CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Notă explicativă pentru mărginiţi – Cine susţine limba română susţine limba moldovenească. Cine susţine că limba moldovenească e o altă limbă decât limba română, susţine limba rusă.

 

 

 

 

 

 

 

Cine susţine limba română susţine limba moldovenească.

Cine susţine limba moldovenească susţine limba rusă.

Ce vor promotorii limbii române?
Vor ca limba moldovenilor să fie vorbită de toţi cetăţenii Moldovei şi să devină limbă de comunicare între toate etniile conlocuitoare.

Ce vor „moldoveniştii” promotori ai „limbii moldoveneşti”?
Vor ca situaţia să rămână cum este. Să nu fie obligaţi alolingvii să vorbească limba majorităţii, iar limba rusă să-şi păstreze statutul previlegiat.

Toţi care contrapun noţiunea de „limbă moldovenească” noţiunii de „limbă română”, îşi trădează buneii, străbuneii şi toţi înaintaşii.

Îi trădează pe toţi moldovenii care au păstrat limba moldovenească în timpul ocupaţiei ruso-ţariste şi ocupaţiei ruso-sovietice, ca noi astăzi să o putem vorbi. Pentru ca astăzi basarabenii să mai poată  fi moldoveni.

În 1812 stăpâni pe meleagurilor dintre Nistru şi Prut au devenit ruşii.

Toată administraţia s-a format în baza loaialităţii faţă de ocupant.

Biserica a fost ilegal scoasă din cadrul Mitropoliei moldoveneşti rămase dincolo de Prut.

A început colonizarea masivă a ruşilor, găgăuzilor, bulgarilor şi germanilor în sud.

Au început deplasările de populaţie moldovenească înspre răsărit, satele rămase fiind umplute cu etnici ucraineni.

Moldovenii s-au pomenit străini la ei în ţară.

Însă ceea ce au reuşit să facă moldovenii este cu adevărat eroic. Ei au reuşit să-şi păstreze esenţa naţională românească. Diferită de cea a ocupantului.

Limba este principalul criteriu de apartenenţă la un grup, mai ales atunci când în imediata apropiere se vorbesc şi alte limbi.

Doar limba este cea care poate împărtăşi şi legătura de sânge şi comuniunea de credinţă.

A vorbi moldoveneşte în secolul de ocupaţie rusească (1812-1917) a însemnat să vorbeşti limba locului, limba băştinaşilor. Şi asta în raport cu limba (limbile) veneticilor.

Moldovenilor rămaşi în restul Principatului Moldovei, neocupat de ruşi, nu li se impunea să vorbească o altă limbă decât a lor.

Orice adresare către dregătoriile statului nu se făcea nici în limba ruşilor garanţi, nici în limba turcilor suzerani, nici în limba altor puteri europene. Orice necaz, orice nevoie, moldovenii simpli şi-l puteau exprima în limba lor, în limba strămoşilor lor.

Moldovenii ocupaţi de ruşi au fost lipsiţi de acest drept.

Politica rusească de implantare a etnicilor ruşi în funcţiile administrative ale teritoriului contropit şi de impunere a limbii ruse ca limbă oficială, a separat complet lumea satului moldovenesc de urbea rusească.

Dacă limba rusă o mai cunoşteau preoţii, învăţătorii şcoliţi în oraşele imperiului, într-o măsură mai mică primarii, atunci în cazul ţăranilor simpli aceasta a rămas o necunoscută.

În timp ce în restul Moldovei societatea trăia în spiritul Europei moderne, progresiste şi revoluţionare, moldovenii din Basarabia rusească trăiau la fel cum au trăit până la ocupaţie.

Limba moldovenilor a rămas singurul bun naţional pe care ruşii nu au avut cum să-l confişte!

Dacă stăpânirea a putut fi străină, dacă bisericile au putut deveni ruseşti, limba n-a putut fi smulsă din moldovenii de la sate!

Opunerea vorbitorilor de diferite limbi ca făcând parte din diferite pături sociale, a dus şi la opunerea limbilor.

În perioada dată s-a încetăţenit noţiunea de „limbă moldovenească”, dar anume în raport cu limba rusă!

Limba moldovenească a fost pe tot parcursul ocupaţiei ruseşti dintre 1812-1917 limba care s-a contrapus limbii ruse a ocupantului. A fost arma de luptă contra limbii ruse a ocupantului.

Acest rol nu l-a avut însă dincolo de Prut, unde moldovenii erau stăpâni la ei acasă, unde mai importante erau asemănările cu conaţionalii lor din Transilvania ungurească, din Bucovina austriacă, din Basarabia rusească, din Muntenia.

Proverbul „unde-s mulţi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte” i-a caracterizat pe toţi  moldovenii, de pe ambele maluri ale Prutului.

În Moldova apuseană aceasta a dus la unirea tuturor românilor, iar în Moldova răsăriteană – la accentuarea caracterului închis al comunităţilor de moldoveni.

Este acelaşi proces de unificare dar la o scară mai redusă, căci fiind majoritari pe pământul lor, moldovenii dintre Prut şi Carpaţi şi muntenii şi-au văzut ameninţate interesele de naţiune distinctă de cele vecine, fiind cel puţin în cazul moldovenilor vie amintirea contopitorilor austrieci care au ocupat în 1774 nordul Moldovei (Bucovina) şi a celor ruşi care au ocupat estul Moldovei în 1812.

Consecinţa firească a fost unificarea întregului potenţial naţional în faţa politicilor expansioniste ale puterilor europene ale sec. 19.

La rândul lor moldovenii aflaţi sub jugul rusesc au devenit reticenţi la orice contact cu comunităţile învecinate ale ucrainenilor, găgăuzilor, nemţilor, bulgarilor, reticenţă care era valabilă şi în cazul coloniştilor în raport cu băştinaşii moldoveni. Este un sentiment firesc, uman. Este un fel de apărare, de evitare a conflictelor inevitabile.

Devagând un pic, e demn de luat în seamă un amănunt: unde consideră promotorii actuali ai existenţei unei limbi moldoveneşti în afara limbii române, că se termina aria de utilizare a limbii moldoveneşti înainte de Unirea din 1859?

Să fie la Milcov, hotarul tradiţional dintre Principatul Moldovei şi cel al Valahiei? Să fi fost conştienţi locuitorii de pe ambele maluri ale Milcovului că vorbesc o limbă distinctă de cei de pe malul opus? Ce se întâmpla în cazul mutării de pe un mal pe altul? Se producea moldovenizarea muntenilor şi muntenizarea moldovenilor?!

Sunt atât de puerile şi prosteşti argumentele „moldoveniştilor” ruşi, sovietici şi post-sovietici!

Cea de-a doua ocupaţie rusească a fost una şi mai distrugătoare pentru moldoveni.

Progresul tehnologic a atins şi sfera sociologicului. S-a luptat intens. Pe toate planurile. Ce n-au reuşit ruşii în 106 ani, au reuşit ruşii în 46 ani de soviete,în urma  monstruosului experiment al ruşilor asupra naţiunilor mici.

Nu au fost doar moldovenii basarabeni victimele. Toţi ne-slavii URSS-ului au fost priviţi ca duşmani. Şi toţi au fost trataţi ca atare.

După 1989, continuând politica sovietică, ruşii au început să contrapună şi mai intens limba moldovenilor din Republica Moldova faţă de limba celorlalţi moldoveni şi a celorlalţi români.

Dacă firescul secolului 19 era pentru moldoveni contrapunerea limbii lor şi a celor de peste Prut, în faţa limbii ruse, în cei 20 de ani de independenţă absurdul devine normă.

Limba moldovenească alături de cea rusă este contrapusă limbii române!

Este de înţeles poziţia ruşilor, cu epilepticile lor crize de ocupanţi.

Rămâne un mister însă atitudinea moldovenilor care defilează ca nişte pioni în faţa muscalilor, lovind turbaţi în memoria buneilor şi străbuneilor  lor, care nu s-au lăsat asimilaţi de contropitori, care au păstrat pentru noi limba strămoşească, care au rezistat în faţa intenţiilor de anihilare a elementului majoritar moldovenesc de pe aceste meleaguri, care au trăit cu speranţa că urmaşii lor vor putea vorbi în limba lor la ei acasă…

Problema în definitiv nu este în denumirea limbii, ci în dragostea faţă de ea, stima pentru ea şi definirea prin ea  a moldovenilor care au fost mai asupriţi de vitregiile istoriei.

„Hai să dăm mână cu mână” cei care vorbim limba moldovenească şi cei care vorbim limba română, căci duşmanul limbii noastre este limba rusă. 

De 200 de ani.

 

„Înviaţi-vă dar graiul, 
Ruginit de multă vreme, 
Ştergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării-n care geme.”

 

 

 

Sursa:

https://natiadinurma.wordpress.com/2012/02/28/cine-sustine-limba-romana-sustine-limba-moldoveneasca-cine-sustine-limba-moldoveneasca-sustine-limba-rusa/

 

 

 

Anunțuri

25/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ALARMANT ! Mai puţin de jumătate din copii români din Ucraina studiază în limba maternă. VIDEO

 

 

Doar 4 copii români din 10 din Ucraina studiază în limba maternă

 

Se estimează că populația școlară de origine română din Ucraina se ridică la 57 000 de elevi (cu o pondere de circa 14% din ansamblul minorității române, minoritate reprezentând 409 mii de persoane, la ultimul recensământ general al populației din 2001, și situată pe poziția a doua, după minoritatea rusă), scrie  https://cubreacov.wordpress.com/

Potrivit datelor  recensământului populației, comunitatea românească din Ucraina este distribuită teritorial astfel:

  • 44% în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei, ținutul Herța și nordul Basarabiei)

  • 30% în regiunea Odesa (sudul Basarabiei și partea ucraineană a interfluviului Nistru-Bug)

  • 8% în regiunea Transcarpația

  • 12% în regiunile Krovopivnițk (fostă Kirovograd) și Nikolaev

  • 6% în alte regiuni.

Numărul total de școli publice cu predarea în limba română este de 78 (dintr-un total de 16 365 de școli). Procentual și geografic școlile românești sunt distribuite astfel:

  • 63 școli în regiunea Cernăuți (80%)

  • 3 școli în regiunea Odesa (3,8%)

  • 12 școli în regiunea Transcarpația (15%)

  • 0 școli în regiunile Krovopivnițk și Nikolaev (0%)

  • 0 școli în alte regiuni (0%).

Nu există în Ucraina nicio instituție privată de învățământ preuniversitar cu predarea în limba română. Alte minorități naționale din Ucraina dispun de instituții private de învățământ preuniversitar.

Cele 78 de școli publice românești reprezintă 0,47% din numărul total de școli din Ucraina, în timp ce minoritatea românească deținea oficial la ultimul recensământ  0,85% din ansamblul corpului social, în condițiile în care foarte mulți etnici români nu au fost înregistrați ca atare, fiind trecuți la alte naționalități, în special la ucraineni.

Numărul grădinițelor de copii cu instruirea în limba română este de 61, adică în 17 localități în care există școală românească nu există și grădiniță de copiii românească. Acest fapt constituie un factor determinant pentru ca părinții să opteze pentru înscrierea copiilor în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană (sau rusă).

De asemenea, nu există în Ucraina nicio grădiniță de copii privată cu instruirea în limba română, în timp ce alte minorități dispun de grădinițe private cu instruirea în limbile lor materne.

Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educați și instruiți în limbile ucraineană și rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). 

Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6.

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în anul 2011-2012, un număr de doar 22 743 elevi erau instruiți în limba română, dintre care 18 666 – în limba română și 3 877 – în limba ”moldovenească”.

Acest contingent reprezenta circa 39% din populația școlară estimată de origine română din Ucraina, respectiv 61% dintre elevii de origine română sunt instruiți în limbile ucraineană și rusă.

De asemenea, 2 616 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie obligatorie, dintre care 578 limba română și 2 038 – limba ”moldovenească”.

Totodată, 564 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie facultativă, dintre care 289 limba română și 275 limba ”moldovenească”.

Per total, numărul elevilor români instruiți în limba română și al celor instruiți în limbile rusă și ucraineană care studiau limba română ca materie obligatorie sau facultativă în anul de învățământ 2011-2012 a constituit 25 923 elevi, ceea ce reprezenta doar circa 45% din populația școlară aparținând minorității naționale române (români, moldoveni, volohi) din Ucraina.

Totodată, Ministrul Educației de la Kiev a declarat la Cernăuți că în anul curent de studii 2017-2018 numărul elevilor instruiți în limba română este de doar aproximativ 16 000, iar al celor instruiți în limba ”moldovenească” este de doar circa 3000, astfel contingentul de copii români instruiți în limba maternă ridicându-se la doar circa 19 000.

În anul de învățământ 2015-2016 în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina fuseseră înscriși 414 mii de elevi. Ținând cont de ponderea elementului românesc în ansamblul corpului social din Ucraina conform datelor ultimului recensământ (0,85%), numărul elevilor de origine română înscriși în clasa întâi ar fi trebuit să fie de circa 3 500.

În anul curent de învățământ 2017-2018 numărul elevilor înscriși în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina a fost de 408 208, ceea ce ar însemna, ținând cont de ponderea procentuală a elementului românesc înregistrat la recensământ, un număr de aproximativ 3 469 de elevi de origine română înscriși în clasa întâi, indiferent de limba de predare. Cea mai mare parte dintre aceștia au fost înscriși în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană.

Cifra de 408 208 elevi înscriși în clasele întâi a fost anunțată public de către ministrul Științei și Educației din Ucraina, Lilia Grinevici (”1 вересня в 1-й клас підуть 408 тис. 208 першокласників” – сказала міністр освіти і науки Лілія Гриневич, Перший раз у перший клас: в Україні зросла кількість першокласників у 2017, Українські новини, 16 серпня2017 // ”La 1 septembrie vor merge în clasa întâi 408 mii 208 elevi” – a spus ministrul Științei și Educației, Lilia Grinevici, Prima dată în clasa întâi: în anul 2017 numărul elevilor claselor întâi din Ucraina a crescut, Ukrainski novini, 16 august 2017).

Pentru a stimula înscrierea celor 3 469 de copii români în clasa întâi cu  predarea în limba română, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să aibă în vedere un număr corespunzător de burse identitare în locul celor 1000 de burse de merit/de performanță prevăzute pentru toată populația școlară românească din Ucraina instruită în limba română. 

Cât privește cele 1000 de burse de merit/de performanță lunare mari propuse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și aprobate de Guvernul României, avem următorul tablou: 1000 elevi x 200 RON x 9 luni = 1 800 000 RON (sau cca 385 885 Euro)/an.

Această variantă cuprinde 4,39% din populația școlară instruită în limba română sau doar 1,74% dintre elevii de origine română. Astfel, varianta actuală nu vizează la 95,61% dintre elevii instruiți în limba română și 98,26% din elevii de origine română din Ucraina.

Mai multe organizații reprezentative ale românilor din Ucraina au propus ca statul român să acorde burse identitare anuale mai mici tuturor celor 19 000 de elevi români instruiți în limba română, situație din care ar rezulta un cu totul alt tablou: 19 000 elevi x 500 RON/an = 9 500 000 RON (sau cca 2 036 616 Euro)/an.

În această situație, cuprinzând sută la sută populația școlară instruită în limba română, suma alocată ar fi de doar 5,27 ori mai mare decât prevede varianta actuală, iar numărul de elevi vizați ar fi de 19 ori mai mare (respectiv, efectul social ar crește cu 1 800%, cu impact imens asupra prestigiului învățământului în limba română).

Cumulând cei doi factori de creștere, devine evident că randamentul financiar al variantei propuse este cu cca 400 % mai mare decât al celei actuale.

Aceste costuri sunt incomparabil mai mici decât dacă statul român ar sprijini funcționarea de școli private în cele 78 de localități din Ucraina în care există în prezent învățământ preuniversitar în limba română (față de 282 de localități în care a existat învățământ preuniversitar în limba română între 1924 și 1991).

 

 

 

19/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Să învăţăm împreună din manualele alternative destinate elevilor români,”Cântecul monstrului din Loch Ness”. VIDEO

 

 

                     Image may contain: 4 people, people standing
 

Mai multe subiecte legate de „Cântecul monstrului din Loch Ness”, de Edwin Morgan apar încă  din 2004 într-un manual alternativ de Limba şi literatura română destinat elevilor din clasa a IX-a , al căror autori sunt Alexandru Crişan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian și Rodica Zafiu. A apărut la Editura Humanitas Educational și a fost aprobat prin OMECS nr. 3886/ 2004.

„Cântecul monstrului din Loch Ness” este un poem pe care elevii de clasa a IX-a trebuie să îl studieze…  
 

Iată poezia „Cântecul monstrului din Loch Ness”, de Edwin Morgan, pe care vă propun să o memorăm împreună cu ajutorul înregistrării video de mai jos:

 

 

 

 

„Sssnnnwhuffffll?
Hnwhuffl hhnnwfl hnfl hfl?
Gdroblboblhobngbl gbl gl g g g g glbgl.
Drublhaflablhaflubhafgabhaflhafl fl fl –
gm grawwwww gef geawf awfgm graw gm.
Hoooplodok – doplodook – plovodokot – doplodokosh?
Splgrgw fok fok splgrafhatchgabrlgabrl fok splfok!
Zora kra gka fok!
Grof grawff gahf?
Gombl-mbl bl –
blm plm,
blm plm,
blm plm,
blp”. 

 

 

(w670)

 

 

În plus, în manual apare și poezia „Cântecul de noapte al peştelui” (1905) de Christian Morgenstern, un buchet de linii drepte şi curbe:

 


ٮ ٮ
– – –
ٮ ٮ ٮ ٮ
– – –
ٮ ٮ ٮ ٮ
– – –
ٮ ٮ ٮ ٮ
– – –
ٮ ٮ ٮ ٮ
– – –
ٮ ٮ
–.

 

Aceeaşi editură publică manuale şi pentru ciclul primar, în care acordă spaţii ample unor scriitori precum Mircea Cărtărescu sau Laura Grunberg, aceasta din urmă ocupând, în manualul de Comunicare în Limba Română pentru clasa a II-a, partea a II-a, deci pentru cel de-al doilea semestru, nu mai puţin de 5 lecţii consecutiv.

În manualele pentru  clasa a doua citim îngroziţi  un experiment care se regăseşte în suplimentarul de Matematică şi Explorarea Mediului, care îi îndeamnă pe elevi să închidă un şoricel într-un borcan şi să-l lase acolo timp de mai multe zile fără hrană şi fără apă, pentru a-i observa comportamentul.

Mai multe pagini din manual au fost publicate pe reţeaua de socializare Facebook de o utilizatoare.

„Într-o ţară în care ni se cere să învăţăm sportul din manual şi în care laboratoarele sunt învechite sau inexistente, venim totuşi cu o iniţiativă laudabilă de a aplica practic ceea ce învăţăm. Dar nu ne duce capul mai mult de atât: să lăsăm un şoricel fără mâncare şi apă şi săl observăm cum moare”, a scris o mămică.   

 

 

 

 

 Manualul este conceput de renumita familie de pedagogi Pârâială, care a semnat numeroase alte manuale pentru elevii de clasele I-IV. 

 

 

Surse:

 https://ro.sputnik.md/society/20180313/17810486/manual-romana-clasa-9-humanitas.html

https://www.dcnews.ro/cantecul-monstrului-din-loch-ness-controversa-dintr-un-manual-de-liceu_583911.html

http://adevarul.ro/educatie/scoala/experiment-recomandat-elevilor-clasa-ii-a-lasa-soricel-apa-hrana-observa-i-intampla-1_5a2679715ab6550cb8df76f2/index.html

 

 

 

 

14/03/2018 Posted by | cultura | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: