CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 21 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

ZIUA DE 21 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA NOASTRĂ

1754: Sunt inaugurate primele școli din Blaj. Piatra lor de temelie a fost pusă de episcopul Ioan Inocenţiu Micu – Klein.

Comemoram moartea unui luptator pentru drepturile romanilor in Ardeal. VEZI  și alte semnificații ale zilei de 22 septembrie – PixelRage
Episcopul Inochentie Micu

Este vorba, pentru inceput, de trei scoli:– pentru invatarea citirii, scrierii, socotirii si “cantarii” in limba română, “nici o plata de la ucenici asteptandu-se”, Scoala latineasca (de grad mediu), care va deveni gimnaziu si liceu si Scoala de preotie, mai tarziu seminar, apoi Academie Teologica.

Scolile erau frecventate de fiii taranilor iobagi romani si ai oamenilor saraci de la orașe, numarul de 178 de elevi, cu care s-au deschis aceste instituții de cultură românească fiind insemnat pentru vremurile acelea.

Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania. Episcopia ii ajuta pe elevii aflati in nevoie cu paine, haine si carti. Retine atentia beneficiul de pâine, oferit la fiecare 5 zile, scolarilor săraci care invățau si se purtau bine, asa-numitul “tipau”, o paine de 3-3,5 kg. (fundatia episcop Grigore Maior care s-a mentinut pana in 1940).

In timp, episcopii, apoi mitropoliții, ceilalti membri ai clerului superior, profesori si absolventi ai scolilor Blajului au instituit burse in beneficiul elevilor merituosi.
Scolile Blajului au numarat printre luminatii lor profesori din ultima parte a secolului al XVIII-lea pe corifeii Scolii Ardelene, miscare ideologica nationala iluminista – Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, la care se adauga scriitorul Ion Budai Deleanu.

De pe bancile Scolilor din Blaj, au absolvit si urmatorii membrii ai Academiei Romane: Nicolae Densusianu, Ion Bianu, Ion Agarbiceanu, Zenovie Paclisanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negrutiu.

1813: S-a născut Prinţesa Josephine de Baden, fiica lui Karl, Mare Duce de Baden și a soției sale, Stéphanie de Beauharnais. mama regelui Carol I al României; (d.19 iunie, 1900).

File: JosephineBaden.jpg

1871: S-a constituit Societatea Filarmonică din Timişoara.

Organizată din iniţiativa unor inimoşi iubitori ai muzicii, din localitate, după modelul şi cu sprijinul câtorva societăţi muzicale europene de prestigiu, Societatea filarmonică din Timişoara a jucat un rol de catalizator în viaţa spirituală a oraşului determinând cele mai importante evenimente muzicale care s-au petrecut aici.

La înfiinţarea ei au existat un cor bărbătesc şi câţiva instrumentişti pentru genul muzicii de cameră.

S-a afiliat apoi şi un cor feminin pentru a putea fi abordat şi repertoriul vocal-simfonic care necesita, de cele mai multe ori, cor mixt. Pentru completarea orchestrei se făcea apel la instrumentişti ai Operei locale şi suflători ai Regimentului 29 infanterie „Loudon“.

Penuria de instrumentişti a impus ca o necesitate imediată înfiinţarea încă din al doilea an de existenţă a Societăţii, a unei şcoli de muzică pentru pregătirea şi formarea propriilor cadre.

Primul concert a avut loc la 8 decembrie 1871. Sub bagheta lui Heinrich Weidt au fost interpretate două ample lucrări vocal simfonice: Die Frithjofs Saga de Max Bruch şi Der Taucher – compoziţie aparţinând dirijorului timişorean.

1883: S-a nascut in localitatea Abram, din  Bihor, preotul greco-catolic, compozitor și dirijor român, Francisc Hubic; (d. 1947)

Regii Carol I și Ferdinand I i-au acordat diplome, iar regele Mihai I i-a acordat distinctia Coroana României în grad de ofițer.

Imagini pentru preot compozitor Francisc Hubic photos

Francisc Hubic a refuzat să ocupe o catedră la academiile de muzică din București și Cluj, drept pentru care a rămas la Oradea.

 1891: S-a născut la Braila,  Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet; primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1939-1963).

A fost director-fondator (1957-1971) al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. 

Intre anii 1934 şi 1938 a ţinut cronica literară la Radio Bucureşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 1955; (m. 29 martie 1971, Bucuresti).

Imagini pentru Perpessicius

A debutat ca poet cu poezia Reminiscență în revista „Versuri și proză” a lui I.M. Rașcu în nr.7-8 din aprilie 1913, semnată cu pseudonimul D. Pandara, un fel de anagramă compusă din inițiala prenumelui său și din începutul numelui de familie al tatălui, Pan(ait) și al mamei sale Dara(ban).

Semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 și rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localități ale țării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck.

Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundațiilor Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ținut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum.

1920: A fost arestată  majoritatea  membrilor Consiliului General al Partidului Socialist şi Sindicatelor.

S- a constituit  Comitetul Executiv propriu al Partidului Socialist şi o comisie generală proprie a sindicatelor, care a purtat tratative cu guvernul pentru reluarea lucrului; acestea au dat circulare către organizaţiile pentru încheierea grevei la 28 octombrie.

1923: S-a născut, in  comuna Baia, judetul Suceava, criticul şi istoricul literar Mihai Gafiţa (prenumele la nastere: Vlad-Mihai).

Imagini pentru Mihai Gafiţa;

A decedat in urma marelui cutremur din data de 4 martie 1977, la  Bucureşti.

S-a inscris la Institutul Politehnic din Bucuresti, sectia electromecanica (1941-1942) si la Facultatea de Litere si Filosofie (absolvita in 1946).

Debuteaza cu versuri in Universul copiilor (1938), revista la care mai tirziu va fi secretar de redactie (1942-l945), redactor al paginii de jocuri (1943-l944) si succesoral lui N. Batzaria la directorat (1945-l948); aici publica sub diverse pseudonime (Mihail Baiseanu, Mihai Moldovan, Dan A. Soimu, Dana Soimu, Mihai Vlad, Mihai Dimiu, Aura Grui, S. Tih, Manuela Opris, Gabriela Mocanii, Saadi Firuz etc.) romane pentru copii, povesti, versuri, povestiri rimate si ritmate, cuvinte incrucisate etc.

1925 : S-a născut  (la Solovăstru, în județul Mureș interbelic), Virginia Zeani, (Virginia Zehan), soprană română , cântăreață de operă şi  una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii ’50 și ’60 ai secolului trecut.

A fost timp de 25 de ani “prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma, unde a cântat  împreună cu cei mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo.

Virginia Zeani a înregistrat pe discuri mai multe albume selective și versiuni complete ale operelor “La Traviata” de Verdi și “Tosca” de Puccini.

Multe din performanțele sale au rămas gravate pe “Legendary Recordings”.

Este din 1991  profesoară de canto (Distinguished Professor) la Indiana University, School of Music, din Bloomington, Indiana

Una dintre cele mai bune eleve ale sale  este soprana Angela Brown, care – în anul 2004 – a debutat cu mult succes pe scena Operei Metropolitan din New York,  în rolul titular din opera “Aida” de Verdi.

Este Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică București.

VIDEO:

https://www.youtube.com/watch?v=BaGtYaXy7CE

1932: A apărut Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei.

1933: S-a născut actriţa Simona Bondoc.

Simona Bondoc | Teatrul Naţional Bucureşti

1936: S-a născut jurnalistul şi scriitorul de origine armeană, Vartan Arachelian, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune.

Imagini pentru Vartan Arachelian

1940: S-a născut in localitatea Coteana, jud. Olt , publicistul Dumitru Tinu, fost  director al cotidianului „Adevărul” (1991-2002) şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1998-2002).

Imagini pentru Dumitru Tinu,photos

A decedat, la 1 ianuarie 2003, în condiții suspecte, într-un accident de mașină pe DN1, în județul Prahova.

1949: In cadrul conferinţei pe ţară a compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor, care a avut loc la Bucureşti,  Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, îşi schimba titulatura în Uniunea Compozitorilor din România.

Aceasta a funcţionat ca asociaţie profesională până în martie 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe 8/1996 şi s-a constituit Asociaţia pentru Drepturi de Autor a UCMR (având ca obiect de activitate gestiunea colectiva a drepturilor de autor in domeniul muzical).

1974: S-a născut in localitatea Goruni, comuna Tomești, județul Iași,  tenorul român autodidact Costel Busuioc.

Costel Busuioc își Câștigă Acum Existența în SUA. Prima Apariție Publică  După Trei Ani | Libertatea

Iubitor al muzicii de operă și cântăreț fără studii de specialitate, Busuioc a încercat în mai multe rânduri, fără succes, să își facă intrarea în lumea operei. Pentru a-și întreține familia, s-a angajat ca muncitor în Spania, unde a participat la concursul muzical Hijos de Babel (trad.span. „fiii Babilonului”), emisiune dedicată emigranților stabiliți pe pământ spaniol.

La începutul anului 2008, în noaptea de 12 spre 13 martie, a fost anunțat câștigător.

Rezultatul a implicat încheierea unui contract între Busuioc și casa de discuri Sony BMG, astazi Sony Music Entertainment.

 1976: S-a născut, la Lugoj, județul Timiș,  gimnasta Lavinia Miloşovici, dublă campioană olimpică  şi campioană mondială (1991, 1993), membră a International Gymnastics Hall of Fame

Imagini pentru Lavinia Miloşovici

Este considerată cea mai valoroasă gimnastă română a anilor 1990, având în palmares 19 medalii mondiale și olimpice. Performanța cea mai notabilă este considerată finala de la sol la Jocurile Olimpice de la Barcelona (Spania) în 1992, pentru care a primit nota 10.

La Jocurile Olimpice din 1996 (Atlanta, SUA), Miloșovici a avut deosebita șansa de a-și îmbunătăți performanța anterioară, medalia de bronz câștigată la Barcelona.

A reusit sa devină prima gimnastă de la Nadia Comăneci care reușește să urce pe podiumul olimpic la două ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice.

De asemenea, colegele ei de echipă, Gina Gogean și Simona Amânar, au scris pagini de istorie, Gina câștigând argintul iar Simona bronzul la egalitate cu Miloșovici. Astfel, echipa României devine una dintre puținele echipe care reușește să aibă pe podium toate sportivele înscrise în concursul de la proba de individual compus.

Cea mai strălucitoare realizare din cariera ei de gimnastă este aceea de a fi câștigat un titlu mondial sau olimpic la fiecare aparat, performanță pe care nici una din aprigele ei rivale nu a reușit să o realizeze. Într-adevăr, Lavinia a fost prima gimnastă, de la Věra Čáslavská (din Cehoslovacia), care a obținut această performanță.

1980: A decedat in exil la München, in Germania, marele gazetar roman Pamfil Șeicaru (n. 18 aprilie 1894, Buzău).

Imagine similară

A fost director al ziarului „Curentul”, cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este de asemenea, considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale

 1984: A murit la București,  marele actor şi profesor Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein); (n. 18 martie 1899, București).

21 octombrie 1984: s-a stins din viata marele actor roman Ion Fintesteanu •  Buna Ziua Iasi • BZI.ro

La începutul primului război mondial s-a refugiat la Iași si a fost tenor in corul Societății Române de Operă, apoi a fost cooptat in trupa Teatrului Național din Iași.

S-a intors in capitala la terminarea razboiului si a absolvit Conservatorul de Arta Dramatica in 1921, la clasa Luciei Sturdza Bulandra.
Din 1921 a jucat pe scena Teatrului Național.

In 1956 participa la Festivalul Internațional de arta dramatica de la Paris, cu rolurile Farfuridi din O scrisoare pierduta si Grigore Bucsan din Ultima ora.
A predat Arta Actoriei la Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică, in 1957 era inaugurat studioul Casandra al Teatrului Național cu spectacolul Plicul de Liviu Rebreanu cu studenții clasei  sale.
A debutat in cinematografie in anul 1923, cu filmul Țigăncușa de la iatac, regizat de Alfred Halm.

1996: A murit Oleg Danovski, balerin şi coregraf, unul dintre intemeietorii artei dansului modern în România .

S-a nascut in ziua de 8 februarie 1917, la Voznesensk, Ucraina, într-o familie cu origini germane.

Din 1920 a locuit la Cernăuți, unde mama sa se angajase ca maestră de balet. De altfel, Oleg Danovski a început baletul sub îndrumarea mamei sale, de la care a moștenit talentul pentru dans.

A studiat vioara timp de șapte ani si în cele din urmă dedicându-se dansului.

Imagini pentru Oleg Danovski photos

La vârsta de 14 ani a venit la București, unde, după o perioadă foarte dificilă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Aici avea să devină, în scurt timp, prim solist, iar remarcabila sa evoluție avea să-i aducă supranumele de ”Sfinxul Slav”.

A activat o vreme la Teatrul Evreiesc, unde a studiat regia cu Iacob Sternberg, apoi s-a angajat ca solist la Opera din București, unde a început să monteze spectacole remarcabile și și-a format un ansamblu de 150 de balerini.

A colaborat cu mari artiști ai vremii precum Josephine Backer sau Boris Kneazev. Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra ”Lacul lebedelor”, aceasta fiind printre cele mai bune montări cunoscute.

În anul 1978 s-a întâlnit la Constanța cu directorul Teatrului de Revistă „Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de balet a Teatrului Fantasio, ”Ansamblul de balet clasic și contemporan”,  alcătuit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj.

Asa a întemeiat școala de balet modern și a pus, în 1979, bazele primului teatru de balet din România, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de un succes și o recunoaștere internaționale fără precedent.

În 1989 a apărut la Editura Muzicală cartea ”Dirijorul de lebede. Întâlniri cu Oleg Danovski”, semnată de Marian Constantinescu, iar în 2012 a apărut volumul biografic „Oleg Danovski — omul, artistul, legenda” de Doina Jela, editat de Curtea Veche Publishing.

Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța îi poartă numele.

1997: Casa de Economii și Consemnațiuni s-a transformat în bancă de stat, lărgindu-şi obiectul de activitate ( prin acordarea  de  credite agenţilor economici mici şi mijlocii, precum şi statului şi administraţiei publice locale şi centrale).

Imagini pentru palatul cec photo

1999: A apărut la Bucureşti, primul număr al revistei Playboy.

Prima vedetă care a apărut  pe coperta acestei reviste a fost Dana Săvuică.

2016: Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că România şi Canada au ajuns la un acord privind ridicarea vizelor. Potrivit înţelegerii, românii vor putea intra fără viză în Canada începând cu 1 decembrie 2017.

Iniţial, oficialii canadieni ar fi vrut ca liberalizarea vizelor pentru români să se aplice cu anul 2018.
„Am o veste bună. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană privind ridicarea vizelor, un acord rezonabil pentru ambele părţi. Suntem în situaţia de a ne retarge rezerva faţă de CETA ( acordul comercial dintre UE şi Canada – n.r.). România nu mai are nicun fel de obiecţiuni faţă de acordul comercial cu Canada“, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, în a doua zi a Consiliului European. 

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/21/o-istorie-a-zilei-de-21-octombrie-video-2/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfintii Mărturisitori Ardeleni

Sfintii Marturisitori Ardeleni  sunt praznuiti pe 21 octombrie. Acestia sunt: Visarion Sarai, Sofronie si Oprea Miclaus, canonizati in 1955 si preotii Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel, canonizati in 1992.

Au luptat impotriva impunerii confesiunii Greco-catolice.

Visarion Sarai s-a nascut in anul 1714 si a primit la botez numele Nicolae. S-a calugarit in 1738 la Manastirea Sfantul Sava.

In 1742 ajunge la Manastirea Pakra din Slovenia, iar in ianuarie 1744 vine in Transilvania si incepe lupta pentru apararea Ortodoxiei.

Este arestat pe 26 aprile 1744 de autoritatile imperiale si supus unui interogatoriu cu 44 de intrebari. A fost trimis la inchisoarea din Deva, apoi la cele din Timisoara, Osieck si Raab, iar in cele din urma la celebra inchisoare Kufstein din Muntii Tirolului (Austria), unde a murit ca martir.

Sofronie de la Cioara – a fost preot de mir, iar dupa ce a ramas vaduv, s-a calugarit la Manastirea Cozia.

A condus rascoala populara impotriva autoritatilor habsburgice si a Episcopiei Unite de la Blaj care patrona actiunea de dezbinare a Bisericii Ortodoxe Romanesti.

In august 1760, Sofronie a convocat un Sinod, in care cerea episcop ortodox, restituirea bisericilor, eliberarea celor inchisi si respectarea libertatii religioase.

A murit la o data pe care nu o cunoastem, fie la Manstirea Vierosi, fie la Manastirea Robaia.

Nicolae Oprea Miclaus – originar din Salistea Sibiului, satul Tilisca, a mers de trei ori la Viena pentru a prezenta plangerile romanilor, in 1748, 1749 si 1752. In memoriile prezentate, acestia cereau libertatea credintei ortodoxe si episcop ortodox.

A fost arestat in anul 1752 la Viena si dus in inchisoarea de la Custeni, unde a si murit ca marturisitor pentru Ortodoxie.

Ioan din Gales – a inmanat lui Oprea Miclaus un memoriu pe care sa-l adreseze Curtii din Viena si s-a aflat in fruntea miscarii de aparare a Ortodoxiei la Sibiu.

A cutreierat mai multe sate si a strans semnaturi prin care credinciosii ardeleni cereau sa li se acorde libertate pentru credinta ortodoxa.

Din ordinul Mariei Tereza, ajunge in inchisoarea de la Deva, apoi la Graz si in final la Kufstein. Preotul Ioan a murit dupa anul 1780, de cand dateaza ultima stire despre el.

Moise Macinic – pentru ca a luptat impotriva uniatiei, a fost inchis la Sibiu, timp de 17 luni. La eliberare i s-a cerut sa nu mai slujeasca, ci sa se intretina din munca bratelor. S-a refugiat in Banat, unde s-a intalnit cu Oprea Miclaus.

L-a insotit pe acesta in calatoriile sale la Viena si a fost arestat impreuna cu Miclaus. A murit in inchisoarea de la Kufstein.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro.;
  11. Cinemagia.ro.

21/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 20 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 octombrie în istoria noastră

1595: Armata munteană condusă de domnitorul Mihai Viteazul și aliații săi creștini , pătrund învingători în cetatea Giurgiu, dupa lupte cu turcii care au durat în perioada 15 – 20 octombrie.

Robii luați de turci  în urma incursiunii lor în Țara Românească au fost eliberați.

Mihai Viteazul

După izbânda obținută în 13 august în Bătălia de la Călugăreni, în care și-au pierdut viața pașa Hasan de Timișoara, Khidr și Mustafa de Bosnia,  Mihai Viteazul a fost nevoit totuși să se retragă spre munți, în fața superioritatii numerice a otomanilor.

Sinan Pașa  a ocupat Bucureștiul și a transformat bisericile din oraș în moschei, iar 26 august a ocupat și Târgoviștea, ai carei locuitori se refugiasera din calea invadatorilor.

Principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, a venit in sprijinul lui Mihai  în fruntea unei armate de 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian, la care se adăuga corpul de 300 de artileriști din Toscana, dotați cu tunuri. Joncțiunea cu cei 8.000 de oșteni ai lui Mihai a avut loc în pădurile de pe Dâmbovița.

Hotarul Țării Românești s-a restabilit pe Dunăre, fiind eliberată și Brăila.

         Sigismund Báthory

Aliații creștini au atacat armata otomană la Târgoviște, însă Sinan Pașa nu s-a încumetat să dea lupta acolo, ci s-a retras spre București și apoi spre Giurgiu.

 Trupele otomane aflate în retragere au fost surprinse la Giurgiu, iar robii luați de turci au fost eliberați. După un bombardament distrugator efectuat de artileria toscană, cetatea Giurgiu a fost luata cu asalt si cucerită .

O consecintă a victoriei creștine a fost aceea ca  Sinan pașa  a fost destituit din funcția de mare vizir.

O alta  importantă  urmare  a campaniei din toamna lui 1595, încheiată cu victoria de la Giurgiu, a fost mutarea capitalei Munteniei de la București din nou la Târgoviște, mai departe de Dunăre și  de pericolul de invazie  otoman.

1600: Are loc lupta de la Bucov, în care o oaste polona  condusa de Jan Zamoiski, îl înfrînge pe Mihai Viteazul, care se retrage peste Olt.

Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei), devine domn în Muntenia.

        Simion Movila

Simion Movilă a fost domnitor al Munteniei din  octombrie 1600 – 3 iulie 1601 și august 1601 – august 1602, dar și al Moldovei: 10 iulie 1606 – 24 septembrie 1607.

A  fost pus pe tronul Munteniei de generalul polonez Zamoiski, după ce l-a învins pe Mihai Viteazul în bătălia de la Teleajen, în octombrie 1600.

Armata de sprijin a acestuia, formata din 4 000 de polonezi și din moldoveni, a pradat țara cumplit, mai ales după respingerea unui nou atac al lui Mihai, la 21 noiembrie 1600.

1601: A murit eroic Baba Novac (născut la 1530), un haiduc sârb, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, care s-a distins în luptele cu turcii, cu armata principelui Transilvaniei în bătălis  de la Şelimbăr (1599) şi în campania din Moldova (1600).

Imagini pentru baba novac photos

A murit ars de viu la Cluj, după ce a fost schingiuit în piaţa centrală a cetăţii.

1601: Radu Şerban este ales domnitor al Munteniei în tabăra de la Cărstineşti de oastea lui Mihai Viteazul, căreia i se alăturasera şi boierii Buzeşti.

Simion Movilă, fostul domnitor, este silit să se retragă în Transilvania, unde a jurat credinţă împăratului Rudolf II al Austriei la 6 noiembrie 1601.

Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domneasca din Tirgoviste, sec.XVII

Foto: Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domnească din Tirgoviște, sec.XVII.

Radu Serban era nepotul lui Neagoe Basarab (care ar fi avut, pe lângă Teodosie, încă un fiu, numit Șerban) și  a ajuns mare dregător în timpul domniei lui  Mihai Viteazul, a cărui politică de independență a Țării Românești a continuat-o după înălțarea sa pe tron.

Ajuns domn, Radu Șerban, a preferat Targoviște ca cetate de scaun, dar nu a neglijat nici Bucureștiul, unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I.

 A rezidit  Mănăstirea Comana, ctitorie din 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase.

Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat și Manastirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția acestuia, Chiajna.

1638: S–a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab, domnul Țării Românești între 1632 și 1654.

Dintr-un hrisov din anul 1615, emis de cancelaria voievodului Radu Mihnea, aflam ca la Caldarusani exista o sihastrie inainte de 1637.

Manastirea Caldarusani este una dintre cele mai mari si vechi manastiri ortodoxe din Muntenia si una dintre marile manastiri cu viata de obste din sudul tarii noastre.

Aflata la mica distanta de municipiul Bucuresti, pe malul lacului Caldarusani, pe teritoriul comunei Gruiu, in judetul Ilfov, manastirea a fost zidita intre anii 1637-1638, fiind inzestrata cu multe daruri de catre domnitorul Matei Basarab. 

Imagini pentru matei basarab photos

Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654)

Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Șistov.

Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc.

1821: S-a născut renumita actriţă şi cântăreaţă Eufrosina Vlasto Marcolini Popescu.

Iubirea pentru Eufrosina l-a lăsat pe Eminescu în fundul gol. Amintirile  lui Caragiale – Evenimentul Zilei

„…Frumoasă la chip, bine făcută la trup, cu ochi vioi și vorbitori, cu gura mică, șăgalnică…” Așa arăta Eufrosina Vlasto Popescu, în epoca  primelor roluri, la vîrsta de 15-16 ani (După un tablou de epocă). 

Eufrosina Vlasto s-a născut pe 20 octombrie 1821 (an revoluţionar), la Bucureşti, în casa boierului Vlasto şi a soţiei sale, Maria și a decedat la Bucureşti, la 3 noiembrie 1900.

Şi-a făcut studiile artistice în prima promoţie a şcolii de muzică şi declamaţie a Filarmonicii cu C. Aristia pentru teatru, cu Bongianini şi Conti (muzica), cu I.H.Rădulescu (limba şi literatura). Totodată a apărut în primele spectacole dramatice prezentate de elevii şcolii, distingându-se prin talent şi un simţ scenic înnăscut.

La 16 ani, “Frusinica” s-a măritat cu polcovnicul Theodor Popescu, aghiotant al voievodului Alexandru Ghica, dar după numai câţiva ani de căsnicie a rămas văduvă.

Foto: Polcovnicul Theodor Popescu, căruia „…îi căzu dragă fata ce juca și cînta atît de frumos și o ceru în căsătorie…” (După un tablou de epocă).

Se spune că  vorbea franceza, germana, engleza, spaniola, italiana şi poloneza… 

Întâmplarea a făcut ca o mare cântăreaţă a vremii, Josefina Ronzi, aflată în trecere prin Bucureşti, s-o audă cântând pe Frosa Vlasto Popescu la o serată dintr-un salon boieresc. Întrevăzându-i perspectivele, aceasta o sfătuieşte pe tânăra româncă să îşi cultive vocea peste hotare. Ca urmare, Eufrosina Popescu îşi va continua studiile muzicale la Viena şi Paris.

Stăpână pe un repertoriu bogat de concert şi de operă, ea a cunoscut aprecierea unor mari personalităţi ca Rossini, Meyerbeer sau tragedianul Ernesto Rossi.

Adoptând pseudonimul Marcolini (după cel al primului soţ al mamei, Mărculescu), obţine succes după succes pe scenele lirice ale unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris.

Reîntoarsă în ţară, Eufrosina Vlasto-Popescu se dedică artei dramatice, devenind una dintre figurile de seamă ale scenei româneşti jucând un rol important în promovarea creaţiei actorilor autohtoni, şi în constituirea Societăţii dramatice în 1877.

Timp de alte trei decenii, Eufrosina Popescu va fi cea mai apreciată actriţă din teatrul românesc, înainte de consacrarea Aristizzei Romanescu.

Odată cu noul secol, Eufrosina Vlasto Marcolini Popescu va părăsi definitiv scena vieţii, pentru a ne ramâne în memorie drept una din cele mai proeminente figuri feminine ale teatrului nostru.

 O stradă din București îi poartă numele.

1821: S-a născut la Cernăuți, în Bucovina aflata în componența Austriei, azi in Ucraina, Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist, armeano-polono-român, elev al lui Chopin si profesorul lui  Ciprian Porumbescu; (m. 21 mai 1897, Lvov).

A fost student al lui Frédéric Chopin la cursurile de pian (devenind mai târziu asistentul acestuia) și al lui Napoléon-Henri Reber la cursurile de compoziție.

In anul 1858 a devenit director artistic al Conservatorului din Lemberg. În 1888 a demisionat din conducerea orchestrei și a fondat o școală privată.

1827: S-a născut Ion Catina, poet romantic şi jurnalist, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; (m. 29 iulie 1851).

A debutat în Curierul Românesc in 1846, cu un  volum  de POEZII, urmat in 1847 de piesa Zoe.

Considerat un geniu de contemporani, a fost lansat de Ion Heliade Rădulescu și ulterior redescoperit de Alexandru Macedonski și George Călinescu.

Acestea din urmă i-a dedicat nuvela sa Catina damnatul, portretul unui erou romantic.

Camil Petrescu l-a inclus ca personaj în romanul său despre Nicolae Bălcescu.

1828: S-a născut  la Brăila, George Baronzi, poet, prozator şi dramaturg; (m. 28 mai 1896).

A tipărit peste 45 volume, din cele mai variante genuri: versuri , teatru, traduceri din limba franceză și engleză și de asemenea proză. Prin „Misterele Bucureștului”, apărut în trei volume între anii 1862 – 1864, Baronzi poate fi considerat un pionier al romanului românesc.

În aceeași măsură, s-a remarcat și în gazetărie, redactând la Brăila ziarele „Moș Ion” (1886) și „Pressa Română” (1886), la Galați, „Vocea Covurluiului” (1873 – 1888), iar la București, în 1848, săptămânalului „România – libertate – egalitate – fraternitate”, care susținea cauza revoluției.

 1829: S-a născut Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române.

S-a numărat printre fondatorii ASTREI si al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1880).

1837: Apare “Jurnalul” domnului Tarii Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acorda satenilor dreptul (conditionat), de a se stramuta in orase.

In primavara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anuleaza “Jurnalul”.

1850: S-a născut Ioan Boroş, preot şi istoric, autorul unor studii despre istoria Banatului si a unor lucrări privind istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice ; (m. 1937).

1860: Împăratul Franz Joseph a promulgat  Diploma din Octombrie,  care a pus capăt sistemului absolutist și a deschis era guvernării constituționale (“regimul liberal”) în Imperiul Austriac.

Potrivit documentului, Transilvania  redevenea autonomă, în cadrul imperiului.

Franz Joseph I (Austro-Hungarian Emperor) - On This Day

Împaratul Franz Josef (18 august 1830 –  21 noiembrie 1916)

1865: A murit Alexandru (Alecu) Donici, traducător şi fabulist, considerat de contemporani drept unul dintre cei mai de seamă literaţi ai epocii (n. 1806, la Bezin/Orhei, azi în R. Moldova).

NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a morţii sale ziua de 21 ianuarie 1865.

Imagini pentru Alexandru (Alecu) Donici,photos

1872: S-a nascut la Avdela, în Grecia, Pericle Papahagi, filolog, lingvist și folclorist român de origine aromâna  (macedoromână);  (d.20 ianuarie la Silistra, (azi in Bulgaria), în  1943.

Imagini pentru Pericle Papahagi,photos

Între lucrările publicate se numără :

  • Din literatura poporană a aromânilor, 2 vol. (1900)
  • Românii din Meglenia. Texte și gosar (1900)
  • Meglenoromânii. Studiu etnografico-filologic, 2 vol. (1902)
  • Graie aromâne (1905)
  • Basme aromâne și glosar (1905)
  • Scriitori aromâni din sec. XVIII (1909)
  • Din trecutul cultural al aromânilor (1912)
  • Poesia înstăinării la aromâni (1912)
  • Numiri etnice la aromâni (1925)
  • Urme românești în toponimia Peninsulei Balcanice (1925)
  • Macedoromânuu sau aromânii (1927)

1872: S-a născut Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.), ales la 28 aprilie 1908; (m. 1934).

Cincinat Pavelescu (1872-1934)

NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca dată a naştereaii sale ziua de 2.XI.1872.

1880: S-a născut generalul Nicolae M. Condiescu  (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război), ministru al armatei în perioada 1930-1931, scriitor, membru de onoare al Academiei Române din 1938; (m. 1939).

A fost adjutant regal al lui Carol al II-lea, devenit, după război, președinte al Societății Scriitorilor Români și secretar general al Fundațiilor Culturale Regale, cunoscută instituție de mecenat, postură din care a făcut mult bine pe tărâm literar și artistic.

A făcut parte, în anul 1932, din Consiliul  de  Administraţie al Radiodifuziunii Române, iar în perioada 1933 – 1937 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al radioului public.

N. M. Condiescu a deținut – lucru aproape deloc știut – cea mai importantă bibliotecă românească din perioada interbelică.  

În martie 1948, aceasta a fost arsă de comuniști.  

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale  2 octombrie 1880.

1882: S-a născut Bela Lugosi, pe numele său adevărat Bela Ferenc Dezso Blasko, actor american originar din Transilvania – pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. S-a născut la Lugoj, de unde si pseudonimul “Lugosi”.

În 1931 a obtinut cetățenia americană. A devenit celebru datorita rolului Dracula. De altfel actorul a cerut sa fie inmormantat in costumul de scena pe care l-a purtat in aceasta productie.

S-a stins din viață la vârsta de 73 de ani în urma unui infarct.

1886: S-a născut  istoricul literar, Dimitrie Marmeliuc, folclorist, publicist şi profesor; a  cărui operă cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară, vizând mai ales Antichitatea, la publicistica militantă; a jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România; (m. 1970).

1895: S-a născut lingvistul şi filologul Alexandru Rosetti, specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală membru titular al Academiei Române  din 1948, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe ; (d. 27 februarie 1990).

Alexandru ROSETTI - poza (imagine) portret

A înfiinţat, în 1963, Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectologie al Academiei.

1917: Începe în casa eparhială din Chişinău, Congresul Ostaşilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste de Imperiul Rus şi s-a votat convocarea  organului suprem – Sfatul Ţării.

La Congres au participat 898 de delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti. Congresul proclama autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării, în care vor fi aleşi 195 de deputaţi, între care 150 de români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor.

File:Cijevschi ca. 1930.jpg - Wikimedia Commons
        Vasile Cijevschi (n.1880-d.1931).A fost  Preşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni din 1917

Conferinţa a durat pînă in data de  25 octombrie.

Vasile Cijevschi (n. 17 octombrie 1880, com. Zaim, jud. Tighina – d. 14 iulie 1931), a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul Ostaşilor Moldoveni cu mandat din 21noiembrie 1917 pînă la 27 noiembrie.

 La 27 martie 1918, Vasile Cijevshi a votat în calitate de deputat în Sfatul Țării pentru Unirea Republicii Democrate Moldoveneşti, succesoarea de drept a Basarabiei Ţariste, cu România.

1918: A încetat din viaţă istoricul Constantin Giurescu, membru fondator al Academiei Române, tatăl istoricului Constantin C. Giurescu și bunicul istoricului Dinu C. Giurescu ; (n. 20 august 1875).

Imagini pentru Constantin Giurescu,

A fost conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, a Universitatii  din București, secretar General al Ministerului de Instrucție, 1918, rector al Seminarului Normal Superior din București, 1919, director al serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, 1919.

1919: Este fondat clubul de fotbal “FC Ceahlăul” de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș care au  înființat Asociația Sportivă Ceahlăul, primul club sportiv din Piatra Neamț.

FC Ceahlaul Piatra Neamt Logo Vector Download

În 1926 echipa Ceahlăul devine campioană a Moldovei, iar după câteva luni își schimbă titulatura în Ceahlău Foot-Ball Club.

În 1959  echipa revine la titulatura „Ceahlăul” după ce, începând din 1949, se numise Progresul, Avântul, Recolta sau Chimia.

În 1961 Ceahlăul promovează în Divizia B  si mai apoi, în 1993, în Divizia A. 

1920: In România incepe o grevă generală, care va dura pînă pe data de 28 octombrie şi la care participă 400 000 de salariaţi.

A cuprins toate ramurile industriei şi transporturilor din România recent unită (20–28 octombrie).

Greva, care a fost înfrântă, era prima grevă politică generală muncitorească din România .

 1924: S-a născut Valentin Silvestru (nume real Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui – („Bordeiul de la Poarta Albă“, „O femeie aprigă“, „Jurnalul cu file violete“, „Tufă de Veneţia“, „Când plouă, taci şi–ascultă“) (d.1996).

1928: S-a născut Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar; (m. 1985).

 1930: S-a născut Mircea Herivan, scriitor, eseist şi publicist; (m. 1996).

1930: S-a născut la Ploiești,  Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, român, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje.

A fost vicepreşedinte al Radioteleviziunii Române în perioada 1966–1970 („Scrisoare din Moscova”, „Lupta cu somnul”, „Paradisul murdar”) și autor (imagine şi text) al unor filme tv. de călătorie si al  uneia dintre cele mai longevive emisiuni de televiziune „Spectacolul lumii”.

De asemenea a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune; (m. 26 martie 2011, Ploiești).

1931: Are loc la Istanbul, a doua conferinţă Balcanică la care au participant reprezentanți din Albania, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, România, care se încheie cu un pact pentru eliminarea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor. Conferinţa va dura pînă pe 26 octombrie.

1932 : A fost format un guvern naţional–ţărănesc sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, în care portofoliul Externelor era deţinut de Nicolae Titulescu.

Renunţând la „politica porţilor deschise”, Guvernul Maniu a iniţiat un şir de măsuri cu caracter protecţionist, printre care şi Legea vămilor.

Foto: Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin, în apropiere de Șimleu Silvaniei – d 5 Februarie 1953, in inchisoarea comunista de la  Sighetu Marmației).

 

1933: S-a născut la  Adjud, în jud. Vrancea, actorul Ion Dichiseanu (“Pistruiatul”, “Toate pânzele sus”).Actorul a incetat din viata dupa o lunga si grea suferinta la data de 20.05.2021, in Bucuresti. 

În 1959 a absolvit IATC și a avut o indelungată activitate la Teatrul Nottara si in filme, cu zeci de titluri la activ si detinatorul premiului ACIN 1979 pentru interpretarea din filmul „Clipa”, ramane in memoria cinefililor cu multe roluri interpretate dintre care reamintim: Petrescu (Tunelul), Furius (Kampf um Rom I), Cpt. Margarit (Trandafirul galben), dar mai ales cu rolul Pierre Vaillant din serialul de un succes incontestabil „Toate panzele sus”, regizat de Mircea Muresan in 1976.


A fost cetatean de Onoare al Adjud-ului si membru al PNG-CD, condus de George Becali.

1937: S-a născut la București, Vlad Georgescu , istoric român, fost director al secției române a postului de radio Europa Liberă din Munchen între anii 1983-1988.

S-a născut la Bucureşti, într-o familie de boieri. Un bunic din partea tatălui, generalul I. Georgescu, fusese aghiotant al regelui Carol I, iar un bunic din partea mamei, R. M. Porumbaru, a fost un important membru al Partidului Naţional Liberal, ministru de externe (între anii 1914 – 1917) şi apoi fusese preşedinte al Senatului României, în perioada de dinaintea instalării dictaturilor.

A fost cercetător la Muzeul Româno-Rus. Când Muzeul Româno-Rus a fost desfiinţat, în 1963, Vlad Georgescu a fost transferat la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

S-a stabilit în Occident în 1979, după ce în 1977 a fost ţinut în arest timp de două luni, sub acuzaţia de trădare, în urma redactării unei lucrări de istorie critice la adresa regimului. A devenit colaborator, apoi director al Serviciului românesc la postul de radio Europa Liberă.

A predat cursuri de istorie la mai multe universități americane: University of California, Los Angeles (1967-1968), University Columbia, New York (1973), University of Maryland şi Rutgers University. 

Imagini pentru Vlad Georgescu , istoric photos

Foto: Vlad Georgescu (n. la Bucureşti, la 20 octombrie 1937 – d. 13 noiembrie 1988), istoric, ziarist, între anii 1983-1988, directorul Departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă.

Se presupune că a fost asasinat prin iradiere, de agenti ai Securitatii romane.

Alți trei directori ai secției române a postului de  radio Europa Libera  muriseră de cancer în condiții misterioase si s-a vorbit  de asemenea  că decesele lor ar fi fost cauzate de iradieri.

 1940: S-a născut preotul Nicu Moldoveanu, profesor de teologie, compozitor de muzică bisericească, dirijor, muzicolog, bizantinist, diortositor şi editor de carte muzicală bisericească psaltică şi corală.

1941: A murit slavistul Stoica Ştefan Nicolaescu, bun cunoscător al vechilor texte slave şi slavo-române, precum şi al istoriei relaţiilor românilor cu slavii din Sud; (n. 1879).

1942: S-a născut la Galați actorul Costel Constantin.

Imagini pentru actorul Costel Constantin.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din București în 1964 si a debutat ca actor la Teatrul National din Iași, unde a activat în perioada (1965-1969).

Din 1969, devine actor al Teatrului National din București (filme – „Tănase Scatiu”, „Pepe şi Fifi”; teatru – „Apus de soare”).

A devenit societar de onoare al Teatrului National Bucuresti, a carui scena o slujea din 1969, este detinatorul pentru performantele sale artistice cu Premiul I pentru interpretare masculina (1970), Premiul revistei “Teatru” pentru “cel mai bun spectacol” si din nou “pentru cea mai buna interpretare masculina “ FESTIVALUL ARTELOR 28.

(1983), Premiul “pentru cel mai bun spectacol cu o piesa romaneasca” in cadrul Festivalului “I. L. Caragiale” (1990). In 2002 i s-a conferit Ordinul National “Serviciu Credincios” in grad de Cavaler.

După evenimentele din 1989, a  deschis, primul club de cabaret din Europa de Est, celebrul “Sexy Club”.

1946: S-a născut Dan Ardelean, compozitor şi dirijor de muzică uşoară.

1951: S-a născut „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989; fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice; (m. 2013).

1958: A încetat din viață  la Bucuresti, Constantin I. Moisil (n. 8 decembrie, Bistrita – Nasaud),  fost profesor de istorie, arheolog și numismat român,  considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii.

DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie,  arheolog și numismat român

A condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”).

Intre anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; (n. 1876)

În anul 1948  a fost ales  membru de onoare al Academiei Romane. A fost nepotul vicarului unit  Grigore Moisil și tatăl matematicianului  Grigore C.Moisil.

1997: Filosoful roman anticomunist, fost detinut politic, Petre Ţuţea, a fost reabilitat de către Curtea Supremă de Justiţie a Romaniei.

23 din 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea - Ziarul Metropolis |  Ziarul Metropolis

2011: În perioada  20-31 octombrie s-a desfăşurat al XII-lea recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România (populaţia stabilă: 19.042.936 persoane, locuinţe: 8,5 milioane).

Recensământul anterior a fost efectuat în 18-27 martie 2002 (populaţia stabilă: 21.680.974 persoane).

2013: A decedat poetul Ion Stanciu.

În anul 1975, Ion Stanciu a primit Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Despre uimire”.

Considerat unul dintre poeții de talent ai generației sale, acesta a fost elogiat de Marin Preda, care i-a editat cărțile la Editura „Cartea Românească”.

Imagini pentru poetul Ion Stanciu.photos

Născut în anul 1950, în satul Lanuri, comuna Ziduri, județul Buzău, Ion Stanciu a absolvit liceul în Brașov și Facultatea de Filosofie și Istorie din cadrul Universității București. A fost profesor de filosofie la Colegiul Economic din Buzău.

Dintre cărțile publicate au fost remarcate si  volumele: „Ființa concretă” 1979, „Mihai Eminescu — un sistem de filosofie politică românească” 2000, „Constelația miresmei” 2009, „Pasteluri metafizice” 2012.

2015: A murit Vasile Ilica, publicist, scriitor, cercetător al masacrelor antiromâneşti din nordul Bucovinei, veteran de război; (n. 1924).

2016: A murit, regizorul de teatru şi profesorul universitar Valeriu Moisescu ; (n. 1 aprilie 1932, Bucureşti).

A absolvit  Secţia de regie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, 1951-1956. A lucrat foarte mult pe cele mai diverse scene ale ţării, la Galaţi, Oradea şi Ploieşti, reuşind pretutindeni să pună în lumină talentul interpreţilor săi, dezvăluindu-le adeseori dimensiuni încă necunoscute şi neexploatate.

 Devenit regizor bucureştean, Moisescu dă strălucire şi putere de convingere, mai ales pe scena Teatrului Bulandra şi comediilor contemporane şi celor clasice.
Nu ocoleşte nici Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, cu atât mai mult cu cât genul îi prilejuieşte manifestarea plenară a fanteziei şi inventivităţii sale.

În 1989, anunţând parcă revoluţia ce va urma să fie, tot pe scena Teatrului Bulandra, realizează una dintre cele mai interesante montări cu Mizantropul de Moliere.

A predat arta regizorală la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, unde a format  cu asiduitate, directori de scenă cu înalt simţ de responsabilitate.

Lui i se datorează elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice necesare acestei discipline.

2018: A murit la București inginerul Mihail Bălănescu, fizician, doctor în științe nucleare, unul dintre marii specialiști care, alături de acad. Horia Hulubei, acad. Șerban Țițeica și prof. Ciorăscu, au fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în 1949.  

A fost director tehnic al Institutului de Fizică Atomică, viceguvernator al International Atomic Energy Agency (AIEA) din Viena și membru de onoare al Academiei Române.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial își face studiile universitare la Facultatea de Construcții – Instalații a Politehnicii din București, pe care a absolvit-o în anul 1945 cu calificativul „Magna cum laude”.

După absolvire ajunge inginer la Inspecția de Poduri Cluj, șef de secție la Regionala C.F.R. Oradea, proiectant la Direcția Superioară Politică a Armatei.

La 26 de ani, deși foarte tânăr, era deja Director de construcții-investiții în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii).

În 1949 Mihail Bălănescu a fost chemat de Horia Hulubei si, dupa un interviu de o ora, a fost acceptat ca apropiat colaborator si asa a ramas pana în 1972, când savantul s-a stins din viata.
La Institutul de Fizica Atomica, Mihail Balanescu a parcurs toate treptele ierarhiei stiintifice si manageriale pana la functiile de decizie – inginer-sef, director tehnic.

A facut parte din ceea ce s-a numit „echipa de aur“ a Institutului de Fizica Atomică devenit în scurtă vreme o emblema a cercetarii romanesti pe plan national si international.

Horia Hulubei s-a dovedit a fi o șansă pentru Mihail Bălănescu și când, in 1958, acesta a fost arestat si trimis, până in 1962, în „gulagul românesc“, la Periprava, „imperiul ucigas al stufului“.

Atunci, Horia Hulubei, împreuna cu liderul comunist Gheorghe Gaston Marin, a facut demersuri pentru a fi eliberat, „din lipsa de probe“.

Un timp, Mihail Bălănescu, „omul cu dosarul dupa el“, a fost nevoit să ocupe functia de muncitor necalificat la modernizarea centralei termice de la Grozavești, deși calificarea sa era aceea de inginer.

Avea 36 de ani. Au fost clipe grele, dar a urmat cu credinta cuvintele bunicului sau: „Sa nu te lași invins niciodată“.

Apoi, lucrurile au început sa reintre pe un fagaș normal după ce, in 1963, Mihail Bălănescu a fost reintegrat la IFA, unde a desfasurat o rodnică activitate de cercetare și management stiintific.

In paralel, a lucrat la teza de doctorat și a efectuat stagii de lucru la Grenoble si Saclay, in Franta. 

De asemenea, a lucrat în cercetarea de vârf din domeniul nuclear, fiind implicat în realizarea aparaturii cu izotopi radioactivi pentru aplicații în medicină și industrie, precum și în construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; a pus la punct și tehnologii brevetate de filtrare a aerului de particule contaminate radioactiv și de alte naturi; membru de onoare al Academiei Române din 2011.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Gherasim din Kefalonia; Sfantul Mucenic Artemie

Sfantul Gherasim din Kefalonia; Sfantul Mucenic Artemie

Sfantul Gherasim din Kefalonia (1506-1579) are doua zile de praznuire in timpul anului bisericesc: 16 august si 20 octombrie. Acesta face parte din familia de nobili bizantini, Notara. Bunicul sau, Luca Notara, a fost ultimul prim ministru al Imperiului Bizantin.

Sfantul Gherasim s-a nascut in anul 1508 in satul Trikkala din Peloponez. De tanar, a fost calugarit in insula Zakintos, ulterior primind Schima Mare in Muntele Athos. A mers la Ierusalim unde a stat timp de 12 ani.

In acest timp a fost hirotonit diacon si preot de catre Patriarhul Gherman. Va petrece apoi o vreme in Creta si Zakyntos, iar in 1555 a soseste in Kefalonia ( insula in sud vestul Greciei, in Marea Ionica, nu departe de tarm).

In cele doua zile de cinstire, racla cu moastele sale este purtata in picioare pe deasupra persoanelor suferinde de boli psihice sau demonizate, aducand si astazi numeroase tamaduiri.

Sfantul Artemie

Sfantul Artemie a fost duce al Alexandriei in vremea imparatului Constantin cel Mare (306-337). El si-a intarit credinta in Hristos dupa ce a vazut pe cer semnul Sfintei Cruci, descoperit lui Constantin, ca semn prin care va iesi biruitor in lupta cu Maxentiu.

Dupa moartea fiului lui Constantin, a urmat la tron imparatul Iulian Apostatul (361-363). In timpul acestuia au fost persecutati multi crestini. Artemie, privind la chinurile sfintilor si auzind cum era hulit Hristos, i-a spus lui Iulian:

„Pentru ce, o, imparate, chinuiesti fara omenie pe barbatii cei nevinovati si sfintii lui Dumnezeu si ii silesti sa se departeze de la dreapta credinta?

Iulian, plin de manie la auzul acestor cuvinte, a poruncit sa fie torturat.

Ingerul Domnului I s-a aratat in temnita, l-a intarit in rabdarea chinurilor si i-a adus vindecare de rani in chip minunat.

Imparatul a poruncit taietorilor de piatra sa despice o piatra mare si sa-l puna pe Artemie spre chinuri intre cele doua bucati. Dupa o zi si o noapte petrecute intre cele doua pietre, Iulian a poruncit ca Artemie sa fie scos. Minune. Desi avea fata turtita, ochii cazuti, pentru ca era strans ca o scandura, putea sa umble si sa vorbeasca.

A trecut la cele vesnice prin taierea capului, in anul 362.

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/20/o-istorie-a-zilei-de-20-octombrie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. http://yorick.ro/eufrosina popescu;
  11. CrestinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

20/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 19 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 19 octombrie în istora noastră

1497: Armata poloneză condusă de Ioan Albert, ridică asediul cetăţii Suceava a Moldovei.

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI – Ghid de Bucovina

În timpul asediului, portar al Sucevei (comandant al garnizoanei cetății) a fost Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, urmat în funcție de Luca Arbore. Cetatea a fost asediată timp de 21 de zile de către oștile poloneze (26 septembrie–19 octombrie), dar nu a putut fi cucerită, iar rezistența ei a obligat armatele polone să renunțe la asediu și să ia drumul întoarcerii, alegând drumul care trecea prin Siret, spre Cernăuți.

Oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare, a atacat armata polonă, iar în lupta de la Codrii Cosminului, marele voievod moldovean a obținut o mare și importantă victorie, silind rămășițele acesteia să se retragă spre  Cernăuţi.

Imagini pentru batalia codrii cosminului photos

La 30 octombrie a avut loc o noua lupta la Cernăuţi, în cadrul căreiea Ştefan cel Mare al Moldovei înfrînge resturile armatei polone, alungîndu-le din ţară definitiv.

1595 (19-20 octombrie): A avut loc Bătălia de la Țuțora, pe malurile Prutului, dintre oștile Uniunii statale polono-lituaniene (sprijinite de armata Moldovei) și și cele ale Imperiului Otoman, (aliat cu Hanatul Crimeii).

Pentru Republica nobilară polonă era inacceptabilă subordonarea teritoriilor românești de către habsburgi sau subjugarea de către Poarta Otomană. De aceea, în 1595, cancelarul și Marele hatman al Coroanei Jan Zamoyski au decis să intre cu o parte a trupelor polone în Moldova. Armata de coroană poloneză (având în compunerea sa aproximativ 5.000 de cavaleriști și 2 -3000 de pedestrași), condusă de Jan Zamoyski a intrat în Moldova.

La 27 august a ocupat Hotinul, la 3 septembrie, Iașul și l-a instaurat în scaunul domnesc pe Ieremia Movilă. Poarta Otomană a avut o reacție rapidă – în timp ce sultanul era ocupat cu Mihai Viteazul, în Moldova a intrat armata tătarilor (aproximativ 25.000), în frunte cu hanul Crimeii Gazi Giray II.

În seara lui 18 octombrie au avut loc primele atacuri de tatonare cu armata hanului, iar a doua zi a început bătălia propriu-zisă. Hanul având puțină infanterie, infanteria și cavaleria poloneză au cauzat pierderi grele tătarilor.

Luptele au continuat pe 20 octombrie, însă Gazi Giray al II-lea a concluzionat că armata sa este în imposibilitatea de a învinge forțele Coroanei și a căzut de acord să negocieze pacea. La 21 octombrie a fost semnat tratatul de pace, prin care tătarii au recunoscut domnia lui Ieremia Movilă, apoi s-au retras. În urma Bătăliei de la Țuțora pericolul direct turco-tătar, care plana asupra hotarelor Republicii polone, a fost înlăturat. Totodată, au fost îngrădite pretențiile de suveranitate ale Habsburgilor asupra Moldovei, iar influența polonă în Moldova a fost reconstituită, fără a se ajunge la un război de proporții cu Imperiul Otoman.

1820 (19/31 octombrie): S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; (m. 1894) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1818.

Autoreprezentari: Gheorghe Tattarescu (1820–1894) | Self portrait, Art,  Historical figures

Gh.Tattarescu-autoportret 

1847: S-a născut la Rășinari, în Transilvania, biologul și botanistul Daniil I. Barcianu-Popovici,  primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală); (m. 16 februarie 1903, la Sibiu).

1847-1903 Daniil Popovici Barcianu_21

Om de cultură și politician apreciat, Daniil I. Barcianu-Popovici a studiat la Seminarul Teologic și Pedagogic de la Sibiu și a devenit învățător și apoi preot în Rășinari de unde Episcopul Șaguna l-a trimis la studii în Germania, apoi la Viena.

În 1874 și-a luat doctoratul în Științe Naturale. Întors în țară în 1875, s-a stabilit la Sibiu, a fost secretar al ASTREI, profesor la Institutul Teologic și Director al Școlii Civile de Fete, înființată de ASTRA. A participat la înființarea Tribunei și a editat cărțile tatălui său: Elemente de istorie naturalăVocabular românesc nemțesc și Gramatica germană.

A redactat revistele Foaie Ilustrată și Foaia Pedagogică. A fost primul cercetător român de biologie experimentală, a publicat remarcabile lucrări de anatomie și embriologie vegetală.

Pe plan politic a fost membru în conducerea Partidului Național Român din Transilvania, a fost unul dintre inițiatorii Memorandului din 1892, fapt pentru care a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare, executată parțial la închisoarea Vác și grațiat de împăratul Franz Josef I al Austriei.

1865 (19/31): Mai mulți bancheri englezi, francezi şi austrieci concesionau dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin) numită Banca României.

A fost creată prin transformarea filialei din Bucureşti a Băncii Imperiului Otoman (dominată de capitalul englez).

Operaţiunile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd

Banca Naţională a României - Istoria BNR

 Primul președinte al Consiliului de Administrație a fost Ion Ghica. Patru ani mai târziu, a renunțat la privilegiul emisiunii, devenind o bancă de scont, ca precursoare a Băncii Naționale a României.

1868: S-a născut la Soveja, in jud.Vrancea, geograful, etnologul, academicianul şi geopoliticianul român, Simion Mehedinţi; (d.14 decembrie 1963).

A fost director al revistei “Convorbiri literare”; (m.14 decembrie 1962).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 16 octombrie 1868.

1869 (19/31) : A fost inaugurata calea ferată București – Giurgiu, primul traseu construit în România, făcând abstracţie de liniile construite anterior în cuprinsul Imperiului Habsburgic (din 1867 Austro-Ungaria) şi Otoman, care astăzi se află pe teritoriul României. La 17 iunie 1869 fusese promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării.

Iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu măsura 67 de kilometri.

Construcţia a fost concesionată la 1/13 septembrie 1865 asociaţiei J. T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat — cu o întrerupere între februarie 1866 şi aprilie 1867 — până în august 1869.

Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869, dată care marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.

Primul tren românesc avea o locomotivă și trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri și cântărea în jur de 30 de tone și a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.

Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uși care dădeau direct afară și erau iluminate cu ulei de rapiță. Instalațiile sanitare și de încălzire lipseau.

Trenul de onoare Michaiu Bravu” pleca din gara Filaret acum 146 de ani –  Radio România Oltenia Craiova

 

    Din Gara Filaret au plecat două garnituri; prima, denumită Trenul de onoare Michaiu Bravu, condusă de sir John Trevor Barklay, industriașul care conducea firma care a construit linia și a doua, Trenul Dunărea, condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român.

La data inaugurării, linia Filaret–Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie.

Bucuresti Bucuresci Gara Filaret, Circulata, Printata | Okazii.ro

Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa.

Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone.    

  1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), poet, prozator, dramaturg şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”); (m. 1928).

1897: S-a născut la Bucuresti, Jacques Byck, lingvist şi filolog român, de origine evreu, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene . (d. 10 octombrie 1964, București).

A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică.

1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea; (m. 1987).

1902, 19.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive; (m. 1991).

1908: S-a născut prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate;  (Fratii Buzesti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Sucevița”).

1908: S-a născut prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate;  (Fratii Buzesti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Sucevita”).

A iniţiat in 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971; (d. 12 martie 1995).

1918: S-a adoptat Declarația de la Iași a Comitetului național al românilor emigrați din Austro-Ungaria,

A fost scrisă în 6/19 octombrie, ca răspuns la Manifestul împăratului Carol I al Austro-Ungariei „Către popoarele mele credincioase” (din 3/16 octombrie 1918). Declarația contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria și se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat și unit cu România.

1926: A încetat din viaţă medicul şi bacteriologul Victor Babeş, vicepreşedinte al Academiei Române (1899-1900; 1918-1919).În 1895, a formulat principiul serovaccinării ; (n. 4 iulie 1854, la Viena).

Victor Babes

În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, acesta fiind primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră.

Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris. 

A fost autorul primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885).

În 1900 a fondat Societatea anatomică.

A publicat în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume.

1928: S-a născut Adriana Fianu, personalitate a lumii literare româneşti, redactor erudit şi discret al revistei “România literară”, executor testamentar al lui Al. Rosetti,  reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române;  (d.28.06.2000).

1929: A încetat din viaţă dramaturgul, prozatorul şi regizorul Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila; este cunoscut pentru drama în versuri “Vlaicu Vodă”, publicată în anul 1902; (n. 12 februarie 1862).

A  fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti (între 1905 şi 1908, apoi între 1912 şi 1914); (n. 12.02.1862).

 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica; (m. 2012).

1933: S-a născut Adrian Petringenaru, regizor de film şi doctor în estetică; este cunoscut pentru filmele “Cireşarii” – 1984 şi “Cetatea ascunsă” – 1987; (m. 29 mai 1989).

1935: A încetat din viaţă prozatorul şi dramaturgul român Gib Mihăescu; este cunoscut pentru scrierile “Donna Alba”, “La “Grandiflora” – 1928 şi “Femeia de ciocolată” (n. 23 aprilie 1894, Dragasani).

A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

1939: S-a născut Rafila Moldovan, cunoscută colecționară, rapsod și meșter popular din satul Idicel de Pădure, din judeţul Mureş, care şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean.

În 2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a catalogat-o drept „Tezaur Uman Viu”.

 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999; (m. 2011).

 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior ÎPS Teofan a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (octombrie 2000-martie 2008). 

1961: A încetat din viaţă scriitorul roman Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921),considerat  a fi unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX (n. 5 noiembrie 1880, Pascani).

 

A fost director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919) si a publicat aproape o sută de volume (“Hanu Ancuţei” – 1928, “Împărăţia apelor” – 1928, “Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, “Baltagul” – 1930, “Zodia Cancerului” – 1929, “Creanga de aur” – 1933, “Ostrovul lupilor” – 1941).

A fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948).

A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949).

1964: A încetat din viaţă cântăreţul de operă George Niculescu-Basu, solist al Operei Române din Bucureşti; (n. 9 aprilie 1882).

1982 : A murit la Köln, în Germania (sinucis prin spânzurare) fotbalistul român Dan Coe (8 septembrie 1941, București ).

Spelersfiche Dan Coe

A făcut parte din Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970, pe post de fundaș central.

În anul 1980, lui Dan Coe i s-a aprobat o cerere de deplasare în Belgia. A sosit în această țară, de unde a trecut în Germania, stabilindu-se în orașul Köln, unde a cerut azil politic.

Deși a primit de la președintele Nicolae Ceaușescu titlul de maestru emerit al sportului, aceasta nu a însemnat pentru Dan Coe un motiv de nu a mai critica sistemul politic din România.

La 19 octombrie 1981, managerul imobilului l-a găsit pe Dan Coe spânzurat în fața ușii din apartamentului din Köln, unde locuia. Medicii au făcut de urgență o intervenție chirurgicală, l-au reanimat direct, la cord deschis. Nu s-a aflat niciodată dacă s-a sinucis sau a fost omorât. Poliția germană nu a cercetat acest caz, anchetarea morții sale fiind închisă.

Această tragedie s-a întâmplat la scurt timp după un interviu dat de Dan Coe la Radio Europa Liberă, motiv pentru care moartea iubitului fotbalist a lăsat în urmă numeroase semne de întrebare.

 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu; (n. 1896).

1993: A decedat poetul Ion Iuga; (n. 1940).

1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină; (n. 1940).

1996: A încetat din viaţă criticul şi istoricul literar Serafim Duicu; (n. 6 august 1938, Tismana, Gorj).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fondator al revistei „Școala Ardeleană”, fondator și președinte al Societății Culturale și al Fundației „Școala Ardeleană”, fondator și președinte de onoare al Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”.
A fost redactor al revistei „Vatra” și al publicației „Curierul de Transilvania”.

Intre anii 1994-1996 a fost director al Teatrului Național din Târgu-Mureș și rector al Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir”.
Este înmormântat la Mănăstirea Recea (județul Mureș), în apropierea orașului Târgu Mureș.

2001: Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.

2004: A decedat  renumitul cantăret român de  muzica populara  Liviu Vasilică; ( n. 2 iulie 1950, localitatea Plosca, jud. Teleorman).

Liviu Vasilica

2005: A  murit tragic, sinucigându-se în apartamentul său din Ploiești, Ion Stratan, unul dintre cei mai renumiti poeţi ai generaţiei ’80; (n. 1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România ).

A absolvit în 1981 Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București. În timpul studenției a fost membru al cenaclului „Amfiteatru”, apoi al „Cenaclului de Luni” condus de criticul literar Nicolae Manolescu și al „Cenaclului I.L.Caragiale” din Ploiești.

 Bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, a  fost de asemenea redactor șef al revistei Contrapunct si prieten cu Nichita Stănescu, fiind considerat drept cel mai important continuator al acestuia.

Ion Stratan - opera, viata, biografie : comentarii si analize

Volumul sau  ,Ruleta ruseasca” a fost tradus in limba franceza si a fost prezent in antologii de poezie din tara si din strainatate.

A primit mai multe premii, dintre care: Premiul “Nichita Stanescu” al Fundatiei “Nichita Stanescu”(1990) ; Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1993); Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995); Premiul “Frontiera Poesis”, (1999); Premiul “Marin Sorescu” la Festivalul International de Poezie “Europa KM 0”, Sighetul Marmatiei, 2001; Premiul pentru poezie al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din România (2002); Premiul “Radu Enescu” al revistei “Familia”(Oradea, 2002); Premiul “Dafora” la Zilele revistelor din Transilvania si Banat(Medias 2002); Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pe anul 2001; Premiul Fundatiei “Constantin Stere”, Ploiesti, 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România si al ADELF (Association des Ecrivains de Langue Française).

Ion Stratan a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București, în ziua de 22 octombrie 2005, în vecinătatea nu foarte îndepărtată a bătrânului sau prieten Nichita, fiind condus pe ultimul drum de către rude, prieteni, co-generi optzeciști și scriitorii importanți contemporani.

Avea, la fel ca Nichita Stănescu , numai 50 de ani.

2006: A decedat la București, popularul actor roman de teatru si film, Ernest Maftei; (n. 6 martie 1920, în comuna Prăjești, jud. Bacău).

Imagini pentru ernest maftei

A  fost un adept al Mișcării Legionare si a aderat la Frăția de Cruce, organizație anticomunistă a tineretului național-creștin, al cărei lider a devenit la vârsta de 17 ani.

În 1938 a fost arestat de autoritățile dictaturii regelui Carol al II- lea și  încarcerat în lagărul de la Vaslui, unde, la 21 septembrie 1939, au fost executați câteva zeci de membri ai partidului „Totul pentru Țară”, moment descris în numeroase interviuri.

ERNEST_MAFTEIREV

Între 1941-1945 a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași. În aceeași perioadă a fost arestat și condamnat de autoritățile antonesciene, pentru activitatea de membru în FDC.

Ca deținut politic, a fost închis în penitenciarele din Galați, de la Jilava și Văcărești. Judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat de fiecare dată. După război a fost șomer, fiind hăituit pentru orientarea sa politică.

A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu. Aici a primit Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunțe pentru a nu se deconspira. A fost arestat și condamnat de regimul comunist, dar a avut o șansă unică, reușind să scape de condamnare grație talentului înnăscut. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut.

Ernest Maftei s-a  afirmat  în cinematografie cu pelicula Desfășurarea, regia Paul Călinescu, 1954, dupa care a urmat o carieră de excepție, însumând în palmaresul său multe filme.

A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.

A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România „Diploma de recunostință” pentru contribuția la dezvoltarea artei și culturii naționale.

A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR2. 

A respins și premiul „Cel mai bun român” pe anul 2005, deoarece între nominalizați se numărau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani și pseudovedete ale unor emisiuni de televiziune de nivel submediocru.

În noaptea de 21 decembrie 1989 a participat, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă din Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors:

„În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba albă, încâlcită, roasă. / Părinte, o să vin curând acasă” .

În acea noapte, la baricada de la „Intercontinental”, a reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47. Cu acestea a pătruns a doua zi în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga lui cuplului Ceaușescu. Prima perioadă a regimului lui Ion Iliescu a însemnat pentru „Bădia” (cum îi ziceau prietenii și simpatizanții) persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu.

Ernest Maftei a fost o permanență a manifestațiilor de stradă începând din ianuarie 1990. A fost de asemenea unul din reperele Pieței Universității, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea. Venirea minerilor în București, la instigațiile lui Iliescu, a însemnat teroare și moarte răspândită pe străzile capitalei.

La 14 iunie 1990, Maftei a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizati în mineri, bătut și aruncat pe malul Dâmboviței, unde a zăcut inconștient circa șapte ore. A fost salvat de un cetățean care l-a recunoscut și l-a transportat la urgență la spital.

Soția lui Maftei avea să decedeze, în urma unui infarct, din cauza acestor persecuții. În august 1991, în timpul puciului de la Moscova, la postul de radio german Deutsche Welle, Maftei a fost nominalizat al cincilea pe o presupusă listă a celor mai periculoși anticomuniști, listă întocmită de autoritățile de la București.

Rămâne memorabil răspunsul lui Ernest Maftei: „Hai că-s porci! Tocmai pe locul cinci și nu pe primul?”

În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturîndu-se camarazilor săi împreună care luptase și suferise în închisori.

 2009: A decedat la București, politicianul român Alexandru-Radu Timofte; (n. 7 aprilie 1949, comuna Horia, județul Neamț ).

SRI, -ochiul si timpanul- lui Radu Timofte | Ziarul Curentul

  A fost  membru al PSD și senator între anii 1990-2001 și a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații între anii 2001 – 2006.

A absolvit Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” – arma grăniceri (1966 – 1969) și Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major (1974 – 1976), fiind ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale până în anul 1988, când a fost trecut în rezervă, ca urmare a rămânerii ilegale în străinătate a surorii sale.

În perioada Revoluției din decembrie 1989, Radu Timofte a făcut parte din conducerea comitetului FSN din municipiul Roman.

 La data de 20 iulie 2006, Alexandru Radu Timofte și-a prezentat demisia din funcția de director al SRI, ca urmare a situației create de eliberarea și dispariția lui Omar Hayssam (acuzat de terorism), împreună cu el demisionând și Gheorghe Fulga, directorul SIE și Virgil Ardelean, chestorul  director al Direcției generale de informații și protecție internă a Ministerului Administrației și Internelor.

 2016: A decedat juristul şi omul politic liberal Radu Câmpeanu (n.28 februarie 1922, la București). Era fiul prefectului PNL de Dâmbovița, Dumitru Câmpeanu și s-a înscris de tânăr în Partidul Național Liberal din România.

Imagini pentru radu câmpeanu photos

Fiind student al Facultății de Drept din București, din 1944 a preluat șefia Tineretului Național Liberal. În 1945, s-a implicat în demonstrațiile anticomuniste de la București, fapt care i-a adus și prima arestare, în anul 1947, urmată de o alta, în 1948. Radu Câmpeanu a trecut prin închisoarea de la Craiova și prin lagărele de muncă forțată de la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

În anul 1954, a fost eliberat din temniță, însă a primit domiciliu obligatoriu până în 1960. Între timp, o mare parte a familiei sale emigrase în Franța.

S-a angajat ca muncitor la un gater, apoi a devenit contabil la o cantină și, în cele din urmă, șef de birou la Drumuri și Poduri. În anul 1973, la 52 de ani, prietenii și familia sa din Franța au strâns 10.000 de dolari, care au fost oferiți drept mită comuniștilor pentru a-i lăsa să emigreze pe Radu Câmpeanu și pe fiul său, Barbu.

Ajuns la Paris, prima dată, Radu Câmpeanu s-a angajat la o societate de construcții. Priceperea sa și onestitatea i-au asigurat o carieră înfloritoare.

În paralel, el a continuat să activeze în plan politic, afirmându-se ca șef al liberalilor din exil, ca opozant al regimului comunist și ca editor al unei publicații destinate românilor din exil.  

  A  revenit în România imediat după Revoluție și prăbușirea regimului ceaușist, la începutul lunii ianuarie 1990.

A fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal imediat după reînfiinţarea partidului (1990-1993) și a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996.

În mai 1990, a candidat pentru funcția de președinte al României, împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu. A obținut 10,64 la sută din voturi. Radu Câmpeanu a fost ales senator și a devenit vicepreședinte al Senatului. Liderul liberal nu a fost doar rivalul lui Ion Rațiu, ci și al lui Corneliu Coposu.

Țărăniștii militau pentru o opoziție dură față de FSN, în timp ce Radu Câmpeanu era dispus să le facă unele concesii. În 1990, s-a delimitat de Regele Mihai I, când a spus că vizita Majestății Sale în România ar fi inoportună. Politica sa a dus la pierderea electoratului, iar în 1992, PNL a rămas în afara Parlamentului. Ulterior, Radu Câmpeanu s-a remarcat printr-o propunere năstrușnică: aceea ca Majestatea Sa Regele Mihai I să candideze pe președinția României.

Unele dizidențe liberale au intrat în Parlament cu ajutorul PNȚCD, care fondase Convenția Democrată din România. În aceste condiții, în 1993, Radu Câmpeanu a fost înlăturat de la șefia PNL și înlocuit cu Mircea Ionescu-Quintus. A refuzat să accepte demiterea și a fondat o dizidență, PNL-Câmpeanu, care a eșuat în irelevanță.

A revenit în PNL după anul 2000, când a fost numit președinte-fondator. A fost ales senator PNL în mandatul 2004 – 2008.  

2019: Regina-Mamă Elena a României a fost reînhumată în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.

Astăzi despre Regina mamă Elena a României

Regina Elena a murit în Elveția, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă fiind înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

La Curtea de Argeș slujba de înmormântare a fost oficiată de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab.

La ceremonia religioasă au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, nepoata reginei mamă și fiica regelui Mihai I, fiul reginei Elena, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta), Lord Peter Rosslyn (șeful Casei Principelui de Wales și Ducesei de Cornwall) și Nicolae Medforth-Mills, nepotul regelui Mihai, la ceremonii asistând câteva mii de oameni.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Proroc Ioil

Sfantul Proroc Ioil

Sfântul Proroc Ioil a trait cu 800 de ani inainte de nașterea lui Hristos. A fost fiul lui Fanuil, din tribul Ruben.

A vestit durerile care urmau să se abată asupra lui Israel, inclusiv robia babiloniană.

A dat sfaturi pentru post, ca fiind cel mai bun mijloc prin care Dumnezeu se face milostiv.

Tot el este cel care a vestit si pogorarea Sfantului Duh asupra Sfintilor Apostoli si asupra crestinilor: “Varsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, si fiii si fiicele voastre vor profeti, batranii vostri visuri vor visa, iar tinerii vostri vedenii vor vedea. Chiar si peste robi si peste roabe voi varsa Duhul Meu…Oricine va chema numele Domnului se va izbavi” (3, 1-2, 5).

Sfantul Ioil a prorocit si descris si Ziua Infricosatei Judecati. A trecut la cele vesnice la adanci batraneti.

CITIŢI ŞI:

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. https://www.rfi.ro/politica-109571-pagina-de-istorie-cumparat-prietenii-familia-radu-campeanu;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

19/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: