CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

R.Moldova cere din nou evacuarea munițiilor rusești din Transnistria. Slovacia spune că e „nevoie de timp”

 

 

 

R.Moldova cere OSCE sprijin pentru evacuarea munițiilor rusești din Transnistria. Slovacia spune că e „nevoie de timp”

 

 

 

R.Moldova cere OSCE sprijin pentru evacuarea munițiilor rusești din Transnistria. Slovacia spune că e „nevoie de timp.

 

 

Sunt necesare verificări internaționale ale depozitelor rusești de muniții aflate în Transnistria, a declarat ministrul de Externe de la Chișinău, Tudor Ulianovschi, la întâlnirea cu președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de Externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák.

Depozitele de muniții din satul transnistrean Cobasna, situat nu departe de frontiera cu Ucraina, sunt dintre cele mai mari din Europa, notează agenția rusă RIA „Novosti”, citată de Rador.

 

R.Moldova cere OSCE sprijin pentru evacuarea munițiilor rusești din Transnistria. Slovacia spune că e „nevoie de timp”

 

 

 

„Aceste depozite devin un pericol social și umanitar atât pentru Republica Moldova, cât și pentru vecinii ei”, a declarat Ulianovschi.

Ministrul și-a exprimat speranța că vor fi găsite „soluții viabile” pentru soluționarea conflictului din regiune.

„Salutăm eforturile făcute de guvern pentru obținerea de rezultate și așteptăm pe viitor rezultate. Importantă este respectarea suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru regiunea transnistreană”, a replicat Lajčák, care a arătat că OSCE și Slovacia sunt gata să-i acorde Republicii Moldova sprijinul în această chestiune, „dar trebuie să se înțeleagă că soluționarea necesită timp”.

  Rusia s-a angajat, în 1999, la Summit-ul OSCE de la Istanbul, să-și retragă definitiv trupele și echipamentele militare (incluiv munițiile depozitate la Cobasna) din Transnistria până în 2002.

58 de garnituri de tren au fost evacuate pe parcursul câtorva ani, până în 2003, însă după eșecul „planului Kozak” de federalizare a Republicii Moldova, care prevedea și legalizarea prezenței militare rusești în regiunea separatistă din stânga Nistrului pe un termen de 20 de ani, Kremlinul a negat orice obligații pe care le-a semnat anterior în această privință scrie Radio Chișinău.

În localitatea Cobasna se află cel mai mare depozit de muniţii din Europa de Est. Localitatea se află sub jurisdicţia Tiraspolului, iar accesul în zonă este strict interzis, fiind controlat de forţele transnistrene şi forţele ruse de pacificare.

Nimeni, în afară de autorităţile transnistrene şi ruse, nu cunoaşte cantitatea, tipul şi starea muniţiilor din Cobasna. Aici se păstrează muniţiile fostei armate a 14-a, dar şi o parte din armamentul, evacuat în anii `90 de armata sovietică, din fosta RDG şi Cehoslovacia. Nenumăratele discuţii şi negocieri privind evacuarea acestora din regiune, precum şi tratatele semnate cu oficialii ruşi nu au dat rezultate, iar acestea ar putea fi folosite în orice scop.

Muniţiile din Cobasna prezintă un pericol pentru securitatea întregii regiuni, deoarece pot fi folosite inclusiv în scopuri teroriste.

 Conform documentelor mai sunt în jur de 20 000 de tone de muniţie de artilerie, de infanterie, echipament militar etc.

Conform unui studiu al Academiei de Ştiinţe al R. Moldova, în caz de deflagraţie puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 kilotone, aproximativ egală cu cele  din Hiroşima şi Nagasaki. Aceste muniții sunt cu termenul de utilizare expirat, iar unele şi cu termenul de păstrare expirat.

De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internaţională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca munițiile păstrate aici   să nu ajungă o sursă de pericol , dar şi o posibilitate de înarmare a „omuleţilor verzi” şi a altor formaţiuni din afara ţării .

Reclame

22/01/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

22 Decembrie 1989: Emil Cico Dumitrescu la TVR. VIDEO

 

 

Emil Dumitrescu, poreclit Cico, fost membru al CFSN, a murit în 17 ianuarie 2019, la 84 de ani. În decembrie 1989 Emil Dumitrescu avea gradul de căpitan de rangul întîi. A fost avansat după revoluție la gradul de contraamiral și apoi viceamiral. Multe ziare îl numesc amiral, nu știu exact dacă și când a fost avansat și la acest grad.

S-a remarcat în 22 decembrie 1989, când a apărut la TVR cerând lui Ion Iliescu „cu care am fost coleg” (mai apoi a explicat că a fost coleg la „Ape”), să vină la Televiziune , fiindcă „trebuie să ne organizăm”.

In videoclipul de mai jos putem revedea intervenția sa la TVR, în care cerea unităților militare din mai multe orașe să se îndrepte spre București, adăugând că transmite ordinul generalului Ștefan Gușă (șeful Marelui Stat Major) și a lui Victor Stănculescu și un interviu luat  lui Cico Dumitrescu despre acest episod.

 

 

 

22/01/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | 3 comentarii

Ziua de 21 ianuarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 1648:  La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Ștefan.

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan), a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656 și un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad”(azi Alba Iulia).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iată ce scria Simion Ștefan în Predoslovie (prefață), adresandu-se cititorilor romani:

Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”.

A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea.

Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie

 

 

 

 

1805: S-a născut în localitatea Rod, învățatul român Aaron Florian.  

A fost un istoric, profesor și publicist, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene. Studiile gimnaziale le-a făcut la Blaj și cele universitare la Budapesta.

Solicitat de Dinicu Golescu, începe să predea din 1830 la școala acestuia din Golești. A fost profesor la Școala Centrală din Craiova, iar în perioada 1832-1847 a predat limba latină la Colegiul Sfântul Sava din București, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu. A fost profesor și la Universitatea din București.

Precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre cărturarii care au făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism.

A fost un propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, membru al Societății Filantropice și participant la Revoluțiile de la 1848 din Țara Românească și Transilvania. A ocupat funcții înalte în administrația școlilor din România.

A cola­bo­rat la publicațiile Foaie pentru minte, inimă și literatură și Telegraful român și a întemeiat, în 1837 împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc- România.

A fost printre pri­mii care a subliniat necesitatea cunoașterii istoriei naționale, în lucrarea sa Idee re­pede de istoria Prințipatului Țării Românești, 3 volume.

 

 

 

 

 

A conceput prima periodizare a istoriei şi a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor); (d.12 iulie 1887,București, România).

 

 

1821: S-a născut Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic, deputat al românilor din Banat în Parlamentul din Budapesta şi membru fondator al Academiei Române din 1866; (d.22.01.1907).

A fost tatăl savantului Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume.

 

 

 

Luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni a fost fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani.

 

 

1852: S-a născut Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, luptător de seamă pentru Marea Unire de la 1918 .

 

 

 

 

1871 (21.I / 2.II ) : S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, personalitate politică ce s-a implicat activ în acţiunile de întemeiere a statului naţional unitar român (1918), (m. 1938, la Cernăuţi, azi în Ucraina).

 

 

 

 

1885: S-a născut la Bucuresti, geograful român George Vâlsan.

 

 

 

George Vâlsan ( d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța),  a fost un geograf și etnograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris.

A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească.

S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc.

 

 

1898: S-a născut la Ruginoasa, în județul Iași , Gheorghe I. Bratianu istoric, om politic, membru al Academiei Române, fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru.

 

 

 

 

A fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi si la Universitatea Bucuresti, membru titular al Academiei Romane , director al Institutului de Istorie Universală din Iași  și apoi al Institutului de Istorie Universală “Nicolae Iorga” din Bucuresti.

In 1924, devine profesor universitar la catedra de istorie universală a Universității din Iași, iar din 1940, a Universității din București.

În 1942, este ales membru titular al Academiei Române. Între 1935 și 1947 îndeplinește funcția de director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935 – 1940) și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din București (1941 – 1947).

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului Național Liberal, pe care o înființase.

La 9 iunie 1948  odată cu reorganizarea Academiei Romane de catre comunisti, – care ia acum numele de Academia R.P.R. – i se retrage calitatea de academician  impreuna cu alte 97 de personalități științifice și culturale românești.

În noaptea de 7/8 mai 1950, este arestat de organele securitatii comuniste  și întemnițat la inchisoarea Sighet , fără să fi fost judecat și condamnat.

A decedat in urma relelor tratamente la care a fost supus in inchisorile comuniste, in anul 1953.

 

 

1900: S-a născut Victor Papacostea, istoric, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, fondator si director al Institutului de Studii si Cercetari Balcanice si al revistei “Balcanica”; (d.20.06.1962).

Era de origine aromână.

El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea.

Victor Papacostea (n. 1900 – d. 1962) a fost fondatorul Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș P.N.L. și  subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, în guvernele Sănătescu și Rădescu.

  În perioada 1950 – 1955 și 1957 – 1958, a fost arestat si internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet.

 

 

1906: A avut loc prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne.

 

 

 

1918: A decedat  la Blaj , Victor Mihaly de Apşa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române; (n. 19.05.1841).

 

 

 

 

 

 

 

  Cunoscut și ca Victor Mihali (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș ), a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895 și arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, până la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.

A fost fratele mai mare al istoricului Ioan Mihaly de Apșa, de asemenea membru al Academiei Române. După moartea mitropolitului Vancea, scaunul mitropolitan a rămas vacant vreme de 9 luni.

Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni.

Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912)

  1919: Au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris (18-21 ianuarie), la care a participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

 

 

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919

 

 

Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). 

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.

Din perspectivă românească, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

 

 

 

1927: S-a născut  Petru Creţia,  profesor de limba greacă, traducator al lui Platon,  eminescolog, filosof și eseist român; (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”); (d.14 aprilie 1997).

 

 


 

 

Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu.

Din 1971 a coordonat în colaborare cu filosoful Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

 

 

 

  1936: A murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921; (n. 1852).

 

 

 1941: După ce generalul Antonescu, şeful statului, a îndepărtat de la putere  Mişcarea Legionară cu care intrase în conflict, Mișcarea Legionară a organizat o ripostă armată, prin care încerca  înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat.

 

 

 

 Foto: Ion Antonescu si Horia Sima

Între 21 şi 23 ianuarie au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu

După înăbuşirea  de către armată a revoltei,  puterea s-a concentat numai în mâinile lui Ion Antonescu.

 

 

1957:  În România comunistă este emis un decret prin care erau  desființate cotele obligatorii la produsele agricole vegetale si la lapte, stabilite pentru gospodăriile țărănesti, prin decretele din 1953 si 1955.

 

 

 

 

 1964: Dramaturgul francez de origine româna Eugene Ionesco, protagonist al teatrului absurdului, este ales membru al Academiei Franceze (fotoliul nr.6); (“Nu”, “Scaunele”, “Neințelegerea”).

 

 

Ionesco, Eugène

 

Foto: Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina – d. 28 martie 1994, Paris)

 

 

 

1991: A decedat prințesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (n.5 ianuarie 1909).

 

 

 

 

Cunoscută si ca domnița Ileana ; (n. 5 ianuarie 1909, București – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.

Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.

S-a casatorit  la 26 iulie 1931, la Sinaia  cu Arhiducele Anton  von Habsburg-Lorena, Prinț Imperial de Austria, Prinț Regal al Ungariei, Boemiei și Toscanei;(20 martie 1901 – 22 octombrie 1987).

 

 

 Foto: Nunta Arhiducelui prințesei  Ileana a României

cu prințul Anton  von Habsburg-Lorena

În urma căsătoriei, au rezultat șase copii:

Ștefan, Arhiduce de Austria (1932-1998)
Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959)
Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935)
Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937)
Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939)
Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942)

Căsătoria lor s-a terminat printr-un divorț la 29 mai 1954.

În 1956 prinţesa Ileana se recăsătoreşte cu doctorul Ştefan Isărescu. Unii spun că a fost doar pentru a primi cetăţenia americană, cu atât mai mult cu cât s-a călugărit  în 1961, şi a divorţat de acesta  abia în anul 1965.

Printul Anton a rămas în Austria, unde a murit la 22 octombrie 1987, la vârsta de 86 de ani.

 

 

 

1999 : Marșul minerilor din Valea Jiului către  Bucuresti.

Are loc o conferinta de presa comuna a GDS, Alianta Civica, AFDPR, LADO, Asociatia victimelor mineriadelor 1990-1991, în urma careia se face publica hotărârea de a se organiza un marș de protest fața de manifestările minerilor la 22.01.1999.

 

 

 

 

 

La Timișoara, peste o mie de reprezentanti ai societatii civile organizeaza un miting de protest, condamnând actiunile minerilor. La ora 15, minerii forțau barajul de la Costești, pe care după o oră îl sparg.

 

 

 

2004:  A decedat la Policoro, Basilicata, în Italia, arheologul italian originar din România, Dinu Adameşteanu, membru al Academiei Române.

A avut o contributie importanta  la descoperirea siturilor arheologice de la Histria, a cetăţii Heracleea şi a revoluţionat tehnicile de studiu în domeniu; (n.25.03.1913).

 

 

 

Dinu Adameșteanu (n. 25 martie 1913, Toporu, județul Vlașca), a fost  profesor la Universitatea din Lecce (Italia) și director al Școlii de specializare în Arheologie Clasică și Medievală la aceiași universitate. Fratele său, medicul veterinar Ion Adameșteanu, este unul din fondatorii școlii românești de patologie medicală veterinară.

 

2007: A murit, într-un accident de maşină, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004; (n. 1977).

 

 

 

2013: A murit Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (n. 1926, Cluj).

 

 

Imagini pentru iancsi korosi photos

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/21/o-istorie-a-zilei-de-21-ianuarie-video-3/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  2. Istoria md.;

  3. Istoricul zilei blogspot.com;

  4. Crestin Ortodox.ro;

  5. Wikipedia;

  6. http://www.worldwideromania.com

  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;

  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

21/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: