CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 21 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 21 iunie în istoria noastră

1822: A luat sfârşit epoca  fanariotă în Principatele Române, după acceptarea de catre Poarta Otomană la conducerea acestora a unor domni pamanteni.

In Moldova a urcat pe tron la 21 iunie, Ionita Sandu Sturza, iar în  Muntenia domnul pamântean  Grigore al IV-lea Ghica, (Grigore Dimitrie Ghica),a fost înscăunat la data de  30 iunie.

1848: Revista „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, a publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca si  poezia  „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu.

Foto:  Andrei Mureşan și Anton Pann

Imagini pentru anton pann photos

 Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!”.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

1848 (9 iunie s.v./21 iunie s.n.): Inceputul revoluţiei paşoptiste în Muntenia.

Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile

Acuarelă de C. Petrescu : Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile „Dreptate, Frăţie” în 1848.

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale.

În ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decît în Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată.

În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris.

În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei fagaduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul cînd se vor ridica împotriva asupritorilor.

Mişcarea s-a declanșat în Muntenia, în ziua de 21 iunie 1848, stil nou (9 iunie 1848, stil vechi), la Islaz, în judeţul Romanaţi (azi Teleorman), ale cărui autorităţi militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor.

S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole în care se prevedea:

– independenţa administrativă şi legislativă,
– separaţia puterilor,
– egalitatea drepturilor politice,
– alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
– reducerea listei civile a domnitorului,
– emanciparea clăcaşilor,
– emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă,
– dezrobirea ţiganilor,
– instrucţiune egală,
– înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare,
– crearea Gărzii Naţionale.

Proclamația a fost citită în public de către Ion Heliade Rădulescu în localitatea Islaz, un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu, sau Calafat.

La 23 iunie 1848, stil nou (11 iunie 1848, stil vechi), ştiind că a pierdut sprijinul armatei, domnitorul Bibescu semnează la Bucureşti proclamaţia de la Islaz, care va deveni noua constituţie.

A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu abdică.

Scurta perioadă de trei luni cât a durat revoluţia în Muntenia, a avut totuşi urmări însemnate. Ea a produs o mişcare a maselor, o zguduire a societăţii, în special a clasei posedate, a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care-şi vor găsi mai tîrziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 ale lui Cuza şi Kogălniceanu: secularizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului.

Pe de altă parte, prin influenţa exercitată, în mai mare măsură asupra revoluţionarilor din Moldova, care formulează, utilizând proclamaţia în 22 de puncte, programul din august, şi în mai mică măsură asupra revoluţionarilor din Transilvania, ea contribuie la întărirea şi adîncirea ideii de unitate naţională.

În sfîrşit, prin propaganda în Apus a fruntaşilor exilaţi, ea determină un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea Principatelor, curent care-şi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858).

Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 stă la baza României moderne.

1848: Revoluționarii moldoveni, exilați după represaliile domnului Moldovei Mihail Sturdza, organizează la Cernăuți Comitetul revoluționar moldovean, în frunte cu Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Zaharia Moldoveanu, etc, care ține o strînsă legătură cu revoluția din Valahia.

Comitetul însărcinează pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program de revendicări sociale și politice.

1853: Trupele rusești trec Prutul in Tarile Romane, fără a declara război Turciei.

În septembrie, sultanul otoman sprijinit de Anglia și Franța adresează Rusiei un ultimatum, prin care îi cere evacuarea trupelor din Moldova și Muntenia.

Urma să se înceapă Războiul Crimeii (1853-1856), purtat de Rusia pe de o parte și Turcia, Anglia, Franța și Regatul Sardiniei, pe de  altă parte, razboi in care Rusia va fi  invinsă.

 1872 (21.VI/3.VII): Fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române, vorbită de majoritatea populaţiei ardelene, ca limbă oficială.

De asemenea s-a cerut o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române s.a.

1878: A avut loc Congresul de la Berlin, convocat de marile puteri nemulţumite de prevederile Tratatului de la San Stefano, incheiat de Rusia cu Imperiul Otoman, dupa razboiul  din anii 1877-1878 .

In timpul acestui Congres au fost recunoscute independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei.

1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor.

Ulterior a fost realizator şi director de programe la Societatea Romana de Radio; (m. 1952). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 21 iunie 1886.

1894: S-a născut Virginia Haret-Andreescu, prima femeie-arhitect din lume recunoscută la Congresul XVI de Istorie a Științei (București, 1981).

A studiat la Școala Superioară de Arhitectură și Belle- Arte din  Paris.

Virgina Maria Andreescu – Haret (1894 -1962)

 Prima femeie arhitect România, s-a născut la 21 iunie 1894. Era nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu şi soţia matematicianului şi astronomului Spiru Haret, nepotul care a moștenit numele fondatorului învățămantului romanesc de performanță.

La 9 ani, rămasă fără mamă, s-a ocupat de cei trei frati şi de gospodărie.

Având înclinare spre disciplină, a reuşit să treacă peste acest handicap şi să facă liceul în particular, iar în anul 1912, după obţinerea diplomei de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul, să intre prima la examenul de admitere al Şcoalei de Arhitectură din Bucureşti.

Notele obţinute relevă o studentă strălucită, remarcată de Petre Antonescu, profesorul care a inclus-o în echipa sa şi sub a cărui coordonare a lucrat pe şantierele numeroaselor clădiri proiectate de el.

În 6 iulie 1919 proiectul ei de diplomă cu tema „O Academie de Arte Frumoase” a obţinut calificativul maxim: „admis cu menţiunea foarte bine”. I s-a decernat diploma cu numărul 62 pe 1919. Era „prima diplomă de arhitect atribuită unei femei” în România, pe plan mondial fiind a patra în ordine cronologică!

Proiectul a fost prezentat la Expoziţia absolvenţilor Şcoalei de Arhitectură ţinută la Ateneul Român în anul 1925 şi a fost distins cu premiul Ministerului Instrucţiunii Publice.

Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele Dimitrie Cantemir şi Gheorghe Şincai, Biserica “Sf. Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora.

Virginia Andreescu Haret şi-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului: pe bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăţi Tinerimea Română, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridică o serie de clădiri – printre primele blocuri de beton armat; pavilonul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, precum şi alte clădiri monumentale, fie de stat, fie vile particulare.

Foto: Palatul Tinerimea Română.

Lista proiectelor şi realizărilor arhitecturale ale Virginei Andreescu-Haret este lungă şi impresionantă.

Marea arhitectă s- a stins  la 6 mai 1962, lăsând în urma sa o operă importantă şi un renume mondial.

 1909: A murit  istoricul literar şi poetul Vasile Gherman Pop.

S-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti.

„Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) a fost o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina).

1920: S-a născut actorul  de comedie Puiu Călinescu; (m. 16 mai 1997).

1921: La Bucureşti, a avut loc premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”.

Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto – Cinematografic al Armatei Române.

Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian.

1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară, autor al unor importante  cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional; (n. 1860, la Eperjes/Ungaria).

 1941: Al doilea război mondial: În noaptea de 21 – 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord  cotropite de sovietici.

1943: S-a născut la Bucuresti, regizorul de teatru şi operă Andrei Şerban; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în 39 de ţări.

In 1968 a absolvit Institutul de Teatru si Cinematografie Bucuresti, clasa Radu Penciulescu.

Ca regizor, a pus in scena spectacole de teatru si opera in 39 de tari.
In SUA, incepand cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein”s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. si cu New York City, Seattle si Los Angeles Opera.
In Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena si Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul National Bucuresti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.
In Japonia a pus în scena spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.

Imagini pentru andrei şerban photos

In 1990 s-a întors în România şi a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993).

A obtinut numeroase premii si distincti, intre care se remarca:

1965 – Premiul „Best Performance” cu piesa „Seful sectorului suflete”, scrisa de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului International Studentesc de la Zagreb
Obie Awards
Tony Award
Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz si Belgrad
Multe din productiile sale au fost nominalizate pe Broadway, in New York.

1951: S-a născut solistul vocal şi compozitorul Doru Tufiş.

1970: A decedat in Bucuresti, matematicianul Victor Vâlcovici, fost profesor universitar la Iaşi ,Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti.

A urmat Facultatea de Ştiinţe la Universitatea din Bucureşti (1904 – 1907). Studiile superioare le-a definitivat in Germania, la Universitatea din Gottingen, obţinând aici doctoratul în matematică, în 1913.

La Timişoara a pus bazele Societăţii Ştiinţifice din Politehnică şi a publicaţiei „Bulletin scientifique de l’Ecole Politehnique”. A condus şi „Revista matematică” din Timişoara, înfiinţată de Traian Lalescu.

În anul 1930 se mută la Universitatea din Bucureşti. Între 1931 – 1932 este numit ministru al Lucrărilor Publice, în cabinetul condus de Nicolae Iorga. De asemenea, în cariera sa politică a ajuns deputat. În 1936 este numit membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1965).

A abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; este considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti.

A fost membru titular al Academiei Române din 1965; (n. 21 septembrie 1885, Galati).

1982: A murit Nicolae Ioan Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa; (n. 1897).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 22 iulie 1982.

1988: A decedat istoricul şi criticul  literar roman, George Ivaşcu; (n. 22 iulie 1911, Cerţeşti ).

A fost un autor şi publicist român comunist, membru al PCR încă din perioada de ilegalitate a acestuia, a fost implicat, în 1948, în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea, pentru ca în 1954, după revizuirea procesului, să fie declarat nevinovat şi eliberat.

 

A fost director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988); (n. 1911)

 1991: S-a încheiat Acordul-cadru de cooperare dintre Guvernul României şi UNICEF

1992: Proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).

1995: Toţi liderii partidelor parlamentare române au semnat „Declaraţia de la Snagov”, prin care şi-au dat acordul de principiu faţă de Strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

1999 (21/22): A murit regizorul român Iulian Mihu; (n. 3.11. 1926, București) 

Primele două filme semnate de Iulian Mihu au fost scurtmetraje: „La mere” (1953) – regizat împreună cu colegul său Manole Marcus și „Jocurile copilăriei” (1955).

Primul lungmetraj, „Viața nu iartă” (1957), era ecranizarea unui roman scris de Alexandru Sahia.

2001: Comitetul Român pentru Adopţii a decis suspendarea, pentru un an, a primirii de noi cereri de adopţie a unor copii din România de către persoane sau familii din străinătate.

2005: România și Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană la Luxemburg împreună cu reprezentanții statelor membre ale acestei organizaţii

2005 România și Bulgaria, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană

Tratatul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

2008: A decedat lingvistul şi scriitorul  Victor Iancu.  

Imagini pentru lingvistul şi scriitorul Victor Iancu.photos

A publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru; (n. 1936).

In data de  21 iunie este  Solstițiul de vară.

În 21 (respectiv 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit şi nu mai apune la cercul polar.

Această zi marchează solstiţiu de vară în emisfera nordică şi solstiţiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, şi cea mai scurtă în emisfera sudică.

În jurul zilei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, când ne bucurăm de cea mai lungă zi din an, dar şi cea mai scurtă noapte.

In timpul solstitiului de vara, soarele descrie o miscare circulara, paralela cu Ecuatorul.

Dupa acest moment, pana la solstitiul de iarna, de pe 21 decembrie, durata zilelei va incepe sa scada progresiv, iar a noptii sa creasca.

Daca in emisfera nordica pe 21 iunie e vara si foarte cald, in emisfera sudica in aceeasi zi incepe oficial iarna.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Lunea Sfantului Duh

Postul inchinat sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel incepe anul acesta pe 22 iunie. Lasatul secului se face pe 21 iunie. Mentionam ca atunci cand Invierea Domnului este praznuita mai tarziu de 1 mai nu mai raman suficiente zile pentru post.

Din acest motiv, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel sa aiba macar 7 zile chiar daca, in baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai putin de o saptamana. Aceasta decizie a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu nr. 5721 din 10 iunie 2015 este menționată în Anuarul Liturgic si Tipiconal pe anul 2019, aparut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.

Lunea Sfantului Duh

In a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”

Insa, in calendarele românesti aceasta zi este trecuta ca sarbatoare a Sfintei Treimi.Se pare ca aceasta denumire a fost data sub influenta catolica. La catolici, Sfanta Treime e sarbatorita in prima Duminica dupa Rusalii. In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de dupa Rusalii este numita Lunea Sfantului Duh, ca in Penticostar.

La sinodul II ecumenic, tinut in anul 381 la Constantinopol, a fost respinsa invatatura lui Macedonie, care afirma ca Sfantul Duh este o „creatura”.

Aici s-au alcatuit celelalte articole din Crez si s-a marturisit ca Sfantul Duh purcede din Tatal si „este impreuna cu Tatal si cu Fiul inchinat si mărit”.

Lasatul secului pentru Postul Sfintilor Petru si Pavel

Postul inchinat sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel incepe anul acesta pe 22 iunie. Lasatul secului se face pe 21 iunie. Mentionam ca atunci cand Invierea Domnului este praznuita mai tarziu de 1 mai nu mai raman suficiente zile pentru post.

Din acest motiv, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel sa aiba macar 7 zile chiar daca, in baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai putin de o saptamana. Aceasta decizie a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu nr. 5721 din 10 iunie 2015 este menționată în Anuarul Liturgic si Tipiconal pe anul 2019, aparut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.

Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia

Lasatul secului pentru Postul Sfintilor Petru si Pavel; Sfantul Mucenic Iulian din Cilicia

Sfantul Mucenic Iulian s-a nascut intr-o familie de nobili. A trait in Tarsul Ciliciei in vremea lui Diocletian.

Sfantul Mucenic Iulian cand a primit moartea muceniceasca era in varsta de 18 ani. Persecutorii l-au torturat timp de un an incercand sa-l faca sa se lepede de credinta in Hristos.

Acestia au arestat-o pe mama lui Iulian, silind-o sa-si convinga fiul sa se lepede de Hristos, dar ea l-a sfatuit sa mearga la moarte cu multumire, cu nadejde si cu bucurie. Sfantul Mucenic Iulian a fost legat intr-un sac, plin cu serpi veninosi, pe care l-au aruncat in mare.

Sfintele moaste ale Sfantului Mucenic Iulian au fost aduse de valuri la mal, iar credinciosii le-au gasit si le-au ingropat cu cinste la Alexandria, in anul 290. Moastele au fost mutate dupa un timp in Antiohia.

In predica sa la Sfantul Mucenic Iulian, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: “Din gura mucenicului iesea glasul lui cel sfant, iar impreuna cu glasul si o lumina care lumina mai puternic decat razele soarelui […] Luati un om bolnav, indiferent cat de groaznic, un posedat de diavol sau care si-a pierdut mintile, si aduceti-l la racla in care se odihnesc ramasitele sfinte ale acestui sfant, si veti vedea cum demonul sare si fuge de la om, ca si ars de foc”.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/21/o-istorie-a-zilei-de-21-iunie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro.

21/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 20 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 20 iunie în istoria noastră

 1862: Este asasinat la București, primul ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu.

Barbu Catargiu, primul prim-ministru al României: „Totul pentru ţară, nimic  pentru noi”

Foto: Barbu Catargiu (n.26 octombrie 1807, Bucuresti).

A fost lider al Partidei conservatoare și un strălucit orator. A fost prim ministru al României dîn  1862 si până când a fost asasinat pe 20 iunie  al aceluiași an.

Era fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței (Stanca) Văcărescu (fiica banului Barbu Văcărescu).

Asasinul său prezumtiv se presupune că ar fi fost un oarecare Gheorghe Bogati, insa nici pana astazi nu se cunoaste cu certitudine cine l-a   împușcat sub clopotnița Mitropoliei din Bucuresti, după ce ieșise din Adunarea legislativa a tarii.

După asasinarea lui Catargiu, Bogati  s-a îmbogățit brusc și a primit un post important la  Piatra Neamț.

Printre cei suspecți de organizarea asasinarii sale a fost și Nicolae Bibescu, prefectul Politiei Bucuresti,  poreclit ulterior „Pistol“, care a  refuzat însă să ofere declarații Judecatoriei Criminalicești.

1891: A decedat la Paris, Mihail Kogalniceanu, om politic, diplomat, istoric şi gazetar, “creierul” Unirii Principatelor Româneşti ; (n. 6 septembrie 1817 la Iași in Principatul Moldova).

A fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale.

Mihail Kogălniceanu, 1817-1891

 

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1868, , preşedinte al Academiei Romane (1887-1890) si un colaborator apropiat al domnitorului  Alexandru Ioan Cuza.

Cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern.

În timpul mandatului sau de ministru al afacerilor externe in timpul guvernului Bratianu, Romania  îşi cucereşte Independenţa de stat.

Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură.  

N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume“, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.

Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti.

A fost înmormântat la Cimitirul “Eternitatea” din Iaşi.

1874 :  În România, la București,a avut loc prima ascensiune în scop militar cu un balon.

1874 Ascensiunea Balonului Mihai Bravul

Succesul primei înălțări a balonului Mihai Bravul din 9 iunie 1874 a determinat conducerea armatei să solicite balonul pentru un zbor în interes militar.Acesta a fost efectuat de către maiorii Constantin Poenaru, Iacob Lahovari și Dem. Dumitrescu. Misiunea lor era să observe la fiecare 10 minute altitudinile succesive ale balonului cu ajutorul barometrului holosteric, temperatura și umiditatea aerului, precum și posibilitățile de urmărire și recunoaștere a terenului în scopuri militare. Pentru acestea, ofițerii au avut la dispoziție două barometre holosterice cu termometre interioare, un termometru liber, higrometrul lui Saussure, o hartă, o busolă și trei lunete. Pentru etalonare, presiunea și temperatura au fost măsurate și la București de către I.A. Cantacuzino, la aceleași intervale de timp.

 1913: S-a născut la București, Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist; (m. 1979, București).

Aurel Baranga Whois

Ioan Aurel Leibovici fiul Paulinei şi al lui Jean Leibovici ) a fost medic de profesie, practicând această  meserie între 1939-1944. Ca scriitor a debutat în „Bilete de papagal” (1929).

După venirea comuniștilor, s-a adaptat foarte repede cerinţelor ideologice ale realismului socialist, majoritatea pieselor sale s crise în tristul deceniu ’40-’50 conţinând riguros toată paleta de clişee tematice specifice socialismului dur.

În 1948 a înfiinţat revista de satiră şi umor „Urzica”, o publicaţie foarte îndrăgită de cititorii români din vechiul regim.

Din 1949 şi până la sfârşitul vieţii (10 iunie 1979) a fost redactor-şef la ”Urzica”.

A fost căsătorit cu actriţa Marcela Rusu.
Primele sale piese de teatru exaltă marile realizări ale clasei muncitoare , care , în frunte cu ţărănimea dezrobită de sub jugul moşierilor nemiloşi, va călăuzi poporul român spre înaltele culmi ale afirmării progresului socialist.

Se simte puternic în scrisul său influenţa programatică a marxism – leninismului, dar şi motivaţia autorului de-a aşeza sub lentila critică tot ce contravine acestui gen de mesaj.

1917: S-a născut la  Lugoj, Iosif Constantin Drăgan, om  de afaceri român, stabilit de decenii în Italia.

A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică si a editat  buletinul “ Noi tracii”. 

Imagini pentru Iosif Constantin Drăgan,photos

Potrivit  revistei Capital,  în 2006 a urcat pe primul loc in topul celor mai bogati romani,  cu o avere de 1,3-1,6 miliarde de dolari.

Stabilit de mai multe decenii în Italia, a fost  fondator al Centrului European de Studii Tracice si preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing.

A urmat studiide drept la Universitatea din București (1938). După ce a terminat a doua facultate, la Universitatea din Roma, unde a studiat Științe politice și Economie, și-a dat doctoratul în jurisprudență, tot la Roma. Atras de idealurile Gărzii de Fier, dar reprezentând un curent de opinie corporatist, în 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste. 

După al doilea război mondial, în 1948, a fondat o companie de distribuție a gazului petrolier lichefiat. În urma venirii la putere a PCR i-a fost interzisă revenirea în România timp de 30 de ani. În 1967 a pus bazele Fundației Europene Drăgan, cu scopul de promovare a valorilor civilizației românești, a fondat două edituri: Nagard în Italia și Europa Nova în România, o universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan (1991, Lugoj), o stație TV, una radio, Radio NovaFm, un ziar săptămânal, Redeșteptarea, și un cotidian local Renașterea Bănățeană – toate în România. De asemenea a mai finanțat construirea lângă Orșova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa). A scos buletinul istoric Noi tracii.

A decedat pe  21 august  2008  la  Palma de Mallorca,  in Spania.

1928: Are loc  la București, primul concurs național de decatlon.

1929 : S-a născut la Iași, actorul Petre Gheorghiu,o personalitate de prestigiu a teatrului românesc; d. 6 august 2000, la București.

A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași. Și-a început activitatea teatrală la Teatrul Național din același oraș, după care a fost remarcat de marea actriță Lucia Sturza Bulandra, care l-a adus în 1956 la București, unde punea bazele unei trupe de elită la Teatrul Municipal (ulterior, Teatrul „Bulandra”). A făcut parte din „generația de aur” a teatrului românesc,alături de Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittiș, regizorii Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu.  Debutul său pe marele ecran s-a produs în 1957, în filmul Citadela sfărâmată, în regia lui Haralambie Boroș. A jucat numeroase roluri în film, teatru, televiziune și radio; printre realizarile memorabile pe scena tatrului Bulandra se numără Nick în Clipe de Viață de William Saroyan, Trahanache în O scrisoare pierdută de Caragiale și Sir Toby Belch în A Douăsprezecea Noapte de William Shakespeare. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967).

1934: S-a născut la Cluj, compozitorul, dirijorul şi muzicologul Cornel Ţăranu, membru corespondent al Academiei Române din 2012.

1934 Cornel Țăranu

A studiat compoziție în perioada 1951–1957 cu Sigismund Toduță la Conservatorul de Muzică din Cluj, apoi la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar între 1968–1969 a studiat la Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel.

După terminarea studiilor și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare până la profesor de compoziție. În 1968 a înființat la Cluj ansamblul Ars Nova. Din 1990 este vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1995 a înființat și este directorul Festivalului Cluj Modern. A fost profesor de Compoziție la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii.

Pe lângă simfonii și alte lucrări pentru orchestră, a compus două opere: Secretul lui Don Giovanni și Oreste-Oedipe, muzică de cameră, muzică pentru cor și lieduri, precum și muzică de film. A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 și 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer.

A fost câștigătorul primei ediții (2008) a Premiilor Naționale pentru Arte, la categoria Muzică, pentru opera Oreste-Oedipe, realizată după libretul lui Olivier Apert. Este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, 2002).

1936: A avut loc Conferința Internațională de la Montreux (Elvetia), care a avut ca scop stabilirea unui nou regim al stramtorilor Bosfor si Dardanele.

Conventia  confirma principiul libertatii de trecere si de navigatie prin stramtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum si in timp de razboi daca Turcia nu era parte beligeranta.

Delegatia romana a fost alcatuita din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Straine, Constantin Contescu si Vespasian V. Pella, ministri plenipotentiari.

1937: S-a născut la București, regizorul Radu Gabrea, scenarist şi producător. Între 1974 şi 1997 a locuit în Germania.

După absolvirea liceului Spiru Haret, s-a înscris la Institutul de Construcții din București. În anul II a fost arestat timp de 9 luni și jumătate deoarece un coleg îl invitase la o manifestație de solidaritate cu Revoluția din Ungaria din 1956, manifestație care de altfel nu a mai avut loc.

A fost arestat la 12 noiembrie 1956. A fost judecat în lotul „Mitroi”, compus în cea mai mare parte din studenții de la Facultatea de Drept. Prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost achitat, fiind eliberat la 28 mai 1957.

După eliberare, a fost readmis la Facultatea de Construcții, pe care a terminat-o cu diplomă de inginer construcții civile și industriale. A lucrat apoi doi ani pe șantier lângă Târgu Mureș înainte de a reveni la București în proiectare. S-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie de film, pe care a absolvit-o în 1968.

A fost profesor asociat de regie și montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film la mai multe ziare.

A regizat peste 25 de filme artistice și documentare într-o cariera de peste 45 de ani, abordând după întoarcerea sa în România subiecte istorice mai puțin cunoscute sau „distorsionate în mod sistematic”, și care în opinia sa trebuie demistificate cu ajutorul cercetării documentaristice.

Filmele sale deseori ating tematica minoritarilor evrei, sași sau șvabi în diferite perioade a secolului trecut.

1940: A fost inaugurat la Bucuresti, Institutul de Antropologie, intemeiat sub auspiciile Universității din București și în parteneriat cu Decanatul Facultății de Medicină București, prin eforturile profesorului Francisc Rainer, anatomist, antropolog și embriolog.

După 1944, Institutul de Antropologie îşi încetează oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică se continuă sub conducerea profesorului Alexandru Tudor.

Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, înfiinţează un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963).

Abia după 1990, Institutul îşi redobândeşte personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990 -2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institut de Antropologie „Francisc I. Rainer”

1943: Se inaugurează la București, în parcul Cișmigiu, ansamblul de  busturi  ale unor mari scriitori –  Rondul Român.

Sunt amplasate busturile scriitorilor: Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ion Creangă, Bogdan-Petriceicu Hașdeu, Ștefan Augustin Iosif, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Mihai Eminescu și Titu Maiorescu.

1944:  Se crează, pe baza unei platforme  comune, Blocul  Național Democrat (BNM) din România, alcătuit din partidele Comunist, Social-Democrat, Național-Țărănesc și Național-Liberal.

Platforma cuprindea următoarele obiective principale: încheierea fără întîrziere a armistițiului cu Națiunile Unite, ieșirea României din războiul purtat alaturi de Germania, eliberarea țării de sub ocupația germană, alăturarea ei Națiunilor Unite și restabilirea independenței și suveranității naționale, înlăturarea regimului de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțional, democratic.

1954: S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunare la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.

Are o punte rutieră cu două benzi, una pentru traficul feroviar, precum și trotuare pentru pietoni. Secțiunea centrală, de 85 m lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari. S-a construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.

 NOTĂ: Până la 14 iunie 2013 când a fost inaugurat podul Calafat-Vidin pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română a fost în funcţiune numai podul dintre Giurgiu şi Ruse.

1960: Se desfășoară la București între 20–22 iunie lucrările Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român (comunist).

Controversata viaţă secretă a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Ce  taină ruşinoasă împărţea cu Ceauşescu

A consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.

1962: A murit istoricul roman Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, om politic și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale; deținut politic la penitenciarul Sighet; (n.1900).

A fost fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945).

1966: S-a născut Marian Lupu, politician moldovean, fost  președinte interimar al R. Moldova și președinte al Parlamentului de la Chișinău.

1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; ( n. 20 aprilie 1908).

În studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români.

A urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis.

NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 24 iunie 1988, istoric al literaturii antice.

1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor, conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910). 

Dumitru Eremia | Discography | Discogs

1989: A murit la Livada Beiușului, Traian Dorz, poet creştin şi fost deţinut politic care a executat peste şaisprezece ani de închisoare in temnitele comuniste; n.25 decembrie 1914, Râturi/Livada Beiușului–Mizieș, Bihor.

A  fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe “Oastea Domnului”.

 1990: A avut loc şedinţa solemnă a învestirii noului preşedinte al României. Ion Iliescu a rostit jurământul de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia de premier pe Petre Roman.

Șocant cum arată Ion Iliescu la 90 de ani. A ajuns aproape de nerecunoscut  - IMPACT

1991: S-a înfiinţat Partidul România Mare (PRM), condus de scriitorul şi politicianul Corneliu Vadim Tudor.

Familia și prietenii apropiați la slujba de patru ani de la moartea lui Corneliu  Vadim Tudor - Stiri pe surse - Cele mai noi stiri

  Partidul România Mare, s-a înființat prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015).

În prezent, Partidul România Mare este condus de generalul (r) Emil Streinu, în urma Congresului al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, în Capitală.

1992: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât, în sedinta din 20 iunie 1992, canonizarea în rândul sfinţilor a voievodului Constantin Brancoveanu si a copiilor săi, precum si a “binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant”, praznuit la 2 iulie.

1992 Canonizarea domnitorilor Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu

 Totodata, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”.

1994: La Strasbourg, România a ratificat Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiţionale.

1995: A murit, la Paris, scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultura contemporani; (n. 1911, la Răşinari, comitatul Sibiu, in Transilvania).


A inceput la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti unde a fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu.

In 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.

In 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză.

Imaginea articolului Emil Cioran, supranumit "filosoful disperării", ar fi împlinit vârsta de 100 de ani pe 8 aprilie

Prima sa carte intitulata Pe culmile disperării, apare în 1934 în Româniasi este distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români.

Succesiv i-au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937).

Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României l-a autocenzurat în ediţia a doua, aparută la începutul anilor ’90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide.”

 1997: Este inaugurat în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialului Sighet”).

Imagine similară

Memorialul e format dintr-un muzeu, situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. A fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta de la acea dată a Alianței Civice, Ana Blandiana, și realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan și o prestigioasă echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri.

1997 Memorialul Sighet

În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegații de experți au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport și a luat Memorialul sub egida sa. Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997.

În 1998 Consiliul Europei a așezat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

1998 : S-a adoptat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, acordate de instituții de învațămant acreditate în România și în Republica Moldova. A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 111/18 martie 1999.

2001: S-au deschis oficial lucrările la autostrada București – Constanța.

 

2012 : Fostul prim ministru al Guvernului Romaniei, Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de magistrații Curții Supreme în dosarul „Trofeul calității” .

În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu o arma de foc; tentativa sa de suicid s-a soldat cu mai multe plăgi în zona gâtului.

 2014: A decedat scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu.

A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.

Jurnalista Ana-Maria Sireteanu s-a stins din viaţă - Cultură - Radio  România Actualităţi Online

A fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002; (n. Bucureşti,  21 februarie 1945 ).

Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.

A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.

Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România.

2015: A decedat  la Bucureşti, la vârsta de 93 de ani, fostul fotbalist şi antrenor român de fotbal, Angelo Niculescu; (n. 1 octombrie 1921, Craiova).

Fotbalul românesc este în doliu » A murit marele Angelo Niculescu!

A absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educaţie fizică şi sport în cadrul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A fost şi preşedinte al Colegiului Central al Antrenorilor şi preşedinte de onoare al Şcolii Naţionale de Antrenori. A publicat două cărţi pe teme sportive: „Fotbal. Metode şi mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu şi „Corabia cu 11 pasageri” (1974). Este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal şi are titlul de „Antrenor emerit”.

A antrenat echipa naţională a României calificata la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic şi pe cea ajunsa în sferturile Campionatului European din Belgia 1972.

Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 şi 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaţionale.

Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.

 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal, membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare;  (n. 1929).

Imagini pentru Sándor Kányádi,photos

După un an petrecut la Institutul de Artă Teatrală se înscrie la Universitatea Bolyai, unde în 1954 obține diploma de profesor de limbă și literatură maghiară.

Încă din anii studenției colaborează cu redacțiile clujene: la Irodalmi Almanach (1951–1953), la Dolgozó Nő (1953–1960),  apoi în redacția revistei pentru copii Napsugár, până la momentul pensionării (1990). După ce locuința sa clujeană a fost retrocedată, s-a mutat la Budapesta, însă revenea regulat în satul natal, la Băile Harghita, Selters. A murit la Budapesta, dar rămășițele pământești îi sunt depuse în cimitirul familiei din Porumbenii Mari.

E descoperit de Páskándi Géza, pe atunci redactor la revista de tineret Ifjúmunkás, după ce acesta remarca o poezie apărută la gazeta de perete a școlii. După acest start Kányádi va publica regulat în revistele literare. 

A avut parte de numeroase premii și distincții: premiul revistei Utunk în 1968, premiul Uniunii Scriitorilor din România – 1971, respectiv 1978, premiul Déry Tibor – 1986, premiul  Kossuth – 1993, premiul Herder – 1995,  premiul Moștenirii Maghiare – 1998, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler – 2000, premiul Milenar Kölcsey Ferenc – 2001, premiul Patria mea – 2005, premiul Táncsics – 2008.  În afară de aceste premii în 2004 i se atribuie premiul Fundației Pentru Literatura Maghiară Transilvană, în același an e decorat cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare cu Stea, iar în 2009 cu Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Ungare.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Sfantul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor

La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile – Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime. Anul acesta praznuim Pogorarea Sfantului Duh pe 20 iunie. Ca vechime, Rusaliile coboara până în veacul apostolic.

In primele secole creștine, praznicul Cincizecimii era o dubla sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealaltă.

Sfântul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor

Sfântul Mucenic Metodie a imbrațișat viata monahală încă din tinerețe. Pentru viața sa curată și bineplacută lui Dumnezeu a fost chemat la arhierie, fiind numit Arhiepiscop al cetății Patarelor din Licia.

A fost un adversar al ereziei lui Origen. Păgânii i-au tăiat capul cu sabia  şi sfântul s-a mutat la Domnul. Astfel, cel ce mai înainte slujea Mielului lui Dumnezeu s-a adus jertfă vie lui Dumnezeu.

S-a săvârșit mucenicește în cetatea Chalcis din Siria, pe vremea împăratului Aurelian.

Sfântul Mucenic Metodie a prorocit căderea Constantinopolului.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iunie-video-4/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro.

20/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 19 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 19 iunie în istoria noastră

1783: Împăratul Iosif al II-lea al Austriei a dispus printr-o ordonanță imperială înființarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina .

Decizia imperială prevedea ca „fără amânare să se reducă numărul mănăstirilor, iar pământurile și fondurile să treacă sub povățuirea stăpânirii împărătești și crăieștii Mării. Averea preoților care nu trăiesc în Bucovina să se confiște, iar din întreg fondul care se va forma pe această cale să se întrețină clerul ortodox și să se creeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți, fie la Suceava, iar restul să se întrebuințeze pentru scopuri folositoare”. Acest fond a fost funcțional până în anul 1948.

1848: La 19 iunie stil vechi/ 1 iulie 1848 (stil nou) , Guvernul provizoriu al  Munteniei a fost arestat în urma unui complot al fortelor  reacționare, cu complicitatea coloneilor Ioan Odobescu (șef al Oștirii) și Ioan Solomon (comandantul regimentului 3 din garnizoana București).

În urma unor acțiuni energice a maselor, Guvernul provizoriu a fost eliberat, iar cei doi colonei arestați. În această acțiune  s-a remarcat Ana Ipătescu.

Ziarul „Allgemeine Österreichische Zeitung” din 20 iunie 1848 relata că în momentul arestării revoluţionarilor, mulţimea a bătut în retragere iar „în acel moment de disperare, dinspre Podul Mogoşoaiei năvăleşte tânăra eroină Anica Ipătescu”.

Ana Ipătescu este „ucisă” cu un glonț în pieptuI frumos, pe 19 iunie 1848,  de propaganda revoluționarilor din Viena – Evenimentul Istoric

Astfel, mai relatează ziarul austriac:

„Poporul devenise mânios, trebui însă, deoarece nu avea arme, să bată în retragere. Multora le pierea treptat curajul şi începură să se îndoiască de cauza poporului suveran, temându-se că libertatea, dobândită cu puţine zile în urmă, va fi pierdută.

Alţii mai curajosi începură să construiască baricade, pentru a continua lupta inegală. Disperarea ajunsese de acum la un grad înalt, când o eroină parcă se năpusti din nori, venind pe Podul Mogoşoaiei cu două pistoale în mână. Ea striga din toate puterile: „Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvaţi libertatea!”.

Aceste cuvinte ale tinerei eroine – care este soţia unui funcţionar, numele ei fiind Ana Ipătescu – electrizează masele. Se dă asaltul (…). Valahii s-au dovedit a fi eroi adevăraţi”.

În aceste condiţii, însufleţiţi de gestul femeii, oamenii au luat cu asalt Palatul domnesc şi i-au eliberat pe revoluţionari,cu prețul a opt morți și mai mulți răniți.

Gheorge Magheru a primit conducerea armatei și sarcina constituirii bazei armate a revoluției în Oltenia.

 Din guvern făceau parte personalităţi ale revoluţiei, precum: N. Bălcescu, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell.

Evenimentele au mai fost relatate şi de alte publicaţii europene precum: „Le Siècle” (jurnal parizian), care scria pe 22 iulie, în articolul „Scrisoare din Bucureşti”:

„Ieri, la douăsprezece şi jumătate, o altă revoluţie sângeroasă a izbucnit aici, dar, din fericire, poporul a înăbuşit-o. Odobeasca, fostul şef al miliţiei naţionale, şi Solomon, colonel al celui de-al 3-lea regiment de infanterie, au atacat, în fruntea a 400 de soldaţi, pe membrii guvernului care se aflau reuniţi, pentru a-i lua prizonieri; dar poporul se adună în grabă, în jurul unei tinere eroine, care rupse rândurile soldaţilor şi se năpusti spre palat.Mulţimea intră şi-l arestă pe Odobeasca. Solomon fugi. Soldaţii declarară că nu vor mai trage niciodată asupra fraţilor lor şi că fuseseră înşelaţi”.

Totodată, „Allgemeine Zeitung” – Augsburg (cotidian bavarez) relatează evenimentele de la 19 iunie din Bucuresti, spunând: „Chiar acum, la orele 2, tumultul cuprinde strada principală. S-a făcut încercarea de a se aresta întregul guvern provizoriu, dar a eşuat total. O eroină a împins mulţimea către palat şi, trădătorii fură prinşi, iar revoluţia valahă a fost salvată”.

De asemenea, „Gazeta Transilvaniei” scria că: „O româncă ce poartă arma ca orice bărbat s-a pus în fruntea poporului, cu două pistoale în mână, încurajându-l la luptă”. Poporul, „electrizat” de curajul acestei „femei oacheşe, înalte, cu eşarfă tricoloră pe pieptul ei – cum era descrisă de scriitorul A. Pelimon – şi înarmată ca cel dintâi luptător, a reuşit să-i elibereze pe conducătorii revoluţiei”.

Despre fapta Anei „Pruncul român” scria că „se expuse cu vitejie, cu dispreţuirea morţii, primejdiei celei mari şi, când gloanţele şuierau împrejurul ei, nu-şi părăsi locul”.

  „Amicul poporului” – o gazetă românească din Pesta spunea că: „o femeie aşa de bărbată ca Anetta Ipătescu e vrednică ca nu numai de toţi românii, ci de toată lumea civilizată să fie celebrată”.

1857:  La Paris, a fost încheiat un Tratat între Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman, cu privire la frontiera dintre acesta din urmă şi Rusia, prin care s-a hotărât ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor să fie repuse sub suveranitatea Porţii Otomane, în loc de a fi alipite Moldovei.

Acest tratat adițional Tratatului de la Paris din 18/30 martie 1856, hotăra ca Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie repuse sub suzeranitatea Porții Otomane.

În urma Războiului Crimeii, Rusia fusese obligată să cedeze către Principatul Moldovei, prin Tratatul de pace de la Paris din 26 decembrie 1856, Delta Dunării, insula Șerpilor (anexate în 1829) și partea de sud a Bugeacului (anexat în 1812). Inițial, sultanul otoman, suzeran al Moldovei, revendicase și cedarea Cetății Albe, pe atunci „Ak-Kerman”, de către Rusia către Moldova, pentru a relua el însuși direct în stăpânire Delta și insula Șerpilor.

Insula Serpilor este o insula'' - sustine presa ucraineana, dupa verdictul  de la Haga | Mobile

În final Turcia a recuperat Delta Dunării și insula Șerpilor, dar fără ca Moldova să recapete Cetatea Albă. Protocolul de la Paris semnat la 6 ianuarie 1857 stabilea că Insula Șerpilor va aparține statului posesor al gurilor Dunării (în acel moment Imperiul Otoman), care se obliga să întrețină pe insulă un far pentru navigația navelor ce treceau pe Dunăre, spre portul rusesc Odesa. Tratatul adițional de la Paris din 7/19 iunie 1857, a confirmat aceste hotătâri.

1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia. (n. 1800, în Labovë e Madhe,azi in Albania).

Evanghelie Zappa - Wikipedia

A fost primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern si în acest sens,  a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică).

In anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne. In România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu .

1866: Este adoptată Legea asupra taxelor vamale a Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, în baza căreia s-a făcut  prima lor organizare vamală.

Deși a reprezentat prima organizare vamală din Principatele Române, punerea sa în aplicare a fost amânată prin alte două legi succesive. Prima lege vamală modernă și sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875.

1878: România a prezentat Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, un Memorandum care se poate  sintetiza  în următoarele cinci puncte:

  • Nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român;
  • Teritoriul naţional român să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria;
  • România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor;
  • România să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă;
  • Independenţa României să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII).
13 iulie] 1878 - semnarea Tratatului de la Berlin - Today's Events - B-Zone  Community

Congresul de la Berlin ( organizat în perioada 13 iunie – 13 iulie 1878, la Berlin, Imperiul German) a fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman.

El s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus.

Congresul de la Berlin, din 1878, a fost organizat la inițiativa lui Bismarck, cancelarul noului imperiu german, unul dintre marile puteri economice și militare ale secolului al XIX-lea.

La 19 iunie reprezentanții români au fost admiși la ședință însă doar pentru „a fi auziți, dar nu ascultați”. Congresul de la Berlin a consacrat recunoașterea internațională diplomatică a independenței de stat, pe care România și-o proclamase cu un an mai înainte.

O importanță enormă o prezintă faptul că, prin înlăturarea atât a suzeranității otomane, cât și a tutelei marilor puteri garante, România și-a dobândit egalitatea juridică cu toate statele suverane.

1882: S-a născut la Burdusaci, Bacău,sociologul Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş, d. 1934), economist şi filosof de orientare neoliberală (m. 20 iulie 1934, București).

1882-1934 Ștefan Zeletin

A fost profesor la Universitatea din Iaşi.

A condamnat socialismul, susţinând capacitatea de perfecţionare a capitalismului şi posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927).

A demonstrat că singura cale pentru modernizarea României o reprezenta capitalismul dar că un capitalism autentic nu se putea construi decât de o burghezie națională în strânsă legătură cu burghezia europeană. Pentru aceasta era nevoie de un partid liberal puternic și de o doctrină care să inspire o guvernare luminată.

Din scrierile sale: Evanghelia naturiiScurtă expunere a filosofiei scepticeBurghezia română. Originea și rolul ei istoricNeoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române – un îndrumar teoretic și practic pentru orice guvernare liberală, Nirvana, gânduri despre lume și viață.

În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 19 iulie 1882.

1899: Se naște în București, George Călinescu (d. 12 martie 1965, Otopeni), critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.

Pe numele sau adevarat Gheorghe Vișan, este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.A editat revista Sinteza, în colaborare cu alți scriitori, și două numere din revista sa personală Capricorn (1930). A devenit în 1936 Doctor în Litere la Universitatea din Iași cu o teză despre Avatarii faraonului Tla, nuvelă postumă a lui Mihai Eminescu, descoperită și pusă în valoare chiar de el.

A fost numit conferențiar de literatură română la Facultatea de Litere a Universității din Iași, iar din 1945 s-a transferat la Universitatea din București. În 1926 a debutat cu versuri în Universul literar, a colaborat la Viața literară și Gândirea, a făcut parte din comitetul de conducere al revistei Viața românească. La București a colaborat cu prestigioasa Revistă a Fundațiilor Regale.

George Călinescu (Gheorghe Vișan), critic, istoric, scriitor român

A realizat monumentala “Istorie a literaturii române de la origini până în prezent” şi studii de referinţă despre scriitori români precum Mihai Eminescu şi Ion Creangă. (romane: “Enigma Otiliei”, “Scrinul negru”, “Bietul Ioanide”).

1900 : A decedat la Sigmaringen, în Germania, Prințesa Josephine de Baden (Josephine Friederike Luise de Baden) mama lui Carol I, rege al României, fiică al lui Karl, Mare Duce de Baden și a soției lui, Stéphanie de Beauharnais ; n. la 21 octombrie 1813, Mannheim, Confederația Rinului).

Josephine von Baden

A fost al treilea copil și a doua fiică a cuplului Marelui Ducat de Baden, căsătorită cu Karl Anton Joachim Zephyrinus Friedrich Meinrad, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen.La naștere a primit prenumele nașei sale, fosta împărăteasă franceză Joséphine de Beauharnais,soția împăratului Napoleon I, mama adoptivă a mamei sale.

1906: Regele Carol I al României a inaugurat, în parcul din Dealul Filaretului (actual „Carol I”), din Bucuresti „Expoziția generală română”, dedicată împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106, a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I ( în 1866) și a 25 de ani de la proclamarea Regatului României în anul 1881.

Fotografie din colecția „Bucureştii în imagini. Expoziţia Generală Română 1906” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Concepută în spiritul marilor expoziții universale din vestul Europei, care au marcat istoria civilizației în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Expoziția Generală Română din 1906 s-a desfășurat în zona Filaretului (Parcul Carol de astăzi), la propunerea lui Take Ionescu. Comisar general al expoziţiei a fost numit dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), profesor universitar, președinte al Academiei Române și autor a numeroase publicații științifice de fizică și chimie, dar și pasionat colecționar de documente vechi.

Scopul acesteia era acela de a prezenta realizările economice, sociale, politice și culturale ale țării.

1906 : A luat ființă printr-un Decret al regelui Carol I, Institutul Geologic al României. Totodată, s-a creat Corpul geologilor, prin decretul semnat de regele Carol I la 10 martie 1906.

1906 Institutul Geologic al României

De la înființare și până în 1928, directorul institutului a fost Ludovic Mrazek.

1919: A încetat din viaţă omul politic român Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, cunoscut critic literar şi traducător; (n. 29 iunie 1837).

A participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Unite. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenenței domnești, iar ulterior secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 – iulie 1867).

A fost inițiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion.

A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României si a  îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după abdicarea domnitorului Cuza (ministru al Afacerilor Străine, ministru al Cultelor și Instrucțiunii, ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, ministru al Finanțelor) fiind ales de două ori președinte al Consiliului de Miniștri.

A activat în cadrul diplomației românești îndeplinind funcțiile de agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 – aprilie 1873) și ulterior la Roma (aprilie – octombrie 1873). În perioada noiembrie 1882 – octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar și ministru Plenipotențiar al României la Viena.

În anul 1891 gruparea „junimistă” se desprinde din cadrul Partidului Conservator și formează Partidul Constituțional, iar Petre P. Carp este ales președinte al acestui nou partid. După fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România, a fost ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 – 14 mai 1913)  şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”.

În timpul Primului Război Mondial a fost unul dintre susținătorii ideii de intrare a României în război alături de Puterile Centrale. A fost prim-ministru al României de două ori (19 iulie 1900 – 27 februarie 1901 și 14 ianuarie 1911 – 10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator.

1927: S-a născut in localitatea Gușoeni, județul Vâlcea, renumita  scenaristă și regizoare de film română, Malvina Urșianu; d. 6 august 2015, București.

A studiat Istoria Artelor la Institutul de muzeografie, paleografie și biblioteconomie de la Arhivele Statului și a urmat cursul experimental de cinematografie ținut de regizorul, scenaristul și actorul Jean Georgescu. A studiat singură filmele regizorilor străini și a început cariera ca asistentă de regie pentru documentarele lui Jean Georgescu, Petrolul și Pădurile. A fost asistenta acestuia și la regizarea filmelor În sat la noiDirectorul nostru, apoi asistenta lui Dinu Negreanu la Nepoții gornistului, a Marietei Sava și a lui Victor Iliu la regizarea filmului Mitrea Cocor. Prima regie personală a fost cea a filmului Bijuterii de familie (1957), inspirat din nuvela lui Petru Dumitriu, dar în timpul filmărilor a fost întreruptă, a continuat cu Vânt de martie, tot după o nuvelă a lui Petru Dumitriu, filmul având aceeași soartă. În 1958 i s-a înscenat un proces de demascare și a fost acuzată de sabotaj ideologic și anticomunism, fiind arestată și închisă, iar timp de 8 ani a fost interzisă in cinematografie.

În perioada 1968–1987 a realizat 8 filme (Scenariul și regia): Gioconda fără surâsSerataTrecătoarele iubiriÎntoarcerea lui Vodă LăpușneanuLiniștea din adâncuriPe malul stâng al Dunării albastreO lumină la etajul zeceFiguranții. A urmat o altă pauză de 8 ani, căci se înăsprise cenzura comunistă. A revenit în 1995 cu filmul de televiziune Aici nu mai locuiește nimeni.

În 2000 a fost decorată cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii” și în 2002 A urmat filmul Ce lume veselă, pentru care, în 2003 a primit premiul special al juriului la Premiile Uniunii Cineaștilor din România, marcând retragerea sa din activitate. A fost căsătorită cu scriitorul și publicistul Paul Anghel.

1941: S-a născut la București,renumita actriţă română de teatru, radio, televiziune și film, Irina Petrescu.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, promoția 1963, clasa profesorilor Ion Șahighian și David Esrig.

Regizorul Liviu Ciulei a distribuit-o în rolul principal din Valurile Dunării (1960). A urmat imediat roluri în: Nu vreau să mă însorPoveste sentimentalăPași spre LunăStrăinul. A jucat pe scena Teatrului „Bulandra” din București.A primit un rol în filmul lui Lucian Pintilie , Duminică la ora 6 (1966), (premiat la Mamaia 1965 și la Mar del Plata 1966). Alte filme: Șeful sectorului sufletePrin cenușa imperiuluiRăutăciosul adolescentFacerea LumiiImposibila iubireStâlpii societățiiHotel de luxDomnișoara Christina.

Irina Petrescu 1965... Scarves are always chic. | Headpiece, Male sketch,  My style

Irina Petrescu a decedat la 19 martie 2013, București.

1946: S-a născut la Sagna, Neamț, artistul plastic Neculai Păduraru, sculptor, desenator și pictor

1946 Neculai Păduraru

A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, clasa profesorului Boris Caragea (1971–1975). A fost profesor universitar al Universității Naționale de Arte București. A participat la expoziții de grup și personale: Galeria Apollo, Sala Dalles și Galeriile Academiei Române din București, Galleria delle Ore din Milano, Academia di Romania di Roma, Galeria Dana din Iași.

 1955: A murit compozitorul Marius Mihail; (n. 15 martie 1926).

A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, cu maeștri: Ion Dumitrescu, Mihail Jora, Marțian Negrea, Theodor Rogalski, Zeno Vancea. A urmat însă și Școala particulară de muzică ușoară înființată de Edmond Deda (1945), alături de voci alese ale vremii: Mara Ianoli, Aida Moga, Willy Donea ș.a.

Își scria singur și versurile sub pseudonimul Ion Florea. Un adevărat evergreen apare în  1954: se numea Departe. Se cântă și astăzi. Marius Mihail a fost un melodist în tot ce are mai frumos termenul,  dar și armonia concepției. Succesele erau astfel explicabile. A pierit răpus de o necruțătoare boală a plămânilor.

Creație (selectiv): Funicularul; Pa, darling; Nu plânge dacă lumea-i rea; Strada;  Când iubești, a ta e viața; Picături din cer; Mi-e dor de-o dragoste curată, ș.a.

1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi; (m. 2011).

1972: S-a născut actorul de teatru şi film Andrei Duban.

 A studiat la Academia de Teatru și Film, secția Actorie, clasa profesor Ion Cojar. A jucat la Teatrul „Ion Creangă”, Teatrul Mic, Teatrul „Bulandra”, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, în: Visul unei nopți de varăVassa JeleznovaRomeo și JulietaNălucaBoabe de rouă pe frunza de lotus în bătaia luniiMoartea unui comis voiajorNumele trandafiruluiAnna Karenina, etc. A jucat în filme: Acțiunea ZuzucDeclarație de dragosteCăsătorie cu repetițieDuminica în familieAmenThe House of Magic.

1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor; (n. 1911),

 1983: Avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. În prezent, construcţia se află în lucrări de consolidare, de la începerea acestora existând mai multe restricţii de circulaţie. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod.

1983 Podul Agigea

Astfel, pe lângă podul din 1983, se va circula pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant.

1987: Biserica Sfânta Vineri – Hereasca, din Bucuresti , cu  hramul „Cuvioasa Parascheva” (datând din 1645), a fost demolată.Peste trei mii de credincioși au sfidat atunci Securitatea și Miliția. Pentru prima oară în România oamenii au strigat: „Jos comunismul! Jos Ceaușescu!„.

S-au operat arestări, dar lumea nu ceda. Muncitorii au refuzat să dărâme biserica și au fost aduși pușcăriași, cărora li s-a promis reducerea pedepsei. „La 20.30 pușcăriașul care s-a agățat de turlă a căzut și am aflat că după câteva săptămâni a murit în spital. În genunchi, lumea plângea în hohote, se auzeau blesteme, iar securiștii arestau…”, spunea preotul paroh Gelu Bogdan.

Pe locul fostei biserici a apărut, peste noapte, un covor de zeci de mii de lumânări. Securiștii n-au avut curajul să-i oprească.

Pe locul ei autoritatile comuniste au  construit un bloc de locuinte…

Prin grija preotului paroh, Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte din bunurile sacre ale bisericii au fost salvate, fiind duse în custodie la Mănăstirea Cernica și la muzeul Herești.

1992 : A început Bătălia de la Tighina care s-a desfășurat între 19–22 iunie 1992, între forțe ale poliției și ale unităților nou-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte și garda separatistă a Republicii Moldovenești Nistrene, Armata a 14-a sovietică/rusă și voluntari ruși (cazaci) și ucraineni pe de altă parte.

Bătălia de la Tighina (19 - 22 iunie 1992)

Bătălia s-a încheiat odată cu intervenția trupelor armate ruse (mult superioare) de partea forțelor separatiste schimbând raportul forțelor de partea ultimei, după ce anterior forțele este cunoscut nici până astăzi, dar potrivit unor estimări făcute la Chișinău, au murit 279 de combatanți și 1.223 de civili.

1996 : S-a născut la București gimnasta de talie mondială Larisa Iordache.

Larisa Iordache, din ce în ce mai sexy! Cum s-a fotografiat gimnasta la  final de an

S-a antrenat la Colegiul Național Sportiv Cetate Deva, fiind apoi transferată la lotul olimpic de la Izvorani.Este multiplă medaliată olimpică, mondială și europeană, câștigătoare a medaliei de bronz în proba pe echipe la olimpiada din 2012, cvadruplă medaliată mondială și de 12 ori medaliată europeană.

2000: Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti a anunţat câştigătorul turului doi al alegerilor locale pentru Primăria Bucureştiului în persoana candidatului PD, Traian Băsescu.

2001:  Guvernul condus de prim ministrul Adrian Năstase şi-a asumat răspunderea în Parlament, pentru legea investiţiilor directe.

 2001: La Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est.

Scientia.ro - Transplantul de cord în România - scurt istoric

A fost implantată o inimă artificială, un sistem montat la nivelul abdomenului bolnavului. Operația a fost efectuată de o echipă condusă de către profesorul Vasile Cîndea, directorul institutului, și de către Șerban Bubenek, șeful proiectului românesc de asistare mecanica a cordului. La intervenție au mai participat medici de la Spitalul Universitar Saint Luc din Bruxelles.

2001:  Parlamentul de la Budapesta a adoptat cu 303 voturi “pentru”, 187 “împotrivă” şi 8 abţineri, Legea privind statutul maghiarilor din ţările vecine. Guvernul României a luat notă de acest lucru şi de faptul că observaţiile părţii române nu au fost luate în considerare.

2003: Limba română – Se lansează versiunea locală a Wikipediei. Versiunea de la această dată se află arhivată .

 Vizionați Aici.

2008: A decedat regizorul de teatru, film si televiziune,Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română; (n. 11 mai 1927, București).

Schiţa – Pusa Roth

A urmat în perioada 1945–1949 cursurile Facultăţii de Litere şi ale Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Între 1947–1948 a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formaţiile artistice ale Armatei.

În perioada 1950–1951 a urmat cursuri de perfecţionare la Academia de Film din Bucureşti. Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Naţional din Iaşi (1952–1953), a activat ca regizor şi director la mai multe teatre din ţară:

Teatrul Alexandru Davila din Piteşti (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroşani (1958–1959), Teatrul din Constanţa (1959–1967), Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani (1974–1977), Teatrul Fantasio din Constanţa (1991–1994), Teatrul din Galaţi (1995–1996), Teatrul din Reşiţa (1996–1997), Teatrul Bacovia din Bacău (1999–2000). În perioada 1977–1994 a fost angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.

 2013: A decedat Alexandru Muşina, antologist, editor, eseist, publicist, poet şi profesor ; (n. 1 iuie 1954).

A absolvit Facultatea de Limbă şi Literatură Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A lucrat ca profesor de literatură la liceu, iar între 1984 şi 1987 a cultivat flori.

A fost de asemenea doctor în litere la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (din 1996) şi profesor de scriere creativă, folclor, literatură comparată la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov si patron al Editurii Aula din Braşov.

Debutează în volumul colectiv de poezii Cinci, la Editura Litera, în 1982, iar individual cu Strada Castelului 104, la Editura Cartea Românească, în 1984. A fost membru al Cenaclului de Luni.

  2016: A murit la Veneția, în Italia, istoricul şi disidentul anticomunist  Mihnea Berindei (n. 22 martie 1948, la București), fiul academicianului Dan Berindei. A emigrat în Franţa în 1972.

Imaginea articolului A murit istoricul Mihnea Berindei. Fost director al Arhivelor Naţionale: Am pierdut un prieten. Vladimir Tismăneanu: A fost sufletul exilului democratic de la Paris

Mihnea Berindei a urmat Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti între anii 1966-1970, învăţând în paralel turca veche cu profesorul Mihail Guboglu, care l-a îndrumat pentru cariera de specialist în istoria Imperiului Otoman. În ultimul an de studenţie a reuşit să obţină o viză de studii şi documentare în Turcia, de unde s-a îndreptat spre Franţa. Ajuns la Paris, s-a înscris la Ecole Pratique des Hautes Etudes (EPHE), pe care a absolvit-o în anul 1972, şi a continuat să studieze paleografia otomană.

A ocupat diverse poziţii de cercetător la Centrul de Studii privind URSS, Europa de Est şi Spaţiul Turc al Şcolii de Înalte Studii de Ştiinţe Sociale (EHESS). Din anul 1977, activitatea de istoric s-a împletit cu cea de militant în sprijinul opoziţiei democratice din Europa Centrală şi de Est şi în special, în susţinerea rezistenţei faţă de regimul Ceauşescu din ţara natală.

Între anii 1971 şi 1991 a lucrat ca cercetător specializat în istoria Imperiului Otoman la Şcoala de Înalte Studii de Ştiinţe Sociale (École des Hautes études en Sciences Sociales). Din 1991, a fost angajatul Institutului de Ştiinţe Sociale şi Politice al Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).

În afară de opera istorică, este cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est şi în special, din România. Între 1977 şi 1989, a publicat articole care dezvăluiau şi denunţau realităţile epocii Ceauşescu.

A făcut parte din grupul prestigios al exilului democratic anticomunist care a mobilizat vocile disidente din România. După căderea regimurilor comuniste, s-a remarcat prin susţinerea organizaţiilor şi mişcărilor democratice din Europa ex-comunistă, în special din România, Bulgaria, Albania şi Republica Moldova.

  2016:  A decedat la Ghermănești, județul Ilfov, generalul de armată, Victor Atanasie Stănculescu; (n. 10 mai 1928, Tecuci, județul Galați).

Victor Atanasie Stănculescu a fost incinerat. Cenușa, aruncată în Marea  Neagră – ExpresMagazin

La data de 17 decembrie 1989, având funcția de ministru adjunct al apărării naționale, a fost trimis de ministrul Vasile Milea la Timișoara pentru a reprima revoluția. Ceaușescu a fost foarte mulțumit de activitatea lui, întrucât l-a numit comandant militar unic al Timișoarei.

După căderea regimului ceaușist a fost numit în funcția de ministru al economiei naționale între 28 decembrie 1989 și 16 februarie 1990, și ulterior, ministru al apărării naționale în perioada 16 februarie 1990 – 29 aprilie 1991.

În anul 1990 o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea, a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției.

Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârșit prin reprimarea revoluției din Timișoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului. Ca urmare a recursului în anulare promovat de procurorul general Tănase Joița, aceste hotărâri judecătorești au fost casate în 2004 , dar după rejudecare, au fost reconfirmate în 2007.

În octombrie 2008 Curtea Supremă a respins recursul generalului Stănculescu la decizia din 2007, acesta ispășindu-și în închisoare sentința pronunțată în 1999.

Prin aceeași hotărâre, a fost degradat militar, urmând a fi scos din evidențele militare.

Potrivit motivării sentinței dată publicității în 5 decembrie 2007, Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acțiunea de reprimare a manifestațiilor de la Timișoara și a exercitat cu „vădit exces de zel” atribuțiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament.

La 20 mai 2014, după ispășirea a cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiționat.

În 24 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea lui Victor Stănculescu și a coinculpatului său din proces, Mihai Chițac, cu privire la pretinsele nereguli din procesul prin care au fost condamnați.

 CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Apostol Iuda

Sfântul Iuda a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mantuitorului.

Sfantul Apostol Iuda se număra intre fratii Domnului nostru Iisus Hristos, adica intre fiii dreptului Iosif , pe care ii avusese din casatoria anterioara cu Salomeea.

Abia dupa ce dreptul Iosif a rămas vaduv, i-a fost data în grija Maica Domnului.

Sfantul Apostol Iuda este uneori numit in Scriptura „Iuda, fratele lui lacov ” (Luca 6; 16, Fapte 1; 13). Intre cartile Noului Testament ni s-a pastrat de la el o Epistola Soborniceasca.

Acesta isi incepe astfel epistola: „Iuda, rob al lui lisus Hristos si frate al lui lacov (Iuda 1:1).

Chiar daca s-ar fi putut numi pe sine frate al lui Hristos cu aceeasi indreptatire ca si lacov, el nu o face.

Sfântul Apostol Iuda mai este cunoscut si ca Levi sau Tadeu. Insa, nu trebuie confundat cu celalalt Tadeu, care a facut parte din cei 70 de Apostoli ai Mantuitorului.

Sfantul Apostol Iuda a predicat Evanghelia in ludeea, Samaria, Galileea, Idumeea, Siria, Arabia, Mesopotamia si Armenia.

Ajungând să predice în ținutul Muntelui Ararat, Sfântul Apostol Iuda a fost prins de păgâni, răstignit și omorât cu săgeți.

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iunie-video-2

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro.

19/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: