CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 31 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 31 mai în istoria noastră

1666 (21 mai sv): Se încheie prima din cele patru domnii în Moldova a lui Gheorghe Duca, acesta fiind mazilit de turci.

Foto: Tabloul votiv de la Mănăstirea Cetățuia (Iași) – Gheorghe Duca, de 4 ori domn al Moldovei, domn al Munteniei si familia sa.

Gheorghe Duca era un grec originar din Rumelia, venit în Moldova de mic, împreună cu părinţii săi.O căsătorie reuşită cu o fată din familia Buhuş îi asigură ulterior dregătoria de mare vistiernic în timpul domniei lui Dabija Vodă. În timpul domniei lui Vasile Lupu îl întîlnim printre slujitorii de la curtea domnească.

Dupa moartea acestuia, Dabijoaia reuşeşte prin vechile sale cunoştinţe greceşti din Istanbul să obţină firmanul domniei Moldovei pentru Gheorghe Duca, ginerele ei.

Le era tuturor cu bine, fiind şi el din boierii ţării domnit, cît nu se plînge nime nici de o strîmbătate”, scrie cronicarul Ion Neculce.

Gheorghe Duca a continuat politica internă promovată de Eustratie Dabija, întărind boierilor şi bisericii mai multe stăpîniri de sate, păduri, fîneţe etc. şi acordînd privilegii fiscale.

Ca şi alţi domni, Gheorghe Duca s-a străduit să repopuleze ţara, împuternicind călugării unor mănăstiri sau persoane laice să aducă  străini pentru a întemeia noi sate, proaspeţii sosiţi urmand să se bucure de înlesniri fiscale.

Totuşi, prima domnie a lui Gheorghe Duca a fost scurtă (noiembrie 1665 – 21 / 31 mai 1666). Nu se cunoaşte exact motivul pentru care a fost mazilit.

Un izvor polonez spune că Gheorghe Duca ar fi fost mazilit de turci, aceştia încercînd “să pună mîna pe comorile sale” sau pentru că domnul Moldovei ar fi conspirat cu hanul Crimeii împotriva Porţii.

Ultima cauză este indicată şi de Ion Neculce, dar cu precizarea că scrisorile lui Duca Vodă către han au fost scrise la îndemnul marelui vizir, care voia sa se convingă de fidelitatea hanului şi că Gheorghe Duca a fost mazilit pe nedrept. Oricum, primind firmanul de mazilire, Gheorghe Duca a trimis o sumă mare de bani la Poartă, cu intenţia de a recîştiga bunăvoinţa sultanului, banii însă nu au ajuns la destinaţie, fiind interceptaţi de paşa de Silistra.

Domnul mazilit a fost dus la Istanbul (Constantinopol), iar în locul lui a fost numit Iliaş Alexandru.

1816: S-a născut la București, omul politic conservator  Dimitrie Ghica; d. 15 februarie 1897, București.

Născut în Familia Ghica, fiul domnitorului din Țara Românească, Grigore Dimitrie Ghica, vlăstar domnesc (i se spunea beizadea Mitică), a urmat studii militare la Viena și Berlin. 

O vreme a fost ofițer în garda imperială rusă, iar în țară a fost membru al Curții de Apel București, prefect al Poliției și primar al Capitalei.

Deputat în Divanul ad-hoc (1857), a militat pentru unirea Principatelor Române sub domnia unui Principe străin.

Ca efor al Spitalelor civile a contribuit la construirea unor unități sanitare în București, la modernizarea orașului montan Sinaia.

A fost președinte al Consiliului de Miniștri – ultimul Guvern din Țara Românească (1861–1862), prim-ministru al României, președinte al Senatului României.

1859: S-a infiintat in Moldova, primul batalion de geniu, din iniţiativa inginerului PANAIT DONICI, fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Moldovei, şi cu încuviințarea data pe raportul Consiliului de Miniștri nr.1902, de către domnitorul Principatelor Unite, ALEXANDRU IOAN CUZA.

Un an mai târziu, corpul de geniu instituit prin ordonanța din 31 mai 1859, va spori prin înființarea unui al doilea batalion în Țara Românească, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc.

Primele batalioane de geniu ale oștirii române aveau un efectiv de 1000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii. Comandant al acestor subunități a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a numărat printre organizatorii trupelor de geniu din țara noastră.

1874: La Bucuresti, a fost incheiata Conventia dintre România si Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timis-Brașov.

La începutul anilor 1870, guvernele României și Austro-Ungariei au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal.

Pe această bază, la 31 mai 1874, s-a semnat la București o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878.

 1877:  Guvernul României a decis mobilizarea generală a armatei naționale pentru Războiul  de Independenţă impotriva Imperiului Otoman.

Foto: Principele Carol I

1883: S-a născut  patriotul român ardelean Onisifor Ghibu, profesor de pedagogie,publicist şi om politic, unul dintre participanţii importanţi la Marea Unire din 1918.

Onisifor Ghibu s-a născut la la 31 mai 1883 în Sălişte, judeţul Sibiu, unde face şi şcoala primară. Liceul îl începe la Sibiu (primele 6 clase) si îl termină la Braşov.

Studiile universitare le face la Institutul teologic andreian Sibiu, apoi şi le desăvârşeşte la Universitatea din Bucureşti, la Budapesta, Strasbourg şi Jena, în acest din urmă oraş universitar trecîndu-şi şi doctoratul în filosofie, pedagogie şi în istorie universală.

Numele lui Onisifor Ghibu este evocat îndeobşte în asociere cu preocupările sale de pedagog, de istoric şi, mai ales, de militant pentru realizarea unităţii nationale, pentru păstrarea integrităţii statale, pentru educarea poporului prin intermediul şcolii, întru a cărei apărare şi creştere şi-a consumat viaţa.

A mărturisit cu fermitate, prin discurs şi prin scris, credinţa neamului din care se trăgea.

A luptat permanent pentru unitatea poporului său, atît din Ardeal, cît şi de peste Prut, iar atunci cînd drepturile sale erau lezate, nu a precupeţit nici un efort pentru a le apăra cu argumente istorice.

Neslăbita credinţă într-un ideal, ca şi disciplina muncii au fost cele care l-au ajutat să redacteze zeci de volume de pedagogie, studii politice, memorii, jurnale, să susţină o corespondenţă bogată cu personalităţi ale epocii sale, să scrie mii de articole.

Cunoştea la perfecţie germana, engleza, franceza, maghiara, latina şi se exprima în cea mai corectă şi mai rafinată limbă română literară.

Refugiindu-se în Moldova, trece Prutul şi se stabileşte cu familia la Chişinău. Aici se angajează în lupta pentru reorganizarea învăţământului în limba română.

Întemeiază şi conduce revista Şcoala moldoveană şi ziarulArdealul, devenit, în ianuarie 1918, România Mare.

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia îl alege secretar general la Resortul de Instrucţie Publică din cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, cu îndatorirea de a reorganiza învăţămîntul.

În această calitate, din decembrie 1918 pînă în aprilie 1920, cît a funcţionat acest Consiliu, a organizat învăţămîntul primar şi secundar, a înfiinţat Universitatea Românească din Cluj, Politehnica din Timişoara, Conservatorul din Cluj.

Încă din 1919 a fost membru corespondent al Academiei Române.

În vara lui 1945, a fost ridicat şi închis în lagărul de la Caracal, unde a rămas pînă la desfiinţarea acestuia, la sfîrşitul anului.

Nemulţumit de ceea ce se întîmpla, a scris memorii şi scrisori, a adresat petiţii conducătorilor ţării la acea vreme.

De la una dintre aceste scrisori i s-au tras încă doi ani de închisoare.

Învăţat să învingă orice greutate, nu i se părea greu să o învingă şi pe cea ultimă, a timpului… Şi scria, scria cu înverşunare… S-a stins din viaţă în etate de aproape 90 de ani, la 31 octombrie 1972.

 1913: S-a născut  compozitorul, dirijorul şi pianistul  Constantin Silvestri; (m. 1969, la Londra).

 1913: Marea Moschee din Constanţa, cunoscută şi ca Moscheea Carol I, a fost inaugurată în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.

Imagini pentru moscheea din constanța photos

Moschea, proiectată de arhitectul Victor Ştefănescu, ajutat la construcţia cupolei şi a minaretului de inginerul şi inventatorul Gogu Constantinescu, a fost prima construcţie din beton armat din România.

Îmbinarea stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti a făcut din acest edificiu un unicat arhitectonic.

1913: S-a născut la București, dirijorul compozitorul și pianistul român Constantin Silvestri; d. 23 februarie 1969, la Londra, în Marea Britanie.

A debutat ca pianist la vârsta de zece ani, iar ca dirijor la 17 ani, alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din București, dirijând o compoziție proprie, Preludiu și fugă (Toccata).

A studiat la Conservatorul din București, cu Mihai Jora (compoziție) și Florica Musicescu (pian), iar ca dirijor a fost un autodidact.

În 1935 a fost distins cu Premiul de compoziție „George Enescu”, în același an devenind director muzical al Operei Române și, din 1953 și director al Filarmonicii din București.

În perioada 1948–1956, a predat la Conservatorul din București, unde a creat o valoroasă clasă de dirijorat.

Printre studenții săi se numără celebrul dirijor Sergiu Comissiona. În 1958 a dirijat premiera românească a operei Oedip de George Enescu la Opera Română din București.

În 1959 a emigrat în Anglia, s-a stabilit la Bournemouth, primind cetățenie britanică în 1967. Compozițiile sale includ lucrări simfonice și muzică de cameră pentru o varietate de instrumente.

1915: S-a născut medicul Voinea Marinescu; contribuţii în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de ţesuturi şi organe, în chirurgia cardio-vasculară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973).

 1919: Au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Polonia. Relaţiile diplomatice au fost stabilite la nivel de reprezentanţă provizorie, la 9 februarie 1919.

La 31 mai 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, iar la 28 octombrie 1940, relaţiile diplomatice dintre cele doua state au fost suspendate, ca urmare a ocuparii acestei ţari de catre armatele Germaniei naziste si ale URSS, fiind reluate în 1945.

1919: La Conferinţa de pace de la Paris, marele om politic român I. I. C. Brătianu a pledat pentru principiul egalităţii suverane a statelor şi al neintervenţiei în chestiunile de ordin intern, afirmând că România nu poate subscrie la prevederi care i-ar putea leza suveranitatea.

Delegația română și-a exprimat poziția față de tratatul cu Austria în timpul ședinței plenare din 31 mai 1919. După ce și-a exprimat mulțumirea față de recunoașterea unirii Bucovinei cu România, Ion I.C. Brătianu a propus modificarea unor articole, în spacial cel referitor la regimul minorităților.

 În argumentarea sa, diplomatul a subliniat că Guvernul român a acordat tuturor minorităților care locuiau în interiorul noilor frontiere, drepturi egale cu acelea ale tuturor cetățenilor români, și a respins controlul Marilor Puteri asupra statelor mici în privința minorităților.

Potrivit șefului delegației, „România era gata să accepte orice fel de dispoziție, pe care orice alt stat membru al Societății Națiunilor ar admite-o pe teritoriul său în acest domeniu“.

1922: S-a născut la Oradea, sportivul român Mihai Botez, deținător a două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu; (m. 8 decembrie 2011, la Arad).

A fost primul campion național absolut la gimnastică (1948), participant la Jocurile Olimpice de vară, care s-au desfășurat la Helsinki în 1952 , părintele judo-ului din România și primul antrenor român de arte marțiale.

În 2008 a devenit campion mondial de judo la veterani, la 86 de ani; avea două centuri negre, 8 Dan în judo și 8 Dan în jiu-jitsu.

Era cunoscut ca cel mai vârstnic judoka al lumii.

1924: O companie de jandarmi, condusa de prefectul liberal Constantin Manciu, a intrat intr-o tabara studenteasca de munca voluntara de la Iasi, organizata si condusa de Corneliu Zelea Codreanu, unde a făcut  mai multe arestari.

Multi dintre tineri au fost molestati chiar de catre Manciu.

1929: S-a născut la Mărtiniș, Harghita,  compozitorul, criticul muzical, editorul, pedagogul şi folcloristul Aladár Zoltán; (m.9 iulie 1978, Târgu Mureș).

A fost un muzician român de etnie maghiară, figură proeminentă a mișcării corale ardelene, membru al Uniunii Compozitorilor din 1954.

A obținut diploma de profesor de muzică (1951), cea de compozitor (1952), respectiv cea de dirijor (1953), la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, având profesori pe Jodál Gábor, Cornel Țăranu, Vasile Herman și Antonin Ciolan. În studenție și-a asumat conducerea a mai multor coruri de amatori din Cluj.

După absolvirea secției de pedagogie muzicală a fost preparator la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, apoi asistent, dar a predat concomitent și la liceul de muzică din oraș. A publicat în revistele și ziarele clujene și bucureștene: UtunkMűvelődésÚtmutató, ocazional colaborând și cu Radio Cluj.

După mutarea la Târgu Mureș, pe lângă activitatea didactică, a dirijat Ansamblul Popular Secuiesc de Stat. A fost redactor muzical la Radio Târgu Mureș, consilier și dirijor al mai multor formații corale locale, secretar al filialei mureșene a Uniunii Compozitorilor, din 1968, unul din vicepreședinții Uniunii. S-a numărat printre inițiatorii Zilelor Muzicale Târgu-Mureșene.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1966), premiul „George Enescu” pentru compoziție (1967), a câștigat premiul concursului coral „Ion Vidu” (1970), premiul Uniunii Compozitorilor (1972).

Din performanța sa componistică se remarcă prelucrări din folclor, lucrări corale, muzică simfonică.

 1931: S-a născut (la Braşov) Kaspar Teutsch, pictor, gravor, designer de tapiţerie şi textile si ilustrator de carte; trăieşte la München, Germania.

1932: In România, demisionează guvernul prezidat de Nicolae Iorga.

Consiliul de miniștri de uniune națională prezidat de Nicolae Iorga și secondat de Constantin Argetoianu, ministru al Finanțelor și Internelor care a guvernat România în perioada 18 aprilie 1931–5 iunie 1932, s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea, vizând formarea unui guvern de „uniune națională”. 

Cunoscut mai degrabă sub numele de Guvernul Iorga–Argetoianu, a rămas în istorie ca o încercare nereușită a regelui Carol al II-lea și a camarilei sale de a conduce „deasupra” partidelor politice.

Lista miniștrilor a fost alcătuită personal de Carol al II-lea. Instaurat într-un context politic și economic complex, guvernul Iorga-Argetoianu s-a aflat în fruntea țării în etapa de maximă intensitate a crizei economice din 1929– 1933.

Resursele bugetare ale statului s-au înjumătățit, determinând a doua „curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe salarii, creștere a fiscalității); a avut loc adâncirea crizei economice și amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai putea asigura plata regulată a salariilor și pensiilor); s-a adoptat Legea pentru învățământul universitar. Cabinetul nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare și nici de cel al Parlamentului. Realitatea de la guvernare s-a dovedit neîndurătoare cu marele om de cultură, într-un moment în care criza mondială ajunsese la punctul culminant. Pe 31 mai 1932, Nicolae Iorga a pus capăt tristei sale experiențe depunându-și mandatul, iar regele Carol al II-lea a dat mandat țărănistului Alexandru Vaida-Voevod.

 1938: S-a născut la Craiova, profesoara Adriana Iliescu, istoric şi critic literar, prozatoare şi poetă.

A fost, până la 29 decembrie 2006, cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naştere unui copil (o fetiţă), la vârsta de 66 de ani şi 320 zile.

Ea a născut-o pe Eliza Maria Bogdana, la data de 16 ianuarie 2005, la Maternitatea Giulești din București.

Fetița a primit și prenumele Bogdana, care ar fi trebuit să-l poarte sora sa geamănă, care nu a supraviețuit sarcinii.

Fetița nu este, totuși, copilul său biologic, deoarece ovulul și sperma au provenit de la donatori anonimi, Adriana Iliescu fiind mai degrabă o mamă purtătoare.

1938: A murit prozatorul şi poetul Max Blecher; (n. 1909).

1954: S-a nascut la Brăila, solistul vocal, instrumentistul si  compozitorul Nicu Alifantis.

Este cunoscut ca solist vocal, instrumentist și compozitor de muzică folk și muzică de teatru, dar și ca actor și poet.

A făcut studii muzicale particulare și a debutat scenic în anul 1973. A fost angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, devenind cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord i-a editat primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese.

A debutat componistic în 1972 cu muzica pentru piesa Furtuna de Ostrovski, la Teatrul „Maria Filotti”. A fost membru al Cenaclului Flacăra, participând la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord (1977, respectiv, 1978).

A jucat în piese de teatru la Brăila, la București la Teatrul Mic și în filmul Bietul Ioanide. Dintre înregistrările sale: După melciPiața Romană nr. 9Risipitorul de iubireNeuitatele femeiCântece de șemineu.

1954: A murit fizicianul Dragomir Hurmuzescu, membru corespondent al Academiei Române din 1916; (n. 1865).

Este fondator al învăţământului electrotehnic din România (a pus bazele primului laborator de electricitate din ţară, transformat apoi în Şcoala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iaşi – prima şcoală de fizică experimentală).

A fost de asemenea unul dintre ctitorii radiofoniei româneşti: în 1927, sub conducerea sa, a început să funcţioneze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România), care, la 1.XI.1928, difuza în eter prima emisiune cu anunţul:

„Alo, alo, aici Radio Bucureşti”, urmat de discursul preşedintelui Societăţii, Dragomir Hurmuzescu.

A fost momentul care a inaugurat practic postul naţional de radio din România .

1961: Parașutistul român Gheorghe Iancu, a cucerit pe aerodromul Strejnic de lângă Ploiești,“recordul mondial definitiv” acordat de Federatia Aeronautica Internationala, sărind de doua ori de la inălțimea de 1.000 m., cu deschidere intârziata a parașutei, și aterizând de fiecare dată la zero metri distanță de punctul fix.

S-a născut la 18 noiembrie 1933, în comuna Falaşteanca, judeţul Giurgiu. La vârsta de 16 ani, o întâlnire cu ofiţerul de aviaţie civilă,  Partenie Popescu,  avea să-i dea un drum în viaţă, căci, la îndemnul acestuia, a urmat cursurile şcolii de paraşutism.

Atât de mult i-a plăcut zborul încât, la vârsta de 17 ani, a ajuns instructor.

De-a lungul timpului, a doborât 39 de recorduri naţionale şi 3 internaţionale, iar cel din anul 1961 s-a dovedit a fi absolut şi definitiv.

La mitingurile aviatice, a zburat pe aripa avionului sau pe capotă, a coborât între cele două jambe ( picioare ale trenului de aterizare, de care sunt prinse roţile avionului),  unde, pe o scară de gimnastică din frânghie, făcea acrobaţie, stârnind admiraţia publicului.

Este maestru al sporturilor în paraşutism, a fost şi este un model în viaţă pentru mulţi, fiind  considerat părintele paraşutismului românesc. La cei  aproape 80 de ani,  poartă cu sine 37 de ani de activitate de zbor, 4200 de lansări cu paraşuta, ultima a făcut-o în anul 2007.

A instruit generaţii de paraşutişti, a participat la un campionat mondial şi la mai multe concursuri sportive internaţionale, a fost, vreme îndelungată,  pe prima pagină a ziarelor.

1962: S-a născut prozatorul Răsvan Popescu, cunoscut jurnalist şi scenarist.

A fost membru al CNA în perioada 2000-2004, numit de Preşedinţia României) și de asemenea, în perioada 2006-2012 a fost preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), numit de Parlamentul României, la propunerea Senatului.

 1969: A murit geologul Gheorghe Macovei, autorul unor studii fundamentale privitoare privind  formarea zăcămintelor de petrol din România și  membru titular al Academiei Române din 1939; (n. 1880).

1969: Pentru prima data in istoria sportului românesc, între 31 mai si 8 iunie, România a fost gazda Campionatelor europene de box.

 1984: A murit la Timișoara compozitorul şi dirijorul Filaret Barbu; (n.16 aprilie 1903, la Lugoj în fosta Austro-Ungaria ).

TIMIȘOARA UITATĂ Filaret Barbu, profesorul și dirijorul bănățean care a  compus opereta „Ana Lugojana” FOTO

A urmat cursurile secundare la Lugoj și Caransebeș. A absolvit Conservatorul din Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922-1926, la Neues Wiener Konservatorium. Întors în România, a devenit profesor de muzică la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului „Ion Vidu”, la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori.

În, 1931, după decesul profesorului Ion Vidu, i-a urmat acestuia la conducerea corului Reuniunii române de muzică și cântări, care a primit numele lui Ion Vidu.

Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care și Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, etc.

A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean. A fost tatăl cunoscutului balerin Gelu Barbu.

1990: A decedat la Bucureșt, poetul, eseistul şi traducătorul Vasile Nicolescu ; (n.1 noiembrie 1929, Podenii Vechi, Prahova ).

2002: A încetat din viață poetul Eugen Frunză (n.3 septembrie 1917, Mährisch Schönberg, Austria/Cehia).

Eugen Frunza - biografia lui Eugen Frunza referate

A fost un reprezentant al realismului socialist în literatură. A scris, împreună cu Dan Deșliu, versurile imnului Republicii Populare Române (1953–1977), „Te slăvim, Românie!.

 2017: A murit în localitatea Lunca Gârții, Argeș, graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României;(n. 28 martie 1935, Cozieni, Ilfov).

stire 17 07 2019 Nicolae Săftoiu, expoziţie omagială - YouTube

A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1952-1958). Din 1958 expune în țară la toate expozițiile de grafică. În același an devine membru al Fondului Plastic. În 1961 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici (U.A.P.).

2019: Papa Francisc a început o vizită de trei zile în România.

 ”Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dumneavoastră țară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea.

E un moment potrivit pentru a arunca o privire de ansamblu, la 30 de ani de când România s-a eliberat de sub regimul comunist”, a declarat Papa Francisc.

2022: A decedat la București, politicianul român Vasile Rădulescu (n. 2 ianuarie 1945, Craiova – d. 31 mai 2022, București), fost deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992, ales în județul Vrancea pe listele partidului FSN.

31 mai este 

Ziua Geniștilor Militari

 In aceasta zi, in anul  1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat în Moldova primul batalion de geniu, având loc astfel  oficial nașterea unei noi arme în Armata României moderne.

Foto: Monumentul Geniului, sau „LEUL”, cum este cunoscut, situat  in Bucuresti, la intersecţia B-dul Geniului cu B-dul Iuliu Maniu, a fost ridicat cu fondurile rezultate din contribuţia voluntară a tuturor ofiţerilor de geniu din armata româna.

Un an mai târziu, corpul de geniu instituit prin ordonanţa din 31 mai 1859, va spori prin înfiinţarea unui al doilea batalion în Tara Româneasca, care împreuna cu cel din Moldova vor constitui întâiul regiment de geniu.

Primele batalioane de geniu ale ostirii române aveau un efectiv de 1000 de oameni fiecare, împărţiţi în patru companii.

Comandant al acestor subunităti a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a numărat printre organizatorii trupelor de geniu din ţara noastră.

În anul 1868, cele două batalioane de geniu existente erau formate din câte  un pluton independent şi patru companii de săpători. Dificultăţile financiare au impus însă în 1871 contopirea acestor trupe într-un singur batalion, având după 1873 o companie de ,,minari“ cu o secţie de topografie şi 3 companii de săpători.

În organica armatei române exista de asemenea, o companie de pontonieri si o companie aerostaţii (la Regimentul 1 Artilerie, de unde în 1876 avea să treacă la arma proprie).

În ajunul Războiului de Independenţă, organizarea batalionului de geniu devenise complexă, cuprinzând un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului, cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri).

Fiecare companie de săpători minari cuprindea o secţie de telegrafie şi trei secţii de săpători minari şi lucrători de căi ferate. Pe lângă instrucţie, trupele de geniu au participat la executarea de lucrări la diferite unităţi militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucţia întrunită a trupelor precum şi la ridicarea unor obiective ale economiei naţionale.

În timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât prin lucrările executate, cât şi prin jertfe de sânge la obţinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiului otoman.

Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se numără: lucrările de fortificaţii executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz şi altele; întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura între 14-31 august 1877; organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii  din zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor române şi ruse din zonă.

Lucrările de fortificaţii executate de trupele române au impresionat prin măiestrie şi soluţiile tehnice aplicate, atât pe comandanţii ruşi, cât şi pe ataşaţii militari şi corespondenţii de presă străini. Pe baza învăţămintelor rezultate din războiul de independenţă şi a experienţei altor armate, în perioada care a urmat  rolul trupelor de geniu a sporit atât în ceea ce priveşte misiunile pe care le aveau de îndeplinit, mult diversificate, cât şi efectivele.

În conformitate cu prevederile Decretului nr. 2550 din 31 octombrie 1880 a luat fiinţă Batalionul 2 Geniu, format din 6 companii (două de săpători minari, una de pontonieri două de căi ferate şi una de telegrafişti ), Batalionul 1 urmând să se reorganizeze pe aceleaşi baze.

Doi ani mai târziu, prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat primul regiment de geniu, prin contopirea celor două batalioane corp aparte existente, comanda unităţii fiind încredinţată colonelului Constantin Poenaru.

S-au creat astfel premisele organizatorice ale dezvoltării în viitor a armei geniu, armă cu pronunţat caracter tehnic, care-şi dovedise pe deplin utilitatea pe câmpurile de luptă pentru cucerirea independenţei.


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Apostol Ermie, vindecătorul de boli

Sfantul Apostol Ermie

Sfântul Apostol Ermie  a fost soldat în armata romană. I s-a cerut in timpul imparatului Antonin Piul (138-161), sa renunte la credinta in Hristos.

A refuzat si a fost supus la cumplite chinuri: i s-au zdrobit dintii cu o piatra, pielea fetei i-a fost luata cu un cutit, a fost aruncat in foc, dar prin harul lui Dumnezeu a ramas nevatamat.

La porunca judecatorului, i s-a dat sa bea otrava de la un vrajitor. A baut-o, dar otrava nu i-a facut niciun rau.

In urma acestei minuni, vrajitorul a primit credinta in Hristos, motiv pentru care a fost ucis.

Dupa alte chinuri, i s-a taiat capul. Creștinii au luat în taină trupul Sfantului Ermie si l-au ingropat cu cinste.

Sfintele lui moaște vindecă în chip minunat pe cei cuprinsi de diverse boli.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

 Sfintilor cinci mucenici din Ascalon;
– Sfintilor Mucenici Eusebie si Haralambie.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/31/o-istorie-a-zilei-de-31-mai-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia României.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md;
  10.  rumaniamilitary.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;

Publicitate

31/05/2023 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 20 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 mai în istoria noastră

1134: Un hrisov al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, datat 20 mai 1134 ,„le acorda să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci numai la Bârlad, în Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale…” neguțătorilor de Misivria sau Mesembria.

Este prima atestare documentară a localității Tecuci din Moldova.

Documentul a fost publicat de Alexandru Papadopol Calimah în revista Convorbiri literare în 1893 și preluat apoi de Theodor Ciuntu în Dicționarul geografic statistic și istoric al județului Tecuciu (1897) și ulterior în Marele dicționar geografic al Romîniei (1902).

Tecuci: repere istorice 1435 – 1900 (I) – Istorie Azi!

O scurtă și folositoare cronologie a reperelor istoriei locale o regăsim în lucrarea profesorului Ștefan Andronache din anul 1995, Tecuci – ghid, unde sunt enumerate principalele evenimente istorice ce au legătură cu acest străvechi oraș.

(Sursa text: Ștefan Andronache, Tecuci – repere istorice, obiective turistice, personalități culturale, Biblioteca Muncipală „Șt. Petică” Tecuci, 1995).

Secolul XV

  • 1435, septembrie 1: Iliaș Voievod anunță printr-o scrisoare pe Vladislav, regele Poloniei că s-a împăcat cu „iubitul său frate”, Ștefan Voievod, căruia i-a oferit mai multe ținuturi din sudul Modovei, între care „și orașul Tecuci, cu tot ocolul…”.
  • 1460, 3 iulie: Un document emis de Ștefan cel Mare stabilește că negustorii lioveni care vor trece postavuri în Țara Românescă – să plătească, și la vama din Tecuci „câte 2 zloți de car”.
  • 1475, ianuarie: Ștefan cel Mare după ce i-a fugărit pe turcii învinși la Podul Înalt până la Ionășești peste Siret s-a odihnit cu oastea sa, vreme de trei zile „la movila cea mare a Tecuciului”.


Secolul XVI

  • 1541: pe harta lui Ggeorge Rechesdorf, tipărită la Viena, este menționat Tecuciul;
  • 1549: Tecuciu ocupa locul patru în comerțul Moldovei cu Brașovul, efectuând 22 transporturi de mărfuri în acest oraș din Transnisvania.
  • 1564: în pădurea de la Drăgănești, în aproprierea Tecuciului, are loc întâlnirea soliei boierilor moldoveni cu Alexandru Lăpușeneanu. La insistențele vornicului Moțoc de a renunța la tronul Moldovei, domnul – repus în drepturi de turci – îi răspunde categoric: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!”.
  • 1574: Tătarii pradă așeazarea.
  • 1587: La Tecuci s-a oficiat căsătoria lui Vlad, nepotul domnului Moldovei Petru Șchiopul, cu Velica, fiica lui Ivan Norocea din Răzvad. La nuntă a participat și Mihnea Vodă, domnitorul Țării Românești.
  • 1602, iulie – august: Radu Șerban alungând pe Simion Movilă din Țara Românească, pătrunde în Moldova și arde Tecuciul.
  • 1616, ianuarie: Prințul polon Korecki care-l sprijină pe tânărul domn al Moldovei Alexandru Movilă se află la Tecuci, despre care nobilul Jopecourt precisează că este un „oraș de graniță destul de bun spre a-i ține calea lui Ștefan” (Tomșa al II-lea) care cu sprijin din Țara Românească vroia să-și cucerească tronul.
  • 1624: Mihnea cel Mare, domnitorul Moldovei, căsătorește pe fiul săui Alexandru, domnul Țării Românești, cu Ruxanda, fata grecului Scarlat Beglitzy din Țarigrad. La această nuntă au participat boieri din ambele țări, iar petrecerea de la cele trei movile ale Tecuciului a durat trei zile.
  • 1646, noiembrie 12: Misionarul catolic Marco Bandini precizează că Tecuciul – așezare situată „într-un loc frumos” – numără „500 de case cu 4000 de locuitori și trei biserici făcute din lemn”.
  • 1650: Tecuciul este prădat de turci și tătari.
  • 1653, ianuarie 20: Arhidiaconul Paul de Alep întovărășind pe Macarie, patriarhul Antiohiei, trece prin Tecuci, „târg întins” care posedă „trei biserici cu clopotnițe la poartă”.
  • 1656/1659: Călugărul turc Evlia Celebi notează: „Tecuciul este un orășel” în care „nu sunt dughene și nici mănăstiri”.
  • 1680: În cea de a treia domnie a lui Ducăi Vodă, la Tecuci, se afla o parte din oastea moldovenească condusă de căpitanul Hăbășeșscu.
  • 1683: Hanul Murat Gherei „cu toată puterea Crâmului și a Bugeacului” va trece prin Tecuci prădând tot ce avea să întâlnească în cale.

1388: Prima atestare documentară a localității Râmnicu Vâlcea, a apărut la 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân a confirmat mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel Bătrân menționa într-un hrisov că se află în „orașul domniei…numit Râmnic”.

1395: S-a încheiat un tratat de cooperare militară antiotomană între Țara Românească și Transilvania.

Voievodul muntean Mircea cel Bătrân a devenit astfel membru al alianței antiotomane. Exprimând raporturile tensionate între domnitor și marea boierime, tratatul îl dezavantaja, dar satisfăcea interesele boierimii muntene, care asumându-și prerogativele domniei, își manifesta intenția de a se integra stărilor sociale privilegiate din Transilvania reprezentate în Dietă.

În același timp, tratatul prevedea ca biserica ortodoxă din Transilvania să fie așezată sub jurisdicția Mitropoliei de la Târgoviște.

1595: Delegația munteană trimisa de Mihai Viteazul la Alba Iulia, încheie un tratat în care era recunoscuta  suzeranitatea principelui transivănean Sigismund Bathory, asupra Țării Românești.

 Aceasta era compusă din 13 persoane, condusă de mitropolitul Eftimie. Din ea făceau parte episcopii Luca al Buzăului și Teofil al Râmnicului, marele vornic Mitrea, vornicul Hristea, logofeții Dimitrie, Preda și Borcea, vistiernicul Dan, postelnicul Teodor, clucerul Stamate, frații Radu Buzescu și Vintilă și a negociat aderarea la această alianță și a semnat la Alba Iulia un tratat cu principele ardelean Sigismund Bathory , prin care Mihai devenea vasal al acestuia.

În schimbul ajutorului împotriva turcilor, Mihai Viteazul devenea membru in alianța antiotomană, Liga Sfântă. Fapt este că delegații munteni și-au depășit atribuțiile inițiale, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor.

mihai viteazul - 24 PH Arte

Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin care îi putea acorda în acel moment ajutor în lupta împotriva turcilor.

Suzeranitatea lui Sigismund Bathory (foto stânga) asupra Țării Românești semnifica și necesitatea alcătuirii unui organismn politic și militar în stare să se opună Imperiului Otoman. Victoriile din 1595, alianța cu habsburgii și pacea cu turcii, i-au permis lui Mihai emanciparea de sub suzeranitatea pricipelui Transilvaniei.

1711: Principele Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a adresat locuitorilor Moldovei, o proclamaţie prin care erau chemaţi să participe la războiul împotriva Imperiului Otoman.

1821: In  timpul revolutiei  din Muntenia, Tudor Vladimirescu este capturat în tabăra de la Golești de către eteristul Iordache Olimpianul și predat lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul mișcarii grecesti Eteria, care ordonă executarea sa.  

1865: Se inaugurează la București, prima expoziție națională de produse agricole și industriale românești, organizată din inițiativa lui Ion Ionescu de la Brad și a lui Petre S. Aurelian; (20 mai/1 iunie).

Exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale” a fost organizată în casele lui Ion Heliade Rădulescu, din Târgul Moșilor, București și inaugurată la 20 mai 1865. Expoziția era socotită ca o „serbare care poate contribui, precum fiecine vede, la dezvoltarea și înflorirea industriei naționale, la puterea și mărirea României” [din presa vremii] .

În acelaşi an este organizată la Iaşi o expoziţie similară.

1875: A fost semnată, la Paris, Convenția Metrului, primul tratat diplomatic internațional prin care s-a promovat Sistemul Internațional de Unități de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22 martie 1883).

Physics rocks! - Picture of Mètre Étalon, Paris - Tripadvisor

Convenția Metrului avea ca misiune principală asigurarea uniformității unităților de măsură și a măsurărilor în lume. 

În România, trecerea la acest nou sistem nu a fost simplă, iar pentru a ne imagina ce a presupus exact această tranformare, prezentăm un fragment din legea pentru aplicarea Sistemului Metric, intitulat „Explicaţiuni  asupra  transformării  măsurilor  şi  greutăţilor  noi  în  vechi  şi viceversa adresate tuturor primăriilor din ţară de către Comitetul special pentru supravegherea aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi”:

„Pentru a transforma un număr de pogoane în hectare, de  exemplu, se înmulţeşte acel număr cu 5012 şi apoi se împarte acel număr cu 10.000; spre exemplu 158 pogoane se transformă în hectare înmulţind 158 cu 5012, ceea ce dă 791.896 şi împărţind cu 10.000, rezultă 79 hectare şi 18,96 ari. Fălcile se transformă în hectare înmulţind cu 143 şi împărţind apoi la 100. Astfel, 158 de fălci se transformă în hectare înmulţind cu 143, ceea ce dă 22.594 şi împărţind cu 100 rezultă 225 hectare şi 94 ari”. Foarte complicat, nu-i aşa ?

În anul 1889, a fost înfiinţat în România Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, acesta fiind primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România, iar în anul 1951 a fost înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie.

În anul 1961 a fost legalizat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, ca fiind unicul sistem de unităţi legale şi obligatorii, iar după Revoluţie, în anul 1994, a fost înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.

În fine, în anul 2000 este legiferată în România „Ziua Metrologiei”, pentru a marca cum se cuvine data de 15 septembrie 1864, la care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat „Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi”, prima lege a metrologiei româneşti.

O expresie a recunoașterii efectelor pozitive, incomensurabile, ale adoptării Convenției Metrului o reprezintă hotărârea Conferinței Generale de Măsuri și Greutăți ca, în fiecare an, acest moment istoric să fie aniversat la 20 mai, iar această zi a fost declarată Ziua mondială a metrologiei.

1891: În România s-a înființat Direcția a 7-a a Contabilității, Controlului și Pensiilor a Ministerului de Război.

Înaltul Decret Regal nr. 6625/20 mai 1891 de înființare a Direcției a 7-a a Contabilității, Controlului și Pensiilor, constituie momentul de referință în istoria oștirii române, în dezvoltarea și afirmarea structurii financiar-contabile. Se împlinea astfel o mai veche năzuință a armatei și anume aceea de a avea o structură specializată în cadrul unei administrații adecvate care să-i asigure cele necesare pentru trai, întreținere și dotare, o pregătire completă din timp de pace pentru situații de criză sau război.

De-a lungul acestei bogate istorii, structura a avut denumiri diferite: Direcția financiarăDirecția contabilitate și bugetDirecția financiar-contabilă, însă misiunea principală a fost mereu aceeași: gestionarea responsabilă și eficientă a fondurilor armatei și asigurarea nevoilor de finanțare a structurilor militare în vederea îndeplinirii cu succes a misiunilor care le revin.

1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1969).

1899: S-a născut matematicianul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor; (m. 1962).

1907: S-a născut la București, actorul român de teatru și film Niki Atanasiu; (d. 24-11-1967).

Poze rezolutie mare Nicky Atanasiu - Actor - Poza 2 din 2 - CineMagia.ro


A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti la clasa Luciei Sturdza-Bulandra (1928) și a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

A rămas cunoscut, mai ales, pentru rolul Ștefan Tipătescu din „O scrisoare pierdută” , comedia lui I.L. Caragiale.
A jucat în filme începând din 1953.

A fost distins cu titlul de Artist EmeritArtist al Poporului din Republica Populară Romînă, Ordinul Muncii clasa a III-a și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.

1914: S-a născut la Bobota, Sălaj, Corneliu Coposu, om politic român,  președinte al Partidului National Țăranesc  creștin-democrat după 1990; (d. 11 noiembrie 1995 București).

Corneliu (Cornel) Coposu a fost liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național- țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia de catre comunisti în 1947, iar ulterior a fost deținut politic în condiții foarte aspre timp de 17 ani, în faza stalinistă a regimului comunist din România.

După Revoluția din 1989 a reîntemeiat oficial PNȚ sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și a fost președinte al PNȚCD-ului între 1990 și 1995.

În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost.

A fost ales senator în Parlamentul României în 1992.

1917: S-a desfășurat Primul Congres al Țăranilor din Basarabia.

În perioada mai 1917–ianuarie 1918 au avut loc trei congrese ale țăranilor, în fapt, lupte pentru putere politică și economică, proprietate, dar și rivalități identitare. Primul congres, între 20–24 mai, s-a deschis la Chișinău, gubernia Basarabia, fiind organizat la inițiativa trimișilor Guvernului Provizoriu de la Petrograd.

Au fost neînțelegeri de la început: Senatorul Sokolov a ținut o cuvântare în rusește, moldovenii au cerut traducerea ei, când se făcea această traducere, rușii au plecat… Erau două curente antagoniste, rușii, care doreau colonizarea Basarabiei și moldovenii care se opuneau.

În perioada mai 1917–ianuarie 1918 au avut loc trei congrese ale țăranilor, în fapt, lupte pentru putere politică și economică, proprietate, dar și rivalități identitare. Primul congres, între 20–24 mai, s-a deschis la Chișinău, gubernia Basarabia, fiind organizat la inițiativa trimișilor Guvernului Provizoriu de la Petrograd.

Au fost neînțelegeri de la început: Senatorul Sokolov a ținut o cuvântare în rusește, moldovenii au cerut traducerea ei, când se făcea această traducere, rușii au plecat… Erau două curente antagoniste, rușii, care doreau colonizarea Basarabiei și moldovenii care se opuneau.

1920 (15–25 mai) : Vizita familiei regale române în Bucovina și Basarabia.

La Chișinău familia regală a ajuns pe 20 mai, pentru trei zile. Regina Maria relata în jurnalul său primele impresii: „Străzile erau pline de mulțimi entuziaste, toate școlile erau aliniate. Ovații puternice și flori aruncate. Întregul oraș este proiectat în linii drepte, cu foarte mult spațiu peste tot […] Fără îndoială teritoriul este românesc, cu populație românească”.

Au asistat la un Te-Deum oficiat în Catedrala Nașterea Domnului, la care au participat toți capii bisericii și toți stareții mănăstirilor din Basarabia.Seara, la cina oficială în cinstea regelui și a reginei, în sala Primăriei, Regele a rostit un discurs, în care menționa: „O privire mișcătoare în inima mea a vrut ca astăzi, în ziua Sfintei Înălțări, când toată România se va ruga pentru sufletele sutelor de ostași ai săi care, cu viața lor, au pecetluit Hrisovul de întregire a neamului românesc, să ne aflăm în capitala unuia din frumoasele ținuturi unit pe veci cu Regatul Meu

După masă, suita regală a vizitat Muzeul Zemstvei, apoi separat M.S. Regele a vizitat Liceul Militar, iar Regina Maria a vizitat orfelinatul de copii, azilul de bătrâni, Liceul nr. 1 de Fete, Conservatorul, școala de țesătoare și căminul invalizilor de război.

 1923: Apare săptămînal la București, revista teatrală, plastică, muzicală și literară „Clipa”, sub conducerea lui Horia Igiroșanu.

 Printre colaboratori: Ion Pillat, Tudor Arghezi, George Mihail Zamfirescu, Aron Cotuș, Mihail Dragomirescu. Revista Clipa va fi editată pînă la 2 iunie 1940.

1928: Căpitanul român Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare, obține locul 1 la concursul internațional  aviatic de la Băneasa. 

Pentru prima oară în istoria aviației  mondiale, în iulie 1927, căpitanul – aviator Gheorghe Bănciulescu a pilotat un avion cu picioarele amputate și pentru acest fapt, în octombrie același an, președintele Franței, Louis Barthou i-a conferit  „Ordinul Legiunea de Onoare cu grad de cavaler”.

În septembrie 1926,  pilotul își fracturase picioarele într-un  accident aviatic, după care medicii au decis sa i le amputeze.

 1937:  În România intrat în vigoare Codul Justiţiei Militare. A rămas în vigoare până la 12 noiembrie 1968, fiind abrogat prin Legea 30/1968, pentru punerea în aplicare a Codului penal al Republicii Socialiste România din 21 iunie 1968.

1945: S-a născut compozitorul român Mircea Drăgan, instrumentist şi orchestrator, fost membru al formaţiilor Sideral, Mondial şi Romanticii.

A învățat pianul de la 4 ani și a urmat studiile Conservatorului din București. A început să cânte muzică pop cu formația Sideral (1965–1968), apoi a fost conducătorul formațiilor Mondial (1968–1971) și Romanticii (1972–1990). 

Din ’84 s-a dedicat profesiunii de compozitor, dar începuse să compună din ’69. Succesele au venit ceva mai târziu, cu piesele Soare și foc. Albumul cu RomanticiiMâine, a câștigat premiul de compoziție și interpretare în Germania.

A participat la mai toate festivalurile care se țineau în România, Festivalul de la Mamaia, Festivalul Muzicii de dans, Festivalul de la Costinești, Melodia Anului, la toate a luat premii, piesele sale au fost bine primite de public.

În paralel, din 1978, s-a dedicat celei de-a doua profesii, aceea de regizor muzical, ieșind la pensie din televiziunea română chiar din această funcție.

1949 : Apare  Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în RPR. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune.

La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureştiprima staţie de radioficare din România.

1949: Prin Decretul nr. 217,  se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului  Agentiei „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921). Primul director al „Agerpres” a fost numit activistul comunist Ion Popescu-Puţuri.

La 8 ianuarie 1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”.

Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

NOTĂ: La 15/27 martie 1889 fusese înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial.

La 16 iunie 1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor.

Prin Legea din 24 martie 1926 devine „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”.

1958 (20-24): La Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia s-a adoptat hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nici o ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO (trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an).

 1964: S-a născut fotbalistul român de etnie sârbă Miodrag Belodedici.

Miodrag Belodedici a împlinit 55 de ani. Cele mai importante momente ale  unei cariere spectaculoase

1969: A încetat din viață la București, astronomul român Victor Daimaca (n. 22 august 1892, Turnu Severin).

Pe lângă astronomie, s-a dedicat studiului matematicii. A fost până în prezent singurul român descoperitor de comete (chiar două!).

1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan; (n. 1895).

1988: A decedat la București, reputatul medic geriatru român Ana Aslan, unul dintre primii gerontologi pe plan mondial; (n. 1 ianuarie 1897, Braila).

Ana Aslan  a fost un medic specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.

Numeroase personalități internaționale au urmat tratamentele cu  cu Gerovital prescrise de reputatul medic roman Ana Aslan: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1897).

1990: Au avut loc primele alegeri libere și democratice în România de după anul 1937.

Electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării (prin vot direct) și a  ales reprezentanti in cele  două Camere ale Parlamentului,Camera Deputaților  și Senatul (vot proporțional pe liste).

Ion Iliescu a fost abandonat de mamă la vârsta de 1 an

Ion Iliescu, un fost fruntaș al partidului comunist, a fost ales președinte cu 85% din voturile exprimate.

2001: Liderul sindical Miron Cozma a fost schimbat din funcţia de preşedinte al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, în locul său fiind ales Vasile Savu, cel care asigurase interimatul conducerii organizațeii după arestarea acestuia.

Strigător la cer! Ce pensie are Miron Cozma? A coordonat minerii care au  terorizat România – Capital
Foto: Miron Cozma

2005: La cea de-a 58-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, filmul regizorului român Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu”, a obținut premiul „Un Certain Regard”.

Aurora (2010)

Foto: Cristi Puiu

2009: Prima tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat.

Candidatului comunist, Zinaida Greceanîi, i-a lipsit un singur vot ca să devină preşedinte. Pentru ea au votat toţi cei 60 de deputaţi comunişti din Parlament.

Alegerile prezidenţiale s-au repetat pe 28 mai.

2013: A decedat istoricul Gheorghe Buzatu, specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală, fost senator al Partidului Romania Mare în perioada 2000-2004; (n. 1939).

2016: A decedat teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu; ( n.29 aprilie 1951, BucureştiÎ. Doctor în Teatrologie al IATC Bucureşti, 1998.

A debutat în presă devreme, în 1968, când era încă pe băncile liceului, iar primul volum, de proză, îi apare în anii studiilor universitare, petrecute la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC)din Bucureşti, mai precis, în 1975.

140 de piese de teatru Imediat după absolvire, în 1978, ajunge profesor de actorie la Şcoala Populară de Artă din Ploieşti, pe care o părăseşte după doi ani pentru o viaţă nomadă, de regizor în diferite teatre din ţară şi din Republica Moldova.

Îşi amintea de anii comunismului ca despre o perioadă în care arta teatrală se afla în plină ascensiune, în ciuda limitărilor pe care le impunea regimul. „Din fericire, după Revoluţie a dispărut cenzura, dar pe de altă parte a dispărut şi măsura: putem scoate pe gură orice porcărie. Înainte de 1989 nu puteam scoate pe gură orice vorbă inteligentă. Asta-i diferenţa!“, spune regizorul.

A regizat peste 140 de spectacole  și peste 20 de scenarii semnate de el. A realizat şapte dramatizări pentru copii, după Ion Creangă. Numeroasele turnee, festivalurile naţionale de teatru şi umor la care a participat, sunt alte elemente care i-au îmbogăţit experienţa.

Pe lângă munca desfășurată  în arta spectacolului, Bogdan Ulmu a fost şi scriitor. A publicat peste 20 de cărţi, de la cele de specialitate la volume de gastronomie.

A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) şi al UNITER (din 1995). A semnat cronici în peste 40 de publicaţii, la unele dintre ele fiind redactor, numărul articolelor depăşind cifra de 3.500.

În 1998 şi-a susţinut doctoratul în Teatrologie, cu o teză despre Caragiale, iar peste un an a dat concurs pentru un post de conferenţiar universitar la Universitatea Ecologică Bucureşti, la Facultatea de Actorie.

Intră apoi profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, iar din 2005 predă la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi la Universitatea de Arte „George Enescu“ din aceeaşi localitate. „Om de teatru-total“ Regizorul a fost şi un critic de teatru recunoscut la nivel naţional. Cu toate acestea, îşi dă seama de „pericolul“ care-i pândeşte pe cei care se exprimă în provincie.

„Există în România mulţi critici de teatru care riscă un cvasi-anonimat, numai din motive regionale“, completează scriitorul. Şi totuşi, înţelegerea acestui fapt nu-i pune piedici în a-şi continua jocul de „om de teatru-total“, titlu dat de Mircea M. Ionescu.

 2017: A decedat Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM”; (n. 1944).

Artistul Harry Coradini A Murit. A Fost Vocea Trupei Progresiv TM |  Libertatea

2017: A decedat scrimerul român Dan Găureanu ; (n. 1967).

Antrenorul de scrimă Dan Găureanu, decedat la doar 49 de ani

Fost campion național la sabie în 1993, 1994 și 1994, Dan Găureanu a cucerit două medalii de bronz la Campionatele Mondiale cu echipa României, în 1994 și 2001.

De asemenea, Dan Găureanu a participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice, în 1992 și 2000.

După ce s-a retras din activitatea competițională, Dan Găureanu, ”un om de o calitate excepțională și un tehnician desăvârșit”, s-a ocupat de pregătirea lotului național de sabie seniori al României, alături de Mihai Covaliu, până în 2016, și alături de Florin Zalomir din 2016 și până în prezent, menționează sursa amintită.

2020: A murit clericul ortodox român Pimen Zainea. S-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu, județul Buzău, cu numele la botez de Vasile Zainea).

Ce scrie pe crucea ÎPS Pimen. Detaliul care i-a SURPRINS pe credincioși |  DCNews

A efectuat studiile medii la Liceul din Râmnicu Sărat și la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț (1948-1951).

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamț, la 10 martie 1951, cu numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953).Urmează apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977).

De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie.

După absolvirea Facultății, a fost numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). A fost ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975). În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.

La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul „Suceveanul”.

Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman Ialomițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Apoi, la data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.

IPS Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri 20 mai 2020, la Institutul „Matei Balș” din București,ca urmare a infectării cu noul coronavirus COVID-19 în timpul pandemiei din 2020.

Ierarhul fusese adus de la Suceava la București pe data de 20 aprilie. În urma complicațiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop în vârstă de 90 de ani fost intubat, însă a suferit două atacuri de cord, cel de-al doilea fiindu-i fatal.

A fost înmormântat la Mănăstirea Sihăstria Putnei, în ziua de 22 mai 2020.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Lidia; Sfântul Mucenic Talaleu

Sfanta Lidia; Sfantul Mucenic Talaleu

Sfânta Lidia din Filipi este cinstita pe 20 mai.

Este cunoscută drept prima creștină din Europa.

Din Faptele Apostolilor (capitolul al 16-lea) aflăm că după ce Pavel predica mai multor femei adunate la un râu din apropierea cetatii Filipi, Lidia, o femeie vânzatoare de porfir, din cetatea Tiatirelor, a crezut in Hristos și a marturisit ca vrea sa devina creștină.

Din Scriptura aflăm ca „Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca sa ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele Apostolilor 16, 14).

Primește botezul de la Sfântul Apostol Pavel, iar în casa ei se formează prima comunitate creștina europeană.

Sfântul Mucenic Talaleu

Sfântul Mucenic Talaleu. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 20 mai - foto: doxologia.ro

Sfantul Talaleu a trait în vremea împaratului Numerian (283-284). Tatal lui se numea Veruchie, iar mama sa, Romilia. Ajunge medic, tamaduind bolnavii fara a cere nimic in schimb.

In momentul in care Il marturiseste pe Hristos, judecatorul porunceste celor doi tortionari, Alexandru si Asteriu, sa-i perforeze genunchii si sa-l atarne de un copac.

Dumnezeu, prin purtarea Sa de grija, i-a orbit pe tortionari, iar acestia in loc sa-l mutileze pe Talaleu, au gaurit o scandura.

Tortionarii au fost biciuiti, pentru ca s-a crezut ca au facut acest lucru intentionat. In urma acestei minuni, cei doi au devenit crestini si au primit moartea prin taierea capului.

Sfantul Talaleu a fost supus mai multor chinuri, iar in cele din urma, a primit cununa muceniciei prin taierea capului. Moastele Sfantului Talaleu sunt prezente in biserica Sfantul Agatonicu din Constantinopol.

  Sfântul Talaleu este invocat atât în rugăciunile de la Sfântul Maslu, cât si in cele de la sfințirea apei.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
– Sfantului Mucenic Ascla;
– Sfintilor Cuviosi: Nichita, Ioan si Iosif, ctitorii Manastirii Hios;
– Sfantului Cuvios Marcu Pustnicul;
– Sfantului Cuvios Talasie.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/20/o-istorie-a-zilei-de-20-mai-video

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. Creștin Ortodox.ro.

20/05/2023 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 25 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 25 octombrie în istoria noastră

1632:  Matei Basarab îl înfrînge pe Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Înalta Poartă, în lupta de lângă mănăstirea Plumbuita, obligând astfel Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură pe tronul Munteniei (la 23 februarie 1633).

A fost înmormântat la Tîrgovişte, iar mai târziu rămășițele pământești i-au fost aduse la Mănăstirea Arnota.

Matei Basarab, (n. 1580 –  d.9 aprilie 1654), a fost domnitor al Tarii Româneşti  între 1632-1654.

1781:Împăratul Austriei, Iosif al II-lea, a emis  Patent de toleranță religioasă prin care a acordat libertate religioasă protestanților și ortodocșilor. Aceasta a avut o însemnătate decisivă pentru evoluția raporturilor confesionale din Transilvania. Suveranul urmărea „să transforme creștinismul, pentru toate confesiunile, care se dușmăneau până acum, într-o religie a iubirii”.

1781 Patenta De Toleranță Religioasă_21

Edictele iozefine de toleranță religioasă au fost reglementările prin care Iosif al II-lea a recunoscut cultelor protestante, creștin-ortodoxe și mozaice dreptul de a funcționa nestingherit în țările ereditare ale Habsburgilor (Imperiul Austro-Ungar de mai târziu).

Românilor ortodocși din Transilvania li s-a acordat dreptul de a-și deschide școli și biserici.

În privința Marelui Principat al Transilvaniei, edictele iozefine au completat prevederile Edictului de la Turda.

În 1783 împăratul Iosif al II-lea a înființat la Sibiu o episcopie greco-ortodoxă, precursoarea Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului din prezent. În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile mănăstirești,dar a sprijinit emanciparea parohiilor.

De asemenea, a aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania.

1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop, unul dintre precursorii studiilor arheologice în România, deschizător de drumuri în cooperaţie si preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891).

A decedat in  1916.

Image result for Dimitrie C. Butculescu, photos

A editat trei publicaţii: Cooperatorul Român, Expozantul şi Monitorul Filatelic cu banii proprii, a făcut studii filologice, studiind limbile: getă, dacă, sanscrită, scită, celtă, parthă, khmeră, runică, greaca veche, a întocmit un dicţionar de cuvinte: arabe, persane, turce, slavone, mongole, a efectuat studii privind geografia Daciei, a început un dicţionar mitologic-religios mistic, a efectuat studii de paleografie românească şi sigilografie, a întocmit un repertoar istoric al României.

A scris muzica pentru câteva foiletoane pe texte scrise de vărul său Ion Bujoreanu, a compus un Marş al Cooperatorilor, a vorbit fluent limbile franceză, italiană, germană, engleză şi greacă, avea o colecţie filatelică deosebită cu mărci poştale din majoritatea ţărilor lumii şi făcea schimburi filatelice cu filatelişti din multe ţări.

A fost subprefect de Glavacioc din 1871, apoi din 1884 a fost deputat de Buzău, fiind reales şi în anul 1888.
 Pentru serviciile deosebite aduse ţării prin activitatea sa în atâtea domenii Dimitrie Butculescu a fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii:
      -“Steaua României” în grad de cavaler în iulie 1881, “Bene Merenti” clasa I în ianuarie 1888, “Steaua României” în grad de ofiţer în ianuarie 1893 şi “Coroana României” în grad de comandor în mai 1900.

Era apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular – apostolul patriotismului”.

În 1889, împreună cu Gabriel Lippmann, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, susține la Paris teza de doctorat, intitulată Étude de l’éthérification et de la conductibilité électrique, devenind primul român doctor în fizică. 

Intors in tara, a fost profesor la Catedra de electricitate de la Universitatea din București (1889-1908), unde a organizat un laborator de cercetări.

1858: S-a născut la Botosani, fizicianul Dimitrie Negreanu, autorul unor importante  lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie.

Imagini pentru fizicianul Dimitrie Negreanu,photos"

A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1893; (m. 1908).

Tot în anul 1893 a fost ales membru al Societății Franceze de Fizică și al Societății Internaționale de Electricitate din Paris.

1858: A murit, la Botoșani, Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet, membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856); (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol).

Ralet Dimitrie

RALET Dimitrie, s-a născut în 1817 (?) și a decedat pe 25 oct. 1858, Botosani. Prozator, dramaturg si poet. Fiul spatarului Alexandru Ralet din Botosani si al Mariei, fiica bogatului negustor bucovinean, baronul Teodor Mustata. Dupa informatii secundare, ar fi studiat in Polonia.

Debuteaza in 1837 cu o placheta de traduce Placerea simtirei. Presedinte al tribunalului din Botosani (1841), director al Departamentului Dreptatii sub Grigore Alex. Ghica (1849), Ministru al Cultelor si invatamintului (1854), secretar al Divanului ad-hoc (1857).

A fost un m,embru marcant al Partidei Naționale în 1848 si apoi al Comitetului unionist (1856).

Diletant de talent, Ralet Dimitrie scrie o proza savuroasa, in care acuitatea observatiei este potentata de ironia indulgenta a moralistului: Suvenire si impresii de călătorie in România, Bulgaria, Constantinopole (1858).

1890: S-a născut la Craiova, Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant; (m. 27 februarie 1975, Craiova).

1896: S-a născut  graficianul  român Aurel Jiquidi;  (d.4.02.1962).

Aurel Jiquidi în atelier | Modernism

Foto: Aurel Jiquidi, în atelier

A  fost student la Școala de Arte Frumoase din București și, de asemenea, a studiat la Paris și Roma (1920). La sfarsitul anilor 1920, el a inceput sa lucreze pentru presa româneasca.

El a compus o serie de desene despre răscoala țărănească din 1907 și, de asemenea, opere literare ilustrate de I. Creangă și Mihail Sadoveanu.

Lui  Jiquidi  i-a fost decernat Premiul de Stat al Republicii Socialiste România.

1918 (25.X/7.XI): Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie se va forma Statul Major al acestor gărzi).

1920: Se finalizează lucrările Congresului Ostaşilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste fata de Imperiul Rus.

La 20-25 octombrie 1920 avut loc, în Casa eparhială din Chişinău, Congresul Ostaşilor Moldoveni, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste fata de Imperiul Rus şi convocat organul suprem – Sfatul Ţării.

Vasile Cijevschi (n.1880-d.1931), Preşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 1917, piatră funerară vandalizată, Cimitirul Armeanu, Chişinău, R.Moldova
Image result for vasile cijevschi

Foto: Cimitirul Armeanu din Chişinău, piatra funerară a lui Vasile Cijevski vandalizată de ocupantii sovietici.

Vasile Cijevschi (n. 17 octombrie 1880, com. Zaim, jud. Tighina – d. 14 iulie 1931), a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul Ostaşilor Moldoveni cu mandat din 21 noiembrie 1917 pînă la 27 noiembrie 1918.

La 27 martie 1918, Vasile Cijevshi a votat pentru Unirea Republicii Democrate Moldoveneşti, succesoarea de drept a Basarabiei Ţariste, cu România.

1921 : S-a nascut la Sinaia,  Mihai I, ultimul rege al României. A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

 A moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Cele mai importante momente din viața regelui Mihai | Digi24

 A devenit pentru prima dată rege  în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase  la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, pana la întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a tatălui sau, Carol al II-lea , care nu a intmpinat  rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc deMare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara,tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. In timpul Statului National – Legionar si  apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele Mihai  nu a avut nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în războiul mondial  alături de Germania nazistă.

 Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice  au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit sprijinit de partidele istorice si de comunisti la 23 august 1944 o lovitura de stat in urma careia  Ion Antonescu a fost arestat  și a fost  restaurata Constitutia democratica din 1923.

În 1941 a devenit Mareșal al Armatei Române.

Dupa fraudarea de catre comuniști  în 1946,  anul 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului National -Taranesc .

La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare,în aceeași zi fiind proclamată Republica Populara.

În ianuarie a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon – Parma  și s-au stabilit după mai multe peregrinări  in Elvetia.

Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. După Revolutia anticomunista din 1989, a fost impiedicat de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din anul 1992, când a atras mari mulțimi entuziaste venite să-l vadă.

De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți.

La 10 mai 2011, pe fondul  temerii privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române,  Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

Potrivit  Legii salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai, în absența schimbării constituției  care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revine familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune .

La 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, un act considerat cu însemnatate eminamente simbolică, în absența aprobării Parlamentului,  în comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să îl înlocuiască, act prin care a desemnat-o pe fiica sa, principesa Margareta drept moștenitoare a Tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României.

Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea Legii salice  de succesiune.

Mihai I ca Rege al României a fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI. A decedat: în ziua de 5 decembrie 2017, la ora 13:00, în urma unei suferințe îndelungate (leucemie și cancer de piele), în locuința particulară din Aubonne, Elveția.

A fost înmormântat, pe 16 decembrie 2017, în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș, alături de regina Ana, care fusese înmormântată tot aici pe 13 august 2016.

1922: A fost inaugurat, în grădina Cişmigiu din Capitala, Monumentul eroilor francezi căzuţi în războiul din 1916-1918.

Image result for Monumentul eroilor francezi photos
Image result for Monumentul eroilor francezi photos

1925: S-a născut Vasile Parizescu, pictor, desenator şi colecţionar de artă; este fondatorul şi preşedintele Societăţii Colecţionarilor de Artă din România.

1925: S-a născut în orașul Ismail din sudul Basarabiei, atunci în  România, Ioan Chirilă, gazetar sportiv si prozator roman; (m. 20 noiembrie 1999).

 Tatăl său, Ștefan G. Chirilov, era agricultor și industriaș de etnie lipoveană. În perioada României întregite a fost primar al comunei Cairaclia, președinte al Băncii Populare din aceeași comună și va fi decorat cu Meritul Comercial Clasa I, Ordinele Coroana României și Steaua României în Gradul de Cavaler, dovadă de mare contribuție la realizarea dezideratelor românești în această regiune cu populație mixtă, deloc ușor de guvernat de statul român.

FOTO] „Nea Vanea”-Ioan Chirilă, 95 de ani de la naștere! | Radio România  Reșița

Mama sa, Caliopi Alaman, era de origine greacă, familia ei fiind venită în România din Insula Andros. Copilăria în Delta Dunării a fost fascinantă pentru viitorul cronicar, acesta purtând cu el, până în ultima clipa, nostalgia satului copilăriei sale din sudul Basarabiei.

În anul 1940, la vârsta de 15 ani, în condițiile ocupației sovietice a Basarabiei, Ioan Chirilă a trecut Dunărea, împreună cu familia sa, și s-a stabilit în orașul Galați, iar apoi la Brăila, unde a absolvit liceul. Ulterior, s-a mutat la București, unde s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1949.

În această perioadă a practicat mai multe sporturi: fotbalul (ca junior la echipa de categorie inferioară Cetatea Ismail, apoi, în timpul războiului, la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri” Galați.

Cariera de fotbalist i-a fost întreruptă de o accidentare gravă, dar în timpul studiilor universitare a jucat volei, tenis și a practicat atletismul (aruncarea greutății).

Din anul 1951 Ioan Chirilă a lucrat ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, pentru ca din anul 1959 să activeze ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“ – transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor“.

La acest cotidian sportiv, Ioan Chirilă a îndeplinit pe rând funcțiile de redactor (1959-1961), șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993), director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară.

În anii 1970, a deținut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator.

Cunoscut sub porecla de „Nea Vanea”, Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat („Șepcile roșii“, „World Cup ’66“, „Argentina“ „Și noi am fost pe Conte Verde” etc.). Cărțile sale au fost editate în tiraje foarte mari, cartea „Nadia“ de exemplu vânzându-se în 300.000 de exemplare.

În același timp, Ioan Chirilă a fost și un traducător de excepție. A tradus din limba rusă de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum „Turnul de Fildeș” de Viktor Rozov, „Fuga” de Mihail Bulgakov și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul „Când comedia era rege”. Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București.

Membru al Uniunii Scriitorilor, Ioan Chirilă a scris enorm, lucru pentru care a primit numeroase premii şi distincţii. A fost de departe cea mai importantă personalitate a gazetăriei sportive româneşti, devenit patriarhul cronicarilor sportivi.

A fost căsătorit cu actrița și directoarea de teatru Iarina Demian (mama Danei Vasilescu din filmul Liceenii), cu care a avut doi copii, Ionuț Chirilă (n. 1967) și Tudor Chirilă (n. 1974). Dacă Tudor a moștenit talentul mamei sale, având veleități de artist, Ionuț a fost fascinat încă de mic de lumea în care se învârtea tatăl său, cea a sportului și a presei sportive, întâi ca fotbalist, iar mai apoi ca antrenor.

Tudor Chirilă este un actor, muzician, compozitor și producător, a fost solistul formației „Vama Veche”, apoi a fondat formația „Vama”. Ca actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lungmetraj și a interpretat roluri de referință în spectacolele de teatru ale unor regizori români importanți. Ionuț Chirilă este antrenor de fotbal.

1926: S-a născut Christine Valmy (Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA).

Image result for Christine Valmy photos
Image result for Christine Valmy photos

De la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume; (m. 2015).

1935: A avut loc, la Opera Română din Bucureşti, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea, premiera operei bufe în două acte “O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu (libretul după I. L. Caragiale).

1936: Printr–o circulară a lui Corneliu Zelea Codreanu a fost înfiinţat Corpul Muncitoresc Legionar.

1936b Îndemn Al Lui Horia Sima - Muncitorul Legionar, 1941

Creată în cadrul Mișcării Legionare, această organizație fost condusă, în perioada 1936–1939, de către inginerul silvic Gheorghe Clime, membru fondator al Legiunii, luptător în Spania. CML reproducea structura de organizare a Mișcării. La început s-a format garnizoana București, apoi au fost înființate garnizoane CML în Valea Jiului, Ploiești, Galați, Constanța etc.

În timpul revoltei legionare din 1941, cele mai multe atrocităţi au fost comise tocmai de acest Corp, care, potrivit unor istorici, era infiltrat cu membri ai PCR si agenţi diversionişti ai  NKVD – ului sovietic.

1936: S-a născut pianistul concertist Gabriel Amiraş, unul dintre cei mai importanţi pedagogi ai Conservatoarelor de Muzică din Cluj şi Bucureşti.

1940: Comisia europeană şi Comisia internaţională a Dunării sunt înlocuite cu Comisia dunăreană unică, formată din opt membri (Germania, Italia, Iugoslavia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

1940 : Conferința dunăreană de la București.

Noua Conferință dunăreană și-a început lucrările la 24 octombrie 1940, reunind delegați ai României (Vespasian V. Pella), Germaniei (Georg Martius), Italiei (Renato Silenzi) și Uniunii Sovietice (Arkadi Sobolev). Avea scopul de a reglementa cu titlu provizoriu regimul internațional al Dunării de Jos, (în aval de Brăila), până la momentul când cele două regimuri puteau fi unificate.

Delegatul român a propus înființarea unui Consiliu al Dunării Maritime pentru sectorul Brăila–Sulina, în locul Comisiei Europene a Dunării, în care să fie reprezentate România, URSS și Germania, iar delegația sovietică a propus, să se creeze o administrație mixtă româno-sovietică pentru respectivul sector dunărean și să se interzică navigația vaselor militare, cu excepția celor române și sovietice. Lucrările conferinței s-au încheiat la 29 octombrie, Germania acceptând „soluția” sovietică. De fapt, URSS și-a asigurat prin forță, controlul asupra brațului Chilia: la 28 septembrie a preluat ieșirea Canalului Starii Stambul în Marea Neagră; la 28 octombrie, sovieticii au ocupat Ostroavele Tătaru Mic, Dalerul Mic, Dalerul Mare și Măcin; la 5 noiembrie au ocupat grupul de insule dintre Brațul Starii Stambul și Canalul Musura.

1944: Armata română intră în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu transilvanean ocupat în urma Diktatului de la Viena din 1940, de Ungaria.

1944: Armata română intră în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu transilvanean ocupat în urma Diktatului de la Viena din 1940, de Ungaria.

Vânători de munte intrând victorioşi în nordul Transilvaniei eliberate (1944) - foto: balcanii.ro

Vânători de munte din Armata Română intrând victorioşi în nordul Transilvaniei eliberate (1944)

1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu (membru-fondator al formaţiei „Direcţia 5”).

Image result for chitaristul Marian Ionescu

 1965 : A luat fiinţă deşi a existat o iniţiativă încă din anul 1932, primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească.

A fost rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu.

Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină.

1968 (25/26): A murit la Bucureşti, marele naist Fănică Luca.

Genurile în care a excelat au fost muzica lăutărească (vocală), populară,  și romanțele.

Imagini pentru Fănică Luca. photos"

Pe numele adevărat Iordache Luca Ștefan (n. 5 aprilie 1894, Ploiești), a fost un naist virtuoz, vocalist și șef de orchestră rom din România, considerat unul dintre cei mai talentați naiști din toate timpurile, fiind apreciat de compozitorul George Enescu drept „cel mai bun suflător pe care l-am auzit până azi (Expoziția Universală de la New York, 1939)”.

A fost și un pasionat profesor de nai, intre elevii care au studiat sub îndrumarea lui numărandu-se naiști de mare talent, precum Gheorghe Zamfir , Radu Simion, Damian Luca (nepotul său), Nicolae Pîrvu.

1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog; (n. 19 mai 1893, la București).

George D. Florescu - Portrete

Pasionat de muzică și de științele exacte, a vrut să urmeze cursuri de inginerie la Zurich, dar după intrarea României în război alături de Antanta (1916), s-a înrolat în armată și a participat la campaniile din Moldova din 1917.

După război a lucrat un timp într-o bancă, apoi s-a căsătorit cu Marga Cantacuzino, nepoată a politicianului și marelui moșier Gheorghe Grigore Cantacuzino, dobândind astfel stabilitate financiară.

Devenind interesat de genealogie, a fost îndrumat în studiul ei de istoricii Ioan C. Filitti și Emanoil Hagi Mosco.

A fost secretar și director adjunct al Muzeului Municipal București, cercetător la institutul de istorie „N. Iorga”(din 1950), membru fondator al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie (1971), continuatoarea Societății Genealogice (1943-1948), al cărei vice-președinte fusese. Studiile sale genealogice s-au axat, în principal, pe boierimea din Țara Românească.

 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator.

S-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri ; (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova).

1991: S-a revenit la timpul legal român (GMT+2);

Prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României orarul de vară, corelat cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2020 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 29 martie.

NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

1998: La Bucureşti au avut loc alegerile pentru postul de primar general al Capitalei.

Dat fiind procentul scăzut de participare la vot – 34,3% , alegerile au fost invalidate.

 1999: A fost efectuat primul transplant de cord din România, la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, donatorul fiind o tânără de 24 de ani, aflată în moarte cerebrală.

Transplantul a fost realizat de o echipă de medici chirurgi din cadrul Clinicii de cardiologie, condusă dr. Şerban Brădişteanu

2004: A fost lansat proiectul “Biblioteca Virtuală Naţională” inițiat de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi firma Softwin.

2011: A decedat marele regizor român de teatru si film Liviu Ciulei;  (n.7 iulie 1923).

 

The Romanian Film Festival in London |Liviu Ciulei

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 – 1974 , de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera „Revizorul”, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii,din Romania.

În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate  printre altii  de către Ion Besoiu  și a avut reclamații făcute de către radu Beligan  la aceeași instituție

A părăsit România în anul 1980, și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în SUA, Canada si Australia.  S-a întors în țară după 1980 regizând o serie de piese celebre

Printre numeroasele distinctii primite de-a lungul prodigioasei sale cariere, un loc aparte l-a ocupat premiul pentru regie, la Festivalul cinematografic de la Cannes  in  anul 1965, pentru filmul – Padurea Spanzuratilor. 

 A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola , cu scenografa Ioana Gardescu  și cu jurnalista Helga Reiter.

Fiul celei de-a treia soții, (fǎcut cu un scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui  adoptiv. Trupul său a fost incinerat.

http://youtu.be/CIriIgT9oGM

2018:  Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), una dintre cele mai marcante personalități eclesiastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, luptător pentru realizarea statului național unitar român.

Imagini pentru episcopu i Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail photos"

Sf. Dionisie: scurtă biografie

  • La numai 15 ani, în data de 28 noiembrie 1883, a intrat în obştea mănăstirii Suruceni.
  • În 1908 a fost ales starețul Mănăstirii Suruceni;
  • 80% dintre membrii Sfatului Țării îl aveau ca povățuitor și duhovnic pe starețul Dionisie;
  • A fost hirotonit episcop în anul Marii Uniri;

Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018; ziua sa de pomenire va fi la 17 septembrie.

Aniversări:

La 25 octombrie 1921 s-a născut Mihai I, rege al Romaniei între anii 1927–1930 şi între 1940–1947.

 25 octombrie este Ziua Armatei Române.

La 25 octombrie 1944,  au fost eliberate ultimele localităţi aflate sub ocupaţie străină: Satu Mare şi Carei, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor  ungare si germane de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut eroic în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie

Sfintii Mucenici Marcian si Martirie  au fost secretarii Arhiereului Pavel, Patriarhul Constantinopolului, din timpul imparatului Constantie (337-361). Marcian a fost citet, iar Martirie a fost ipodiacon in marea Aghia Sofia din Constantinopol.

Sfânții Mucenici Marcian și Martirie din Constantinopol - miniatură din Menologhionul lui Vasile al II-lea Macedoneanul - foto: doxologia.ro

Dupa ce Pavel, patriarhul Constantinopolului, a fost depus din scaun, exilat in Armenia si omorat pentru ca nu a primit erezia ariana, adeptii acestei erezii au incercat sa ii cumpere pe Sfintii Mucenici Marcian si Martirie.

Nereusind, au obtinut uciderea lor. Au fost ingropati la poarta Milandisia din Constantinopol. Potrivit Traditiei, Sfantul Ioan Gura de Aur a inaltat o sfanta biserica purtand hramul lor deasupra sfintelor lor moaste facatoare de minuni.

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/25/o-istorie-a-zilei-de-25-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

25/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: