa de a acorda cetățenia statului român moldovenilor care pot dovedi că sunt descendenți ai cetățenilor românilor care trăiau în Basarabia și care și-au pierdut cetățenia în 1940.

Gestul l-a transformat în unul dintre cei mai populari politicieni români la Chișinău.

Potrivit statisticilor publicate în luna martie, aproximativ un milion din cei 3,5 milioane de persoane din Moldova au obținut cetățenia română în ultimul deceniu, mulți dintre ei fiind atrași de statutul de membru al României, care le permite să lucreze în UE.

Unii politicieni proeminenți din Moldova dețin cetățenia română, inclusiv premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, absolvent al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, România.

Universitățile din România raportează o creștere constantă a numărului de studenți din Moldova în fiecare an.

În luna mai, Ministerul Educației din România a anunțat că universitățile din România vor acorda peste 6.000 de locuri pentru studenți din Moldova pentru anul universitar 2018-2019.

În plus, moldovenii care au deja cetățenie română nu sunt incluși în aceste statistici.

După terminarea celui de-al doilea mandat de președinte al României, Băsescu a solicitat cetățenia moldovenească.

Totuși, după ce a obținut-o, a fost revocată de către președintele Republicii Moldova, sluga rusească Igor Dodon, care a fost ales în noiembrie 2016. Băsescu a dat în judecată Administrația Prezidențială de la Chișinău, dar a pierdut procesul.

Ziua de  27 martie 2018 , a marcat centenarul Unirii României cu R.Moldova cu o sesiune plenară specială a Parlamentului din R.Moldova.

Aceasta a avut loc la două zile după ce mii de persoane au participat la o manifestație în sprijinul reunificării în capitala Republicii Moldova, la care au participat și deputați liberali din România.

Parlamentul României a adoptat, de asemenea, o rezoluție care sprijină, în principiu, reunificarea României cu Moldova.

Cu toate acestea, politicienii moldoveni și români sunt departe de a conveni exact ceea ce doresc – o uniune fizică sau doar o cooperare mai strânsă.

Președintele Parlamentului R.Moldova, Cându, declara jurnaliștilor că, alături de reunificare, la un moment dat în viitor, cele două părți „doresc punți de piatră și o autostradă care să unească Chișinăul și Bucureștiul.

„Nu putem schimba istoria, dar putem construi împreună drumuri și afaceri”, a adăugat el.

Președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să participe la sesiunea plenară ceremonială, declarând că calea cea bună pentru Republica Moldova nu este reunificarea, ci urmărirea propriilor sale obiective europene.

Premierul român, Viorica Dancila, a declarat că România și Moldova ar trebui să se unească – însă în „sânul familiei europene”.

În ciuda provocărilor, sondajele spun că sprijinul pentru mișcarea unionistă a crescut în mod constant în ambele țări în 2018.

Un sondaj  realizat de Institutul de Cercetări Sociologice din Chișinău arăta că 44% dintre cetățenii R.Moldova ar sprijini reunificarea.

În România, un sondaj realizat în perioada aprilie-mai a arătat că procentul celor care doresc Unirea a fost de asemenea de  44%.

De asemenea numărul politicienilor români care susțin reunificarea pare să fi crescut în 2018, în special în marja sărbătorilor care au marcat unificarea din 1918.

Modiga declară că numărul deputaților români care susțin reunificarea este, de asemenea, mai mare decât pare.

Voluntarii au înființat un grup, „Prietenii reunificării”, în Parlamentul României, iar activista spune că, în timp ce în legislatura 2012-2016 au fost membri    circa 130 de deputați români, în actualul parlament sunt 150 – din totalul de 465.

Cu toate acestea, o problemă pentru unioniști este faptul că partidele progresiste din România și Moldova nu sunt atât de entuziaste.

Ei spun că prioritatea este combaterea corupției, chiar dacă acestea nu exclud în totalitate ideea unirii…

Cum s-a ajuns la situația în care idealul Unirii, care a însuflețit atâtea generații de români, a trecut în urma unor astfel  sloganuri politicianiste, dă de gândit tuturor patrioților de pe ambele maluri ale Prutului, iar soluția nu poate fi decât una singură și anume strângerea rândurilor pentru aducerea la îndeplinire a acestui țel măreț.

11/01/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 31 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 31 decembrie în  istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist maghiar ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic; (n. 1625).

 

 

 

Related image

János Apáczai Csere

1842: S-a născut  la Trifeşti,  în judeţul Iaşi, scriitorul şi profesorul universitar român Iacob Negruzzi, fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi.

 

 

 

 

 

 

Iacob Negruzzi a fost  secretarul “Junimii” şi redactorul “Convorbirilor literare”, preşedinte al Academiei Române (1910-1913 – 1923-1926); (d.6 ianuarie 1932).

 

 

1852: Este inaugurat solemn Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) din Bucureşti, Muntenia, cu piesa Zoe, sau Amor românesc, un vodevil franţuzesc, pe muzica lui Ioan Andrei Wachmann (în rolurile principale – Costache Caragiali şi Nini Valéry).

Deschiderea teatrului nu s-a făcut cu o piesă românească, deoarece Rusia (puterea protectoare) şi Turcia (puterea suzerană) nu au permis acest lucru. Primul director-concesionar al teatrului a fost Costache Caragiali.

Prin proporţiile şi amenajările interioare acest teatru era, la acea dată, al treilea din Europa.

Teatrul Naţional din Bucureşti, 27 martie 1918, (distrus în urma bombardamentului din 1944) preluat de pe andreas-praefcke.de

Afiş al Teatrului Naţional din Bucureşti din 1857

 

În 1864, Teatrul cel Mare din Bucureşti, devine instituţie publică de cultură cînd, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail Kogălniceanu, „s-a hotărît să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională ”.

 

 

Foto: Clădirea vechiului Teatru Naţional din Bucureşti (1851-1944) și

Sala vechiului Teatru Naţional din Bucureşti

 

 

În anii 1916 – 1918, în timpul Primului Război Mondial, Trupa Teatrului Naţional s-a refugiat la Iaşi.

La data de 24 august 1944, clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei a fost  distrusă în timpul bombardamentelor aviatiei germane.

1866: Avocatul român Ioan Raţiu  a prezentat  la Viena împăratului Austriei, o petiţie  (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români), în care exprima protestul împotriva votării de către Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria.

 

 

1869: S-a nascut Henri Matisse, pictor impresionist , sculptor şi desenator francez, maestru al ilustraţiei de carte, iniţiatorul fovismului; este autorul celebrului tablou “Ie românească” (d.3 noiembrie 1954).

 

 

 

  Fiu al unui negustor de grâne, Matisse  s-a născut in localitatea Chateu-Cambresis, şi şi-a descoperit pasiunea pentru desen la varsta de 20 de ani, astfel că s-a înscris la Academia Julian din Paris, chiar daca iniţial se gândea sa studieze Dreptul.

S-a perfecţionat  la Şcoala de Arte Frumoase, unde l-a avut ca dascăl pe pictorul Gustave Moreau.

 

 

 

La Blouse Roumaine

 

 In 1905 işi expune lucrările la Salonul de Toamna de la Paris, alături de Andre Derain, Maurice de Vlaminck, Albert Marquet, reuşind să scandalizeze criticii din cauza stilului abordat.

 Louis Vauxcelles, unul dintre critici, a denumit sala în care au fost expuse tablourile “cuşca fiarelor sălbatice” (“la cage aux fauves”), care a dat şi numele curentului iniţiat de pictori: fauvism.

Prietenia care l-a legat de artistul roman Theodor Pallady i-a inspirat lucrarea “Bluza românească”, care infaţişează o tânară îmbrăcată cu o  ie.

Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a continuat sa experimenteze noi stiluri şi, chiar dacă era slăbit din cauza bolii, a lucrat pâna în ultimele clipe de viata.A murit în toamna anului 1954 în urma unui atac de cord.

1889: S-a stins din viaţă  la Iaşi, marele povestitor român Ion Creangă.

Ion Creangă, scriitor român

  Ion Creangă  s-a nascut la 1 martie 1837 la Humuleşti, jud.Neamţ, în  principatul Moldova, in  ziua de 10 iunie 1839 (1 martie 1837, conform altor surse) si a fost primul copil al lui Stefan a Petrei Ciubotariu si al Smarandei Creanga.

 Dupa ce a absolvit scoala primara, in 1854 s-a inscris la Seminarul teologic de la Socola – Iasi, iar cinci ani mai tarziu a devenit diacon, insa, in paralel, a fost si invatator.

In 1871, a fost raspopit din cauza unui conflict cu autoritatea bisericeasca si, tot atunci, a inceput sa scrie la insistentele prietenul sau Mihai Eminescu, care l-a si introdus in societatea „Junimea”.

Experienta de la catedra l-a determinat sa scrie o serie de manuale scolare si povestiri didactice, pentru ca incepand din 1876 sa isi publice lucrarile care l-au consacrat. Starea sanatatii sale s-a deteriorat brusc in 1885, iar scriitorul s-a retras la Ticau, in Iasi, unde s-a si stins din viata.

A fost  foarte popular  datorită măiestriei cu care a scris basmele și povestirile sale si mai ales opera  sa autobiografica  Amintiri din copilărie.

Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române.

1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (vezi Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882.

Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890.

Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cel mai în vârstă era soţia.

1894: S-a născut  Alexandru Marcu, profesor român, savant italienist, traducător, membru corespondent (1940) al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei, în Guvernul condus de Ion Antonescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

A murit după arestarea sa de către Securitatea comunistă în închisoarea de la Văcărești; (d.27.02.1955).

 

 

 

1903: S-a nascut Ilarie Voronca, poet avangardist (“Ulise”, “Zodiac”, “Act de prezenţă”); (d.5 aprilie 1946).

 

 

 

1913: În România, guvernul condus de Titu Maiorescu demisionează.

 

 

 

1925: În România, Consiliul de coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai.

La 12 decembrie 1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman

 

 

1930: Este promulgată în România Legea pentru reducerea cu cca 10% a lefurilor salariaţilor publici, aplicată începând din ianuarie 1931. Legea a rămas în istorie ca “prima curbă de sacrificiu“.

 

 

1946: Era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza, la ordinul ocupanţilor sovietici, care au trensferat utilajele românești în URSS).

 

 

Image result for photos primul tractor romanesc 1946

 

Primul tractor 100% românesc s-a numit IAR 22 și a copiat modelul german Hanomag, un fost constructor nemțesc de automobile și tractoare.

Tractorul cu nr. 1000 a ieşit pe portile uzinei la începutul lui 1949.

„Uzina Tractorul” a intrat, după 1990, într-un lent proces de privatizare incetandu-si definitiv activitatea în 2007.

 

 

1956: S-a difuzat prima emisiune de televiziune din România.

 

 

A fost prima transmisiune alb-negru  a Televiziunii Române (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună).

Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri.

Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială.

1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără; (n. 1887).

 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1894).

1981: A murit  Constantin Rădulescu, fotbalist și antrenor de fotbal român, care a antrenat Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1930, 1934 și 1938.

 A avut un rol important în cadrul Federației Române de Fotbal între anii 1923 și 1938; (n. 5.10.1896).

1985: A decedat compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903) – 30 de ani

 

 

1988: A murit Arnold Hauser, scriitor german originar din România; (n. 1929).

 

 

1989: Un comitet de iniţiaivă format din membri PCR, a lansat un apel catre toti românii care au avut “carnet rosu”, să sprijine convocarea unui congres extraordinar care să hotarască autodizolvarea acestei formaţiuni politice şi predarea patrimoniului acesteia.

 

 

1989: A fost abolită pedeapsa cu moartea in România.

 În discursul de Anul Nou de acum 29 de ani (1989), preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în România.

 

 

1989: A fost emis Decretul-lege nr. 8, privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania; De asemenea a fost emis Decretul-lege nr. 10, privind constituirea, organizarea si functionarea Guvernului Romaniei.

 

 

 

1989: Este constituită, la Bucureşti, prima organizație a societății civile din România constituită legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului.

Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale.

2001: A decedat istoricul de teatru Ion Zamfirescu, personalitate de frunte a culturii române, („Istoria universală a teatrului”, „Teatrul european în secolului european în secolul luminilor”); (n.07 august 1907).

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/31/o-istorie-a-zilei-de-31-decembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

 

03/01/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 30 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

Ziua de 30 decembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1863: S-a născut Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (a tradus din Kant, Goethe, Strindberg, Dumas, Karl May); frate cu Enea şi Nerva Hodoş; (m. 1928).

 

 1894: A murit poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1868). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 31 decembrie 1894.

 

 

 

 

 

1902: S-a născut Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1995).

 

 

 

 

 

 1904: S-a născut istoricul Vasile Maciu, specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963;(m. 1981).

 

 

 

 

 

 1905: S-a născut inginerul chimist Şerban Solacolu; i se datorează cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1980).

 

1923: A avut loc premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima co-producţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi prima realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune.

1933: În România, se instituie printr-o ordonanţă ministerială starea de asediu în localităţile principale, precum şi cenzura presei şi a tuturor publicaţiilor din întreaga ţară.

 

1939:  S-a născut jucătoarea română de tenis de masă Maria Alexandru.

 

1939: S-a născut actorul Mircea Andreescu, actor la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, cunoscut mai ales pentru filmul ” A fost sau n-a fost” din 2006.

 

1940: S-a născut Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog

1947:  În România, a fost abolită monarhia, fiind instaurată „republica populară”.

Regele Mihai a fost forţat de comunişti, la ordinul ocupanţilor sovietici, să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale, să abdice şi să părăsească ţara.

A doua zi a plecat la Sinaia, unde a rămas până la 4 ianuarie 1948, când a părăsit România.

După  înlăturarea de la putere a regelui Mihai, România a intrat pe deplin în mâna comuniştilor, marionetele Moscovei.  Tot la 30 decembrie, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor proclama Republica Populară Română (prin Legea 363)

Imagini pentru regelemihai photos

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947)

In 1947, România rămăsese singurul stat monarhic din zonă, astfel incât spre sfârşitul anului, liderii comunişti au încercat pe toate căile sa-l înlăture pe regele Mihai.

Prilejul a venit in noiembrie, cand regele a plecat la Londra pentru a participa la căsătoria prinţesei Elisabeta (viitoare regina Elisabeta a II-a) cu prinţul Philip de Grecia. Mihai a împuternicit guvernul să conduca ţara in lipsa sa, fapt ce a lasat cale libera comuniştilor.

 Pe timpul şederii in Anglia, monarhul a avut mai multe intrevederi cu premierul Winston Churchill, ambasadorul SUA in Londra, Clemente Atlee, in ideea de a obtine sprijin pentru Romania.

Chiar daca multi l-au sfatuit sa nu revina in tara, Mihai s-a reintors in Bucuresti pe 21 decembrie. Strategia pentru inlaturarea sa era deja pregatita, astfel ca pe 30 decembrie s-a produs inevitabilul.

Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au prezentat in audienta la rege si i-au cerut acestuia sa abdice imediat, pentru ca, la cateva ore dupa discutii, atat Guvernul, cat si Parlamentul sa fie informate de abolirea monarhiei. Romania a fost proclamata republica, iar in fruntea statului a fost instalat un prezidiu compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi si Stefan Voitec – coordonat din umbra de slugile sovieticilor  Partidul Comunist Roman.

1950: A murit (în închisoarea de la Sighet) Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948; (n. 1891).

1957: Avea loc, la Bucureşti, premiera filmului „Erupţia”, filmul de debut al marelui regizor Liviu Ciulei (1923 – 2011); în distribuţie: Lucia Mara, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija ş. a.

1962: S-a născut pictorul Dacian Andoni, doctor în arte vizuale şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice.

1976: Se constituie societatea româno-franceză pentru construcţia de automobile, Oltcit.

 

 

1981: S-a născut la Alba Iulia, compozitorul român de muzică uşoară  Marius Moga.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: In Raportul Comisiei ONU pentru drepturile omului, comisie întrunită la Geneva în cea de-a 43-a sesiune, s-a apreciat că în 1991 situaţia din România s-a ameliorat, mai ales în ceea ce priveşte legislaţia, însă nu acelaşi lucru s-a precizat despre relaţia dintre români si maghiari, caracterizată ca destul de tensionata.

1997: Premierul Victor Ciorbea a anunţat că a acceptat demisia ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, survenită ca urmare a declaraţiilor critice pe care acesta le-a formulat la adresa Executivului. Demisia lui Băsescu a dus la căderea Cabinetului.

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/31/o-istorie-a-zilei-de-30-decembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

29/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: