CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un adevăr care trebuie spus fără încetare cu voce tare

Imagini pentru limba romana în r moldova photos

  

„A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba românăeste, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”.

Eugen Coșeriu, lingvist român basarabean din exil (n. 27 iulie 1921, comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania).

fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen și unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. Este părintele disciplinei care azi se numește lingvistica integrală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adevărul e trist, dar trebuie să-l spunem

 

În campania pentru alegerile prezidențiale din 2016 socialiștii îndemnau cetățenii Republicii Moldova să-l susțină pe Domnul Dodon, motivând că dacă mergem pe calea europeană, Republica Moldova va dispărea ca țară de pe harta Europei.

Republica Moldova a apărut artificial, după ocuparea ei a treia oară, de către URSS în 1944, dar în țările lumii mult timp nici nu se știa de existența ei până nu demult, în ce parte a globului măcar se află.

Deasemenea, socialiștii afirmă că limba poporului nostru este limba moldovenească, din motiv că țărișoara noastră se numește Republica Moldova.
Cine au fost ”pseudosavanții” care au creat această ”pseudoteorie” ? 

Numai savanți lingviști nu au fost. Am studiat în Institutul Pedagogic din Tomsk istoria provenienței unor grupuri de limbi, cum ar fi:

1) grupa slavă – l. rusă, ucraineană, bielorusă, bulgară, cehă, sârbă…; 2) grupa romanică a limbilor latine – l. română, italiană, franceză, spaniolă… ; 3) grupa germanică – l. germană, evreiească (idiș)…; 4) grupa turcică;  5) grupa arabă etc.

Deci, graiul moldovenesc face parte din limba română și este o rușine să speculăm cu asta. Asta am aflat de la profesorii universitari ruși din Tomsk, care deja recunoșteau limba română în anii 1956-57.

E o axiomă, care nu necesită altă dovadă.

Academicianul, Mihai Cimpoi, accentua că așa numitul ”savant”, Vasile Stati, autorul Cuvântelnicului ” (adică al dicționarului) ”moldovenesc-român pentru școală înșepătoare, nijloșie necoplectă și nijloșie, e un renumit criminal a culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnică speță, o monstruozitate care nu ar merită nicio atenție, dacă …nu ar prezenta o mentalitate ce ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială” .

Savantul lingvist de renume mondial Eugen Coșeriu: ”M-a șocat această idee cu privire la moldovenismul de azi din Basarabia. Și eu sunt moldovenist, însă moldovenist nu împotriva românismului, ci în cadrul românismului, înțelegând să pun în valoare tocmai contribuția Moldovei, a oamenilor de cultură, a scriitorilor, a poeților, a oamenilor de știință din Moldova”.

Pe Continentul Americii (în Statele Unite, în Canada) limba de stat este în”limba americană” sau ”canadiană”, sau în limba engleză ca în Anglia?!

Astfel de exemple putem demonstra mai multe.

Am în mână două dicționare :

1) РУМЫНСКО-РУССКИЙ СЛОВАРЬ (Под редакцией Б. А. Андрианова и Д.И. Михалчи, 42.000 слов. С приложением краткого грамматичесаого очерка румынского языка, составленного профессором М. В. Сергиевским. ГОСИЗДАТ иностранных и национальных словарей. Москва-1953 г;

2) РУССКО-РУМЫНСКИЙ СЛОВАРЬ (Составили Н.Г.Корлэтяну и Е. М Руссев,46.000 слов. Москва-1954 г). Aceste dicționare dovedesc că în Basarabia ca limbă oficială

În ce privește denumirea poporului: în SUA americanii se împart în englezi, evrei, chinezi, ș.a.… În Rusia, cât e ea de mare, toți se numesc россияне, adică cetățeni ruși, dar de naționalități diferite (popoare mai mari și mai mici) : ruși,tătari, bașchiri, ceceni etc, etc.

După teritoriul Republicii Moldova toți cetățenii suntem moldoveni, dar de diferite naționalități: români (moldoveni), ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi etc…
Atât conducerea țaristă, atât și cea sovietică au dus o luptă aprigă pentru rusificarea românilor-moldovenilor basarabeni.

”În 1817, P. Sviniin, un mare om de cultură rus semnala faptul că „…istoria Basarabiei este strâns legată de Moldova românească și că populația de pe ambele maluri ale Prutului este de origine latină”. După afirmațiile lui Sviniin, ambele populații vorbeau aceeași limbă românească, însă presărată cu regionalisme specifice.”
”Savantul rus, F. F. Vigheli, care a fost și guvernator al Basarabiei, vorbește în scrierile sale despre caracterul pur românesc al Basarabiei, ca și despre lupta boierilor moldoveni împotriva politicei de rusificare a acestei provincii românești.”

”Etnograful și scriitorul rus, A. S. Ciuibinskii, afirma că întreaga provincie cuprinsă între Prut și Nistru, în afară de partea de Nord a județului Hotin, era populată numai de români-moldoveni care nu cunoșteau deloc limba rusă

S-a început propaganda intensă antiromânească cu scopul de ai răzleți pe românii de pe ambele maluri a Prutului, să trezească în basarabeni ura față de frații de peste Prut.

În 1964, părintele comunismului, și anume, KARL Marx, în lucrarea sa ”Însemnări despre români. Manuscrise inedite, care cuprinde 4 manuscrise” descoperite în Arhiva ”Institutului Internațional de Istorie Socială” din Amsterdam (Olanda), condamna în cuvinte aspre politica rusească față de principatele române, Moldova și Țara românească și în deosebi ”răpirea și ocuparea Basarabiei”, negând categoric legalitatea cedării acesteia imperiului țarist de către Turcia în 1812.

Tot în acea carte Marx mai afirma cu privire la adevărata față a ”eliberării” celor două principate române de către armata rusă (1828-1829) : ”au avut loc excese îngrozitoare, furturi și crime. Bărbați și femei au fost puși la jug, iar vizitiii cazaci nu s-au purtat cu milă nici cu biciul, nici cu vârful lăncilor lor. Peste 30 mii de români au fost folosiți ca animale de tracțiune…Haosul și prădăciunile rușilor au adus la foamete și ciumă în țară”.

Comuniștii, socialiștii și adepții lor au trâmbițat ani la rând despre ”eliberarea moldovenilor de sub jugul român”.

Cum numai au trecut peste Nistru, ”eliberatorii” sovietici au instaurat legile lor criminale, au dat afară  primarii de la orașe și sate și în locul lor au numit lichelele și trădătorii de neam, care mai târziu au contribuit la arestările, condamnările și deportările a sutelor a miilor de basarabeni nevinovați împreună cu familiile lor, cu bătrâni bolnavi și neputincioși și copii, condamnați la suferințe și moarte.

Au condamnat la pușcării, au deportat, au împușcat fără vină, au închis în case de nebuni sute de mii de oameni, inclusiv bătrâni neputincioși și bolnavi, care au muncit o viață întreagă; inclusiv copii nevinovați care abia începeau să trăiască, cărora le-au furat copilăria și adolescența!

În 1946 le-au luat din pod ultimul porumb, ultima fasole, lăsându-i să moară de foame !!! Bolșevicii comuniști au procedat mai rău și decât barbarii sălbatici.
Să nu ascundem adevărul, căci de altfel niciodată nu vom scăpa de hoți, criminali și trădători.

Oamenii trebuie să știe că regimului totalitar stalinist a distrus în URSS mai multe vieți omenești, decât în războiul mondial ! Ocupanții bolșevici au fost adevărații criminali.

Lăsați-i, tovarășe Dodon, pe constructori – să construiască, medicii – să aibă grijă de sănătatea oamenilor, lingviștii – să perfecționeze limba noastră care degradează, istoricii – să scrie adevărul, iar Dvs, ca economist, aveți grijă de bunăstarea țării, căci asta vă este misiunea.

(Elena Postolachi, Florești, 2017)

Vorba ceea: nu-ți băga nasul, unde nu-ți fierbe oala!

P. S. Au trecut 3 ani de la publicarea acestui articol, dar nimic de atunci nu s-a schimbat spre binele poporului nostru. Dimpotrivă: sărăcia, prețurile, inflația au crescut, promisiunile lui Dodon au rămas în vânt, dumnealui cu familia se scaldă în lux și se odihnește în cele mai bogate hoteluri din țările europene pe banii publici.

Recent am aflat că guvernul lui Dodon a anulat una din înlesnirile oferite foștilor deportați pentru suferințele lor, de către Primul Parlament al RM – dreptul de a călători gratis în municipiul Chișinău.

De fapt această înlesnire se prevedea pentru toți deportații din întreaga Moldovă, dar ea a fost anulată mulți ani în urmă. Celelalte înlesniri au fost respinse de comuniști chiar de la început.

Știu bine că “eliberatorii” noștri au primit (poate mai primesc și azi) apartamente, posturi, onoruri, înlesniri și alocații, dar pe noi ne-au dus la chinuri, foame, muncă nemaipomenit de grea și la moarte, ne-au luat casele, averea, de care s-au folosit ei, ne-au distrus sănătatea, ne-au discriminat și nu ne-au întors nimic – iar acum ticăloșii care stau la putere, să-și bată joc în așa mod de oamenii nevinovați ?!

Se fură, se vinde, se privatizează, se îmbogățesc pe spatele poporului, pe banii publici. Până când va dura această nedreptate ?!

Vă trimit acest articol, în care am folosit ca dovadă dicționarele rus-român și româno-rus și ași vrea să vă prindă bine când vorbiți despre limba noastră cea română.

 

Postolachi Elena, Florești, deportată în 1941 la vârsta de 10 ani.
https://www.timpul.md/articol/

07/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce ştiu basarabenii despre limba română ? VIDEO

13/07/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Patriotul român basarabean Nicolae Lupan despre românitatea ţinuturilor de la est de Prut şi impostura unor aşa zişi istorici „moldovenişti”. VIDEO

 

Pagina 'Între Prut şi Nistru' din ziarul 'Cuvântul Românesc' din Hamilton, Canada

Pagina „Între Prut şi Nistru” din ziarul „Cuvântul Românesc” din Hamilton, Canada

 

 

 

 

Şovinism şi impostură

Urmăresc cât se poate de sistematic presa periodică de la Chişinău.

Mai ales în praguri de sărbători sovietice, cum ar fi cea a lui 2 August – ziua formării Republicii Moldoveneşti. Aşa încât, nu duc lipsă de informare, mai bine zis, dezinformare oficială.

Şi de fiecare dată constat că istoria şi limba vechilor noastre cazanii sunt două domenii în care oameni de pretinsă specialitate se străduiesc, de decenii, să pună pe picioare lucruri ce nicidecum nu vor să stea „smirno”.

În tendenţiozitatea lor partinică, de a întoarce totul cu fundul în sus, istoriografii moldoveni de azi preferă să treacă sub tăcere, bunăoară, faptul că primul domnitor român care-şi întinse stăpânirile până la gurile Dunării, limanul Nistrului şi spre Bug a fost un oltean, Ion Vodă Basarab.

Iar urmaşii lui, cum scriu cronicile, „lărgiră hotarele Basarabiei la răsărit de Argeş până la Siret, Prut, Nistru şi Mare”.

Aici, desigur, pe Artiom Lazarev, istoric făcut, cel mai mult îl irită cuvântul Argeş, având în vedere distanţa dintre acesta şi Nistru.

Ca să nu mai vorbim de Mircea cel Bătrân, ca „mare voievod şi domnitor a toată Ţara Românească, încă şi spre părţile tătăreşti şi de amândouă părţile pe toată Dunărea, până la marea cea mare şi cetăţile Dârstorului stăpânitor”.

Nu mai puţin îl înfurie şi pe Simion Grossu precizarea istoricului Ion Nistor privind aceeaşi parte românească „a toată Dunărea, până la marea cea mare şi liman, căci nu e vorba de altceva decât de litoralul basarabean al Mării Negre, ce porneşte de la Chilia spre vărsarea Nistrului”, care astăzi nu mai aparţine moldovenilor, ci ucrainenilor.

Cu alte cuvinte, Moldova Sovietică nu mai are ieşire la marea ce scaldă în continuare ţărmurile României. În schimb, nu-i o bucurie mai mare pentru diriguitorii de la Chişinău decât, atunci când au ocazia, să dovedească „adversarilor români” că litoralul cu pricina n-a ţinut multă vreme de Basarabia lui Ion Vodă Basarab, dat fiind faptul că moldoveanul Bogdan cel Bătrân „i-a izgonit pe acaparatorii valahi”, punând din nou stăpânire pe gurile Dunării şi pe cea a Nistrului.

 Şi mai e un ghimpe înfipt în pingeaua diriguitorilor chişinăueni: cetăţile de strajă din lungul Nistrului. Că le-au înălţat bizantinii, treacă-meargă.

De ce însă, toate până la una, sunt pe malul drept şi gurile cazematelor numai către răsărit?

Această întrebare, voit naivă, i-a lăsat pe mulţi basarabeni, de la ’44 încoace, fără bucata lor de pâine.

  Şi pentru că naivitatea nu întotdeauna este luată drept trăsătură negativă, cei ce aplică, în dreapta şi în stânga, calificativul de naţionalişti celor cu „filozofiile naive” întreabă, la rândul lor, dacă nu cumva Carpaţii noştri au făcut vreodată hotar despărţitor de neam? Iar dacă-i aşa, de ce atunci Prutul face dintr-o Moldovă – două, când acesteia i-ar sta mult mai bine să se întindă „volnic” de la Nistru până la vârf de Carpaţi?

  Glumă-glumă, dar nu ştiu de ce mă gândesc la diriguitorii bucureşteni. Vorba e că printre aşa-zişi istorici de la Chişinău se mai găseşte câte unul, cum ar fi acelaşi Lazarev sau Esaulenco, cărora le place să strecoare, din loc în loc şi din când în când, câte un „abia” filozofic cu aluzie la Bogdan, care „abia” la 1359 făcu descălecatul Moldovei!

Dar că şi atunci venea nu de undeva din Moldova, ci… tocmai din Maramureş!

Iar din moment ce trecea Carpaţii din altă parte a României de mai târziu, vedeţi dumneavoastră, nu poate fi calificat drept moldovean.

Chiar dacă aducea el acestei ţări libertate faţă de craiul unguresc.

   Pentru istoricii de la Chişinău, angajaţi şi struniţi politiceşte, puţin importă că încă cu mult înaintea descălecatului făcut de Bogdan existau deja aşezări româneşti spre Siret, Prut şi pe malul Nistrului: Ţeţin, Hotin, Lăpuşna, Lycostmo. Aceasta din urmă nefiind altceva decât Cetatea Albă.

Cu ce drept, se întreabă amintiţii istorici, au rebotezat-o românii pre limba lor, când ea a fost ridicată în vremuri de demult de către greci?

Ce, adicătelea, Bielgorod-Dnestrovsc nu sună frumos? Cât despre Hotin, chipurile, la început el nu era decât un loc de popas şi de strajă a vadului, pentru tot felul de treceri civile şi militare. Foarte bine.

Cum rămâne însă cu scrierea unui mare cronicar polonez care atestă, negru pe alb, că „Hotinul a fost înjghebat de români încă pe vremea când umbla pe pământ Dumnezeu şi Sfântul Petru”?

Crezându-l pe cronicar, deci, nu întâmplător Cazimir cel Mare puse la dispoziţia voievodului român de Şepenit, Ştefan, mijloace băneşti şi materiale pentru construirea a două cetăţi dintre cele mai importante: cea de la Hotin şi cea de la Ţeţina, de lângă Cernăuţii de azi.

O dovadă în plus a românismului acestor ţinuturi este şi un „act domnesc de la 1387, prin care Petru Muşat, fiul lui Ştefan, numeşte pârcălabi la Hotin şi Ţeţina”. Operă continuată şi de Alexandru cel Bun, atât pe plan administrativ, cât şi militar.

 

*** *** ***




Nicolae Lupan la Muzeul de Istorie al municipiului București unde a avut loc, lansarea cărții ”Cotul Donului 1942” de Vasile Șoimaru și vernisajul expoziției de fotografii, martie 2013

 

Foto: Nicolae Lupan  

 

Despre Nicolae Lupan şi activitatea sa: Nicolae Lupan s-a născut la 16 Martie 1921, în satul Cepeleuţi, judeţul Hotin, în familia de ţărani mijlocaşi Ion şi Vera Lupan, el fiind ultimul din cei zece copii.

A urmat scoala elementară din sat, Şcoala de Agricultură din Grinăuţi, Soroca şi Liceul nr. 10 din Cernăuţi, Şcolii de subofiţeri în rezervă din Botoşani. Repartizat, cu gradul de sergent major TR a luptat în cadrul Regimentului 30 Dorobanţi din Câmpulung-Muscel pe frontul de la Iaşi contra ruşilor şi pe cel din Transilvania şi Ungaria contra nemţilor.

A obţinut licenţa în litere la Universitatea din Cernăuţi, (1956-1961).A lucrat ca Învăţător de matematică la Şcoala de 7 ani din satul natal, la Şcoala nr. 11 din Ţeţina-Cernăuţi, redactor-şef la Televiziunea Chişinău şi la postul de radio „Luceafărul”, de unde în 1970, a fost concediat.

Colaborează cu articole, reportaje, schiţe, povestiri la radio, la televiziune şi în mai toate ziarele şi revistele din Chişinău (1958-1970).

Împreună cu soţia şi trei copii, este expulzat de la Chişinău, în martie 1947, „pentru naţionalism românesc şi propagare a culturii occidentale la radio şi televiziune”.

Se stabileşte la Bruxelles şi apoi la Paris.Fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), asociaţie ce numără circa 100.000 de membri în 24 de ţări!…

Obţine echivalarea studiilor la Universitatea Liberă din Bruxelles, 1978.Difuzează timp de 12 ani, emisiuni săptămânale de zece minute la Radio Europa Liberă.

Colaborează cu pagina „Între Prut şi Nistru” la ziarul Cuvântul Românesc din Hamilton, Canada, aproape 20 de ani.

 

 

 

Nicolae Lupan - din cartile sale

 

Foto: O parte a cărţilor lui Nicolae Lupan 

 

Conferenţiează pe teme legate de soarta Basarabiei la: Bruxelles, Paris, Köln, München, Londra, Frankfurt, Los Angeles, Washington, Nürnberg, New York, San Francisco, Miami, Montreal, Toronto, Praga, Roma, Rădăuţi, Bucureşti, Făgăraş, Alba Iulia, Iaşi, Galaţi, Roman, Rm. Vâlcea, Tg. Neamţ, Chişinău.Cărţi publicate: „Plânsul Basarabiei”, 1981, Carpatii, Madrid / „Bessarabie, terre roumaine”, 1982 / Pământuri româneşti: Schiţe, studii şi versuri, Bruxelles 1984 / „Basarabia şi Bucovina sunt Pãmânturi Românesti”, Ed. Nistru, Bruxelles 1984 / „Scrisoare fratelui meu”, Editura Nistru, Bruxelles, 1984, 156 pp. / „Imagini nistrene”, 2 volume, 1986, 1990 / „Alexandru Cristescu, erou si martir”, 1987 / „Pământul Basarabiei. Bruxelles, 1989 / „Însemnări de desţărat” Bruxelles, 2001 / „Din coapsa Daciei şi a Romei ” / „Străin la mine acasă”, 1996 / „Gânduri de proscris”.

A încetat din viaţa, miercuri, 25 ianuarie 2017, la Paris.

Vineri 27 ianuarie a fost condus pe ultimul drum.

 

 

 

23/03/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: